teste grilă pentru licență cepa –iun 2016 · teste grilă pentru licență cepa –iun 2016...

Teste Grilă pentru Licență CEPA –iun 2016

Toxicologie și inocuitate alimentară

Nr. Crt. Enunț și variante de răspuns Răspuns

corect

1. Proprietățile fizice și chimice sunt factori care influențează

toxicitatea: a) dependenți de mediu; b) dependenți de organism;c)

dependenți de substanță

c)

2. Tartrazina este un toxic: a) de sinteză; b) anorganic; c) mineral a)

3. Alcaloizii sunt toxici: a) animali; b) vegetali; c) minerali b)

4. Saponinele sunt toxici : a) animali; b) vegetali; c) minerali b)

5. Cloratul de potasiu este un toxic: a) organic; b) anorganic; c) mineral c)

6. Aspartamul în exces este un toxic: a) de sinteză; b) anorganic; c)

mineral

a)

7. Benzoații sunt toxici: a) de sinteză; b) anorganic; c) mineral a)

8. Dioxidul de azot în stare de agregare normală este un toxic: a)

lichid;b) gazos; c) solid

b)

9. Hidrogenul sulfurat în stare de agregare normală este un toxic: a)

solid; b) lichid; c) gazos;

c)

10. Acetatul de plumb în stare de agregare normală este un toxic: a)

lichid; b) gazos; c) solid

c)

11. Clorura mercurică în stare de agregare normală este un toxic: a)

lichid; b) gazos; c) solid

c)

12. Benzenul în stare de agregare normală este un toxic: a) lichid; b)

gazos; c) solid

a)

13. Acidul oxalic în stare de agregare normală este un toxic: a) lichid;b)

gazos; c) solid

c)

14. Dioxidul de carbon în exces și în stare de agregare normală este un

toxic: a) lichid; b) gazos; c) solid

b)

15. Toxicii gazoși sunt în general : a) organici; b) anorganici; c) minerali b)

16. În ce categorie se încadrează substanțele toxice a căror valoare DL50

(exprimată în mg/kg) este mai mare sau egală cu 15 000: a) slab

toxice; b) foarte toxice; c) fără toxicitate

c)


(exprimată în mg/kg) este mai mică sau egală cu 1: a) foarte slab

toxice; b) extrem de toxice; c) fără toxicitate

b)


(exprimată în mg/kg) se încadrează între 50 și 500 : a) slab toxice; b)

moderat toxice; c) cu toxicitate ridicată

b)


(exprimată în mg/kg) se încadrează între 500 și 5 000: a) slab toxice;

b) extrem de toxice; c) fără toxicitate

a)


(exprimată în mg/kg) se încadrează între 5000 și 15 000: a) slab

c)

toxice; b) extrem de toxice; c) practic netoxice


(exprimată în mg/kg) se încadrează între 1 și 50 : a) slab toxice; b)

moderat toxice; c) foarte toxice

c)

22. După natura chimică, aditivii alimentari sunt clasificați în categoria:

a) toxice anorganice; b) toxice organice; c) toxice

complexonometrice

b)

23. După natura chimică, aflatoxinele sunt clasificate în categoria: a)

toxice anorganice; b) toxice organice; c) toxice complexonometrice

b)

24. După natura chimică, patulinele sunt clasificate în categoria: a) toxice

organice; b) toxice anorganice; c) toxice complexonometrice

a)

25. După natura chimică, ochratoxinele sunt clasificate în categoria: a)

toxice anorganice; b) toxice organice; c) toxice complexonometrice

b)

26. După natura chimică, sterigmatocistinele sunt clasificate în categoria:

a) toxice organice; b) toxice anorganice; c) toxice

complexonometrice

a)

27. Care este principalul factor care poate determina dereglarea, alterarea

sau chiar suprimarea unei funcții metabolice: a) toxicitatea unei

substanțe, b) fragilitatea sistemului imunitar; c) trecerea la un regim

inocuitar vegetarian

a)

28. În mod normal, toxiinfecțiile alimentare sunt: a) deliberate;

b)involuntare; c) endogene

b)

29. În mod normal, toxiinfecțiile alimentare au un caracter: a) acut; b)

cronic; c) endogen

a)

30. Metaloizii pot fi încadrați în categoria toxicelor de natură: a)

organică; b) anorganică; c) minerală

c)

31. În care dintre plante se poate acumula cel mai mare nivel de arseniu:

a) leguminoase uscate; b) legume mici; c) rădăcinoase

c)

32. La ce nivel metabolic se manifestă preponderent toxicitatea metalelor

în organismul consumatorului: a) la nivelul sistemelor enzimatice

celulare; b) la nivelul sistemului digestiv; c) la nivelul sistemului

respirator

a)

33. Gradul de toxicitate al diferitelor metale este, în principal,

proporțional cu: a) gradul de mineralizare specific acestor substanțe;

b) gradul de ionizare specific acestor substanțe; c) gradul de

transformare specific acestor substanțe

b)

34. Care este principala cale de pătrundere a compușilor arseniului în

organismul omului: a) cutanată; b) digestivă; c) absorbție exterioară

b)

35. Care dintre compușii arseniului sunt mai toxici: a) cei bivalenți; b)

cei trivalenți; c) cei pentavalenți

b)

36. Cum se numesc compușii arseniului care acționează în blocarea

grupărilor sulfhidrice ale unor oxidoreductaze: a)

oxidoreductazoarsenioși; b) oxidoreductazo-arsenici; c) tioloprivi

c)

37. Ca urmare a absorbției unor compuși cu arseniu, tegumentele pot

deveni: a) reci și cenușii; b) calde și roșii; c) calde și galbene

a)

38. Cum evoluează tensiunea arterială la intoxicația cu ioni ai arseniului:

a) crește subit; b) crește lent dar continuu; c) scade progresiv

c)

39. Unde se pot localiza temporar compușii arsenioși în organismul

consumatorului în cazul unei intoxicații: a) în ficat, rinichi, plămâni,

inimă, peretele intestinal; b) în ficat, tub digestiv, colon; c) în esofag,

tub digestiv, colon

a)

40. Ce poate apărea în organismul consumatorului – în cazul unei

intoxicații accidentale cu compuși ai arseniului într-o fază incipientă:

a) puseuri de respirație; b) respirație accelerată; c) insuficiență

respiratorie acută

c)

41. Care sunt principalii doi vectori de contaminare a alimentelor de

origine vegetală cu metale grele: a) solul și apa; b) solul și aerul; c)

apa și aerul

a)

42. Care este locul principal de acumulare al unor metale grele (Hg, Pb,

Cd) în organismul consumatorului: a) sistemul osos; b) sistemul

renal; c) sistemul nervos

b)

43. Ce tip de enzime se blocheaza preponderent în cazul contaminării cu

Pb, Cd și Hg: a) liaze; b) izomeraze; c) oxidoreductaze

c)

44. De ce sunt periculoase metalele grele pentru organismul

consumatorului uman: a) tind să se bioacumuleze; b) împiedică

tranzitul intestinal; c) pot cataliza reacții nedorite

a)

45. În ce tip de alimente de origine animală se pot întâlni cea mai mare

concentrație de compuși ai arseniului: a) produse din carne de porc;

b) produse din carne de vită; c) produse din carne de pește și fructe

de mare

c)

46. Care dintre formele arseniului poate cauza o contaminare care are ca

rezultat o posibilă modificare de ADN: a) formele anorganice; b)

formele organice; c) formele de metale chelatizate

a)

47. Ce tip de cancer poate apărea primul în urma contaminării cu arseniu:

a) osos; b) limfatic; c) melanom

c)

48. Ce tipuri de alimente de origine vegetală sunt cele mai importante

surse de contaminare cu arseniu: a) produsele din leguminoasele; b)

strugurii și vinurile; c) produsele obținute din crucifere

b)

49. Care sunt principalele surse de contaminare cu arseniu în cazul

utilizării pesticidelor: a) fungicidele și raticidele; b) insecticidele și

raticidele; c) erbicidele și rodenticidele

a)

50. Care dintre gaze au un conținut ridicat în ioni de arseniu: a) gazele de

sondă; b) gazele de eșapament; c) fumul de țigară

c)

51. Ce alte surse de contaminare cu ioni de arseniu cunoașteți: a)

substanțele folosite la tratarea lemnului; b) substanțe utilizate la băile

de electroliză; c) substanțele utilizate ca mordanți în construcții

a)

52. Definiți o soluție de prevenire a contaminării cu metale grele:

a)utilizarea unor măști de protecție contra gazelor; b) utilizarea unor

bariere de potențial la anumite tratamente ionice; c) utilizarea unor

filtre speciale pe sursele de apă potabilă

c)

53. Ce tip de analiză oferă o imagine a gradului de contaminare a

corpului consumatorului cu metale grele: a) analiza tip RMN; analiza

imaginistică ecografică; c) analiza minerală tisulară

c)

54. În ce tip de alimente de origine animală se pot întâlni cea mai mare

concentrație de compuși ai mercurului: a) produse din carne de porc;

b) produse din carne de vită; c) produse din carne de pește și fructe

de mare

c)

55. Care este prima sursă de contaminare a organismului cu mercur: a)

transformarea mercurului anorganic în mercur organic în condiții

aerobe și în prezența unor microorganisme; b) în producerea de

fungicide organice; c) în producția de insecticide organice

a)

56. Care este substanța care se poate acumula în țesutul muscular al unor

organisme marine și poate contamina cel mai mult lanțul alimentar cu

mercur : a) etil-mercurul; b) propil-mercurul; c) metil-mercurul

c)

57. Care sunt metalele care nu formează amalgam de mercur, putând fi

prevenită astfel contaminarea: a) Pt, Cr și Fe; b) Au,Cr și Fe; c) Ag,

Cr și Fe

a)

58. Care sunt principalele căi de pătrundere în organism a mercurului și

compușilor cu mercur: a) ingestie, respirație sau cutanat; b) ingestie,

subcutanat sau prin fluxul sanguin; c) prin fluxul sanguin, prin

schimburi de fluide organice

a)

59. Care dintre afirmații este adevărată: a) mercurul este un solid de

culoare argintie cu luciu strălucitor în condiții normale de

temperatură și presiune; b) mercurul este un lichid de culoare argintie

cu luciu strălucitor în condiții normale de temperatură și presiune; c)

mercurul este un metal de culoare argintie cu luciu strălucitor și care

poate sublima în condiții normale de temperatură și presiune

b)

60. Care dintre afirmații este adevărată: a) compușii organomercurici se

remarcă prin proprietăți antifungice; b) compușii organomercurici se

remarcă prin proprietăți deratizante; c) compușii organomercurici se

remarcă prin proprietăți peristaltice

a)

61. Cum se numește mercurul inhalat sub forma unei cantități mari de

vapori, absorbit inițial în plămâni , depozitat în creier și acumulat

final la nivel de rinichi: a) mercurul patogen; b) mercurul metabolic;

c) mercurul de glicogeneză

b)

62. Care este sarea anorganică a mercurului cu cea mai mare toxicitate

pentru organismul uman: a) clorura mercurică; b) clorura

mercuroasă; c) sulfura de mercur

a)

63. Care este valența mercurului în clorura mercuroasă (calomel): a) unu;

b) doi; c) trei

a)

64. Care clase dintre compușii mercurului pot produce leziuni nervoase

severe: a) clasele compușilor organici; b) clasele compușilor

anorganici; c) clasele compușilor legați coordinativ

a)

65. De ce factori depind simptomele intoxicației cu mercur: a) de timpul

de contaminare; b) de calea de pătrundere în organism; c) de nivelul

de înălțime la care se produce contaminarea

b)

66. Cum se poate elimina din organism mercurul organic: a) prin transfer

sanguin; b) prin urină; c) prin drenare limfatică

b)

67. Cum se poate elimina din organism mercurul anorganic: a) prin

transfer sanguin; b) prin drenare limfatică urmată de transfer de

plasmă; c) prin urină, prin glandele sudoripare și salivare;

c)

68. Care este calea de ajungere a unui compus cu mercur în corpul uman

prin ingestia de legume: a) atunci când se utilizează tratamente

foliare cu compuși ai mercurului; b) atunci când se tratează solul cu

compuși ai mercurului; c) atunci când în apa de irigare a legumelor

sunt și compuși pe bază de mercur

a)

69. Ce pot cauza afecțiunile cromozomiale datorate contaminării cu

mercur: a) saturnisme; b) hipotiroidite; c) mongolisme c)

70. Care este cauza principală a apariției contaminării hranei umane cu

mercur: a) aditivare excesivă a alimentelor cu aditivi de sinteză; b)

poluarea mediului; c) anumite erori de laborator

b)

71. Care este principala cale de contaminare a organismului cu plumb: a)

prin apă; b) prin hrană; c) prin aer b)

72. Care este principala cale de ajungere a plumbului în apa potabilă: a)

inserții metalice de la podurile centralelor de tratare ape; b)

coroziunea conductelor la pH mai ridicat; c) coroziunea conductelor

la pH mai scăzut

c)

73. Ce pot produce modificările cromozomiale datorate contaminării cu

mercur: a) saturnism; b) hipotiroidită; c) mongolism a)

74. Sub ce formă poate fi prezent plumbul în sistemul osos în cazul unei

contaminări: a) fosfat; b) carbonat; c) cromat a)

75. Care sunt principalii compuși celulari care ajută la transportul

plumbului în organism: a) hemoglobinele; b) eritrocitele; c) telomerii b)

76. Care este principalul factor de care depinde gradul de absorbție

pulmonară a compușilor plumbului: a) de doza tegumentară; b) de

doza de ingestie; c) de mărimea particulelor

c)

77. De ce este foarte periculoasă intoxicația produsă pe cale respiratorie

cu compuși ai plumbului: a) produce absorbție totală; b) blochează

activitatea sistemului nervos; c) produce o cădere bruscă de tensiune

arterială

a)

78. În care dintre sistemele organismului contaminat se poate acumula

cea mai mare cantitate de plumb, ca urmare a unei contaminări: a)

sistemul circulator; b) sistemul osos; c) sistemul renal

b)

79. Ce poate cauza excesul de plumb din sânge, în cazul unei

contaminări și acumulări: a) tulburări de memorie; b) inhibarea

biosintezei hemoglobulinei; c) scleroză multiplă

b)

80. Care compus organic prezintă cea mai mare toxicitate: a) carbonatul

de plumb; b) tetraetilul de plumb; c) dietilul de plumb b)

81. La ce proces de producție casnic, artizanal, ar putea apărea o

contaminare cu compuși ai plumbului: a) la fabricarea conservelor

tradiționale; b) la fabricarea mezelurilor tradiționale; c) la fabricarea

unor băuturi alcoolice tradiționale (distilate tradiționale)

c)

82. Care este principala sursă de contaminare cu cadmiu a produselor

alimentare de origine vegetală: a) tratamente cu îngrășăminte care

conțin cadmiu; b) apropierea culturilor vegetale de unele topitorii; c)

depozitarea necorespunzătoare a unor deșeuri

a)

83. Care sunt țesuturile animale care pot conține concentrații ridicate de

cadmiu acumulat: a) țesuturile moi; b) țesuturile musculare; c)

țesuturile viscerale

c)

84. La care tipuri de produse din carne s-a înregistrat cea mai mare

concentrație de cadmiu: a) la produsele din carnea de vită; b) la

produsele din carnea de pește și moluște; c) la produsele din carnea

de porc

b)

85. Care sunt principalele efecte ale contaminării cu cadmiu: a) efecte

teratogene și endogene; b) efecte miogene și cancerigene; c) efecte

mutagene și cancerigene

c)

86. Ce poate produce intoxicația cu Cadmiu în cazul deficitului de

vitamină D: a) osteomalacie; b) osteoporoză; c) osteopareză a)

87. Care sunt principalele două căi de absorbție a cadmiului în

organismul uman: a) respiratorie și tegumentară; b) respiratorie și

digestivă; c) cutanată și digestivă

b)

88. În ce caz se poate elimina rapid cadmiul din organism: a) dacă nu

este legat de structuri proteice; b) dacă nu este legat de structuri

lipidice; c) dacă nu este legat de structuri membranoase

lipidoproteice

a)

89. Sub ce formă se prezintă cea mai mare a cadmiului din organism: a)

sub forma unor metaloproteine; b) sub forma unor sfingolipide cu

centru activ Cd; c) sub forma unor centrii activi ai unor ligaze

a)

90. Cadmiul este unul dintre cei mai puternici..... metalici: a) oxidanți; b)

carcinogeni; c) reducători b)

91. Ce alt element poate deplasa Cd din cadrul numeroaselor sisteme

enzimatice: a) Cu; b) Zn; c) Fe b)

92. Cum poate acționa Cd asupra concentrației de Fe și Mn din țesutul

hepatic: a) o scade semnificativ; b) o crește semnificativ; c) nu

acționează asupra acestor concentrații

a)

93. Asupra căror tipuri de grupări din enzime manifestă Cd o afinitate

chimică deosebită: a) grupări carbonice; b) grupări peptidice; c)

grupări tiolice

c)

94. Intoxicația cronică cu cadmiu, în cazul omului, are ca prim semn

colorarea în .....................a smalțului dentar ca urmare a formării de

sulfocianură de cadmiu: a) verde; b) galben; c) negru

b)

95. Care este concentrația maximă admisă de Cd în aer: a) 0,01 mg/m3;

b) 0,1 mg/m3; c) 1 mg/m3 b)

96. Ce tip de efect înregistrează intoxicația cu Cd asupra aparatului renal:

a) efect nefroparalitic; b) efect nefrocoagulant; c) efect nefrotoxic c)

97. Ce tip de efect înregistrează intoxicația cu Cd la nivelul sistemului

osos: a) demineralizarea oaselor; b) torsionarea oaselor; c) fracturarea

a)

frecventă a oaselor

98. Care este cel mai toxic compus al cadmiului pentru organismul

uman: a) sulfura de cadmiu; b) oxidul de cadmiu; c) clorura de

cadmiu

b)

99. Care este cel mai puțin periculos compus al cadmiului pentru

organismul uman: a) sulfura de cadmiu; b) oxidul de cadmiu; c)

clorura de cadmiu

a)

100. Care este sursa creșterii conținutului de Cd și Pb în carnea somonului

de crescătorie: a) apa contaminată; b)hrana peștilor din crescătorie; c)

apropierea acestor crescătorii de anumite unități industriale

b)

101. Ce reprezintă prescurtarea DL50: a) Doza legala 50; b) Doza limită

50; c) Doza letală 50 c)

102. În ce unități de măsură se exprimă DL50: a) în mg/g; b) în mg/Kg; c)

în g/Kg b)

103. Care dintre afirmații este adevărată: a) DL50 este doza unică,

calculată statistic, la care mor 50% din animalele supuse experienţei;

b) DL50 este doza unică, calculată matematic, la care mor 50% din

animalele supuse experienţei; c) DL50 este doza unică, determinată

analitic, la care mor 50% din animalele supuse experienţei

a)

104. Ce reprezintă prescurtarea CL50: a) Concentrația legala 50; b)

Concentrația limită 50; c) Concentrația letală 50 c)

105. Ce reprezintă prescurtarea DMT: a) Doza maximă de contaminare în

timp 50; b) Doza maximă tolerabilă; c) Doza minimă admisă în timp b)

106. Determinarea DMT se realizează prin metoda.............a) volumetrică;

b) secvențială; c) gravimetrică b)

107. Pentru reducerea numărului de animale de experienţă, înainte de

determinarea DL50 se recomandă utilizarea testului........... a) biotic;

b) de concentrație;c) limită

c)

108. Ce tip de celule pot fi afectate primar de către mutațiile genetice: a)

celulele germinative sau somatice; b) celulele capilare sau somatice;

c) celulele germinative sau vicinale

a)

109. Doza cea mai mare la care nu se înregistrează modificări ale nici

unuia dintre parametrii metabolici este considerată: a) doza maximală

admisă; b) doza limită admisă; c) doza fără efect advers

c)

110. Pentru evaluarea acţiunii cumulative a unui toxic se calculează IC –

care reprezintă: a) indicele cumulativ al acțiunii; b) indicele de

cronicitate ; c) indicele cancerigen

b)

111. Cum se numesc testele care urmăresc efectul toxicului asupra unor

microecosisteme artificiale sau asupra unor lanţuri trofice: a) teste

trofice; b) teste integrate; c) teste artificiale

b)

112. Bioacumularea unui toxic lipofil este corelată direct cu: a)

hidrosolubilitatea; b) extracția hidroalcoolică; c) liposolubilitatea c)

113. În cazul probelor de furaje, furajele trebuie recoltate şi expediate la

laborator în aşa fel încât proba să reprezinte valoarea ......... a

furajului. a) maximă; b) medie; c) minimă

b)

114. Din probele parţiale recoltate din furajele care vor servi la obținerea

unor alimente îmbogățite în fibre se va face o probă generală, care se

omogenizează după specificul furajului şi din care se

prelevă.......................a) proba reprezentativă; b) proba minimală; c)

proba medie

c)

115. Care dintre animalele crescute pentru carne sunt cele mai sensibile la

intoxicația cu plumb: a) bovinele; b) ovinele; c) porcinele a)

116. Care este metoda principală de determinare a conținutului de plumb

din carne: a) spectrometrie de absorbție moleculară; b) spectrometrie

de absorbție atomică; c) cromatografie în strat subțire

b)

117. Ce soluție se utilizează la construirea scării etalon în vederea

determinării plumbului din alimente de origine animală: a) de acetat

de plumb; b) de azotat de plumb; c) de iodat de plumb

b)

118. Cu ce este echivalată exprimarea unităților de măsură în ppm: a)

g/Kg; b) mg/100g; c) mg/Kg c)

119. Cu ce este echivalată exprimarea unităților de măsură în ppt: a) g/Kg;

b) mg/Kg; c) µg/Kg c)

120. Carnea rezultată din sacrificări de necesitate poate fi dată în consum,

dacă nu prezintă modificări organoleptice, iar conţinutul în plumb nu

depăşeşte......a) 10 ppm; b) 1 ppm; c) 100ppm

b)

121. Cum se mai numește intoxicația cronică cu mercur: a) mercuritism;

b) metalurie mercuroasă; c) hidrargirism c)

122. Care este principala utilizare a compușilor organomercurici în

agricultură (de unde se pot contamina alimentele): a) erbicide;

b)fungicide; c) stimulatori de creștere vegetativă

b)

123. Care este caracteristica de solubilitate principală a compușilor

organici de mercur: a) hidrosolubili; b) liposolubili; c) parțial solubili

în compuși anorganici

b)

124. Cum se mai numește coagularea proteinelor datorită intoxicației

cronice cu compuși ai mercurului și acumularea în țesuturile

sistemului nervos: a) bruceloză; b) encefaloză; c) steatoză

b)

125. Din ce organe se realizează probele pentru determinarea cantitativă a

mercurului: a) din inimă și ficat; b) din pancreas și ficat; c) din ficat

și rinichi

c)

126. Care este metoda principală de determinare a conținutului de mercur

din carne: a) spectrometrie de absorbție moleculară; b) cromatografie

în strat subțire; c) spectrometrie de absorbție atomică;

c)

127. Care este valoarea concentrația minimă de mercur determinat în

organe, peste care se definește ca valoare de diagnostic: a) 15 ppm

Hg; b) 1ppm Hg; c) 10 ppm Hg

a)

128. Prin ce metodă se realizează identificarea pesticidelor organo-

mercurice din seminţe tratate: a) prin cromatografie în strat subţire;

b) prin cromatografie HPLC; c) prin colorimetrie

a)

129. Cum este tratată carnea contaminată cu compuși ai mercurului: a) se

tratează termic într-un interval de timp satisfăcător înainte de

consum; b) se aruncă; c) se confiscă și se distruge controlat

c)

130. Care sunt limitele maxime admise de Hg pentru diferite produse

alimentare, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.

611/3.04.1995: a) între 0,05-0,1 ppm; b) între 0,005-0,01 ppm; c)

între 0,001-0,1 ppt

b)

131. Care este principala sursă de contaminare cu compuși ai arseniului a

alimentelor: a) pesticide pe bază de arsen; b) hormoni de creștere pe

bază de arsen; c) antibiotice care conțin arsen

a)

132. Care este principala metodă de analiză a contaminării cu ioni de

arseniu: a) spectrofotometrică; b) cromatografică; c) electroforeză

capilară

a)

133. Care dintre radiații au au putere de ionizare mai mică, dar putere de

penetraţie mai mare și pot străbate ţesuturile: a) α42+; b) β0

(±)1; c) γ b)

134. Care dintre radiații nu au putere de ionizare dar au cea mai mare

putere de penetraţie: a) α42+; b) β0

(±)1; c) γ

c)

135. Care dintre radiații au putere de ionizare mare, dar putere de

penetraţie foarte mică. Străbat doar câţiva cm aer. Au efect foarte

nociv la locul de contact, când pătrund prin ingestie sau inhalaţie: a)

α42+; b) β0

(±)1; c) γ

a)

136. Ce tip de efect se instalează în expunerea cronică la doze mici: a)

efectul de stagnare a creșterii; b) efectul mutagen; c) efectul

asemănător unei anemii feriprivă

b)

137. Din punct de vedere al eficientei, antibioticele sunt

de………………………. ori mai active decat alt conservant: a) 100 –

1000; b) 10-100; c) 1-10

a)

138. Cum se numește boala produsă de mucegaiul Monillina fructicola si

Monullina laxa la depozitarea fructelor: a) manitoză; b) manitiroză;

c) moniloză

c)

139. Din ce clasă sunt antibioticele testate frecvent pentru produse

alimentarede origine animală (carne, păsări, pește, ouă): a) peniciline;

b) tetracicline; c) condroitine

b)

140. De ce reprezintă o problema importanta utilizarea antibioticelor ca

stimulatori in hrana animalelor: a) Escherichia coli si Salmonella

devin antibiotico-rezistente, putand fi transferate la om; b)

Escherichia coli si Salmonella suportă mutații genetice contaminând

mediul și putand fi transferate la om; c) Escherichia coli si

Salmonella capată un efect sinergetic mult mai periculos pentru om

a)

141. Care formă a penicilinei este cea mai activă: a) cea legata prin

legaturi necovalente de proteinele serice ale laptelui de provenienta

sanguina; b) cea liberă; c) cea legata prin legaturi covalente de

proteinele serice de provenienta sanguina

b)

142. Cum se manifestă acţiunea principală a derivaţilor cumarinici

(raticidelor): a) prin blocarea unor procese redox la nivel de circulație

sanguină;b) prin blocarea sintezei protrombinei în ficat; c)

degradarea enzimatică generalizată

b)

143. Care este efectul final al utilizării raticidelor, efect de care se ține

seama în mijloacele de prevenire a contaminării alimentelor vicinale:

a) sindromul leucemic acut; b) sindromul hemoragipar; c) sindromul

nefrotic acut

b)

144. De ce se acordă o atenţie mai mare contaminării produselor

alimentare cu insecticide față de celelalte pesticide: a) deoarece unele

dintre ele pe lângă caracterul patogen au şi potenţial mutagen şi

carcinogenic; b) deoarece unele dintre ele pe lângă caracterul patogen

au şi potenţial mutagen şi benign; c) deoarece unele dintre ele pe

lângă caracterul patogen au şi potenţial de modificare a glucogenezei

în ficat

a)

145. D.D.T (1,1,1 triclor-2,2-bis-(elorfenil)-etanul) este un insecticid: a)

organoclorurat; b) organofosforic; c) carbamic a)

146. Hexaclorciclohexanul este un insecticid: a) organoclorurat; b)

organofosforic; c) carbamic a)

147. Pesticidele se clasifică în raport cu doza DL50 în produse cu

toxicitate redusă dacă au un conţinut de substanţă activă cu DL50 : a)

peste 100 mg/kilocorp; b) peste 1000 mg/kilocorp; c) peste

10g/kilocorp

b)

148. Parationul (tiofosfatul de 0,0-dietil-0-4-nitro-fenil) este un insecticid:

a) organoclorurat; b) organofosforic; c) carbamic b)

149. Malationul [0,0-dimetil-S-(l,2-dicarbo-etoxi-etil)-ditio-fosfatul] este

un insecticid: a) organoclorurat; b) organofosforic; c) carbamic b)

150. Care este procentul oficial din cantitatea de fructe, legume şi cereale

sunt acum contaminate cu pesticide: a) 10%; b) 50%; c) 72% b)

151. Care sunt cele mai contaminate cu pesticide alimente vegetale: a)

strugurii; b) bananele, c) ardeii a)

152. Care definiție este corectă? a) MICOTOXINELE= metaboliti toxici

produsi de miceti in substraturile alimentare si furajere; b)

MICOTOXINELE= metaboliti toxici produsi de drojdii in

substraturile alimentare si furajere; c) MICOTOXINELE= metaboliti

toxici produsi de bacterii in substraturile alimentare si furajere

a)

153. Care este cauza principală a sindromului alergic fungic: a) sporii de

mucegai; b) sporii de bacterii patogene; c) formele de înmulțire a

drojdiilor

a)

154. Care dintre definiții este corectă: a) Antibioticele sunt metaboliti

abiotici ai fungilor macroscopic; b) Antibioticele sunt metaboliti

abiotici ai bacililor macroscopic; c) Antbioticele sunt metaboliti

abiotici ai levurilor macroscopice

a)

155. Cum se definesc actiunile nocive ale micotoxinelor: a) micotoxinoze;

b) micotoxicoze; c) micotoxiloze

b)

156. Ce efecte dovedite exercită aflatoxinele asupra sistemelor celulare: a)

mutagene, teratogene si carcinogene; b) mutagene, carcinogene; c)

teratogene și cancerigene

a)

157. Care sunt efectele micotoxinelor asupra trofinelor: a) modifică

procesele redox fundamentale; b) afectează procesele vitale b)

fundamentale; c) afectează ciclul acizilor tricarboxilici și glicogeneza

158. Ce efecte exercita acțiunea micotoxinelor asupra proteinelor: a) de

rupere a moleculelor dipeptidice; b) de scindare a peptidelor

principale în aminoacizi; c) de blocare a sintezei proteice și

modificare a sintezei ARN

c)

159. Ce efecte exercita acțiunea micotoxinelor asupra lipidelor: a) de

accelerare a unor procese de degradare (râncezire); b) scăderea

lipidelor sanguine; c) de accelerare a proceselor de degradare

oxidativă a lipidelor

b)

160. Ce efecte exercita acțiunea micotoxinelor asupra glucidelor: a) de

inhibare a creșterii organismelor și acumulare a glicogenului în

ficatul organismelor bolnave; b) de degradare enzimatică și blocare a

glucogenezei în organismele contaminate; c) de blocare a celulelor

pancreatice în producerea de insulină

a)

161. Care este efectul aflatoxinei asupra vitaminei A: a) mărește cantitatea

de vitamină A în formă oxidată din ficat; b) micșorează depozitele de

vitamină A din ficat; c) blochează transformarea provitaminelor în

vitamina A

b)

162. Care este efectul Ochratoxinei asupra provitaminelor A: a) reduce

concentratia carotenoizilor plasmatici- apare pigmentarea redusa a

carcasei; b) reduce efectul antioxidant al acestor polifenoli; c)

produce modificări structural în catena licopenilor

a)

163. Ce effect au aflatoxinele asupra vitaminei D: a) Cantitati mici de

aflatoxine produc rahitismul iar nivelul vitaminei D ajunge aproape

de limita deficitului; b) Cantități mari de aflatoxine produc

sensibilitate mărită la șocuri întregului sistem osos; c) Cantități

moderate de aflatoxine au efecte de durată asupra sintezei

provitaminei D

a)

164. Care este efectul demonstrate asupra vitaminei K: a) Nu s-au

diminuat hemoragiile in micotoxicozele acute prin administrarea

vitaminei K; b) s-a produs blocarea sintezei fitomenadionei; c) s-a

dezechilibrat sistemul redox în care este implicată fitomenadiona

a)

165. Care genuri de microorganisme sunt responsabile de apariția

Aflatoxinelor : a) genul Apergillus- tip A si B; b) genul Penicillium;

c) genul Fusarium

a)


Ochratoxinelor: a) genul Fusarium ; b)genul Aspergillus si

Penicillium ; c) genul Byssochlamys

b)


Patulinelor : a) genul Fusarium; b) genul Mucor; c) genurile

Penicillium si Aspergillus, Byssochlamys

c)


Rubratoxinelor: a) genul Penicillium ; b) genul Fusarium; c) genul

Rhizopus

a)


Zearalenonelor: a) genul Rhizopus; b) genul Fusarium ; c) genul b)

Byssochlamys


Trichotecenelor a) genurile Penicillium si Aspergillus ; b) genul

Rhizopus; c) genurile Fusarium, Cephalosporium, Trichotecium

c)


Fumonizinelor: a) genul Byssochlamys; b) genul Fusarium; c) genul

Apergillus

b)

172. Care genuri de microorganisme sunt responsabile de apariția Toxinei

T2: a)genul Fusarium ; b) genul Rhizopus; c) genul Byssochlamys a)

173. Care sunt bacteriile care pot provoca infectii: a) salmonele, E. coli

enteropatogenic, Klebsiella, Shigella vibro parahaemolyticus, b)

bacteriile acetic; c) bacteriile lactice

a)

174. Care sunt bacteriile care pot provoca intoxicatii prin toxinele

elaborate in aliment: a) speciile de bacteria lactice; b) speciile

aerobe(stafilococi), sp. Anaerobe (Cl. Botulinum); c) speciile de

bacterii acetice

b)

175. Care sunt bacteriile care manifestă actiune patogena mixta: a) Cl.

Perfringens, B. cereus, coci patogeni enterotoxici (streptococi);b)

L.Delbruecki; c) L. Bulgaricus

a)

176. Care sunt Bacteriile proteolitice: a) Pseudomonas aeruginosa, b)

Clostridium Botulinum; c) Proteus, Citrobacter c)

177. Care dintre Măsurile de prevenire a contaminarii alimentelor sunt

reale:a) depozitarea alimentelor în condiții de congelare; b)

Reducerea incidentei bolilor la animale prin imunizare, eliminarea

furajelor infectate; c) Fierberea alimentelor suspecte

b)

178. Care dintre Masurile de prevenire a contaminarii alimentelor sunt

reale:a) Separarea compușilor toxici înainte de procesare; b)

Liofilizarea alimentelor; c) Prelucrarea adecvata a produselor

alimentare de origine animala

c)


reale:a)igienizarea spațiilor exterioare; b) Curatirea si dezinfectarea

corecta a echipamentului si a spatiilor tehnologice; c) tratarea apei

tehnologice

b)


reale:a) Mentinerea unei stări de igienă stricte la personalul muncitor;

b) micșorarea timpului dintre două controale de personal angajat în

industria alimentară; c) utilizarea unor procese termice adecvate la

toate materiile prime intrate în proces

a)

181. Numiți unul dintre factorii ce maresc gradul de contaminare al

alimentului: a) depozitarea controlată; b) Răcirea neadecvata a

produselor alimentare dupa fabricare; c) Controlul surselor de

contaminare

b)


alimentului: a) Tratamentul termic adecvat; b) Construirea și

aplicarea unui sistem HACCP; c) Durata mare (1-2 zile) intre

pregatirea unui aliment si servirea lui

c)


alimentului

a) Respectarea GHP; b) Respectarea GMP; c)Procese termice

necorespunzatoare

c)


alimentului: a) Construirea unui Sistem de Management a Siguranței

Alimentare conf SR EN ISO 22000:2005; b) Reîncălzirea

necorespunzatoare pastrate de la o zi la alta; c) Utilizarea unor

materii prime de calitate

b)


alimentului:

a) Igienizarea neadecvata a echipamentului de fabricatie a alimentelor, a

personalului; b) Igienizarea periodic realizată de personal specializat;

c) Proiectarea și Construirea unui Sistem procedural de Igienă.

a)


alimentului: a)Greseli in procesul de producție; b) Prezența unui

personal calificat și instruit; c) O politică managerială de calitate.

a)

187. Care sunt sursele de contaminare în cazul Toxiinfectiilor alimentare

produse de salmonele: a) Animalele mari aflate o perioadă mare pe

pășune; b) tractul gastrointestinal al animalelor (gaini, curci, bovine,

porcine); c) ovinele și porcinele

b)

188. Care sunt principalele surse de contaminare în cazul Toxiinfectiilor

alimentare produse de Escherichia coli: a) fecale de animale sau

umane; b) apa contaminată cu Pb; c) apa contaminată cu Hg

a)

189. Care sunt sursele de contaminare în cazul Toxiinfectiilor alimentare

produse de Klebsiella: a) sursele de lipide oxidate; b) produși ai

reacțiilor Maillard; c) fecale, ape poluate

c)


alimentare produse de Shigella: a)Produsele alimentare infectate din

categoria oualelor, fainii, laptelui, scoicilor, salatelor ce includ cartofi

si peste; b) produsele alimentare infectate din categoria produselor

tratate termic; c) produselor alimentare din categoria conservelor

a)


alimentare produse de Stafilococii patogeni (S. aureus , S.

albus, S. citreus): a) păsări migratoare; b) animale migratoare; c)

animalele bolnave, omul bolnav sau purtatorul sanatos

c)

192. Care sunt bolile produse de Clostridium Botulinum: a) botulismul

clasic, de hranire, infantil; b) botulismul moderat, infantil; c)

botulismul degenerativ

a)

193. Care sunt simptomele produse de Clostridium Perfringens: a) dureri

de cap, amețeli; b) pierderea cunoștiinței; c) crampe abdominale,

greturi, diaree

c)

194. Care este mediul propice de dezvoltare al Bacillus cereus: a) sol, apa,

aer si in unele produse alimentare(orez, produse lactate); b) mediul

acid; c) mediul bazic

a)

195. Care sunt produsele cele mai frecvent expuse la toxiinfectia produsă

de streptococii grupului D: a) conservele vegetale; b) laptele

pasteurizat; c) placintele cu carne, pestele, perisoarele, chiflele,

branza, carnatii de porc.

c)

196. Definiți o caracteristică a bacteriilor Gram negative din genul

Yersinia: a) Are rezistenta mare la temperaturi de fierbere și se

dezvolta intens la 90-94ºC; b) Are rezistenta mare la temperaturi de

congelare și se dezvolta intens la 0-4ºC; c) Are rezistenta mare la pH-

uri ridicate.

b)

197. Pînă la ce nivel de pH prezintă rezistență grupul streptococilor

D(streptococcus faecalis , s. faecius si durans, s. bovis si equines): a)

pH=9,6; b) pH=7,0; c) pH=8,5

a)

198. De cine este produsă toxiinfectia în cazul atacului de Clostridium

Perfringens: a)este produsa de enterotoxina preformata in produsul

alimentar contaminat cu Cl.P.; b) este produsă de enterotoxina

catalizată în mediu de un metal greu; c) este produsă de o exotoxină

specific grupului Clostridium P.

a)

199. Care sunt principalele alimente contaminate în cazul Toxiinfectiilor

alimentare produse de Stafilococii patogeni (S. aureus , S.

albus, S. citreus):a) produsele alimentare de origine vegetală; b)

produsele alimentare de origine animală; c) conservele sterilizate

b)

200. Care sunt cele mai întâlnite micotoxine (în cazul contaminării

alimentelor) : a) aflatoxinele, patulinele ; b) aflatoxina,

tricotecenele, ochratoxina, zearalenona; c) zearalenonele,

ochratoxinele

b)

201. Monoglucidele sunt compuşi care au in molecula lor: a) o grupare

carbonil si o grupare alcool; b) o grupare carbonil si mai multe

grupări carboxil; c) mai multe grupări hidroxil şi o grupare carbonil.

c)

202. Monoglucidele se pot clasifica după: a) numărul de atomi de carbon

din moleculă; b) natura grupei carbonil; c) natura grupei OH. a)

203. Amestecul racemic are următoarele proprietăţi a) este optic inactiv;

b) conţine cantităţi egale din izomerul dextrogir si din izomerul

levogir al aceleiaşi substanţe; c) conţine cantităţi egale din izomerul

dextrogir si din izomerul levogir al unor substanţe diferite

b)

204. Forma ciclică a monoglucidelor ia naştere prin a) aditie de alcool la

gruparea carbonil; b) condensarea grupării carbonil la gruparea

amino; c) aditie de carboxil la dubla legătură.

a)

205. Fenomenul trecerii de la un anomer la altul până la stabilirea

echilibrului între cei doi anomeri şi , în soluţie, se numeşte: a)

activitate optică; b) mutarotaţie; c) semiacetalizare.

b)

206. Zaharoza rezultă prin eliminarea de apă: a) in poziţia 1-4 intre două

molecule de α glucoză; b) in poziţia 1-4 intre o moleculă de β

galactoză si α glucoză.; c) in poziţia 1-1 intre o moleculă de α

glucoză şi β fructoză.

c)

207. Monoglucidele prezinta izomerie: a) geometrică; b) de catenă;

c) optică.

c)

208. Oxidarea blândă a glucozei formează: a) amestec de acizi zaharici; b)

acizi uronici; c) acizi aldonici. c)

209. Oxidarea energică a aldozelor formează: a) acizi zaharici; b) acizi

dicarboxilici; c) acizi aldonici. a)

210. Apartenenţa la seria D şi L se referă la: a) sensul de rotatie al luminii

polarizate; b) configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai

indepartat de gruparea carbonil; c) ambele răspunsuri sunt corecte.

a)

211. Fac parte din seria D glucidele care: rotesc lumina polarizata la

dreapta; b) au configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai

indepartat de gruparea carbonil ca in D gliceraldehida; c) ambele

răspunsuri sunt corecte.

a)

212. Glucidele prezintă proprietăţile chimice ale: a) compuşilor

carbonilici; b) alcoolilor; c) acizilor carboxilici. a)

213. Prin hidroliza amidonului se formează: a) α glucoză; b) β glucoză; c)

D-glucoză c)

214. Dintre proprietatile chimice ale grupei carbonil glucidele prezinta

reactii de: a) oxidare si eterificare; b) condensare si esterificare; c)

hidrogenare si oxidare.

c)

215. Comparativ cu celelalte grupe hidroxil, hidroxilul glicozidic are o

reactivitate a) mai mică; b) mai mare; c) egală. b)

216. Care din perechile de hexoze de mai jos sunt epimere? a) D glucoză

şi D manoză; b) D glucoză şi D galactoză; c) D glucoză şi D fructoza a)

217. Prin reducerea fructozei se formează: a) sorbitol si manitol; b)

glucoză si sorbitol; c) manoză şi ramnoză. a)

218. Existenţa anomeriei are legătură cu: a) configuraţia OH glicozidic; b)

poziţia grupării carbonil; c) configuraţia atomului de carbon cel mai

indepărtat de carbonil.

a)

219. In soluţia glucozei există: a) numai forma furanozică ; b) numai

forma piranozică ; c) atât forma furanozică cât si forma piranozică. c)

220. Oligoglucidele cu caracter reducător sunt: a) maltoza si lactoza; b)

maltoza si celobioza; c) zaharoza si celobioza. a), b)

221. Prin hidroliza maltozei se formează: a) 2 molecule de α glucoză; b) 2

molecule de β glucoză; c) o molecula de α glucoză si o β glucoză. a)

222. In oligoglucide intre resturile de monozaharide se formează: a)

legatura eterică; b) legătură esterică; c) legătură glicozidică. a)

223. Lactoza rezultă prin eliminarea de apă: a) in poziţia 1-4 intre două

molecule de α glucoză; b) in poziţia 1-6 intre o moleculă de α

glucoză şi β fructoză; c) in poziţia 1-4 intre o moleculă de β galactoză

si α glucoză.

c)

224. Prin hidroliza celobiozei se formează: a) 2 molecule de α glucoză; b)

2 molecule de β glucoză; c) o molecula de α glucoză si o β glucoză. b)

225. In structura αD(+) glucofuranozei intalnim: a) un heterociclu format

din 6 atomi (5 atomi de carbon şi 1 atom de oxigen); b) un

heterociclu format din 5 atomi (4 atomi de carbon şi un atom de

oxigen); c) molecula aciclica formata din 6 atomi carbon.

c)

226. Gliceridele se formează prin: a) esterificarea glicerinei cu acid

fosforic; b) condensarea glucidelor cu acizi grasi; c) esterificarea

glicerinei cu acizi grasi.

c)

227. Starea de agregare a triacilglicerolilor depinde de compoziţia in acizi

graşi: a) cele bogate in acizi saturati sunt solide; b) cele bogate in

acizi saturati sunt lichide; c) cele bogate in acizi nesaturati sunt

lichide.

b), c)

228. Hidroliza triacilgliceridelor are loc: a) sub actiunea lipazelor

rezultând glicerină si amestec de acizi grasi; b) sub actiunea unui

catalizator bazic rezultând glicerină si amestec de saruri ale acizilor

grasi; c) sub actiunea lipazelor rezultând glucide si amestec de acizi

grasi.

c)

229. La hidroliza bazică a grăsimilor rezultă şi: a) săpun; b)amestec de

săruri ale acizilor graşi; c) amide ale acizilor graşi. a)

230. Indicele de saponificare reprezintă: a) cantitatea in mg de KOH

necesara saponificării unei cantităţi de 1g lipide; b) cantitatea in mg

de NaOH necesara saponificării unei cantităţi de 100 g lipide; c)

cantitatea in mg de hidroxid de calciu necesara saponificării unei

cantităţi de 1g lipide.

a)

231. Indicele de iod reprezintă: a) gradul de nesaturare al unei grăsimi; b)

cantitatea de halogen adiţionată de 100 g lipide; c) cantitatea de

halogen aditionată la 1 g lipide.

a)

232. Steridele se formează prin: a) esterificarea sterolilor cu acid

fosfatidic; b) condensarea sterolilor cu sfingozina; c) esterificarea

sterolilor cu acizi grasi.

c)

233. Clasificarea sterolilor se face după: a) provenientă; b) după structura

chimică; c) tipul acidului gras din moleculă. a) b)

234. Acidul palmitic are: a) 20 de atomi de carbon in moleculă si o dublă

legătură; b) 16 atomi de carbon in moleculă şi numai legături simple;

c) 18 atomi de carbon in moleculă.

b)

235. Indicele de aciditate reprezintă: a) gradul de prospeţime al unei

grăsimi; b) gradul de nesaturare al unei grăsimi; c) cantitatea de KOH

necesară neutralizării unui gram de grăsime.

c)

236. Triacilglicerolii sunt: a) esteri; b) amide; c) eteri glicozidici. a)

237. Colesterolul este: a) zoosterol care a fost identificat si in plante; b)

substanţă cristalină cu caracter hidrofob pronunţat; c) substanţă

solidă, dextrogiră.

a)

238. În uleiurile vegetale predomină gliceridele cu un conţinut ridicat în:

a) acizi graşi nesaturaţi; b) acizi graşi saturaţi; c) acizi graşi legaţi

amidic de un aminoalcool.

a)

239. Sterolii sunt: a) alcooli; b) esteri; c) lipide complexe. a)

240. Majoritatea acizilor graşi sunt: a) acizi monocarboxilici cu catenă

ramificată si număr par de atomi de carbon; b) acizi dicarboxilici cu

catenă neramificată si număr par de atomi de carbon; c) acizi

a)

monocarboxilici cu catenă neramificată, saturată sau nesaturată si

număr par de atomi de carbon .

241. Acidul stearic are: a) 20 de atomi de carbon in moleculă si o dublă

legătură; b) 16 atomi de carbon in moleculă şi numai legături simple;

c) 18 atomi de carbon in moleculă.

c)

242. Lipidele simple sunt: a) gliceride, fosfatide, etolide, cerebrozide; b)

ceride, fosfatide, gliceride, etolide; c) gliceride, etolide, steride,

ceride.

a)

243. Dintre proprietăţile chimice ale grupei OH alcoholic, glucidele

prezintă reacţii de: a) hidrogenare si condensare b) hidrogenare si

aditie; c) esterificare si eterificare.

c)

244. Oligoglucidele se pot clasifica după: a) caracterul chimic; b) felul

ozelor constituente; c) numărul resturilor de glucide. b)

245. Care din următoarele proprietăţi sunt caracteristice gliceridelor ?

a) sunt insolubile in apă; b) sunt solubile in solvenţi organici; c) nu

au punct de topire fix.

b)

246. Trigliceridele cu acizi graşi nesaturaţi prezintă reacţii de a) adiţie; b)

oxidare; c) eterificare. a), b)

247. Prin hidrogenarea trigliceridelor cu acizi graşi nesaturaţi are loc:

a) o saturare a catenei; b) solidificarea grăsimii; c) obţinerea

glicerinei.

c)

248. Dintre steroli, cel mai întalnit in organismul animalelor superioare

este: a) colesterol b) sitosterol; c) ergosterol. a)

249. Colesterolul are rol important in organismul animal deoarece: a) este

precursor de vitamina D; b) este precursor de hormoni steroizi; c)

este precursor de acizi biliari.

b)

250. Râncezirea este mai accentuată la grăsimile care: a) conţin acizi graşi

nesaturaţi in proporţie mare; b) conţin acizi graşi saturaţi in proporţie

mare; c) conţin acizi graşi nesaturaţi in proporţie mică.

a)

251. Trigliceridele sunt in general: a) substanţe active care controlează

procesele care au loc in sistemele biologice; b) lipide din structuri

celulare c) lipide de rezervă.

c)

252. In celula vie glucidele se menţin şi pot fi metabolizate sub forma de

esteri cu: a) acid azotic; b) acid fosforic; c) acid acetic. b)

253. Amestecul racemic are următoarele proprietăţi: a) roteşte lumina

polarizată; b) nu roteşte lumina polarizată; c) conţine zahăr invertit. c)

254. Hidroliza zaharozei duce la obţinerea: a) de zahăr invertit; b) unui

amestec levogir; c) obţinerea unui amestec dextrogir a)

255. Dintre etapele glicolizei care sunt consumatoare de energie? a)

activarea glucozei la glucozo-6-fosfat; b) trecerea fructozo-6

fosfatului in fructozo-1,6 difosfat; c) interconversia triozfosfatilor

a), b)

256. Prin β oxidare catena acidului gras se scindeaza treptat in: a) acetil

CoA; b) butiril CoA; c) succinil CoA a)

257. Acizii grasi intra in procesul de β oxidare sub forma: a) libera; b)

tioester; c) ester fosforic c)

258. In degradarea prin β oxidare, acizii grasi sufera urmatoarele procese:

a) dehidrogenare, hidratare, formarea unui cetoacid, scindarea acetl

CoA; b) dehidrogenare, formarea unui cetoacid, hidatare,

esterificare;c) βoxidare, ciclul Krebs, lant respirator.

c)

259. Formarea intermediarului trans enoil CoA are loc sub actiunea a)

unei dehidrogenaze; b) unei oxidaze; c) unei esteraze a)

260. Fosfofructokinaza este o enzima: a) inhibata de intermediari

macroergici ai glicolizei b) inhibata de cantitati mari de ATP; c)

stimulata de cantitati mari de ATP;

b)

261. Care din urmatoarele secvente metabolice apartin glicolizei?

a) scindarea fructozo-1,6 difosfatului in trioze; b) izomerizarea

glucozo 6- fosfatului in fructozo-6 fosfat; c) reducerea acidului

piruvic la acid lactic

a), b)

262. In glicoliza pot intra urmatoarele glucide:

a) dizaharide; b) fructoza si pentoze; c) glicerol si gliceraldehida a), b)

263. Care dintre urmatoarele enzime sunt alosterice?

a) fosfofructokinaza b) aldolaza; c) fosfotriozizomeraza a)

264. Care sunt reactiile glicolizei in care se formeaza compusi

macroergici? a) reducerea acidului piruvic; b) oxidarea acetaldehidei

3-fosfoglicerica c) deshidratarea acidului 2 fosfoglicemic

a)

265. Amiloza este alcătuită din: a) număr mare de molecule de α- glucoză

unite in poz 4-6 b) număr mare de molecule de α- glucoză unite in

poz 1-4; c) număr mare de molecule de α- glucoză unite in poz 2-6 si

cateva resturi laterale

b)

266. Amiloza are o structura: a) ramificată b) liniară c) liniară cu catene

laterale scurte b)

267. Prezintă caracter nereducător: a) maltoza; b) celobioza; c) zaharoza. c)

268. Majoritatea sterolilor sunt: a) substante solide care cristalizează uşor

din solvenţi organici; b) substante uşor solubile in apă, optic inactivi;

c) optic activi.

a), c)

269. Cele mai răspândite grăsimi de rezervă sunt alcătuite aproape

exclusiv din: a) diacilglicerol; b) triacilglicerol;c) monoacilglicerol . a)

270. Sub acțiunea fermenților sau la încălzirea cu acizii minerali amidonul

hidrolizeaza destul de ușor: a) la început, transformându-se în amidon

solubil, apoi în dextrină; b) la început transformându-se în două

molecule de amilopectină; c) transformându-se în amilază și

amilopectină

a)

271. Glicogenul, care este substanţa de rezervă a mamiferelor are o

structură asemănătoare cu cea a a) amilazei; b) amilopectinei; c)

amidonului

b)

272. Care este cea mai importantă reacție a amidonului: a) oxidarea; b)

reducerea; c) hidroliza c)

273. Care este principala cauză a intoxicațiilor accidentale, în condiții

create de om: a) tratamente necorespunzătoare aplicate alimentelor;

b) poluarea; c) distrugerea centurilor de ozon

b)

274. Factorii care influențează toxicitatea unui aliment sunt împărțiți în

două grupe: a) factori de toxicitate dependenţi de substanţă şi factori

de toxicitate dependenţi de animal; b) factori de toxicitate dependenţi

de substanţă şi factori de toxicitate dependenţi de om; c) factori de

toxicitate dependenţi de materiile prime folosite şi factori de

toxicitate dependenţi de om.

a)

275. Care dintre afirmații este adevărată: a) izomerii levogiri sunt mai

toxici decât cei dextrogiri; b) izomerii dextrogiri sunt mai toxici decât

cei levogiri; c) ambele forme izomerice sunt la fel de toxice

a)

276. Care sunt principalii factori de toxicitate dependenți de substanță: a)

proprietățile microbiologice și cele fizico-chimice; b)

proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, tipul de asociere şi doza;

c) doza maximă admisă zilnică și parametrii alimentului.

b)

277. Care dintre afirmații este adevărată: a) izomerii meta sunt mai toxici

decât cei para şi decât cei orto; b) izomerii orto sunt mai toxici decât

cei meta şi decât cei para; c) izomerii para sunt mai toxici decât cei

meta şi decât cei orto

c)

278. Care dintre afirmații este adevărată: a) izomerul orto al

hexaclorciclohexanului este mai toxic decât ceilalţi; b) izomerul

gamma al hexaclorciclohexanului este mai toxic decât ceilalţi; c)

izomerul para al hexaclorciclohexanului este mai toxic decât ceilalţi

b)

279. Care dintre afirmații este adevărată: a) Starea lichidă favorizează

absorţia, crescând gradul de toxicitate; b) Starea gazoasă

defavorizează adsorţia, scăzând gradul de toxicitate; c) Starea solidă

blochează o parte din substanțele volatile, scăzînd gradul de toxicitate

a)

280. Care dintre afirmații este adevărată: a) Substanţele solide care nu se

solubilizează în apă sau lipide cresc gradul de toxicitate; b)

Substanţele solide care nu se solubilizează în apă sau lipide scad

gradul de toxicitate; c) Substanţele solide care nu se solubilizează în

apă sau lipide sunt lipsite de toxicitate

c)

281. Care dintre afirmații este adevărată: a) Absorbţia şi difuziunea

toxicelor este influenţată de coeficientul de partaj – coeficientul de

solubilitate lipide/apă; b) Absorbţia şi difuziunea toxicelor este

influenţată de coeficientul de partaj – coeficientul de repartiţie

lipide/apă; c) Absorbţia şi difuziunea toxicelor este influenţată de

coeficientul de partaj – coeficientul de adsorție lipide/apă

b)

282. Care dintre afirmații este adevărată: a) Pentru substanţele

hidrosolubile toxicitatea este proporţională cu gradul de solubilitate;

b) Pentru substanţele hidrosolubile toxicitatea este

inversproporţională cu gradul de solubilitate; c) Pentru substanţele

hidrosolubile, toxicitatea nu este influențată de gradul de solubilitate.

a)

283. Care dintre afirmații este adevărată: a) La toxicele solide, toxicitatea

depinde de forma sub care se găsesc, amorfă sau cristalină (cele

cristaline, fiind mai solubile, sunt mai uşor absorbabile şi, ca urmare,

mai ușor de separat substanțele toxice); b) La toxicele solide,

toxicitatea depinde de forma sub care se găsesc, amorfă sau cristalină

c)

(cele amorfe, fiind mai puțin solubile, sunt mai greu absorbabile şi,

ca urmare, mai puțin toxice); c) La toxicele solide, toxicitatea

depinde de forma sub care se găsesc, amorfă sau cristalină (cele

amorfe, fiind mai solubile, sunt mai uşor absorbabile şi, ca urmare,

mai toxice).

284. Care dintre afirmații este adevărată: a) sărurile de bariu solubile sunt

mai puțin toxice decât sulfatul de bariu insolubil; b) sărurile de bariu

solubile sunt mai toxice decât sulfatul de bariu insolubil; c) sărurile

de bariu solubile au aceeași toxicitate cu sulfatul de bariu insolubil.

b)

285. Care dintre afirmații este adevărată: a) Pentru toxicele care pătrund

pe cale cutanată toxicitatea depinde atât de liposolubilitate, cât şi de

hidrosolubilitate; b) Pentru toxicele care pătrund pe cale cutanată

toxicitatea nu depinde decât de liposolubilitate; c) Pentru toxicele

care pătrund pe cale cutanată toxicitatea depinde doar de

hidrosolubilitate.

a)

286. Clorura mercurică este ........................... decât clorura mercuroasă: a)

mai puțin toxică, b) mai toxică; c) cu mult mai puțin toxică b)

287. Derivaţii arsenului trivalent ……………………..decât derivaţii

arsenului pentavalent: a) sunt mai puțin toxici; b) sunt cu mult mai

puțin toxici; c) sunt mai toxici

c)

288. Care dintre afirmații este adevărată: a) Trigliceridele reprezinta forma

de depozitare a excesului caloric din organism; b) Sfingolipidele

reprezinta forma de depozitare a excesului caloric din organism; c)

Glucidele reprezinta forma de depozitare a excesului caloric din

organism;

a)

289. Care dintre afirmații este adevărată: a) Toxicele (otrăvurile) sunt

substanţe complexe cu puternică activitate nocivă asupra

organismului, capabile să producă tulburări organice chiar în cantităţi

mici; b) Toxicele (otrăvurile) sunt substanţe organice sau anorganice

cu puternică activitate nocivă asupra organismului, capabile să

producă tulburări chiar în cantităţi mici; c) Toxicele (otrăvurile) sunt

substanţe complexe cu puternică activitate nocivă asupra

organismului, capabile să producă tulburări doar în cantităţi mari.

b)

290. Care dintre afirmații este adevărată: a) Toxinele sunt substanţe

anorganice cu structură diversă, produse de organismele vegetale sau

animale, care provoacă fenomene de intoxicaţie; b) Toxinele sunt

combinații de substanţe anorganice cu altele de structură proteică,

produse de organismele vegetale sau animale, care provoacă

fenomene de intoxicaţie; c) Toxinele sunt substanţe organice cu

structură proteică, produse de organismele vegetale sau animale, care

provoacă fenomene de intoxicaţie.

c)

291. Care dintre afirmații este adevărată: a) Solventul influenţează

toxicitatea și prin acţiunea toxică proprie (ex. solvenţii pesticidelor),

crescînd efectul antagonic; b) Solventul influenţează toxicitatea fie

prin acţiunea toxică proprie (ex. solvenţii pesticidelor), fie prin

favorizarea adsorbţiei în țesuturile vii ale organsimului; c) Solventul

c)

influenţează toxicitatea fie prin acţiunea toxică proprie (ex. solvenţii

pesticidelor), fie prin favorizarea absorbţiei (situaţie care se întâlneşte

atunci când nu se administrează antidoturi nespecifice sau purgative

adecvate);

292. Care dintre afirmații este adevărată: a) Absorbţia toxicelor reprezintă

trecerea acestora din mediul extern în sânge sau limfa circulantă; b)

Absorbţia toxicelor reprezintă trecerea acestora din mediul extern

prin tegumente în apa sau limfa circulantă; c) Absorbţia toxicelor

reprezintă trecerea acestora din mediul extern prin tegumente în

sânge.

a)

293. Care dintre afirmații este adevărată: a) Difuziunea simplă are la bază

permeabilitatea nonselectivă a membranei şi se produce, în general,

prin fenomene de capilaritate; b) Difuziunea simplă are la bază

permeabilitatea multiselectivă a membranei şi se produce, în general,

cu consum de energie, prin diferențe de presiune organică; c)

Difuziunea simplă are la bază permeabilitatea selectivă a membranei

şi se produce, în general, fără consum de energie, reprezentând cel

mai frecvent mecanism de transport prin membrane biologice.

c)

294. Asocierile sinergetice care cresc efectul toxicologic pot fi: a) prin

însumare, prin potențare, prin favorizarea absorbției; b) prin

însumare, prin sublimare, prin favorizarea absorbției; c) prin

însumare, prin liofilizare, prin favorizarea absorbției

a)

295. Care este rolul regimului alimentar față de o posibilă toxiinfecție

alimentară: a) poate proteja sau poate agrava toxicitatea; b) poate

modifica viteza de adsorbtie; c) poate stabiliza organismul indiferent

de doza de toxic

a)

296. Cum acționează regimul hipoproteic față de pesticidele

organoclorurate sau față de pesticidele organofosforice: a)

accelerează adsorbția toxicelor în organism; b) crește toxicitatea din

organism; c) scade toxicitatea în organism

b)

297. Regimul hiperproteic protejează ficatul animalelor (de exemplu, a

celor care au fost tratate cu cantităţi mici de aflatoxină) şi

detoxificarea se face…..a) mai rapid; b) mai lent; c) cu mult mai lent

a)

298. Ce reprezintă inocuitatea alimentară: a) detoxifierea organismului

după un atac al unui toxic; b) toxicitatea artificială indusă unui

aliment printr-o procesare inadecvată; c) lipsa de nocivitate a unui

aliment

c)

299. Care dintre afirmații este adevărată: a) Factorii endogeni care

favorizează metabolizarea toxicelor sunt diverşi: genetici, fiziologici

(vârsta, sexul, alimentaţia), starea de sănătate, ritmul circadian; b)

Factorii endogeni care favorizează metabolizarea toxicelor sunt

diverşi: genetici, sportul, starea de sănătate, ritmul circadian; c)

Factorii endogeni care favorizează metabolizarea toxicelor sunt

diverşi: genetici, fiziologici, dietele bine calculate,starea de sănătate;

a)

300. Care dintre afirmații este adevărată: a) Factorii exogeni care

favorizează metabolizarea toxicelor cuprind factorii farmacodinamici a)

şi de mediu; b) Factorii exogeni care favorizează metabolizarea

toxicelor cuprind activitățile sportive în aer liber şi condițiile de trai;

c) Factorii exogeni care favorizează metabolizarea toxicelor cuprind

oboseala acumulată, supraefortul intelectual

teste grilă pentru licență cepa –iun 2016 · teste grilă pentru licență cepa –iun 2016...

Documents