test de aptitudini modificat un pic

Testarea psihologicǎ este o activitate complexǎ de investigare a individului,

realizatǎ prin intermediul instrumentelor psihodiagnostice (teste, chestionare), în scopul

cunoasterii caracteristicilor sale psihice definitorii.

Obiectivele testǎrii psihologice vizeazǎ douǎ domenii importante:

1. Evaluarea aptitudinilor – mǎsurarea proceselor psihice senzoriale şi cognitive,

respectiv, cunoaşterea nivelului lor de dezvoltare şi funcţionare.

2. Evaluarea trǎsǎturilor de personalitate – cunoaşterea stucturii personalitǎţii şi

stabilirea profilului psihologic.

Testele psihologice constituie o bazǎ metodologicǎ importantǎ pentru studierea

comportamentului şi psihicului uman. Oricare dintre dimensiunile vieţii psihice sau dintre

componentele sistemului psihic uman poate constitui obiectul testǎrii psihologice:

- procesele psihice senzoriale;

- procesele psihice cognitive;

- procesele stimulator – energizante;

- procesele reglatoare;

- dimensiunile personalitǎţii.

În sens restrâns, prin testare psihologicǎ se întelege administrarea de teste în scopul

evaluǎrii şi diagnozei psihice a individului. În sens larg, testarea psihologicǎ desemneaza

un demers psihodiagnostic complex, care se bazeazǎ pe un ansamblu de strategii şi

tehnici utilizate pentru cunoaşterea şi evaluarea condiţiei psihologice a individului. Dupǎ

Minulescu (2003, pag 10) psihodiagnoza este activitatea specificǎ care foloseşte

intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obţine informaţii valide despre

structura, dinamica psihicǎ şi personalitatea unei persoane.

P s i h o d i a g n o z a a p t i t u d i n i l o r

“Aptus” în latianǎ înseamnǎ apt pentru ceva. Aptitudinile pot fi definite ca fiind

dispoziţii naturale sau dobândite în efectuarea anumitor acţiuni. Termenul de capacitate,

echivalent, subliniazǎ importanţa aspectului dobândit al aptitudinii. Aptitudinile se

manifestǎ spontan şi antreneazǎ randamente crescute, atât din punct de vedere calitativ,

cât şi cantitativ, în condiţii de egalitate în ce priveşte învǎţarea şi alte forme de activitate

umanǎ (Schiopu, U., 1976).

Aptitudinile nu pot fi explicate doar prin condiţii favorizante, subiective, ci

trebuie avute în vedere aspectele dobândite prin învaţare, prin exercitiu. Trebuie luat în

considerare, totodatǎ, şi factorii motivaţionali.

Ursula Schiopu (op.cit.) subliniazǎ cǎ existǎ un fond uman aptitudinal foarte larg,

iar la nivel individual, o structurǎ limitatǎ care se exprimǎ, de altfel, în conceptul de

unicitate al personalitǎţii, acest concept implicând şi aspectul cǎ o persoanǎ poate

îndeplini cu succes o activitate sau un grup de activitǎţi şi cu mai putin succes alte

activitǎţi.

Aptitudinile pot deveni un proces psihic care prin stereotipizare, prin exerciţiu

ajunge sǎ se obictiveze în personalitate.

Conceptul de aptitudine implicǎ trei concepte:

1. Potenţialitǎţile unui subiect nu sunt dezvoltate la acelaşi nivel, adicǎ deficitul unei

aptitudini poate fi contrabalansat prin excesul alteia

2. Aptitudinea are un caracter diferenţial, deci diferenţiazǎ oamenii prin nivelul atins

de fiecare individ.

3. Multe din aceste potenţialitǎţi sunt relativ stabile ştiind sǎ persiste pe o perioadǎ

de timp îndelungatǎ.

La nivelul personalitǎţii, aptitudinile constituie latura instrumentalǎ a acesteia,

laturǎ organizatǎ ierarhic şi introdusǎ întotdeauna în mod original. Aptitudinea este, prin

urmare, izvorul creativitǎţii.

În analiza activitǎţii de muncǎ, criteriile de apreciere a aptitudinilor sunt viteza

(rapiditatea) şi corectitudinea (precizia) cu care sunt executate sarcinile sau activitǎţile.

Viteza de rǎspuns la sarcinile testului reflectǎ rapiditatea prelucrǎrii informaţiilor, iar

acurateţea (precizia rǎspunsului) exprimǎ calitatea procesǎrilor la nivel cognitiv. Testele

de aptitudini se administreazǎ într-un interval de timp standardizat tocmai pentru a evalua

performanţa subiectului în condiţiile limitei de timp, precum şi pentru a identifica

diferenţele interindividuale sub aspectul performanţei.

Interactiunea aptitudinilor pe orizontalǎ implicǎ compensarea lor reciprocǎ.

Existenţa unei interacţiuni pe verticalǎ este susţinutǎ de Spearman, potrivit cǎreia în toate

aptitudinile existǎ un factor “g”, precum şi factori specifici care le diferenţiazǎ. Spearman

a ajuns sǎ interpereteze corelatiile ridicate dintre diversele variabile ca fiind expresia unui

factor comun, factorul g, iar factorii care nu se suprapuneau prin corelaţie au fost

consideraţi factori specifici.

Testele de aptitudini sunt instrumente psihologice profesionale, ce pot într-o

multitudine de scopuri, şi contexte.

Testele de aptitudini fac parte din categoria testelor înalt formalizate, sunt

construite, etalonate, cotate, interpretate, în conformitate cu regulile de standardizare şi

cu teoria care a stat la baza construirii lor. Potenţialul lor de predicţie este foarte ridicat.

Inteligenţa verbală

Inteligenţa verbală/lingvistică – reprezintă capacitatea de a folosi eficient

cuvintele, cursivitate, fluenţǎ şi flexibilitate în exprimarea ideilor, fie în registrul oral (ca

moderator TV, orator, politician, povestitor, specialist în ştiinţele comunicǎrii), fie în registrul

scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Persoanele cu scoruri mari pe scala inteligenţǎ

lingvisticǎ au abilitǎţi de comunicare, învaţǎ repede limba maternǎ şi limbile strǎine, citesc cu

plǎcere, le place să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte, etc.

Persoanele care posedă acest tip de inteligentă au abilitatea de a opera cu:

structurile si regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul

fonetic al limbajului (aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al

limbajului; pot folosi limbajul în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora

informaţia (funcţia mnezică), în scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a

furniza informaţii despre limbajul însuşi. Problematica inteligenţei verbale, precum şi a

multiplelor ei implicaţii reprezintǎ un domeniu interesant, care şi-a exercitat atracţia asupra

oamenilor din cele mai vechi timpuri pâna în contemporaneitate. Conceptul de inteligenţǎ

verbalǎ, natura şi funcţia ei şi modurile de manifestare ale comportamentului inteligent determinǎ

polemici şi controverse aprinse între oamenii de diferite specializǎri şi orientǎri. Aceste

controverse nu se opresc doar la limitele trasate de specializǎri diferite, ci pǎtrund chiar în cadrul

specializǎrilor.

Tehnologiile care măresc inteligenţa lingvistică

Aşa cum tipografia a revoluţionat învăţatul şi gânditul în secolul al XV-lea, aşa a

creat şi calculatorul o revoluţie similară astăzi. De-a lungul reţelelor de calculatoare şi a

bazelor de date din întreaga lume studenţii au acces direct la informaţia curentă. În fiecare

domeniu de cunoaştere, sistemele educaţionale se transformă deoarece atât studenţii şi

profesorii învaţă să folosească tehnologia multimedia. Copiii care încă nu ştiu să scrie şi să

citească scriu poveşti cu ajutorul unor programe care în unele cazuri le recitesc studenţilor

ceea ce scriseseră. Noi programe permit copiilor să scrie sau să insereze grafice în texte gen

rebus precum “Wings of Learning” , “Muppet Slate”. Alte programe cum sunt “Pine Artist

and Creative Writer” de la Microsoft fac posibilă formatarea proiectelor de scris în diferite

forme, să scrie cuvinte în diferite mărimi sǎ formeze şi să acompanieze cu diferite efecte

sonore. Aceste programe sunt foarte motivante atât pentru scriitorii începători cât şi pentru

cei avansaţi.

Numărul crescând de programe user-friendly fac posibil să combine informaţia în

diferite forme, incluzând cuvinte, imagini şi sunete. Studenţii pot acum să înregistreze, să

sorteze şi să intersecteze informaţii, notiţe, bibliografii şi să creeze raporturi multimedia

pentru a crea o aventura a învăţării. Profesorii pot să-si dezvolte propria “magazie” de

cursuri, să creeze baze de date care să lege documente, să prezinte prezentării

preprogramate cu suport video, si sa-şi imbogăţească cursurile cu un surplus de tehnologie

descris in capitolele celorlalte tipuri de inteligenţă.

Calculatorul încurajează studentii să-şi revizuiască şi să-şi rescrie compunerile şi

astfel sǎ-şi dezvolte o mai mare fluenţă şi un stil mai eficient. Recopiind de mână sau

tastând adesea inhiba corecţia şi revizuiurea, dar calculatorul adesea facilitează aceste

procese ş îi dă studentului un mai mare simţ al controlului asupra a ceea ce scrie. Când

studenţii îşi văd lucrarea într-un format cu aspect profesional devin mai interesaţi de studiul

şi măiestria mecanicii care îi va da strălucirea finală. Unele dintre cele mai importante

programe de procesare de text sunt Microsoft Word, Word Perfect, şi Ami Pro pentru

Windows.

Învăţarea tastatului în şcoala primară de astăzi este la fel de important ca şi scrisul

cu stiloul, şi a învăţa sa foloseşti un procesor de text este la fel de important pentru studenţi

ca şi a învăţa să tasteze. Copiii sunt încurajati să folosească aceste posibilităţi în

comunicare şi colaborare cu studenţii aflaţi la depărtare pe o varietate de proiecte, prin

intemediul unui numar crescând de reţele electronice.

Dezvoltarea abilităţilor lingvistice pentru întreaga populaţie pot fi catalizate de noi

unelte electronice remarcabile pentru accesarea şi prelucrarea informaţiei şi comunicaţiilor,

învăţarea, şi dezvoltrea inteligenţei la un nivel fără precedent.

STUDIU DE CAZ REALIZAT PE UN ŞCOLAR MIC LOGOPAT CU

INTELECT NORMAL DE INTELIGENŢĂ

A. DATE DE IDENTIFICARE:

1. Nume de identificare: STANCIU ANA MARIA

2. Vâsta: 10 ani

3. Sex: feminine

4. Naţionalitatea: românǎ

5. Integratǎ la: Şcoala nr. 8 , Bucuresti, Sector 6

6. Clasa: a-III-a C

C. EVOLUTIA PSIHO-FIZICA A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat normal. Naşterea a fost la termen şi fǎrǎ complicaţii. Copilul s-a

nǎscut cu o malformaţie a bolţii şi a valului palatin.Pânǎ la vârsta de 6 ani a avut o

intervenţie chirurgicalǎ pentru suturarea malformaţiei. Evoluţia limbajului şi a vorbirii a

fost marcatǎ de tulburarea organicǎ a copilului. Gânguritul a apǎrut cu întârziere şi s-a

manifestat prin sunete fǎrǎ rezonanţa oralǎ.

Emisiile consonantice erau inexistente ,putând pronunţa numai vocale. Primele greutǎţi

au apǎrut odatǎ cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatalǎ şi linguo-velare.Primele

cuvinte au fost pronunţate defectuos datoritǎ imposibilitǎţii articulǎrii majoritǎţii sunetelor.

Vocabularul pasiv a crescut mai rapid decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbalǎ

fiind înlocuite cu gesturi, mimicǎ şi emisii verbale greu de codificat.

Din punct de vedere somatic şi psihic, copilul este dezvoltat normal. Din punct de

vedere al dezvoltǎrii limbajului, prezintǎ o întârziere în dezvoltarea limbajului oral sub

aspectul achiziţiei şi folosirii vocabularului şi sub aspectul executǎrii fono- articulatorii.

Înţelegerea este bine conservatǎ. Se observǎ o discrepanţǎ între posibilitǎţile intelectuale şi

insuficienţa verbalizǎrii. Este un copil timid, retras, cu complexe de inferioritate faţǎ de

colegii de clasǎ.

D. EXAMEN LOGOPEDIC

Dezvoltarea limbajului şi a vorbirii sunt foarte limitate datoritǎ modificǎrilor

aparatului fono-articulator. Malformaţiile bolţii şi valului palatin îl împiedicǎ pe copil în

execuţia corectǎ a sunetelor. Copilul nu poate pronunţa consoanele: l, r, t, ţ, n, d, s, x., în

schimb poate pronunţa nazalizat toate vocalele. Sunetele : ce, ci, ge, gi sunt afectate fiind

înlocuite cu un suflu nazal. Auzul fonematic nu este afectat. Atenţia auditivǎ este foarte

buna. Vorbirea expresivǎ este limitatǎ şi deformatǎ. Vocabularul activ este redus,

capacitatea de evocare a cuvintelor este redusǎ, fiind preferate mimica şi gesturile.

E. DIAGNOSTIC LOGOPEDIC

Dislalie polimorfǎ datoratǎ despicǎturii velo-palatine.

F. PROGNOSTIC LOGOPEDIC

Evoluţie lentǎ pe toate palierele limbajului

G. TERAPIA LOGOPEDICA

Activitatea logopedicǎ a debutat cu gimnasticǎ aparatului fono-articulator, urmarindu-

se dezvoltarea şi educarea mişcǎrilor necesare articulǎrii corecte a sunetelor şi pronunţǎrii

cuvintelor. Aceste exerciţii de gimnasticǎ au avut rolul de a îmbunǎtǎţi funcţia motorie a

sistemelor cerebrale rǎmase. S-au realizat exerciţii de gimnasticǎ pentru buze, limba şi

valul palatin, administrându-se probe sub formǎ de joc. De asemenea s-au efectuat exerciţii

pentru educarea respiraţiei, pentru formarea inspirului şi expirului profund, diafragmatic,

intens, pentru formarea suflului bucal şi educarea expirului bucal în funcţie de sunet.

În continuare s-a trecut la corectarea pronunţiei pornind de la articularea corectǎ a

sunetelor şi de la particularitǎţile articulatorii. În activitatea de corectare s-au utilizat

imagini vizuale şi motorii, administrate sub forma de joc. La începutul fiecǎrei ore, s-a

exersat câteva minute la pronunţarea izolatǎ a sunetelor.

Treptat s-au introdus diferite combinaţii consonantice, gradul de dificultate mǎrindu-

se treptat mǎrindu-se în funcţie de ritmul de însuşire corectǎ a acestora de cǎtre copil. Pe tot

parcursul şedinţelor, copilul a fost încurajat permanent şi recompensat cu dulciuri şi buline.

La finalul experimentului, copilul se aflǎ în faza corectǎrii active a vorbirii.

Chestionar pentru masurarea formei B

Instrucţiuni: Va trebui sǎ rǎspundeţi la o serie de întrebǎri referitoare la

dumneavoastrǎ. Rǎspunsurile dumneavoastrǎ vor permite sǎ se vadǎ într-un mod general

care sunt reacţiile şi interesele dumneavoastrǎ predominante.

Nu exitǎ rǎspuns “bun” sau “rǎu”: fiecare individ este ceea ce este, şi existǎ o mare

varietate de portrete în domeniul personalitǎţii. Pentru ca acest portret al dumneavoastrǎ

sǎ fie fidel, rǎspundeţi sincer şi cu constiinciozitate.

Alǎturi de acest caiet vi s-a înmânat şi o foaie de rǎspuns: veţi citi întrebǎrile din

caiet, iar pe foaie veţi trece rǎspunsurile dumneavoastrǎ. Completaţi de pe acum în partea

de sus a foii, în locul prevazut, informaţiile cerute: nume, prenume, vârsta, locul de

munca, domiciliul.

Şi acum rǎspundeţi la cele patru întrebari de mai jos care servesc drept exemplu, în

partea foii în care se menţioneazǎ EXEMPLE.

NUMERELE AFLATE PE FOAIA DE RĂSPUNS CORESPUND CU

NUMERELE ÎNTREBĂRILOR.

Pentru fiecare întrebare puteţi alege unul din cele trei rǎspunsuri. Dacǎ raspunsul pe care l-

ati ales este rǎspunsul “a”, marcaţi cu o cruce sau o linie bine vizibilǎ cǎsuţa din stânga;

dacǎ ati ales raspunsul “b” marcaţi cǎsuţa din mijloc, iar dacǎ aţi ales rǎspunsul “c”,

marcaţi cǎsuţa din dreapta.

EXEMPLU

1.Îmi place sǎ asist la meciuri:

a) da, b)câteodatǎ, c)nu.

2.Prefer oamenii:

a)rezervaţi,

b)între rezervaţi şi sociabili,

c)sociabili şi uşor ataşabili.

3.Banii nu aduc fericirea:

a)e adevǎrat,

b)nu este sigur,

c)nu este adevǎrat.

4.“Femeia” este faţǎ de copilul ei ca “gǎina” faţǎ de:

a)pui,

b)pisicǎ,

c)bǎiat.

În ultimul exemplu existǎ un rǎspuns exact de dat. Veţi gǎsi fraze de acest fel în

chestionar, dar sunt relativ puţine.

Daca aveţi nevoie de explicaţii cereţi-le acum. În câteva clipe examinatorul vǎ va

ruga sǎ începeţi.

PATRU PUNCTE IMPORTANTE

1. Nu reflectaţi prea mult: însemnaţi rǎspunsul care vi se pare, de la început, cel

mai natural pentru dumneavoastrǎ. Bineînţeles cǎ întrebǎrile sunt foarte scurte pentru a

include toate cazurile particulare pe care ati dori câteodatǎ sǎ le gǎsiti. În prima întrebare

de mai sus, de exemplu, este vorba despre “meciuri” şi dumneavoastrǎ puteţi prefera

fotbalul în locul baschetului. Dar nu trebuie sa consideraţi un gen de meciuri anume: vi se

cere pǎrerea cu privire la meciuri în general.

Acelaşi lucru pentru toate celelalte întrebari: trebuie sǎ cuprindeţi situaţia în

general.

2. Încercaţi sǎ evitaţi rǎspunsul intermediar “nu este cert”, “nu ştiu”, “mai mult

sau mai puţin”. Nu le utilizaţi decât în cazurile în care vǎ va fi într-adevar imposibil sǎ

rǎspundeţi prin unul din celelalte rǎspunsuri, poate la o întrebare din patru sau cinci.

3. Raspundeţi la toate întrebarile, fǎrǎ sǎ omiteţi nici una. Veţi avea poate

impresia cǎ unele întrebǎri nu vǎ privesc: raspundeţi totuşi cât puteţi de bine. Alte

întrebǎri pot sǎ vi se parǎ “personale”; sǎ ştiţi cǎ foile de rǎspunsuri rǎmân confidenţiale,

cǎ este necesarǎ o grilǎ de corectare specialǎ pentru notare. Mai mult, rǎspunsurile nu

sunt examinate în amǎnunt, ci în ansamblul lor.

4. Rǎspundeţi cât mai sincer posibil. Alegeţi rǎspunsul care este adevǎrat pentru

dumneavoastrǎ fǎrǎ a va preocupa sǎ faceţi o bunǎ impresie. Rǎspunsurile dumneavoastrǎ

rǎmân strict confidenţiale.

NU ÎNTOARCEŢI PAGINA ÎNAINTE A VI SE SPUNE !

TEST

FORMA B:

1. Îmi sunt clare instructiunile acestui test.

a)da, b)poate, c)nu.

2. Sunt gata sa raspund la fiecare întrebare cât mai sincer posibil.


3. As prefera sa-mi petrec vacanta:

a)într-o mare statiune animata,

b)undeva care sa fie între situatiile “a” si “c”,

c)într-o casuta mica, retrasa si linistita.

4. Atunci când ma gasesc într-un spatiu limitat, strâmt (un ascensor plin de lume, de

exemplu) am impresia neplacuta ca sunt prizonier(a).

a)niciodata, b)rar, c)din când în când.

5. Este de preferat sa traiesti linistit pâna la o vârsta avansata, decât sa te epuizezi

facând servicii altora din jurul tau.

a)adevarat, b)mai mult sau mai putin, c)fals.

6. Am luat parte activa la organizarea unei asociatii, a unei echipe sau a altui grup de

acelasi gen.

a)da, adesea, b)ocazional, c)niciodata.

7. Exista foarte putine subiecte care sa ma puna cu usurinta într-o situatie neplacuta sau

care sa ma deranjeze.

a)adevarat, b)nu e sigur, c)fals.

8. Exista foarte putine subiecte care sa ma puna cu usurinta într-o situatie neplacuta sau

care sa ma deranjeze.


9. Consider ca sarcinile de munca de rutina trebuie întotdeauna executate, chiar daca, cu

un pic de imaginatie, observam ca acestea sunt indispensabile.


10. Prefer sa mi se explice modul cel mai potrivit de a face ceva, decât sa-l caut eu

însumi.

a)da, b)indiferent, c)nu.

11. Daca sunt prost servit(a) într-un restaurant, consider ca ar trebui reclamat acest fapt

ospatarului sau responsabilului.


12. Pentru a ma destinde prefer:

a)activitati sportive sau jocuri,

b)nu stiu,

c)jocuri intelectuale sau discutii.

13. Comparativ cu alte persoane, am participat:

a)la numeroase activitati sociale sau în colectiv,

b)la câteva,

c)la foarte putine activitati sociale sau de grup.

14. Dintre urmatoare trei cuvinte, care nu fac parte din aceeasi categorie precum

celelalte?

a)cine, b)pasare, c)vaca.

15. Daca as mai trai înca o viata:

a)as trai-o altfel,

b)nu stiu,

c)as dori sa fie întru totul la fel.

16. În hotarârile pe care a trebuit sa le iau, privind viata si munca mea, niciodata nu am

fost împiedicat(a) de lipsa de întelegere a familiei mele.


17. Prefer sa evit sa spun lucruri bizare neasteptate, care sa-i puna pe oameni într-o

situatie neplacuta.


18. Ma distreaza mult sa fac mici farse lipsite de rautate.


19. Îmi place mult sa discut cu oamenii si rar scap prilejul sa discut cu o persoana

necunoscuta.


20. Nu cred în sinceritatea oamenilor care îmi arata mai multa amabilitate decât

asteptam de la ei.


21. Iata ce sfaturi dau oamenilor:

a)”Încearca: nu te costa nimic daca încerci“,

b)între a si c,

c)”Reflectati bine înainte de a actiona; nu deveniti ridicoli“.

22. Pentru mine este mai important:

a)sa ma exprim în toata libertatea,

b)între a si c,

c)sa fiu în relatii bune cu oamenii.

23. Îmi place sa visez cu ochii deschisi.

a)adevarat, b)nu e sigur, c)nu.

24. . ”Câinele“ fata de “os” este ca “vaca” fata de:

a)lapte, b)iarba, c)sare.

25. Daca m-as afla într-un oras pe care nu-l cunosc:

a)m-as plimba peste tot, urmarind firul propriei mele fantezii,

b)între a si c,

c)as evita cartierele orasului care au reputatia de a fi mai putin sigure.

26. Este mai important:

a)sa eviti situatiile neplacute în relatiile cu oamenii,

b)între a si c,

c)sa-ti realizezi propriile idei.

27. Am convingerea ca lucrul cel mai important în viata este sa fac ceea ce îmi place.


28. Dezordinea îmi displace profund.


29. Verific întotdeauna cu grija starea unui obiect împrumutat, pe care-l restitui sau care

mi se restituie.

a)da, b)mai mult sau mai putin, c)nu.

30. Sunt sigur(a) ca am raspuns corect la toate întrebarile din acest chestionar.

a)da, b)nu e sigur, c)nu.

test de aptitudini modificat un pic

Documents