1.Istoriul aparitiei si evolutiei notiunii de riscIniţial, deci, riscul a apărut drept categorie istorică, atunci, când la om s-a ivit simţul fricii în faţa morţii, reprezentând un pericol posibil, conştientizat de om. Drept categorie economică riscul reprezintă un eveniment care poate avea loc sau nu. Adică o probabilitate că evenimentul preconizat va avea loc sau nu in urma acţiunii anumitor factori sau împrejurări. Ca rezultat al îndeplinirii acestui eveniment, consecinţele pot li de trei tipuri: a) negative , ce se manifestă prin daună, eşec, faliment, pierdere;b) zero, prin care nu se obţine nici pierdere, nici câştig;C) pozitive, ce se manifestă prin câştig, beneficii etc.Multitudinea definiţiilor tratează în mod diferit această noţiune, autorii ei fiind influenţaţi de diferite sisteme social-economice existente. În teoria clasică, riscul este tratat ca o probabilitate matematicãde pierderi, care pot apărea in cazul primirii unei decizii incorecte. Înacest caz, riscul apare ca o daună, paguba care este consecinţa uneidecizii greşite.În anii 30 ai sec. XX, economiştii A. Marshal şi A. Pigu au elaborat bazele teoriei neoclasice ale riscului, care constau în urătoarele: antreprenorul, activând în condiţii de incertitudine, primeşte un profit care este o variabilă neconštantă şi, incheind contractul, trebuie să se conducă de două criterii:-Mărimea venitului preconizat;-Mărimea abaterilor posibile de la venitul preconizat.

2. Definitiile contemporane ale notiunii de riscDefiniţiile contemporane ale noţiunii de risc îl tratează în următorulmod:a) Riscul este un eveniment posibil şi nedorit, previzibil sau imprevizibil, producător de pierderi materiale sau morale, ce se manifestă în raporturile dintre oameni şi raporturile dintre om şi natură (Ion Stoian).b) Academicianul Costin Ckiriţescu şi dr. Emilian M. Dobrescu definesc noţiunea de risc drept „examinarea în termeni pro- babilistici a posibilităţii de obţinere a unor rezultate favo- rabile sau nefavorabile într-o afacere: eveniment viitor şi probabil a cărei producere ar putea provoca anumite pierderi. Poate fi natural: cutremur, inundaţie, epidemie etc., socialpolitic: grevă, război, criză de guvern, schimbarea regimului politic; economic: fluctuaţiile preţurilor sau valutare, neplata unor mărfuri livrate”.În viziunea noastrã, riscul este un eveniment posibil, previzibil sau im- previzibil, inevitabil în activitatea antreprenoriala, care poartă probabilitatea de obţinere a câştigului sau pierderilor în urma luării unei decizii. În mod structurat, riscul poate fi descris prin intermediul următoarelor caracteristici: pericol, supunerea riscului, sensibilitatea faţă de risc şi gradul de interconexiune cu alte riscuri.

3. Functia inovationalaFuncţia inovaţională - pe care riscul antreprenorial o realizează prin stimularea găsirii unor noi soluţii, netradiţionale la problemele care stau în faţa antreprenorului. Practica mondială ne arată că companiile obţin mari succese, devenind competitive datorită utilizării acestei funcţii.

4. Functia reglatorieSe manifestă în două forme:

a. Constructivã - reprezintă capacitatea antreprenomlui de a merge la risc, dar prin utilizarea unei baze informaţionale complete şi complexe, primirea deciziilor colective care, prin urmare, contribuie la maximizarea rezultatelor obţinute;b. Distructivã - când riscul se manifestă ca un subiectivism în cazul lipsei informaţionale, fără-cercetarea factorilor interni şi extemi de influenţă asupra activităţii antreprenoriale.

5. Functia compensatorie Se manifesta prin crearea fondurilor tinta de risc in forma baneasca sau naturala, care asigura compensarea pierderilor suportate din cauza unor fenomene negative imprevizibile, , acordarea ajutorului material lucratorilor intreprinderii la aparitia anumitor evinimente in viata lor , precum si tuturor celor carora

1

intreprinderea le-a afectat negative viata, sanatatea, proprietatea. In plus, posibila existent a riscului, il face pe intreprinzator sa includa “plata pentru risc” in pretul produsului, serviciului, lucrarii, permite evitarea riscurilor catastrofale.

6. Functia de preintimpinare a risculuiConsta in utilizarea mijloacelor intreprinderii (inclusiv formarea fondurilor de risc) pentru micsorarea gradului si urmarilor riscului, adica pentru efectuarea tuturor activitatilor preventive de aparare de la posibilele urmari negative in viitor. In economia contemporana, riscul reprezinta un indicator, care ii da posibilitate intreprinderii de a prezice la timp posibilele pierderi care pot aparea ca urmarea unor evenimente aleatorii imprevizibile.

7. Functia stimulatorieConsta in faptul ca prin intermediul investitiilor riscante intreprinderea stimuleaza progresul tehnico-stiintific, majorarea locurilor de minca, dezvoltarea procesului commercial-tehnologic si a circuitului marfurilor in general.Prezenta riscului in economie si tinderea spre a-l depasi, sunt catalizatorii dezvoltarii potentialului creator al individului, impartasind responsabilitatea pentru rezultatul activitatii legate de risc.

8. Strategia firmei, factori interni de influentaStrategia firmei este o directie generala de activitate a firmei pe o perioada indelungata de timp, ce poarta un caracter obligatoriu de realizare, insa poate fi modificata in functie de factorii mediului intern si extern al intreprinderii. Elaborarea si modificarea strategiei poate fi realizata cu ajutorul metodei analizei SWOT.

1. Arunca in lupta toate resursele care le ai2. Loveste acolo unde nu este nimeni3. Bresele ecologice4. Schimbarea valorilor si a caracteristicilor

Putem evidenţia două grupe mari de factori care influenţeazã apariţia riscurilor:Factorii interni sunt cei ce apar în interiorul firmei şi care influenţeazã doar activitatea ei. La rândul său, antreprenorul poate influenţa in mod direct asupra acestor factori, diminuând consecinţele negative ulterioare sau valorificându-le pe cele pozitive aşteptate.La aceşti factori se referă:

Strategia firmei Resursele si principiile lor de utilizare Gradul de folosire a mk Mngm firmei

9.Resursele intreprinderii si principiile de utilizare:factor intern de influenta asupra riscurilor.

Orice intreprindere indiferent de domeniul sau de activitate utilizeaza urmatoarele resurse umane ,financiare,materiale,informationale.Modalitatea si intensitatea folosirii acestei resurse genereaza firmei un set de riscuri care in mod direct influenteaza asupra rezultatului final.Astfel se observa o legatura invers proportionala dintre cantitatea de resurse obtinute pentru un volum de productie constant .Daca la producator se mareste sine costul produsului pentru acelasi volum de produse,atunci una sau mai multe resurse utilizate se folosesc nerational ,generind firmei diverse pierderi.

10.Managementul firmei:factor intern de influenta asupra riscurilor

Folosirea rationala a tuturor resurselor este prioritatea managementului firmei,care prin intermediul functiilor sale specifice poate contribui la diminuarea tuturor riscurilor legate de acest proces.

11.Activitatea de marketing:factor intern de influenta asupra riscurilor.

2

Indeplineste functia de informator pentru managementul firmei,fara de care firma este,,oarba’’,raspunzind la intrebarile:ce sa produca?pentru cine?cui sa vinda?cind sa vinda?In cazul in care marketologul sau lucratorii compartimentului de marketing nu sunt suficient de competent,sau nu cunosc toate modalitatile de obtinere si prelucrare a informatiei,ei genereaza un set intreg de riscuri,inclusive pe cel de faliment,chiar daca managementul firmei a fost perfect.

12.Legislatia ce reglementeaza activitatea de antreprenoriat: exemple si cum influenteaza asupra aparitiei riscurilor.

Legislatia ce reglementează activitatea de antreprenoriat este un factor extern de influenţă directă, care dictează antreprenorului „regulile de joc”, pe care el trebuie să le respecte, deoarece activitatea lui se desfăşoară intr-un anumit stat, cu utilizarea totală sau parţială a resurselor din statul respectiv.

13.Presiunea fiscal in R.M.si influenta ei asupra riscurilor antreprenorialeSistemul fiscal. Practica economică ne-a demonstrat că scoaterea de la plătitorii de impozite pănă la 30% din venit reprezintă acea limită, după care se începe procesul de reducere a cotelor investiţionale în economie, realizate de firmele ce activează pe teritoriul ţării respective.

14.Cum relatiile cu partenerii influenteaza asupra riscurilorRelaţiile cu partenerii, de asemenea, influenţează în mod direct activitatea firmei prin lipsa sau insuficienţa furnizorilor de materie « ţimă pe piaţa intemă, neîdeplinirea obligaţiilor asumate conform contractului etc.

15.Care sunt factorii externi de influenta indirecta asupra riscurilor si cum antreprenorul ii poate influenta.-Situatia politica-Situatia economica din tara de activitate-Situatia economica din ramura(sfera)de activitate a firmei-Factorii internationali-Calamitati naturaleImpune antreprenorii permanent să introduca mici sau mari inovaţii în activităţile lor, rezistând în aşa mod in lupta concurenţială, care la moment are un grad inalt de înăsprire.

16. Esenta strategiei ,Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai” Este strategia cea mai puţin previzibilă, este necruţătoare şi nu admite greşeli. Cu această strategie nu există a doua şansă. Dar dacă reuşeşte, recompensele sunt foarte mari (ex. firma „Du Pount”, care pentru prima datã a venit pe piaţă cu produse din masă plastică, investind în această nouã industrie toate mijloacele sale). Tot aşa au început şi cei doi ingineri care au construit computerul Apple fără sprijin financiar şi fără experienţă în afaceri, dar care şi-au propus de la început să creeze o industrie şi să o domine. Această strategie nu se limitează numai la lumea afacerilor. Ea poate fi folosită şi în instituţiile de servicii publice, de ex. Universitatea din Berlin, care a fost fondată în 1809 de către Wflhelm von Hunboldt.

17. Esenta strategiei ,,Loveşte acolo unde nu este nimeni”Se consideră şi o imitaţie creatoare, şi un judo antreprenorial. Imitatie creatoare . Esenţa strategiei: se aşteaptă până când cineva creează ceva nou, dar ceva ,,aproximativ", se începe activitatea si in scurt timp se realizeaza ceva intr-adevar nou care sa stisfaca clientul s s corespunda cerintelor pt care acesta plateste. De ex: IBM a preluat proiectul concurentului sau ENIAC, care era un computer ce s-a dovedit a fi mai potrivit pt a lucra intr-o firma. IBM a restructurat calculatorul ENIAC pt a afce calculi bisnuite.

3

18. Esenta strategiei “bresele ecologice”. Aceasta aspira la obtinerea controlului intr-o zona limitata, impunand firmele sa se face immune la concurenta. Cei care practica aceasta strategie nu sunt mari, dar se aleg cu bani mari. Cel mai important in aceasta strategie este sa fii atit de discret, in ciuda faptului ca produsul este essential procesului, incit nimeni sa nu fie tentat sa concureze. Exista trei strategii de acest gen:1.Strategia barierei 2.Strategia calificarii in specialitate3.Strategia pietii

19. Esenta strategiei „Schimbarea valorilor şi a caracteristicilor” Este o strategie prin care se creează un client nou, fiind aplicate şi câteva strategii anterioare. Această strategie poate fi realizată prin următoarele moduri: crearea de utilitate; utilizarea sistemului de preţuri; adaptarea la reabilitarea socială şi economică a clientului; livrarea aceea ce prezintă valoare pentru client. Crearea de utilitate este o strategie care oferã clienţilor posibilitatea de a obţine ceea ce serveşte intereselor lor la nişte preţuri nesemnificative. Aceasta funcţionează pentru că întrebarea care se pune este: „Ce înseamnă ,,serviciu”, „utilitate” pentru client?”. Crearea utilităţii dă posibilitate oamenilor a-şi satisface dorinţele şi nece-sităţile în felul lor propriu. Sistemul de preţuri este o strategie prin care producătorul oferă posibilitate clientului să plătească serviciul sau produsul de care are nevoie dar nu ceea ce face furnizorul (de ex. ras - ,,Gillette”).

20. Factorii ce determina profilul riscurilor antreprenoriale. Strategia şi tactica de realizare a afacerii; Personalitatea antreprenorului; Acţionarii şi investitorii; Concurenţii; Schimbările politice; Schimbările globale; Incertitudine a viitorului; Progresele informatice şi tehnologice;

21. Clasificarea R după apariţie Retrospective-oferă posibilit de a prognoza Riscurile curente şi cele perspective Curente- apar nemijlocit in procesul desfasurarii activit de antreprenoriat avind o posibilitate inalta de

aparitie, dar care nu genereaza mari pierderi pentru intreprindere Perspective- sunt riscurile potentiale, aparitia carora e strict delimitata in timp, insa la care poate fi

determinata probabilitatea de aparitie si marimea potentialelor consecinte

22. Dupa factorii principali de apariţie exista riscuri: Politice - riscurile conditionate de schimbarile situatiei politie care influenteaza asupra activitatii

antreprenorilale Economice- riscurile conditionate de schimbarile nefavorabile in economia ţării sau a intreprinderii Tehnico-tehnologice- implementarea tehnicii şi tehnologiilor noi. Ecologice- apariţia răspunderii civile pt cauzarea pagubelor mediului şi persoanelor terţe Legislativ-juridice instabilit legislaţiei naţionale Informaţionale- lipsa integrităţii şi exactităţii

4

Morale- raspunderea morală pt luarea deciziilor în conditii de Risc

23. Dupa impactul probabil al riscului: Risc ce afecteaza bunurile (mij fixe, stoc materii prime, materialele) Risc ce afecteaza investitiile nemateriale Risc ce afecteaza resursele financiare Risc ce afecteaza personalul intreprinderii

24. Esenţa Riscurilor pure şi a factorilor ce le influenteaza apariţiaRiscurile pure-sunt consecintele unor evenimente accidentale care au o anumita probabilitate de aparitie existind sansa numai de a pierde fara sa existe si sansa de cistig.

Caracteristici:- Apar fara dorinta antreprenorului.- Sunt dificile de a fi delimitate de domeniul de activitate- Nu pot fi delimitate în timp

R.pure sunt: naturale; ecologice; politice; transport; productie; realizare; avere; (productie+avere-comerciale)

25. Esenţa Riscurilor speculative si factorii ce le influenteaza apariţia Riscurile speculative-apar atunci cind exista simultan atit sanse de pierderi si cistig. Pt activitati

specifice mediului antreprenorial, riscul speculativ este cel mai frecvent având adesea la baza sa aparitia riscului pur.

Caracteristici:- Sunt usor de delimitat de sfera de activitate- Apar doar in urma desfasurarii unor activitati anterioare (acordarea credit)- Sunt controlabile- Sunt dependente de existenta unor factori (factor uman, financiar, organizatoric)

Riscurile Speculative pot fi: comerciale; financiare.

26. Esenţa Riscurilor specifice noilor afaceriLa nivel macroeonomic (ec naţională, rel ec internaţ)- situatia generală a economiei;- nivelul şi evolutia inflaţiei / ratei dobânziiLa nivel microeconomic (antreprenorul şi afacere sa)- Riscul privind proprietatea, personalul ,clienţii

27. Tipologia persoanelor în dependenţă de predispunerea la RiscuriNepredispuşi la risc- cei care pt profitul aşteptat vor alege doar rezultatul garantatIndiferenţi faţă de risc- în aşteptarea profitului sunt indiferenţi faţă de alegerea dintre rezultatul garantat şi cel de riscPredispuşi la risc- la aşteptarea profitului vor alege rezultatul legat de risc şi nu pe cel garantat

28. Esenţa conditiilor de risc. Metode de optimizareDeciziile în conditii de risc se caract prin existenţa mai multor stări ale naturii, cunoscându-se probabilitatea de realizare a lor, şi prin implicarea unor variabile mai puţin controlabile şi insuficient cunoscute

1) Metoda speranţei matematice- marimea medie ponderată a rezultatului activitatii, ponderile fiind egale cu probabilitatea evenimentelor sau stărilor naturii

2) Arborele decizional- se utilizeaza în conditiile unei situaţii decizionale complexe, când este necesară nu o singura decizie izolată, ci o serie de decizii interdependente

5

3) Simularea decizională- procesul de adoptare a deciziilor pe baza utilizarii modelelor

29. Esenţa conditiilor de incertitudine. Metode de optimizareAceste decizii sunt inferior structurate în sensul că lipsesc informatii necesare stabilirii probabilitatii producerii stărilor naturii în contextul cărora au loc procesele economice

1) Criteriul pesimist (reg lui Wald)2) Optimist 3) Optimismul ponderat (reg lui Hurwicz)4) Regretele min max (reg lui Savage)5) Echiprobabilităţile (reg lui Laplace)

30. Pierderile financiare: esenţa şi factorii ce influenteaza apariţia lorPierderi financiare –dauna financiară directă care poate fi adusă firmei în urma realizării unui anumit risc sau a unui grup de riscuriCauzele ce le generează:-dependente de intreprindere - pierderi în urma neprevederii anumitor activit băneşti, plăţi, amenzi, impozite suplimentare etc-independente de risc - pierderi ca rezultat al neprimirii resurselor financiare din sursele prevăzute, neîntoarcerea la timp sau în general a datoriilor etc31. Pierderi materiale: esenţa şi factorii de influentaCheltuieli suplimentare sau pierderi directe ale fondurilor intreprinderii ce nu au fost prevăzute în planurile dezvoltarii intreprinderii: utilaj, încăperi, produse finite, mat prima, energie etc32. Pierderile de timp: esenţa şi factorii ce influenteaza apariţia lorUn tip de pierderi condiţionate de utilizarea neraţională a timpului datorită apariţiei anumitor tipuri de risc. Au 2 forme:a) pierderi ale timpului de muncă- conditionate de împrejurări întâmplătoare: ieşire din funcţiune a utilajului, îmbolnăvirea lucrătorilor etcb) pierderi ce apar ca rezultat al desfasusarii mai lente a procesului de productie decât s-a planificat

33. Pierderile de imagine: esenţa şi factorii ce infl apariţia lorApar în cazul schimbării atitudinii consumatorilor reali sau potenţiali faţă de produsele fabricate de intreprindere, acordând preferinţe altor producători sub influenta unor factori ca: reducerea calitatii produselor, preţuri neadeverite, tendinţele modei etc

34. Pierderile sociale: esenţa şi factorii ce infl apariţia lorLegate de aducerea daunei sănătăţii sau vieţii oamenilor, ca rezultat al utilizarii produselor/serviciilor oferite de intreprindere. De ex: când pe ambalaj nu se indică toate componentele produsului sau efectele negative. Este ft greu de evaluat pt că implică luarea în calcul a mai multor factori

35. Pierderile moral-psihologice: esenta si factorii ce influenteaza aparitia lor Apar in cazul crearii in cadrul intreprinderii a uni climat nefavorabil de lucru pentru angajati, in cazul in care nu se folosesc metode eficiente de motivare a salariatilor sau are loc supraincarcarea salariatilor cu sarcini dispersate. Indicatorul de baza care ne indica prezenta acestor pierderi este fluctuatia cadrelor.

36. Pierderile ecologice: esenta si factorii ce influenteaza aparitia lor Pierderi ecologice - apar în cazul influenţei negative ale procesului de producţie asupra mediului înconjurător şi asupra vieţii sau sănătăţii angajaţilor.Pierderile ecologice se manifestă în două forme:

6

-Pierderi ecologice directe, care apar nemijlocit la firmă peste o perioadă scurtă de timp,-Pierderile ecologice indirecte apar în cazul hi care influenţele negative asupra mediului, realizate de firmă în urma activităţii sale îndelungate pe un anumit teritoriu, contribuie la încălcarea echilibrului ecologic de pe teritoriul dat.

37. Esenta metodei statistice de evaluare a riscurilor: avantaje si dezavantajeDispune de un volum suficient de informaţie statistico-analitică pe elementele analizate, necesare pentru n perioade de timp.Gradul de risc la folosirea acestei metode se exprimă prin mãrimea abaterii medii pãtratice de la marimile aşteptate.Esenţa metodei statistice de evaluare a nivelului riscului se bazează pe teoria probabilităţilor de repartizare a mărimilor aleatorii.Calcularea probabilităţii de adeverire a riscului reprezintă şi nivelul lui.Etapele aplicării metodei statistice:1) Calculăm speranţa matematică:M(X) = X1P1 + X2P2 + + XnPn, unde:X IXn - valorile pe care le poate avea evenimentul cercetat; P1Pn - probabilitatea de apariţie a evenimentului cercetat.Dacã nu cunoaştem probabilitatea, atunci o aflăm în următorulmod: Pi=n/N, unde:n - numãrul de repetări ale uneia şi aceleaşi valori a evenimentului cercetat; iN - numărul şirului numeric.2) Calculãm dispersia; pentru a putea afla abaterea medie pătratică:D=suma(M(X)-(Xi))2 *Pi

3) Calculăm abaterea medie pătratică, care reprezintă rădăcina pătratã din dispersie:σ= √ DAstfel, sensul economic al σ (abaterii medii pãtratice) din punctul de vedere al riscului constă în aceea că reprezintă caracteristica unui risc concret, care ne indică abaterile maxime posibile ale unui parametru anumit de la mărimea medie scontată.4) Calculam coeficientul de variatie, care ne indica gradul de risc al deciziei sau al afacerii analizate:

ϒ= σ

M (x)Avantajul acestei metode consta in faptul cap tin utilizarea ei, antreprenorul poate obtine rezultate corecte cu un grad inalt de certitudine.

38. Esenta metodei oportunitatii-cheltuielilor: avantaje si dezavantajeAceastă metodă este orientată spre evidenţierea principalelor zone potenţiale de risc din punctul de vedere al cheltuielilor realizate de firmã pentru desfăşurarea activităţii, găsindu-se astfel aşa-numitele „locuri înguste” cu referire la riscul pe care le pot genera aceste cheltuieli , pentru a le înlătura.Pentru analiza oportunităţii cheltuielilor, situaţia pe fiecare dintre elementele cheltuielilor trebuie să fie împărţită pe domenii de risc, care reprezintă o zonă de pierderi generale, în limitele cărora pierderile parţiale nu depăşesc mărimea maidm admisibilă a nivelului stabilit de risc.Astfel, se cunosc următoarele domenii de risc:

Domeniul stabilităţii absolute - în care gradul de risc corespunde valorii zero şi se caracterizează prin lipsa unor oarecare pierderi în procesul de activitate antreprenoriala, obţinerea profitului planificat fiind un lucru sigur.

7

Domeniul stabilităţii normale se caracterizează printr-un grad minim al riscului. În această zonă pierderile maxime pe care le poate admite antreprenorul nu trebuie să depăşească limitele profitului net planificat.

Domeniul instabil se, caracterizează printr-un nivel ridicat al riscului, în care nivelul pierderilor, rezultate din influenţele diferitelor riscuri, nu depăşesc mărimea profitului brut.

Domeniul stării critice, căreia îi corespunde gradul critic al riscului, în care pierderile generare de cheltuielile realizate sunt în limita venitului global, ceea ce contribuie la imposibilitatea acoperirii nivelului cheltuielilor de producţie realizate.

Domeniul situaţiei de criză este situaţia în care cheltuielile realizate de firmă îi generează pierderi egale sau mai mari decât volumul circulaţiei mărfurilor.

39. Esenta metodei BERI: avantaje si dezavantajeSe foloseşte la determinarea riscului economic de ţară.Această metodă se bazeazã pe intervievierea a unui număr de 100 de experţi independenti, care completează un chestionar ce include 15 factori de analiză a situaţiei economice şi politice a unei ţări. În baza acestui chestionar, fiecare expert estimează factorii incluşi în analiză, fiecare factor având o pondere maximă de estirnare. Expertul nu poate evalua un factor mai mult decât ponderea lui maximă. .Prin urmare daca ponderea este minia, atunci gradul de risc este maxim.

40. Esenta metodei Corporatiei bancare elvetiene: avantaje si dezavantajeMetoda corporaţiei bancare Elveţiene, care constă din patru etape: I. Determinarea principalelor direcţii de analiză;II. Acumularea datelor iniţiale, gruparea prealabilă a lor şi prelucrarea; III. Prognozarea nemijlocită şi stabilirea gradului de risc pe elementele separate de analiză (domenii de activitateantreprenorială) ; IV. Determinarea totală a gradului de risc.Cu cit rezultatul final este mai mare, cu atit mai inalt este si nivelul riscului economic de tara.

41. Esenta diversificarii si tipologia ei. Exemplele companiilor autohtone.Diversificarea activitatii antreprenoriale consta in raportarea eforturilor si a investitiilor capitale intre diferite tipuri de activitate legate reciproc. Diversificarea poate avea 2 forme:1. Diversificarea de concentrare – completarea sortimentului productiei cu produe omogene celor deja fabricate2. Diversificarea pe orizontala - completarea sortimentului cu produse neomogene celor fabricate, dar care au cerere pe piata.De ex: Gura Căinarului, Ionel SA, Artima SA, Bucuria SA etc. Pe orizontală: DAAC HERMES, Franzeluţa SA, Elita 5, Şerif SA.

42. Esenta transmiterii riscurilor. Motivele de aplicare.Este o metoda de reducere a Riscurilor la care antreprenorul recurge în următoarele cazuri:

1.când pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt abuzive, iar pentru partea ce-l primeşte ele sunt neesenţiale;2.când partea ce primeşte riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare şi gestiune.

43. In ce cazuri este binevenita evitarea riscurilor. Exemplele companiilor autohtone.

8

44. Asumarea riscurilor ca metode de reducere. Cum are loc acoperirea cheltuielilor.Asumarea riscurilor-acceptarea activitatii situatiei si a riscurilor implicite acoperind pierderile cu surse proprii.La asumarea Riscurilor, intreprinderea trebuie să ţină cont de unele momente:a) pierderile ce apar în urma activit intreprinderii: defectarea utilajului, furturile mici, greşelile angajaţilor. Pot fi uşor calculate, trebuie să fie considerate drept chelt operative, dar şi pierderi în urma acţiunii riscurilor.b) pierderi ce apar drept cazuri excepţionale: incendii, inundaţii, cutremure. Este necesar de a le evidenţia din celelalte pierderi, întrucât pot fi uşor minimizate spre ex, din contul asigurărilor.

45. Care sunt clauzele contractuale utilizate pentru reducerea riscului de neindeplinire a obligatiunilor contractuale.1. Incheierea unui protocol de intentii in care s-ar indica termenele in care fiecare parte poate introduce modificari si marimea responsabilitatii partilor in caz de refuz de a semna contractul.2. Includerea in contract a sistemului de penalizari pentru fiecare obligatie in mod separate.3. Includerea in contract a amenzilor pentru fiecare zi de intirziere in indeplinirea obligatiilor contractuale.4. Includerea in contract a marimii responsabilitatii partilor in situatii de forta majora.5.Includerea in contract a modalitatilor de solutionare a litigiilor in situatii conflictuale.

46.Care sunt clauzele contractuale utilizate pentru reducerea riscului de neachitare.1. Utilizarea nodalitatilor de achitare in avans total sau partial2. Transmiterea drepturilor de proprietate dupa achitarea totala3. Utilizarea serviciilor bancare prin sistemul acreditiv de achitare4. Includerea in contract a conditiilor de achitare prin gaj5. Includerea in contract a acordului de factoring cu o institutie financiara.47. Cum se clasifica afacerile in dependenta de informatia primara oferita de catre potentialul partener.

Afaceri fiabile – sunt prezentate documente veridice, pretul produselor este comparabil cu cel de pe piata, exista o cerere nelimitata la produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului.

Afaceri reale – sunt prezentate documente veridice, pretul produselor este comparabil cu cel de pe piata, exista o cerere limitata la produsele sau serviciile care servesc drept obiect al contractului.

Afaceri dubioase – sunt prezentate documente veridice, iar conditiile afacerii necesita o expertiza suplimentara.

Afaceri ireale – se prezinta copiile documentelor care, dupa cum si conditiile contractului, cer o expertiza suplimentara.

48. Care sunt riscurile ce se reduc prin intocmirea planului de afaceri.

49. Explica regula 5 CRegule “5C”. stipularile contractuale necesare pt reducerea riscului de neindepliniri a obligatiunilor contractualeÎn SUA businessmenii practică regula 5 ,,C”, cu ajutorul căreia se poate evalua capacitatea creditară a partenerului. În acest caz, firma trebuie să cunoască următoarele:a) caracterul (character) - personalitatea, reputaţia în lumea de afaceri, responsabilitatea în îndeplinirea obligaţiunilor luate;b) posibilităţile financiare (capacity) - capacitatea de a rambursa imprumutul din contul încasărilor curente financiare sau din contul realizarii activelorc) averea (capital) - volumul şi structura capitalului acţionar;

9

d) asigurarea (collateral) - tipurile şi costurile activelor propuse în calitate de gaj la primirea creditului;e) condiţiile generale (conditions) - starea conjuncturii economice şi alţi factori externi.50. Cum alegerea corecta a personalului firmei poate reduce riscrurile si care riscuri? Cu citi mai multi oameni lucreaza in firma cu atat mai mare va fi riscul de la primirea deciziilor ale fiecarui om. De aceea o importanta majora pentru activitatea eficienta a firmei o are procedura de selectare si recrutare a cadrelor. Pentru crearea unei echipe eficiente de specialisti si manaeri este necesar de a respecta urmatoarele reguli’:• Angajati numai persoane cu experienta in munca • Selectati pe cei mai calificati lucratori• Aflati daca pregatirea lucratorilor angajati corespunde culturii organizationale• Straduiti-va sa cautati persoanele cu care ait mai lucrat • Faceti asa ca echipa de conducere sa fie cat mai micaSursa principal de scurege a tainei comerciale o reprezinta oamenii. Prin urmare, probabilitatea de obţinere a informaţiei confidenţiale prin utilizarea unor aşa modalităţi ca mituirea lucrătorilor, şantajarea, atragerea lor constituie 43%. Utilizarea modalităţii de extragere a informaţiei de la lucrători constituie 24% ; prin pătrunderea în reţeaua de calculatoare - 18%; prin furtul de documente - 10%; prin ascultarea convorbirilor telefonice - 5%.Deci, personalul întreprinderii, pe de o parte, reprezintă resursa de bază care asigură existenţa şi dezvoltarea companiei, iar, pe de altă parte, unii angajaţi, în virtutea anumitor circumstanţe, pot devenisurse de scurgere a informaţiei confidenţiale. Drept canale de scurgere a informaţiei confidenţiale pot servi:- Instituţiile de stat; - Intermediarii şi partenerii;-Firmele de avocaţi şi de consultanţă; '-Spionajul industrial;-angajatii firmei;

51.Cum activitatea de cercetare stiintifica influenteaza asupra riscului de nesolicitare a produselorR. cercetarilor stiintifice de proiectare se bazeaza pe aceea ca inurma executarii acestor lucrari exista permanent probabilitatea de neatingere a rezultatelor dorite, ceea ce genereaza pierderi. Acest tip de riscuri poate fi conditionat de 2 tipuri d efactori:a) obiectivi, la care se referă aşafactori din interiorul firmei ca:-probleme în finanţarea cercetărilor de laborator; -depăşirea devizului de cheltuieli în procesul cercetărilorştiinţifice;-lipsa unui utilaj adecvat cercetărilor petrecute etc.b) subiectivi, care apar în afara firmei şi nu depind de aceasta.Cauzele apariţiei factorilor subiectivi pot următoarele:1.primirea rezultatelor negativecelor planificate după efectuarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică, care au fost finanţate de firma interesat.2. neatingerea parametrilor tehnici planificaţi anterior înprocesul efectuării lucrărilor de construcţie şi tehnologiceale inovaţiilor.3. când rezultatele primite depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale producerii (inclusiv nivelul calificativ al cadrelor) necesare pentru asimilarea lor, adicã nivelul rezultatelor este mai inalt decât nivelul actual al producţiei;4. când rezultatele primite depăşesc posibilităţile tehnice şi tehnologice ale potenţialului utilizator al noilor produse;5. când la utilizarea noilor tehnologii sau produse se depistează efecte nefavorabile ce se manifestă sau înprocesul utilizării sau după ce produsul a fost utilizat, dar care pot fi înlăturate datorită nivelului înalt al dezvoltării progresului tehnico-ştiinţific.

10

52. Ce factori interni genereaza aparitia riscului nesolicitarii produselorAcest risc se caracterizează prin mărimea daunei morale şi economice posibile aduse firmei din această cauză. Cauzele apariţiei acestor riscuri pot fi împărţite în interne şi externe infimcţie decondiţiile apariţiei. Cauzele interne deapariţie a acestor riscuri depind de activitateanemijlocită a întreprinderii, a subdiviziunilor sale şi de angajaţii ei. Laastfel de cauze putem atribui: - calificarea personalului productive (lucrătorilor)( calitatea producţieil, cerereal, preţull, profitull);-organizarea corectă a procesului de producţie;-organizare aprovizionarii intreprinderii cu resurse material;-Organizarea desfacerii productiei finite;’-organizarea reclamei productiei;-organizarea gestiunii intreprinderii;-organizarea cercetarilor de mk al pietei.

53. Cum activitetea de aprovizionare influenteaza nesolicitarea produselor. Dati exemple.Riscuri de aprovizionare sunt foarte strâns legate de riscurile de producţie, iar realizarea lor duce după sine la pierderi pentru firmă.Ele includ următoarele tipuri de risc:a) Riscul de negãsire a fiirnizorilor de resurse necesare, care sunt condiţionate de particularităţile tehnico-tehnologice ale procesului de producţie a produsului. (Exemplu: negăsirea producătorilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producţie.b) Riscul de negäsire a furnizorilor la preţul planificat anterior care poate fi condiţionat de câteva cauze:- când firma-furnizor activează în condiţiile inflaţiei ridicate mai înalte decât nivelul mondial);-când se produce 0 creştere imprevizibilă a preţurilor la materialele folosite. (Exemplu: scumpirea grâului din cauza roadei proaste sau când are lor mărirea cererii la mărfurile produse);c) Riscul refuzului furnizorilor planificaţi anterior de încheiereacontractului de livrare a materialelor solicitate de cãtre firma-producator, care apar chiar si incazurile cand s-au dus deja cu ei tratative preventive (ex: semnarea intentiei de colaborare intre parteneri)

54. Cum activitatea de desfacere a produselor finite influenteaza nesolicitarea produselor. Care sunt actiunile de motivare a distribuitorilorEficienta desfacerii productiei fabricate depinde de complexitatea canalului de desfacere : utilizeaza producatorul serviciile intermediarilor angrosisti- sau cu ridicata sau el singur se ocua de aceasta.exista cateva metode de realizarea productiei:

Producator-consumator Producator-comert angro-consumator Producator-comert angro-comert cu amanuntul-consumator Producator-comert angro-comert angro-comert cu amanuntul-consumator

55. Care sunt riscurile cauzele ce genereaza aparitia riscului inaspririi concurentei. Care sunt actiunile de reducere a acestui risc.Cauzele apariţiei unor astfel de riscuri pot- scurgerea informaţiei confidenţiale fie din cauza lucrătorilor firmei, fie spionajului de producţie;-imperfecţiunea politicii de marketing, adică alegerea incorectă a pieţelor de desfacere, insuficienţa informationala despre concurenţi sau informaţia incorectă despre ei;

11

- introducerea lentă a inovaţiilor în comparaţie cu concurenţii, din cauza lipsei resurselor necesare etc. ------ concurenţa necinstitã;-expansiunea pe piaţa locală a producţiei omologenului său din partea exportatorilor străini;- apariţia pe piaţa producătorului a altor întreprinderi din alte domenii, ce propun produse substituibile ce pot îndestula cerinţele consumatorilor etc.Alte tipuri de concurenţă mai pot-concurenţă de preţ;-concurenţă bazată pe modificarea produsului sau a unor elemente competente; -concurenţă postvânzare.

Pentru a evita astfel de situaţii, întreprinderilor Ii se recomandă următoarele metode:-păstrarea tainei comerciale; _-dacă există concurenţi egali, trebuie introduse tot timpul unele mici inovaţii pentru a câştiga timp; -capacitatea de a determina şi a utiliza eficient în lupta concurenţială avantajele disponibile;- străduinţa de a mări 'principalul indicator al concurenţei volumul vânzărilor;-capacitatea de a reduce timpul de încărcare şi descărcare a mărfii şi mărirea vitezei de acordare a serviciilor;

56. Ce cauze externe influenteaza nesoilicitarea produselorCauzele externe ale riscului nesolicitarii productiei nu depind de activitatea nemijlocita a firmei antreprenoriale, cu toate ca in unele cazuri exista si o astfel de dependenta, de exemplu cand de la intreprindere se trimite un document special prin care informam cumparatorul ca marfa lui e gata. Daca acest doc. este trimis mai tarziu decat termenele prestabilite atunci cumparatorul cheltuie banii pentru indestularea altor necesitati. In acest caz de vaza depinde de persoana care a raspuns de acest lucru fiind o cauza interna. Drept cauze externe care pot influenta acest tip de risc pot fi:Ø Situatie economica- si anume cresterea inflatiei care conduce la reducerea capacitatii de cumparare a populatiei. Pentru a reduce riscul legat de influneta acestui factor , intreprinderea trebuie sa aiba in vedere acest moment cand efectueaza planificarea activitatii sale pe o anumita perioadaØ Instabilitatea politica impune antreprenorului sa examineze situatia din judete ,regiuni, sau tari, unde se afla consumatorii reali sau potentiali , pentru a planifica corect piata de desfacere si de productie evitind anumite riscuriØ Factorul demographic de asemenea , poate influenta acest risc, indeosebi daca marfa este detinata pentru o anumita grupa demografica

57. Esenta antreprenoriatului bancar, Care sunt riscurile interne.Activitatea bancară reprezintă o sferă specifică a activităţii de antreprenoriat îndreptată spre atragerea şi acumularea mijloacelor băneşti temporar libere şi repartizarea lor între compartimentele de producţie.Riscurile în activitatea bancară reprezintă pericolul de pierderi ale băncii în rezultatul adeveririi unor anumitor evenimente. Prin urmare în activitatea bancară există careva criterii ce sunt necesari de a fi respectaţi pentru evitarea unor consecinţe nedorite:• Lichiditatea;• Rentabilitatea;• SecuritateaReeşind din aceste definiţii putem să ne întrebăm: dar ce este tot timpul rău pentru activitatea unei bănci?Pentru o bancă există trei lucruti care nu sunt dorite şi aceptate:

12

o Plecarea neplanificată a clienţilor sau extragerea neplanificată a depozitelor;o Reducerea profitului net;o Reducerea preţului de piaţă a băncii.Teoretic aceste evenimente sunt independente adică fiecare din ele poate apărea în lipsa altora, şi acumulând o mărime destul de mare poate genera riscul de faliment al băncii. Însă în ralitate între toate aceste trei eveimente există o legătură şi pînă la falimentul băncii reuşesc să se manifeste toate trei situaţii.Riscurile bancare au o arie vastă de cuprindere încluzând atât aspectele interne cât şi pe cele externe.În dependenţî de domeniul apariţie riscurile bancare se împart în două grupe mari:1. Riscurile bancare interne 2. Riscurile bancare externeRiscurile bancare interne apar în rezultatul activităţii nemijlocite a băncii şi depind de operaţiunile ce se efectuează de către bancă. La astfel de riscuri se referă:• Riscurile legate de activele băncii( includ riscurile creditare, valutare, de piaţă, de leasing, de factoring, de casă);• Riscurile legate de posibilităţile băncii( include riscurile de depozit, de atragere a creditelor interbancare);• Riscurile legate de calitatea gestiunii băncii cu activele şi pasivele sale( include riscul procentual, riscul lichidităţii nabalansate);• Riscurile legate de procesul realizării serviciilor bancare(include riscul operaţional, riscul tehnologic, riscul de personal).

58. Riscul creditor: formarea fonduli de risc.Riscul creditar reprezintă riscul neachitării de către debitor a imprumutului acordat de bancă la termenii prestabiliţi sau în mărimea confirmată prin contract.În scopul evitării unor consecinţe nedorite pentru activitatea bancară prin legislaţia existentă sunt stabilite următoarele normative de gestiune cu riscul creditar :§ Riscuri creditare mari sunt considerate atunci cînd volumul creditelor, a garanţiilor şi a chezăşiei în favoarea clientului sunt mai mari de 10% din capitalul normativ total al băncii;§ Datoria netă la creditele acordate de bancă unei persoane sau unui grup de persoane acţionând în comun nu trebuie să depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii;§ Suma tuturor creditelor mari nu trebuie să depăşească mai mult de 5 ori capitalul normativ total;§ Împrumuturile acordate de o bancă unui singur debitor, nu pot depăşi, cumulate, 20% din capitalul normativ total al băncii.Prin urmare riscul creditar poate fi clsificat după următoarele criterii:1. În dependenţă de termenii de acordare creditele se împart în: credite de scurtă durată ( pînă la un an); credite cu durată medie( 1-3 ani); credite de lungă durată( mai mult de 3 ani).2. În dependenţă de secificul creditului deosebim: cridite bancare, credite comerciale,credite ale persoanelor fizice.3. În dependenţă de direcţia de utilizare creditele pot fi: de consum, industriale, investiţionale, sezoniere, de import, de export, pentru formarea mijloacelor circulante.4. În dependenţă de mărime deosebim: credite mici, medii şi mari.

59. Riscurile specifice Platilor ELECTRONICEImplicaţiile tehnologiei informaţiei în imprimarea de noi tendinţe activităţii bancare sunt, la ora actuală, sunt recunoscute în cercurile financiare şi de afaceri în general. Pentru persoanele fizice utilizarea unui cârd a devenit de mult o obişnuinţă, după cum banca la domiciliu (prin computer, telefon sau chiar reţelele de cablu TV) tinde sa fie larg acceptată.Pentru a contura cît mai complet un astfel de sistem legat de plăţile electronice (cu precădere prin Internet), trebuie de aplicat două premise obiective:

13

Cel puţin în momentul de faţă, noile tendinţe din electronic banking sunt centrate pe funcţiile de plată şi transfer de fonduri, operaţiunile de credit nefiind tot atît de extinse ca şi în cazul operaţiunilor bancare clasice;Deşi fiecare tip de risc trebuie analizat distinct pentru a i se cunoaşte trăsăturile esenţiale, nu trebuie uitat că majoritatea lor se intercondiţionează.Orice forma de risc semnifică o pierdere, potenţială sau efectivă, indiferent de cauzele care o determină.Pentru analiza riscurilor legate de plăţile electronice, sunt utile următoarele criterii de clasificare :1)Nivelul de manifestare al riscului:- Risc sistemic (sunt riscuri aferente modului lor intern şi se reflectă asupra clienţilor, prin influenţarea negativă a profitabilităţii şi stabilităţii băncii în ansamblu)- Risc de tranzacţie 2)Forma de manifestare a riscului:- Risc bancar clasic- Risc specific unor evoluţii bancare recente3)Zona de manifestare a riscului:-Plăţile prin credit cu card obişnuit-Plăţile prin smart card-Plăţile prin cec electronic-Plăţile prin bani electronici (digital cash)In funcţie de modul in care este conceput sistemul utilizării lor de către banca emitentă, sunt supuşi riscului de dubla cheltuire (cheltuire fără acoperire).In concluzie, se poate aprecia ca sistemul riscurilor care apar in activitatea de banking electronic in general, şi de plăţi electronice in special, este foarte complexă si implică obligativitatea utilizării unui sistem bine conturat de contramăsuri pentru ca simpla utilizare a acestora.

60.Metode de reducere a riscul valutar.În linii generale riscul valutar este riscul modificării costului activelor şi pasivelor exprimate în valută străină.Riscul valutar constă în posibilitatea de a pierde în cazul unei tranzacţiei economice ca urmare a modificării cursului valutar în intervalul dintre momentul încheierii contractului şi data efectuării încasării/plăţii în valută.

Metode de reducere a riscurilor valutareNivelul riscului valutar poate fi redus prin utilizarea a două modalităţi:

1. Alegerea corectă a preţului valutei care presupune stabilirea în contract a acelei valute, pentru care modificările cursului vor fi favorabile pentru această organizaţie. Pentru o firmă exportator această valută va fi cea care are poziţii puternice, adică cursul căreia se ridică pe parcursul realizării contractului. Pentru importator însă mai eficientă şi mai puţin riscantă va fi valută cu poziţii slabe. În acelaşi timp trebuie de ţinut cont de faptul că prognozele de mişcare a cursului valutar, în cel mai bun caz, sunt posibile cu o probabilitate de maxim 70%.; că părţile contractante nu tot timpul au posibilitatea de a alege valuta, deoarece interesele partenerilor în aceste situaţii pot fi diferite şi alegînd o anumită valută va trebui să cedaţi la alte poziţii ale contractului aşa ca preţul, creditul, gajul etc, ceea ce nu tot timpul va fi convinabil.

2. Metoda reglării poziţiei valutare pe contractele externe încheiate care poate fi folosită de companiile care desfăşoară o activitate economică externă în diverse ţări şi presupune asigurarea unei balanţe ale structurii cerinţelor şi obligaţiilor financiare pe contractele încheiate. Acest lucru poate fi atins prin utilizarea a două posibilităţi:

La încheierea simultană a contractelor de import şi export trebuie de urmărit ca aceste contracte să fie încheiate în aceeaşi valută unde ar coincide, aproximativ, şi termenii de achitare. În acest caz, pierderile care apar în cazul modificării cursului valutar la export sunt compensate de profiturile obţinute de la import şi invers.Dacă compania se specializează doar pe un anumit tip de activitate externă, atunci va fi eficientă o diversificare a structurii valutare, care presupune încheierea contractelor prin utilizarea diferitor valute, cu o tendinţă opusă de schimbare a cursului valutar.

14

61. Care sunt etapele procesului de mng riscului in organizatieManagement riscului este un proces ciclic fiind realiza prin mai multe etape. Desi exista abordari diferite in ceea ce priveste eteapele acestui proce, intr-o tratare larga mng riscului presupune parcurgerea a 4 procese interrelationate precum:

Investigarea sistemica si continua a expunerii la diverse riscuri si pierderi Evaluarea naturii acestora, frecventei, gravitatii si potentialuui impact Planificarea si organizaea unor tehnici adecvate de control al ricurilor care sa reduca pierderile si sa

valorifice oportunitatile Implementarea unor tehnici atat la nivel intern( de departament si top-management) , cit si la nivel

extern (colaborari cu organizatiile specializate in controlul pierderilor, asigurarilor si alotr specialisti in domeniul mng-ului riscurilor.

Procesul de mng al riscurilor incepe cu identificarea rolului riscului in cadrul organizatiilor si atitudiinii acesteia fara de risc.

Insa unii autori identifica urmatoarele etape de mng riscului.1. Identificarea riscului 2. Evaluare si prioritizare a riscurilor3. Control si monitorizare al risculuiSunt si alte etape:

- Stabilirea contextului- Identificarea analiza si investigarea riscurilor- Tratarea riscurilor- Monitorizarea rapoartelor si controlul riscurilor

62. Ce metode de identificare a riscurilor poate sa le aplice anterprenorul.Pentru identificarea riscurilor , pot fi utilizate urmatoarele metode;a) Utilizarea experientei intuitive a managerului;b) Expertii din companiec) Realzarea unor chestionare completate de persoanele implicate in derularea activitatii din cadrul companieid) Aplicarea listelor de control al riscurilor(risk check list), care cuprind surse potentiale de risce) Intocmirea tabelului riscurilor carea include patru cadrane informative: amenintari, resurse, consecinte si factori prin care se poate actiona pentru modificarea efectelor nedorite ale evenimentelor.

63. Explicati tipurile surselor de informatie care pot fi folosite pentru identificarea riscurilorSursele de informatie pentru identificarea riscurilor sunt multiple, printre care mentionam:a) Cercetarea la masa de lucru: studierea documentelor, planurilor elaborate de organizatie, a rezultatelor concurentilor, a bazelor de date comerciale , informatii detinute de persoane implicate in afaceri similare etc. Principalele documente ce pot fi studiate in acest scop sunt: rapoartele anuale, documentele financiare, planul locului(fotografii, materiale promotionale, documentatie tehnica, revistele de specialitate si alte tipuri de documente specifice;b) Vizite la fata locului: acestea permit discutii cu cei expusi la riscuri, crearea unei retele informationale de contacte necesare antreprenorului;c) Participarile la manifestari in afara organizatiei: conferinte, expozitii, mese rotunde, intruniri ale diferitor asociatii profesionale in care se discuta aspecte legate de riscuri ce pot proveni , in special , din mediul extern al organizatiei.

65. Priorităţile strategiei RM-2020. Esenţa fiecărei priorităţi

15

Strategia Na ională de Dezvoltare „Moldova 2020” vine să articuleze o viziune închegată privind țcre terea economică sustenabilă pe termen lung, având la temelie un studiu diagnostic al șconstrângerilor de cre tere. Priorităţi:ș1. Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii productivităţii 2. Investiţii publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.3. Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor.4. Ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare şi prin aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.5. Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.6. Sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii întru asigurarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor.7. Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi combaterea corupţiei întru asigurarea echităţii pentru toţi cetăţenii.

66. R de faliment: metode de evaluareRiscul de faliment (de insolvabilitate) reprezintă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale firmei care rezultă din angajamente contractate anterior, operaţiuni curente sau prelevări obligatorii.Ø Modelul Altman-Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a #Z = 3,3*X1+1,0*X2+0,6*X3+1,4*X4+1,2*X5X1 – rata rentabiliatii economice (Profit brut/active totale)*100X2 - gradul de acoperire a activelor din venituri (venituri totale/active totale)*100X3 – gradul de acoperire a datoriilor totale pe seama capitalului propriu (capital propriu/datorii totale)*100X4 – rata rentabilitatii economice preconizate pe seama profitului reinvestit (profit reinvestit/active totale)*100X5 – rata activelor circulante in active totale (active circulante/active totale)*100Ø Modelul Canon si Holder- Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr deangajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”.16R1+22R2-87R3-10R4+24R5R1 – Rata lichidită ii par iale ((Active circulante – stocuri)/datorii curente)x100ț țR2 – Rata stabilită ii financiare (capital permanent/pasive)x100țR3 – rata cheltuielilor financiare (Cheltuieli financiare/cifra de afaceri)x100R4 – rata de remunerare a personalului (Cheltuieli cu personalul/valoarea adăugată)x100R5 – ponderea profitului in valoarea adăugată (Profit net/valoarea adăugată)x100

67. Evaluarea R ec: indicatorul de poziţie şi coef de elasticitateR ec- "incapacitatea întreprinderii”de a se adapta în timp si la cel mai mic cost la varia iile condi iilor ț țde mediu. a) Indicatorul de pozi ieal cifrei de afaceri nete fata de nivelul critic al sau (pragul de rentabilitate) țnotat cu " " care se poate exprima: în mărime absoluta = CAN – CAN*,αUnde:CAN - cifra de afaceri neta corespunzătoare unui anumit nivel de activitate;CAN* - cifra de afaceri critică, sau PR critic

16

b) Coeficientul de elasticitateal profitului notat cu "e" reprezintă sensibilitatea profitului la varia ia țnivelului de activitate reflectat prin cifra de afaceri la un moment dat si se exprima astfel:

e=CAN/(CAN-CAN*)

17