test de aptitudini modificat un pic
TRANSCRIPT
Testarea psihologicǎ este o activitate complexǎ de investigare a individului,
realizatǎ prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice (teste, chestionare), în scopul
cunoasterii caracteristicilor sale psihice definitorii.
Obiectivele testǎrii psihologice vizeazǎ douǎ domenii importante:
1. Evaluarea aptitudinilor – mǎsurarea proceselor psihice senzoriale şi cognitive,
respectiv, cunoaşterea nivelului lor de dezvoltare şi funcţionare.
2. Evaluarea trǎsǎturilor de personalitate – cunoaşterea stucturii personalitǎţii şi
stabilirea profilului psihologic.
Testele psihologice constituie o bazǎ metodologicǎ importantǎ pentru studierea
comportamentului şi psihicului uman. Oricare dintre dimensiunile vieţii psihice sau dintre
componentele sistemului psihic uman poate constitui obiectul testǎrii psihologice:
- procesele psihice senzoriale;
- procesele psihice cognitive;
- procesele stimulator – energizante;
- procesele reglatoare;
- dimensiunile personalitǎţii.
În sens restrâns, prin testare psihologicǎ se întelege administrarea de teste în scopul
evaluǎrii şi diagnozei psihice a individului. În sens larg, testarea psihologicǎ desemneaza
un demers psihodiagnostic complex, care se bazeazǎ pe un ansamblu de strategii şi
tehnici utilizate pentru cunoaşterea şi evaluarea condiţiei psihologice a individului. Dupǎ
Minulescu (2003, pag 10) psihodiagnoza este activitatea specificǎ care foloseşte
intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obţine informaţii valide despre
structura, dinamica psihicǎ şi personalitatea unei persoane.
P s i h o d i a g n o z a a p t i t u d i n i l o r
“Aptus” în latianǎ înseamnǎ apt pentru ceva. Aptitudinile pot fi definite ca fiind
dispoziţii naturale sau dobândite în efectuarea anumitor acţiuni. Termenul de capacitate,
echivalent, subliniazǎ importanţa aspectului dobândit al aptitudinii. Aptitudinile se
manifestǎ spontan şi antreneazǎ randamente crescute, atât din punct de vedere calitativ,
cât şi cantitativ, în condiţii de egalitate în ce priveşte învǎţarea şi alte forme de activitate
umanǎ (Schiopu, U., 1976).
Aptitudinile nu pot fi explicate doar prin condiţii favorizante, subiective, ci
trebuie avute în vedere aspectele dobândite prin învaţare, prin exercitiu. Trebuie luat în
considerare, totodatǎ, şi factorii motivaţionali.
Ursula Schiopu (op.cit.) subliniazǎ cǎ existǎ un fond uman aptitudinal foarte larg,
iar la nivel individual, o structurǎ limitatǎ care se exprimǎ, de altfel, în conceptul de
unicitate al personalitǎţii, acest concept implicând şi aspectul cǎ o persoanǎ poate
îndeplini cu succes o activitate sau un grup de activitǎţi şi cu mai putin succes alte
activitǎţi.
Aptitudinile pot deveni un proces psihic care prin stereotipizare, prin exerciţiu
ajunge sǎ se obictiveze în personalitate.
Conceptul de aptitudine implicǎ trei concepte:
1. Potenţialitǎţile unui subiect nu sunt dezvoltate la acelaşi nivel, adicǎ deficitul unei
aptitudini poate fi contrabalansat prin excesul alteia
2. Aptitudinea are un caracter diferenţial, deci diferenţiazǎ oamenii prin nivelul atins
de fiecare individ.
3. Multe din aceste potenţialitǎţi sunt relativ stabile ştiind sǎ persiste pe o perioadǎ
de timp îndelungatǎ.
La nivelul personalitǎţii, aptitudinile constituie latura instrumentalǎ a acesteia,
laturǎ organizatǎ ierarhic şi introdusǎ întotdeauna în mod original. Aptitudinea este, prin
urmare, izvorul creativitǎţii.
În analiza activitǎţii de muncǎ, criteriile de apreciere a aptitudinilor sunt viteza
(rapiditatea) şi corectitudinea (precizia) cu care sunt executate sarcinile sau activitǎţile.
Viteza de rǎspuns la sarcinile testului reflectǎ rapiditatea prelucrǎrii informaţiilor, iar
acurateţea (precizia rǎspunsului) exprimǎ calitatea procesǎrilor la nivel cognitiv. Testele
de aptitudini se administreazǎ într-un interval de timp standardizat tocmai pentru a evalua
performanţa subiectului în condiţiile limitei de timp, precum şi pentru a identifica
diferenţele interindividuale sub aspectul performanţei.
Interactiunea aptitudinilor pe orizontalǎ implicǎ compensarea lor reciprocǎ.
Existenţa unei interacţiuni pe verticalǎ este susţinutǎ de Spearman, potrivit cǎreia în toate
aptitudinile existǎ un factor “g”, precum şi factori specifici care le diferenţiazǎ. Spearman
a ajuns sǎ interpereteze corelatiile ridicate dintre diversele variabile ca fiind expresia unui
factor comun, factorul g, iar factorii care nu se suprapuneau prin corelaţie au fost
consideraţi factori specifici.
Testele de aptitudini sunt instrumente psihologice profesionale, ce pot într-o
multitudine de scopuri, şi contexte.
Testele de aptitudini fac parte din categoria testelor înalt formalizate, sunt
construite, etalonate, cotate, interpretate, în conformitate cu regulile de standardizare şi
cu teoria care a stat la baza construirii lor. Potenţialul lor de predicţie este foarte ridicat.
Inteligenţa verbală
Inteligenţa verbală/lingvistică – reprezintă capacitatea de a folosi eficient
cuvintele, cursivitate, fluenţǎ şi flexibilitate în exprimarea ideilor, fie în registrul oral (ca
moderator TV, orator, politician, povestitor, specialist în ştiinţele comunicǎrii), fie în registrul
scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Persoanele cu scoruri mari pe scala inteligenţǎ
lingvisticǎ au abilitǎţi de comunicare, învaţǎ repede limba maternǎ şi limbile strǎine, citesc cu
plǎcere, le place să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte, etc.
Persoanele care posedă acest tip de inteligentă au abilitatea de a opera cu:
structurile si regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul
fonetic al limbajului (aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al
limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora
informaţia (funcţia mnezică), în scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a
furniza informaţii despre limbajul însuşi. Problematica inteligenţei verbale, precum şi a
multiplelor ei implicaţii reprezintǎ un domeniu interesant, care şi-a exercitat atracţia asupra
oamenilor din cele mai vechi timpuri pâna în contemporaneitate. Conceptul de inteligenţǎ
verbalǎ, natura şi funcţia ei şi modurile de manifestare ale comportamentului inteligent determinǎ
polemici şi controverse aprinse între oamenii de diferite specializǎri şi orientǎri. Aceste
controverse nu se opresc doar la limitele trasate de specializǎri diferite, ci pǎtrund chiar în cadrul
specializǎrilor.
Tehnologiile care măresc inteligenţa lingvistică
Aşa cum tipografia a revoluţionat învăţatul şi gânditul în secolul al XV-lea, aşa a
creat şi calculatorul o revoluţie similară astăzi. De-a lungul reţelelor de calculatoare şi a
bazelor de date din întreaga lume studenţii au acces direct la informaţia curentă. În fiecare
domeniu de cunoaştere, sistemele educaţionale se transformă deoarece atât studenţii şi
profesorii învaţă să folosească tehnologia multimedia. Copiii care încă nu ştiu să scrie şi să
citească scriu poveşti cu ajutorul unor programe care în unele cazuri le recitesc studenţilor
ceea ce scriseseră. Noi programe permit copiilor să scrie sau să insereze grafice în texte gen
rebus precum “Wings of Learning” , “Muppet Slate”. Alte programe cum sunt “Pine Artist
and Creative Writer” de la Microsoft fac posibilă formatarea proiectelor de scris în diferite
forme, să scrie cuvinte în diferite mărimi sǎ formeze şi să acompanieze cu diferite efecte
sonore. Aceste programe sunt foarte motivante atât pentru scriitorii începători cât şi pentru
cei avansaţi.
Numărul crescând de programe user-friendly fac posibil să combine informaţia în
diferite forme, incluzând cuvinte, imagini şi sunete. Studenţii pot acum să înregistreze, să
sorteze şi să intersecteze informaţii, notiţe, bibliografii şi să creeze raporturi multimedia
pentru a crea o aventura a învăţării. Profesorii pot să-si dezvolte propria “magazie” de
cursuri, să creeze baze de date care să lege documente, să prezinte prezentării
preprogramate cu suport video, si sa-şi imbogăţească cursurile cu un surplus de tehnologie
descris in capitolele celorlalte tipuri de inteligenţă.
Calculatorul încurajează studentii să-şi revizuiască şi să-şi rescrie compunerile şi
astfel sǎ-şi dezvolte o mai mare fluenţă şi un stil mai eficient. Recopiind de mână sau
tastând adesea inhiba corecţia şi revizuiurea, dar calculatorul adesea facilitează aceste
procese ş îi dă studentului un mai mare simţ al controlului asupra a ceea ce scrie. Când
studenţii îşi văd lucrarea într-un format cu aspect profesional devin mai interesaţi de studiul
şi măiestria mecanicii care îi va da strălucirea finală. Unele dintre cele mai importante
programe de procesare de text sunt Microsoft Word, Word Perfect, şi Ami Pro pentru
Windows.
Învăţarea tastatului în şcoala primară de astăzi este la fel de important ca şi scrisul
cu stiloul, şi a învăţa sa foloseşti un procesor de text este la fel de important pentru studenţi
ca şi a învăţa să tasteze. Copiii sunt încurajati să folosească aceste posibilităţi în
comunicare şi colaborare cu studenţii aflaţi la depărtare pe o varietate de proiecte, prin
intemediul unui numar crescând de reţele electronice.
Dezvoltarea abilităţilor lingvistice pentru întreaga populaţie pot fi catalizate de noi
unelte electronice remarcabile pentru accesarea şi prelucrarea informaţiei şi comunicaţiilor,
învăţarea, şi dezvoltrea inteligenţei la un nivel fără precedent.
STUDIU DE CAZ REALIZAT PE UN ŞCOLAR MIC LOGOPAT CU
INTELECT NORMAL DE INTELIGENŢĂ
A. DATE DE IDENTIFICARE:
1. Nume de identificare: STANCIU ANA MARIA
2. Vâsta: 10 ani
3. Sex: feminine
4. Naţionalitatea: românǎ
5. Integratǎ la: Şcoala nr. 8 , Bucuresti, Sector 6
6. Clasa: a-III-a C
C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI
Sarcina a evoluat normal. Naşterea a fost la termen şi fǎrǎ complicaţii. Copilul s-a
nǎscut cu o malformaţie a bolţii şi a valului palatin.Pânǎ la vârsta de 6 ani a avut o
intervenţie chirurgicalǎ pentru suturarea malformaţiei. Evoluţia limbajului şi a vorbirii a
fost marcatǎ de tulburarea organicǎ a copilului. Gânguritul a apǎrut cu întârziere şi s-a
manifestat prin sunete fǎrǎ rezonanţa oralǎ.
Emisiile consonantice erau inexistente ,putând pronunţa numai vocale. Primele greutǎţi
au apǎrut odatǎ cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatalǎ şi linguo-velare.Primele
cuvinte au fost pronunţate defectuos datoritǎ imposibilitǎţii articulǎrii majoritǎţii sunetelor.
Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbalǎ
fiind înlocuite cu gesturi, mimicǎ şi emisii verbale greu de codificat.
Din punct de vedere somatic şi psihic, copilul este dezvoltat normal. Din punct de
vedere al dezvoltǎrii limbajului, prezintǎ o întârziere în dezvoltarea limbajului oral sub
aspectul achiziţiei şi folosirii vocabularului şi sub aspectul executǎrii fono- articulatorii.
Înţelegerea este bine conservatǎ. Se observǎ o discrepanţǎ între posibilitǎţile intelectuale şi
insuficienţa verbalizǎrii. Este un copil timid, retras, cu complexe de inferioritate faţǎ de
colegii de clasǎ.
D. EXAMEN LOGOPEDIC
Dezvoltarea limbajului şi a vorbirii sunt foarte limitate datoritǎ modificǎrilor
aparatului fono-articulator. Malformaţiile bolţii şi valului palatin îl împiedicǎ pe copil în
execuţia corectǎ a sunetelor. Copilul nu poate pronunţa consoanele: l, r, t, ţ, n, d, s, x., în
schimb poate pronunţa nazalizat toate vocalele. Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind
înlocuite cu un suflu nazal. Auzul fonematic nu este afectat. Atenţia auditivǎ este foarte
buna. Vorbirea expresivǎ este limitatǎ şi deformatǎ. Vocabularul activ este redus,
capacitatea de evocare a cuvintelor este redusǎ, fiind preferate mimica şi gesturile.
E. DIAGNOSTIC LOGOPEDIC
Dislalie polimorfǎ datoratǎ despicǎturii velo-palatine.
F. PROGNOSTIC LOGOPEDIC
Evoluţie lentǎ pe toate palierele limbajului
G. TERAPIA LOGOPEDICA
Activitatea logopedicǎ a debutat cu gimnasticǎ aparatului fono-articulator, urmarindu-
se dezvoltarea şi educarea mişcǎrilor necesare articulǎrii corecte a sunetelor şi pronunţǎrii
cuvintelor. Aceste exerciţii de gimnasticǎ au avut rolul de a îmbunǎtǎţi funcţia motorie a
sistemelor cerebrale rǎmase. S-au realizat exerciţii de gimnasticǎ pentru buze, limba şi
valul palatin, administrându-se probe sub formǎ de joc. De asemenea s-au efectuat exerciţii
pentru educarea respiraţiei, pentru formarea inspirului şi expirului profund, diafragmatic,
intens, pentru formarea suflului bucal şi educarea expirului bucal în funcţie de sunet.
În continuare s-a trecut la corectarea pronunţiei pornind de la articularea corectǎ a
sunetelor şi de la particularitǎţile articulatorii. În activitatea de corectare s-au utilizat
imagini vizuale şi motorii, administrate sub forma de joc. La începutul fiecǎrei ore, s-a
exersat câteva minute la pronunţarea izolatǎ a sunetelor.
Treptat s-au introdus diferite combinaţii consonantice, gradul de dificultate mǎrindu-
se treptat mǎrindu-se în funcţie de ritmul de însuşire corectǎ a acestora de cǎtre copil. Pe tot
parcursul şedinţelor, copilul a fost încurajat permanent şi recompensat cu dulciuri şi buline.
La finalul experimentului, copilul se aflǎ în faza corectǎrii active a vorbirii.
Chestionar pentru masurarea formei B
Instrucţiuni: Va trebui sǎ rǎspundeţi la o serie de întrebǎri referitoare la
dumneavoastrǎ. Rǎspunsurile dumneavoastrǎ vor permite sǎ se vadǎ într-un mod general
care sunt reacţiile şi interesele dumneavoastrǎ predominante.
Nu exitǎ rǎspuns “bun” sau “rǎu”: fiecare individ este ceea ce este, şi existǎ o mare
varietate de portrete în domeniul personalitǎţii. Pentru ca acest portret al dumneavoastrǎ
sǎ fie fidel, rǎspundeţi sincer şi cu constiinciozitate.
Alǎturi de acest caiet vi s-a înmânat şi o foaie de rǎspuns: veţi citi întrebǎrile din
caiet, iar pe foaie veţi trece rǎspunsurile dumneavoastrǎ. Completaţi de pe acum în partea
de sus a foii, în locul prevazut, informaţiile cerute: nume, prenume, vârsta, locul de
munca, domiciliul.
Şi acum rǎspundeţi la cele patru întrebari de mai jos care servesc drept exemplu, în
partea foii în care se menţioneazǎ EXEMPLE.
NUMERELE AFLATE PE FOAIA DE RĂSPUNS CORESPUND CU
NUMERELE ÎNTREBĂRILOR.
Pentru fiecare întrebare puteţi alege unul din cele trei rǎspunsuri. Dacǎ raspunsul pe care l-
ati ales este rǎspunsul “a”, marcaţi cu o cruce sau o linie bine vizibilǎ cǎsuţa din stânga;
dacǎ ati ales raspunsul “b” marcaţi cǎsuţa din mijloc, iar dacǎ aţi ales rǎspunsul “c”,
marcaţi cǎsuţa din dreapta.
EXEMPLU
1.Îmi place sǎ asist la meciuri:
a) da, b)câteodatǎ, c)nu.
2.Prefer oamenii:
a)rezervaţi,
b)între rezervaţi şi sociabili,
c)sociabili şi uşor ataşabili.
3.Banii nu aduc fericirea:
a)e adevǎrat,
b)nu este sigur,
c)nu este adevǎrat.
4.“Femeia” este faţǎ de copilul ei ca “gǎina” faţǎ de:
a)pui,
b)pisicǎ,
c)bǎiat.
În ultimul exemplu existǎ un rǎspuns exact de dat. Veţi gǎsi fraze de acest fel în
chestionar, dar sunt relativ puţine.
Daca aveţi nevoie de explicaţii cereţi-le acum. În câteva clipe examinatorul vǎ va
ruga sǎ începeţi.
PATRU PUNCTE IMPORTANTE
1. Nu reflectaţi prea mult: însemnaţi rǎspunsul care vi se pare, de la început, cel
mai natural pentru dumneavoastrǎ. Bineînţeles cǎ întrebǎrile sunt foarte scurte pentru a
include toate cazurile particulare pe care ati dori câteodatǎ sǎ le gǎsiti. În prima întrebare
de mai sus, de exemplu, este vorba despre “meciuri” şi dumneavoastrǎ puteţi prefera
fotbalul în locul baschetului. Dar nu trebuie sa consideraţi un gen de meciuri anume: vi se
cere pǎrerea cu privire la meciuri în general.
Acelaşi lucru pentru toate celelalte întrebari: trebuie sǎ cuprindeţi situaţia în
general.
2. Încercaţi sǎ evitaţi rǎspunsul intermediar “nu este cert”, “nu ştiu”, “mai mult
sau mai puţin”. Nu le utilizaţi decât în cazurile în care vǎ va fi într-adevar imposibil sǎ
rǎspundeţi prin unul din celelalte rǎspunsuri, poate la o întrebare din patru sau cinci.
3. Raspundeţi la toate întrebarile, fǎrǎ sǎ omiteţi nici una. Veţi avea poate
impresia cǎ unele întrebǎri nu vǎ privesc: raspundeţi totuşi cât puteţi de bine. Alte
întrebǎri pot sǎ vi se parǎ “personale”; sǎ ştiţi cǎ foile de rǎspunsuri rǎmân confidenţiale,
cǎ este necesarǎ o grilǎ de corectare specialǎ pentru notare. Mai mult, rǎspunsurile nu
sunt examinate în amǎnunt, ci în ansamblul lor.
4. Rǎspundeţi cât mai sincer posibil. Alegeţi rǎspunsul care este adevǎrat pentru
dumneavoastrǎ fǎrǎ a va preocupa sǎ faceţi o bunǎ impresie. Rǎspunsurile dumneavoastrǎ
rǎmân strict confidenţiale.
NU ÎNTOARCEŢI PAGINA ÎNAINTE A VI SE SPUNE !
TEST
FORMA B:
1. Îmi sunt clare instructiunile acestui test.
a)da, b)poate, c)nu.
2. Sunt gata sa raspund la fiecare întrebare cât mai sincer posibil.
a)da, b)poate, c)nu.
3. As prefera sa-mi petrec vacanta:
a)într-o mare statiune animata,
b)undeva care sa fie între situatiile “a” si “c”,
c)într-o casuta mica, retrasa si linistita.
4. Atunci când ma gasesc într-un spatiu limitat, strâmt (un ascensor plin de lume, de
exemplu) am impresia neplacuta ca sunt prizonier(a).
a)niciodata, b)rar, c)din când în când.
5. Este de preferat sa traiesti linistit pâna la o vârsta avansata, decât sa te epuizezi
facând servicii altora din jurul tau.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
6. Am luat parte activa la organizarea unei asociatii, a unei echipe sau a altui grup de
acelasi gen.
a)da, adesea, b)ocazional, c)niciodata.
7. Exista foarte putine subiecte care sa ma puna cu usurinta într-o situatie neplacuta sau
care sa ma deranjeze.
a)adevarat, b)nu e sigur, c)fals.
8. Exista foarte putine subiecte care sa ma puna cu usurinta într-o situatie neplacuta sau
care sa ma deranjeze.
a)adevarat, b)nu e sigur, c)fals.
9. Consider ca sarcinile de munca de rutina trebuie întotdeauna executate, chiar daca, cu
un pic de imaginatie, observam ca acestea sunt indispensabile.
a)adevarat, b)nu e sigur, c)fals.
10. Prefer sa mi se explice modul cel mai potrivit de a face ceva, decât sa-l caut eu
însumi.
a)da, b)indiferent, c)nu.
11. Daca sunt prost servit(a) într-un restaurant, consider ca ar trebui reclamat acest fapt
ospatarului sau responsabilului.
a)da, b)poate, c)nu.
12. Pentru a ma destinde prefer:
a)activitati sportive sau jocuri,
b)nu stiu,
c)jocuri intelectuale sau discutii.
13. Comparativ cu alte persoane, am participat:
a)la numeroase activitati sociale sau în colectiv,
b)la câteva,
c)la foarte putine activitati sociale sau de grup.
14. Dintre urmatoare trei cuvinte, care nu fac parte din aceeasi categorie precum
celelalte?
a)cine, b)pasare, c)vaca.
15. Daca as mai trai înca o viata:
a)as trai-o altfel,
b)nu stiu,
c)as dori sa fie întru totul la fel.
16. În hotarârile pe care a trebuit sa le iau, privind viata si munca mea, niciodata nu am
fost împiedicat(a) de lipsa de întelegere a familiei mele.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
17. Prefer sa evit sa spun lucruri bizare neasteptate, care sa-i puna pe oameni într-o
situatie neplacuta.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
18. Ma distreaza mult sa fac mici farse lipsite de rautate.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
19. Îmi place mult sa discut cu oamenii si rar scap prilejul sa discut cu o persoana
necunoscuta.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
20. Nu cred în sinceritatea oamenilor care îmi arata mai multa amabilitate decât
asteptam de la ei.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
21. Iata ce sfaturi dau oamenilor:
a)”Încearca: nu te costa nimic daca încerci“,
b)între a si c,
c)”Reflectati bine înainte de a actiona; nu deveniti ridicoli“.
22. Pentru mine este mai important:
a)sa ma exprim în toata libertatea,
b)între a si c,
c)sa fiu în relatii bune cu oamenii.
23. Îmi place sa visez cu ochii deschisi.
a)adevarat, b)nu e sigur, c)nu.
24. . ”Câinele“ fata de “os” este ca “vaca” fata de:
a)lapte, b)iarba, c)sare.
25. Daca m-as afla într-un oras pe care nu-l cunosc:
a)m-as plimba peste tot, urmarind firul propriei mele fantezii,
b)între a si c,
c)as evita cartierele orasului care au reputatia de a fi mai putin sigure.
26. Este mai important:
a)sa eviti situatiile neplacute în relatiile cu oamenii,
b)între a si c,
c)sa-ti realizezi propriile idei.
27. Am convingerea ca lucrul cel mai important în viata este sa fac ceea ce îmi place.
a)da, b)poate, c)nu.
28. Dezordinea îmi displace profund.
a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.
29. Verific întotdeauna cu grija starea unui obiect împrumutat, pe care-l restitui sau care
mi se restituie.
a)da, b)mai mult sau mai putin, c)nu.
30. Sunt sigur(a) ca am raspuns corect la toate întrebarile din acest chestionar.
a)da, b)nu e sigur, c)nu.