I. NIVELUL GRAFIC

gest amplu = expansivitate, extraversia tendintelor; mica amplitudine, linii scurte sau linie lunga trasata din linii scurte = inhibitie a

expansivitatii, interiorizare; forta trasarii = pulsiuni puternice, indrazneala, violenta, eliberare instincitva; trasare slaba = pulsiuni slabe, blandete, timiditate, inhibarea instinctelor; personaje mari, care tind sa iasa din pg = expansivitate reactionala, dezechilibru; desen mic pe pg = lipsa a expansivitatii, inhibitie a tendintelor; ob/personaj desenat mai mare decat restul = valorizare, elan indreptat spre el;

ZONA DE PE PAHINA josul paginii= instincte primordiale de conservare a vietii; cei obositi, nevrotici, astenici,

depresivi; sus = expansiunea imaginativa, visatori, idealisti; stanga = trecut, intoarcerea spre copilarie; subiecti in regresie; dreapta = viitor; zonele albe = zone de interdictie (ex.: cei care deseneaza decat in josul pg, depresivii,

astenicii, sunt subiecti carora le e interzisa (printr-un control int. Sau exterior) orice expansivitate, elan catre sus, catre imaginatie.);

desen construit de la st la dr = miscare progresiva fireasca; desen construit de la dr la stanga = miscare regresiva;

II. NIVELUL STRUCTURILOR FORMALE felul in care deseneaza omul = propria schema corporala a subiectului; gradul de perfectiune al desenului = gradul de maturitate al subiectului; mari inhibati = reducerea desenului la o schema palida, fara densitate si fara viata;

III. NIVELUL CONTINUTULUI SI INTERPRETAREA PSIHANALITICA

negarea unei realitati neplacute = mecanism de aparare provocat de o puternica angoasa de culpabilitate; copii mai mari – semn de imaturitate afectiva si inadaptare la real;

IV. MECANISMELE DE APARARE ALE EULUI IMPOTRIVA ANGOASEI

negarea unei realitati prea neplacute pentru a fi suportata; I: cand amenintarea provine din exterior – suprimarea, negarea existentei, inversarea de

roluri, identificarea in desen; negarea pulsiunii vinovate = prin deplasare (tendinta e prezenta si satisfacuta, dar e asumata

de o alta prsoana decat S, destul de diferita de el prin situatie, vr, sex); Ex.: un animal; prin proiectie (Ex.: copilul f incarcat cu agresivitate impotriva tatalui, proiecteaza acest sentiment asupra parintelui si isi imagineaza teme in care tatal se manifesta fata de el cu o severitate plina de cruzime);

angoasa provocata de Supraeu = subiectul se injoseste, se face mic de tot in fata acestei instante temute (intoarcerea pulsiunilor agresive impotriva propriei persoane);

in desen, copilul se deseneaza mic, deoparte, sub ceilalti, declarandu-se cel mai putin dragut si cel mai nefericit sau suprimarea completa din desen (caz extrem), sau reprezentarea intr-o forma mai modesta – sub forma unui bb sau in cazul baietilor la care manifestarile agresive de virilitate provoaca teama de castrare – renuntarea la sexul sau si reprezentarea sub forma unei fete = resimte angoasa de culpabilitate;

DESENUL FAMILIEI IN CLINICAI. Cum se exprima in desenul familiei tendintele si mecanismele de aparare ale Eului

latura creativa a desenului = accentueaza apararea prin valorizare sau devalorizare;1. Valorizarea personajului principal:

punerea in valoare a unuia dintre membrii familiei = relatii semnificative intre copil si acea persoana; persoana admirata de copil, considerata cea mai importanta, invidiata sau de care se teme;

Personajul valorizat = a)desenat primul, ocupa primul loc in stanga familiei; daca e unul dintre parinti = importanta acelui parinte; cand este un copil = in el se cristalizeaza principalele aspiratii ale S, sexul si rolul lui sunt privilegiate, S isi doreste sa ii ocupe locul; daca S se deseneaza pe el insusi = tendinta narcisica f pronuntata;b) personajul valorizat = statura mai mare, pastrandu-se proportiile, fata de ceilalti;c) personajul valorizat = desenat cu cea mai mare grija, trasatuirle sunt apropae desavarsite, cu detalii, sta mult timp sa-l deseneze, cel mai colorat sau singurul colorat;d) bogat in lucruri adaugate = podoabe, imbracaminte, palarie, baston, umbrela...e) poata ocupapozitia centrala, ceilalti uitandu-se spre el sau fiind indreptate in acea directie;f) este adesea personificarea S = copilul se idnetifica cu personajul in taina, in inima lui;

! omiterea S insusi din desen = nu se simte in largul sau in ceea ce priveste situatia, rolul, sexul, varsta si ar vrea sa fie altcineva (s-a prezentat sub trasaturile unei alte persoaneal carei loc i-ar placea sa il ocupe);!! Intotdeauna trebuie sa ne intrebam carui membru i-a luat locul, cu cine s-a identificat; (Cine ti-ai dori sa fi?);

2. DEVALORIZAREA UNUI PERSONAJ:

prin absenta, omitere;a) desenat mai mic cu proportii corespunzatoare;b) desenat ultimul, la marginea foii;

c) desenat la distanta de celelalte, chiar dedesubt;d) desenat mai neglijent, cu detalii importante care lipsesc;

e) depreciat prin modificarea varstei (ex: mai batran);f) nu e numit, in timp ce ceilalti sunt numiti;

3. PERSONAJELE TAIATE

= devalorizare; taierea a ceea ce a fost desenat = conflict intre o tendinta ma intai proiectata in desen, apoi

interzisa prin cenzura Eului;4. DEPLASAREA SI PERSONAJELE ADAUGATE

- cand o tendinta nu poate fi satisfacuta si nici asumata pt ca presupune o vinovatie, S o deplaseaza;- tendinta va fi asumata de un personaj destul de diferit de S prin varsta, sex sau situatie;- S poate atribui tendinta unuia dintre frati sau mai rar unuia dintre parinti sau cel mai adesea, unui personaj adaugat imaginar;- cu cat personajul e mai pus in valoare, cu atat e mai reprezentativ pt o tendinta a S;- S insusi poate fi absent din desen pt ca s-a proiectat atat de mult;Posibile situatii:

Personajul adaugat poate fi un bb – deplasarea tendintelor puternic regresive; ...poate fi un S mai mare sau chiar adult; ...poate fi un dublu – personaj care dubleaza S, care se tine apropae de el si e asociat in tot ce

face: poate fi aproape de S prin varsta, sex, situatie, dar pot fi si dubluri de varste sau sex diferite;

...poate fi un animal (f deghizat – interdictie foarte puternica); !! atentie si cand S ca

persoana reala lipseste din desen, dar apare animalul; !! atentie ca animalul sa nu existe cu adevarat in realitate sau copilului sa ii placa animalele;

5. LEGATURILE SI RELATIA LA DISTANTA- Cand exista mai multe personaje in desen, apropierea a doua dintre ele, implica, in mod

necesar, indepartarea de ceilalti – care va fi interpretata;- Daca S se reprezinta la distanta fata de familia lui = dificultatea in a stabili relatii cu restul

familiei – indica fie agresivitate, fie sentimentul de a fi exclus;- Infatisarea parintilor ca fiind un cuplu = reproducerea relatiei reale, fie negarea destramarii

caminului de catre S;- Parinti despartiti in desen si plasati la o oarecare distanta = fie poate corespunde realitatii

(divort, deces), fie dorinta secreta a S de a desparti cuplul parental (semn de gelozie oedipiana);

- Apropierea copilului de parintele de celalalt sex = frecvent in situatia oedipiana normala;- Plasarea copilului f departe de parintele de celalalt sex = dorinta pt. O relatie la distanta,

contrara sentimetelor normale – in majoritatea cazurilor, o interdictie a situatiei oedipiene;6. IDENTIFICARILENiveluri de identificare:I. La nivelul constient – ne plasam aici atunci cand ii cerem sa spuna cine ar vrea sa fie: Identificarea cu realitatea - cand copilul se reprezinta pe el insusi;\ Identificarea cu dorinta sau tendinta – cand S se proiecteaza in personajul/personajele care

satisfac cel mai bine tendintele sale avuabile; Identificarea de aparare – in general cu cel puterrnic care simbolizeaza Supraeul. (pg 84

explicatia);II. La nivel inconstient – identificarea:- Semnelor de valorizare;- Membrul desenat primul, mai ales daca e desenat mare si cu multa grija e apropae

intotdeauna personajul de identificare;- !! atentie la personajele adaugate (daca sunt mai multe, pot reprezenta tendinte diferite intre

care oscileaza S);III. – unii copii cu o puternica tendinta regresiva, fixati la stadiul oral, se pot identifica din

instinct cu un bb, dar, in mod constient se indreapta spre idnetificarea cu parintele care ii hraneste si gratificati, devin astfel gratificanti;

- Cand S principal se poarta urat si atrage asupra lui o sanctiune, identificarea constienta se face, cel mai adesea, cu cenzorul, care are putreea de a pedepsi si scapa astfel de angoasa culpabilitatii;

OBIECTIVITATE SI SUBIECTIVITATE

1.FAMILIA ADEVARATA- prevalenta din partea S a principiului realitatii fata de principiul placerii - !! a ne da seama daca este semnul unei bune adaptari la realitate sau nu;- camd e vorba de un copil destul de mic = semn al unei inhibitii a spontaneitatii, al unei interdictii a liberei exprimari a tendintelor; dezvoltarea unor intense aparari de tipul formatiunii reactionale (specifice copiilor scolari) si poate fi semn de conflict nevrotic;- tinut cont de: ordinea asezarii membrilor familiei (fata de ordinea reala cronologica), statura membrilor, perfectiunea desenarii unui membru, bogatia detaliilor;2. FAMILIA IMAGINARA- S simbolizeaza in diversele personaje, diferitele sale tendinte;- in mod special, un S divizat de un conflict interior al tendintelor, va putea proiecta fiecare dorinta asupra unui personaj diferit, apt sa o reprezinte;- cu cat familia infatisata e mai diferita de familia reala, cu atat mai bine actioneaza mecanismul de proiectie a tendintelor;

- un membru absent din familie = cineva pe care S nu il iubeste si doreste sa il elimine; un personaj cu care S nu poate si nu vrea sa se identifice;- S se proiecteaza mai ales in personajele adaugate;- cu cat personajele sunt mai diferite de S prin sex, varsta, situatie, cu atat mai mult tendintele reprezentate de ele sunt interzise si nu se pot exprima decat prin deghizare;

3. SINTEZA INTERPRETATIVA