PARATUL – intampinarea si cererea reconventionala

Art. 205

Intampinarea -> paratul formuleazaaparari fata de pretentiile reclamantului din cererea de chemare in judecata. Daca sunt mai multiparati cu acelasi interes, pot formula o singura intampinare. In realitate, se pot invoca prin intampinare si aparari de fond (nulitate absoluta/relativa, exceptia de neexecutare a contractului), nu doar exceptii procesuale. Paratul e obligat sa raspunda la tot ceea ce spune reclamantul.

Daca lipseste vreunul din aceste elemente ale intampinarii (lipsa conditiei intrinseci) se sanctioneaza cu nulitatea conditionata de existenta vreunei vatamari.

Regula: art. 206 (1): intampinarea se comunica reclamantului

Exceptie: art. 204 (1) Daca se formuleaza cerere modficatoare de catre reclamant, instanta comunica paratului cererea modificata si ii pune in vedere ca trebuie sa depunaintampinarea cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat.

Daca paratul nu depune intampinare -> 208 (2) -> va decade din dreptul de a propune probe si de a invoca exceptii., dar in cazul ordonantei de plata, in cazul nedepunerii intampinarii, instanta poate sa considere o recunoastere a pretentiilor (art. 1018).

Exceptie procesuala care trebuie invocata prin intampinare -> art. 193;

Este un act de procedura prin care paratul doar se apara. Ca regula, el este obligatoriu. Spre deosebire, cererea reconventionala este facultativa (vezi art. 916), iar paratul, prin cererea reconventionalaformuleaza si pretentii care au legatura cu cererea de chemare in judecata (ratiuneanecesitatatii ca cererea reconventionala sa aibalegatura cu cererea de chemare in judecataca este aceea ca paratul sa nu poata sa isialeagainstanta/sa eludeze normele de competenta absoluta). Specific cererii reconventionale este ca, prin ea, paratul poate chema in judecata si altiparati. Cererea trebuie sa indeplineasca absolut toate conditiile cererii de chemare in judecata, cu numarul de exemplare, taxa de tibru (art. 194-197). Termenul de depunere al cererii reconventionale, sub sanctiuneadecaderii, odata cu intampinarea/cel mai tarziu la primul termen de judecata. Daca nu se depune intampinare, paratul poate formula doar cerere reconventionala (nu este conditionata de formularea intampinarii).

Daca intampinarea nu e obligatorie, paratul isiformuleazaapararile la primul termen de judecata-> Art. 157 alin. 2 teza II.

*Compensatie judiciara a doua creante -> reclamantul cere restituirea unei sume de bani imprumutate, iar paratul cere la randul sau restituirea unui alt imprumut pe care reclamantul i-l datoreaza, daca se cere compensatia judiciara de catre parat, acest lucru este posibil. In cazul in care paratul cere doar restituirea imprumutului care nu este in stransalegatura cu primul imprumut (cerut de catre reclamant) si nu cere compensatia, nu este posibil.

Art. 201

->reconventionalei i se aplica procedura regularizarii? (art. 200) -> cererea reconventionala este supusa procedurii regularizarii, prevazuta de art. 200, dar nu si cererea reconventionala depusa in conditiile art. 204.

Conditie extrinseca la cererea reconventionala ->timbrajul;

1

Reclamantul la randul lui nu mai poate formula pretentii fata de pretentiile formulate de parat prin cererea reconventionala.

Cand are paratul interes sa formuleze cererereconventionala sau cand se rezuma sa se apere doar prin intampinare? Cand am interesul sa cer desfiintarea unui act pe calea cererii reconventionale? ->candurmaresc si o repunere a partilor in situatia anterioara.

Intampinarea este obligatorie si in caile de atac. Cererea reconventionala nu poate fi depusa in caile de atac, decat daca legea prevede expres, in cazul de la art. 916.

Daca se depune o cerere reconventionala cu depasirea termenului prevazut de lege -> casare cu trimitere – depunere tardiva – instanta va invoca din oficiu depasirea termenului, dar cu acordul expres al partilor…

Daca se depune cererea reconventionala la primul termen -> art. 185 (1). Cine poate invoca? -> e norma de drept privat sau de ordine publica? Norma semi-imperativa? Art. 204 se poate aplica si la cererea reconventionala? -> afirmativ, textul este general care imi permite sa calific termenele de decadere ca fiind semi-imperative, deci , daca partile sunt de acord in mod expres, cererea poate sa ramana la dosar.

INTERVENTIA

1. Interventia principala

2. Interventia accesorie

Art. 61 (3): exemplu: actiune prin care se cere nulitatea absoluta a unui contract si intervenientul accesoriu – a incheiat o promisiunea de v-c cu dobanditorul din contract, atunci va interveni accesoriu in proces in sprijinul apararii acestuia.

Art. 194 – 197, dar nu exista o procedura de regularizare.

Interventiapricipala: termenul in care pot fi efectuate cele 2 forme de interventie: doar in fata primei instante, cu exceptiacand exista acordul partilor (si in apel). Art. 478

In cazul cererii principale, daca reclamantul renunta la judecata, cererea reconventionala/interventia principala raman sa se judece.

Trebuie sa indeplineasca toate conditiileactiunii civile.

*Tot ce se depune dupainchiderea dezbaterilor, sanctiunea este neluarea in seama.

E o procedura urgenta – termen de 5 zile pentru atacare.

*Etape: Se verifica daca tertul devine sau nu parte in proces. Dupa ce devine parte in proces (el ia procedura in starea in care se afla)se da un termen partilor sa depunaintampinare la cererea de interventie principala.

Efectele admiterii in principiu: devine parte in proces + toate efectele cererii de chemare in judecata+ prorogarea competentei in conformitate cu art. 123.

Interventia accesorie

2

Tertii – interventia voluntara (principala si accesorie)

In ceea ce priveste interventia voluntara, interventia principala (pretentie fata de reclamant sau reclamant si parat), iar interventia accesorie doar sprijina o pretentie, fie a reclamantului, fie a paratului.

Spre deosebire de cererea reconventionala, cererea de interventie voluntara principala parcurge o procedura de incuviintare in principiu in cadru careia instanta verifica toate conditiile (conditiile de forma, timbrajul, cele de lagatura cu cererea principala). Daca admite cererea, poate fi atacata doar odata cu fondul, iar daca este respinsa are cale de atac separata, fie apel, fie recurs.

Parcurge doua etape: etapa admisibilitatii in principiu si pronuntarea instantei asupra cererii.

In etapa admiterii in principiu partile nu trebuie sa formuleze intampinare fata de interventia voluntara sau fortata, ci doar concluzii.

Reclamantul este totdeauna parat in interventia principala.

? art.65(3) intervenientul poate sa propuna probe, iar celelalte parti pot formula intampinare la cerea de intrerventie principala, precum si cerere reconventionala. Aceasta intampinare trebuie sau nu trebuie comunicata? Partile trebuie sa o studieze la dosar sau nu? Teoretic, intampinarea ar trebui sa se comunice.

Actele de procedura – regula este ca ele nu se comunica decat daca legea prevede. Intampinarea, de regula, se comunica, daca legea nu prevede altfel (ca de exemplu, la modificarea cererii de chemare in judecata). Intampinarea se comunica in etapa scrisa – art.201. Cu titlu de exceptie, intampinarea nu se comunica in caile de atac de retractare (va fi studiata la dosar, fiind depusa cu 5 zile inainte).

Interventia accesorie

Tertul nu urmareste realizarea unei pretentii proprii ci doreste doar sa sprijine apararea uneia dintre parti.

? Se timbreaza daca legea nu dispune altfel.

Nu se formuleaza o pretentie, nu largeste cadrul procesual si sub aspectul obiectului, poate fi formulata inclusiv in caile de atac, fara a fi necesar un acord expres (inclusiv in caile extraordinare de atac de retractare).

Se poate formula in favoarea intervenientului principal? Teoretic da.

Cerere incidentala --- de competenta instantei care se pronunta pe cererea principala. Se supune procedurii de admitere in principiu (doar conditiile cererii simple, nu si cele ale cererii de chemare in judecata). Daca se respinge, are cale de atac separata, daca se admite, poate fi atacata doar odata cu fondul. Nu are independenta procesuala. Pozitia intervenientului este subordonata pozitiei partii pentru care intervine. Pot fi ignorate probele in defavoarea partii pentru care s-a intervenit? In virtutea rolului activ al judecatorului, poate acesta sa ignore actele? Intervenientul poate face doar acte favorabile, iar actele defavorabile nu vor fi luate in cosiderare (in doctrina). Nu prea se poate ignora proba in sine.

! modificarea cererii de chemare in judecata – art.204 – este necesar si acordul intervenientului sau intervenientilor accesorii? Daca s-a incuviintat cererea in principiu. NU este necesar si acordul intervenientului, nu conteaza pozitia acestuia, din moment ce intervenientul poate face doar acte favorabile.

3

Poate sa renunte la judecarea cererii de interventie? Poate renunta, dar nu poate renunta in orice conditii, este necesar acordul partii in favoarea careia a intervenit.

Nu poate fi disjunsa pentru ca nu poate fi judecata separat.

Intervenientul accesoriu nu ar putea sa solicite el cheltuieli de judecata (discutabil: prof. considera ca nu ar putea sa le solicite). Ar putea fi obligat la cheltuieli de judecata fata de cealalta parte (in masura in care a cauzat cheltuieli suplimentare), nu fata de partea pentru care a intervenit.

Cai de atac – daca partea pentru care s-a intervenit nu exercita cale de atac, calea de atac formulata de intervenientul accesoriu va fi respinsa ca neavenita. *** Ar putea sa formuleze cale de atac pe alte motive decat cel in favoarea caruia a intervenit? NU. Nu poate sa ceara mai mult decat a cerut reclamantul. Ar putea el sa invoce motive suplimentare in apel? NU. Motive de apel/ recurs de ordine publica, nu le poate invoca peste capul partii. Insa, daca le invoca, instanta si le poate insusi si le poate invoca din oficiu.

Tertii – interventia fortata (la initiativa unei parti din proces sau din initiativa instantei – art.78,79)

1. Cererea de chemare in judecata a altei persoane

2. Chemarea in garantie

3. Aratarea titularului dreptului

1. Cererea de chemare in judecata a altei persoane (doua opinii)

Forma de introducere fortata a unui tert la indemana oricarei parti din proces (atat a reclamantului, cat si a paratului) sa introduca in proces o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul (o persoana care, daca ar dori, ar putea sa formuleze o cerere de interventie voluntara).

Ex: Atunci cand se invoca nulitatea cesiunii de creanta, ar fi in interesul partii ca ambii creditori sa fie parti in proces. Daca cedentul nu intervine voluntar, dar contesta valabilitatea cesiunii, reclamantul si paratul au intersul de a-l introduce in proces.

Ce forma trebuie sa imbrace cererea de chemare in judecata a altei persoane? codul spune ca trebuie sa imbrace forma unei simple cereri, care trebuie motivata (daca vrea sa se imbrace forma cererii de chemare in judecata, codul o spune expres). Nu este o veritabila interventie fortata ca si interventia principala, fiindca acesta nu pretinde nimic.

?Daca la final se constata ca nu reclamantul este titularul dreptului, ci cel introdus fortat in proces, partile vor fi obligate de fata de acesta si nu fata de reclamant.?

Atunci cand obiectul obligatiei din cererea de chemare in judecata este plata unei sume de bani sau predarea unui bun, suma de bani sau bunul sunt lasate la dispozitia instantei, acesta se va scoate din proces si ramane instantei sa stabileasca titularul dreptului.

Referitor la timbraj, depinde de calificarea acesteia. Taxa se plateste de cel care formuleaza cererea. Intervenientul fortat nu plateste el taxa de timbru, ci cel care l-a introdus in proces.

4

Prof. considera ca nu trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata.

Daca se admite actiunea reclamantului, se va respinge cererea de chemare in judecata a celilalte persoane.

Are efectul unei cereri de interventie principala.

Daca reclamantul introduce intervenientul fortat, o poate face pana la incheierea cercetarii judecatoresti (art.244 – cand partile nu mai au alte probe, alte cereri). Daca ar fi intervenit pe cale principala, ar fi putut sa o faca pana la incheierea dezbaterilor asupra fondului. Paratul poate sa formuleze cerere de introducere a altei persoane in termenul in care poate formula cerere reconventionala. Toata cererile incidentale formulate de parat pot fi formulate in termnul in care trebuie sa depuna intampinare, iar daca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de judecata, inclusiv. Sanctiunea este decaderea, dar cererea nu va fi anulata, ci se depune termenul in procedura incuviintarii in principiu si se respinge (termen semi-imperativ).

Calitatea intervenientului – devine parte in proces. Poate face acelasi acte de dispozitie pe care le poate face reclamantul sau intervenientul principal (poate sa renunte la dreptul subiectiv, poate sa incheie o tranzactie, nu poate sa renunte la cererea de chemare in judecata – partea care l-a introdus in proces, ar putea sa renunte? Ar putea sa renunte daca ar fi de acord si cel chemat in judecata, de principiu. Pe noul cod, insa, renuntarea la judecata este putin mai complexa – art.406)

Este o prorogare a competentei.

Are cele doua etape. La procedura incuviintarii in principiu, I se comunica si cererea de chemare in judecata initiala si intampinarea la cererea initiala. La interventia principala intervenientului nu I se comunica nimic. Se comunica si celeilalte parti.

Nu se poate disjunge.

Scoaterea paratului din proces – judecata continua numai intre reclamant si tert. Hotararea finala mai face vreo referire la parat, avand in vedere ca acesta este scos? Probatiunea nu se mai intemeiaza pe obligatia lui, ci pe titularul dreptului. Hotararea ii este opozabila si I se comunica. Hotararea este obligatorie partilor din process si opozabila tertilor. Paratul si-a executat anticipat obligatia, dar este gresit sa spunem ca hotararea ii este doar opozabila. Aceasta are un character obligatoriu fata de el.

2. Cererea de chemare in judecata

Este o veritabila cerere de chemare in judecata --- atunci cand exista o obligatie de garantie fie legala, fie conventionala. Cel care are o garantie, ca sa evite o noua actiune si un nou process, are interesul sa il atreaga pe acesta in process. Vor fi doua raporturi de drept: raport intre reclamant si parat si raport intre cel care l-a chemat in garantie si cel chemat in garantie. Niciodata chematul in garantie nu va fi legat direct de partea care nu l-a chemat in proces.

Inclusiv chematul in garantie poate chema o alta persoana in garantie.

Raspunderea penru fapta altei persoane, comitentul pentru prepus etc.

Se poate formula si dupa trimiterea spre rejudecare.

5

Se poate reformula in termenul prevazut la cererea de chemare in judecata a altei persoane (vezi supra). Paratul in termenul in care poate sa depuna intampinare si daca aceasta nu este obligatorie pana la primul termen de judecata. Reclamantul pana la inchiderea cercetarii judecatoresti.

Numai interventia principala/accesorie pot fi pana la incheierea dezbaterilor.!!

Sanctiune: decadere, nulitatea actului (se verifica in procedura incuviintarii in principiu)

Trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata.

Opereaza o prorogare de competenta.

Se comunica celui chemat in garantie. I se comunica si cererea initiala si intampinarea. Se comunica chemarea in garantie celeilalte parti – art.74. Concluzii cu privire la admiterea in principiu pun toate partile (pentru respectarea dreptului contradictorialitatii).

Dupa ce se incuviinteza in principiu, fata de ea, trebuie sa depuna intampinare – art.65(3) – de catre chematul in garantie (are pozitie de parat in cererea de chemare in garantie).

Se timbreaza ca o cerere de chemare in judecata.

Poate fi disjunsa. Daca s-a renuntat la judecarea cererii principale, ea ramane fara obiect. Daca va intatzia mult judecarea cererii principale, se va disjunge si se va dispune suspendarea judecarii ei pana se va solutiona cererea principala.

Doar Solutia in fata primei instante se cere pentru examen (slide-uri). In functie de partea care a formulat cererea de chemare in garantie.

3. Aratarea titularului dreptului

Doar la dispozitia paratului, nu si a reclamantului, doar in actiunile care au ca obiect un drept real asupra unui bun si daca paratul chemat in judecata detine bunul pentru altul cu titlu precar (detentor precar) sau exercita in numele altuia un drept asupra bunului.

Trebuie sa imbrace forma unei simple cereri si trebuie motivata.

Se comunica celui care este introdus in process, impreuna cu cererea de chemare in judecata si intampinarea. Se comunica reclamantului.

Parcurge procedura incuviintarii in principiu.

In functie de pozitia celui aratat ca titular al dreptului si a reclamantului, paratul va fi scos din proces sau nu.

Introducerea fortata a unor terti in proces, din oficiu – art.78, 79

Introducerea prin incheiere.

Nu se supune incuviintarii in principiu. O va pune in discutia partilor, insa.

In procedura necontencioasa oricand, nu are nevoie de acceptul partii. In procedura contencioasa

1. Atunci cand legea spune expres ca ea poate, atunci nu are nevoie de acceptul partii

6

art.54 – se transfera calitatea procesuala pasiva de la autorul prejudiciului la societatea de asigurare: se citeaza obligatoriu autorul faptei ilicite

art.39 – transmiterea calitatii procesuale, fie active, fie pasive.

2. Daca legea nu prevede expres, instant va pune in discutia partilor nu numai reclamantul va fi intrebat, ci si paratul; tertul poate fi introdus in proces cu acordul orcareia dintre partile déjà existente.

Art. 205

Intampinarea -> paratul formuleazaaparari fata de pretentiile reclamantului din cererea de chemare in judecata. Daca sunt mai multiparati cu acelasi interes, pot formula o singura intampinare. In realitate, se pot invoca prin intampinare si aparari de fond (nulitate absoluta/relativa, exceptia de neexecutare a contractului), nu doar exceptii procesuale. Paratul e obligat sa raspunda la tot ceea ce spune reclamantul.

Daca lipseste vreunul din aceste elemente ale intampinarii (lipsa conditiei intrinseci) se sanctioneaza cu nulitatea conditionata de existenta vreunei vatamari.

Regula: art. 206 (1): intampinarea se comunica reclamantului

Exceptie: art. 204 (1) Daca se formuleaza cerere modficatoare de catre reclamant, instanta comunica paratului cererea modificata si ii pune in vedere ca trebuie sa depunaintampinarea cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat.

Daca paratul nu depune intampinare -> 208 (2) -> va decade din dreptul de a propune probe si de a invoca exceptii., dar in cazul ordonantei de plata, in cazul nedepunerii intampinarii, instanta poate sa considere o recunoastere a pretentiilor (art. 1018).

Exceptie procesuala care trebuie invocata prin intampinare -> art. 193;

Este un act de procedura prin care paratul doar se apara. Ca regula, el este obligatoriu. Spre deosebire, cererea reconventionala este facultativa (vezi art. 916), iar paratul, prin cererea reconventionalaformuleaza si pretentii care au legatura cu cererea de chemare in judecata (ratiuneanecesitatatii ca cererea reconventionala sa aibalegatura cu cererea de chemare in judecataca este aceea ca paratul sa nu poata sa isialeagainstanta/sa eludeze normele de competenta absoluta). Specific cererii reconventionale este ca, prin ea, paratul poate chema in judecata si altiparati. Cererea trebuie sa indeplineasca absolut toate conditiile cererii de chemare in judecata, cu numarul de exemplare, taxa de tibru (art. 194-197). Termenul de depunere al cererii reconventionale, sub sanctiuneadecaderii, odata cu intampinarea/cel mai tarziu la primul termen de judecata. Daca nu se depune intampinare, paratul poate formula doar cerere reconventionala (nu este conditionata de formularea intampinarii).

Daca intampinarea nu e obligatorie, paratul isiformuleazaapararile la primul termen de judecata-> Art. 157 alin. 2 teza II.

*Compensatie judiciara a doua creante -> reclamantul cere restituirea unei sume de bani imprumutate, iar paratul cere la randul sau restituirea unui alt imprumut pe care reclamantul i-l datoreaza, daca se cere compensatia judiciara de catre parat, acest lucru este posibil. In cazul in care paratul cere doar restituirea

7

imprumutului care nu este in stransalegatura cu primul imprumut (cerut de catre reclamant) si nu cere compensatia, nu este posibil.

Art. 201

->reconventionalei i se aplica procedura regularizarii? (art. 200) -> cererea reconventionala este supusa procedurii regularizarii, prevazuta de art. 200, dar nu si cererea reconventionala depusa in conditiile art. 204.

Conditie extrinseca la cererea reconventionala ->timbrajul;

Reclamantul la randul lui nu mai poate formula pretentii fata de pretentiile formulate de parat prin cererea reconventionala.

Cand are paratul interes sa formuleze cererereconventionala sau cand se rezuma sa se apere doar prin intampinare? Cand am interesul sa cer desfiintarea unui act pe calea cererii reconventionale? ->candurmaresc si o repunere a partilor in situatia anterioara.

Intampinarea este obligatorie si in caile de atac. Cererea reconventionala nu poate fi depusa in caile de atac, decat daca legea prevede expres, in cazul de la art. 916.

Daca se depune o cerere reconventionala cu depasirea termenului prevazut de lege -> casare cu trimitere – depunere tardiva – instanta va invoca din oficiu depasirea termenului, dar cu acordul expres al partilor…

Daca se depune cererea reconventionala la primul termen -> art. 185 (1). Cine poate invoca? -> e norma de drept privat sau de ordine publica? Norma semi-imperativa? Art. 204 se poate aplica si la cererea reconventionala? -> afirmativ, textul este general care imi permite sa calific termenele de decadere ca fiind semi-imperative, deci , daca partile sunt de acord in mod expres, cererea poate sa ramana la dosar.

INTERVENTIA

3. Interventia principala

4. Interventia accesorie

Art. 61 (3): exemplu: actiune prin care se cere nulitatea absoluta a unui contract si intervenientul accesoriu – a incheiat o promisiunea de v-c cu dobanditorul din contract, atunci va interveni accesoriu in proces in sprijinul apararii acestuia.

Art. 194 – 197, dar nu exista o procedura de regularizare.

Interventiapricipala: termenul in care pot fi efectuate cele 2 forme de interventie: doar in fata primei instante, cu exceptiacand exista acordul partilor (si in apel). Art. 478

In cazul cererii principale, daca reclamantul renunta la judecata, cererea reconventionala/interventia principala raman sa se judece.

Trebuie sa indeplineasca toate conditiileactiunii civile.

*Tot ce se depune dupainchiderea dezbaterilor, sanctiunea este neluarea in seama.

8

E o procedura urgenta – termen de 5 zile pentru atacare.

*Etape: Se verifica daca tertul devine sau nu parte in proces. Dupa ce devine parte in proces (el ia procedura in starea in care se afla)se da un termen partilor sa depunaintampinare la cererea de interventie principala.

Efectele admiterii in principiu: devine parte in proces + toate efectele cererii de chemare in judecata+ prorogarea competentei in conformitate cu art. 123.

Interventia accesorie

Tertii – interventia voluntara (principala si accesorie)

In ceea ce priveste interventia voluntara, interventia principala (pretentie fata de reclamant sau reclamant si parat), iar interventia accesorie doar sprijina o pretentie, fie a reclamantului, fie a paratului.

Spre deosebire de cererea reconventionala, cererea de interventie voluntara principala parcurge o procedura de incuviintare in principiu in cadru careia instanta verifica toate conditiile (conditiile de forma, timbrajul, cele de lagatura cu cererea principala). Daca admite cererea, poate fi atacata doar odata cu fondul, iar daca este respinsa are cale de atac separata, fie apel, fie recurs.

Parcurge doua etape: etapa admisibilitatii in principiu si pronuntarea instantei asupra cererii.

In etapa admiterii in principiu partile nu trebuie sa formuleze intampinare fata de interventia voluntara sau fortata, ci doar concluzii.

Reclamantul este totdeauna parat in interventia principala.

? art.65(3) intervenientul poate sa propuna probe, iar celelalte parti pot formula intampinare la cerea de intrerventie principala, precum si cerere reconventionala. Aceasta intampinare trebuie sau nu trebuie comunicata? Partile trebuie sa o studieze la dosar sau nu? Teoretic, intampinarea ar trebui sa se comunice.

Actele de procedura – regula este ca ele nu se comunica decat daca legea prevede. Intampinarea, de regula, se comunica, daca legea nu prevede altfel (ca de exemplu, la modificarea cererii de chemare in judecata). Intampinarea se comunica in etapa scrisa – art.201. Cu titlu de exceptie, intampinarea nu se comunica in caile de atac de retractare (va fi studiata la dosar, fiind depusa cu 5 zile inainte).

Interventia accesorie

Tertul nu urmareste realizarea unei pretentii proprii ci doreste doar sa sprijine apararea uneia dintre parti.

? Se timbreaza daca legea nu dispune altfel.

Nu se formuleaza o pretentie, nu largeste cadrul procesual si sub aspectul obiectului, poate fi formulata inclusiv in caile de atac, fara a fi necesar un acord expres (inclusiv in caile extraordinare de atac de retractare).

Se poate formula in favoarea intervenientului principal? Teoretic da.

Cerere incidentala --- de competenta instantei care se pronunta pe cererea principala. Se supune procedurii de admitere in principiu (doar conditiile cererii simple, nu si cele ale cererii de chemare in judecata). Daca se respinge, are cale de atac separata, daca se admite, poate fi atacata doar odata cu fondul. Nu are independenta

9

procesuala. Pozitia intervenientului este subordonata pozitiei partii pentru care intervine. Pot fi ignorate probele in defavoarea partii pentru care s-a intervenit? In virtutea rolului activ al judecatorului, poate acesta sa ignore actele? Intervenientul poate face doar acte favorabile, iar actele defavorabile nu vor fi luate in cosiderare (in doctrina). Nu prea se poate ignora proba in sine.

! modificarea cererii de chemare in judecata – art.204 – este necesar si acordul intervenientului sau intervenientilor accesorii? Daca s-a incuviintat cererea in principiu. NU este necesar si acordul intervenientului, nu conteaza pozitia acestuia, din moment ce intervenientul poate face doar acte favorabile.

Poate sa renunte la judecarea cererii de interventie? Poate renunta, dar nu poate renunta in orice conditii, este necesar acordul partii in favoarea careia a intervenit.

Nu poate fi disjunsa pentru ca nu poate fi judecata separat.

Intervenientul accesoriu nu ar putea sa solicite el cheltuieli de judecata (discutabil: prof. considera ca nu ar putea sa le solicite). Ar putea fi obligat la cheltuieli de judecata fata de cealalta parte (in masura in care a cauzat cheltuieli suplimentare), nu fata de partea pentru care a intervenit.

Cai de atac – daca partea pentru care s-a intervenit nu exercita cale de atac, calea de atac formulata de intervenientul accesoriu va fi respinsa ca neavenita. *** Ar putea sa formuleze cale de atac pe alte motive decat cel in favoarea caruia a intervenit? NU. Nu poate sa ceara mai mult decat a cerut reclamantul. Ar putea el sa invoce motive suplimentare in apel? NU. Motive de apel/ recurs de ordine publica, nu le poate invoca peste capul partii. Insa, daca le invoca, instanta si le poate insusi si le poate invoca din oficiu.

Tertii – interventia fortata (la initiativa unei parti din proces sau din initiativa instantei – art.78,79)

4. Cererea de chemare in judecata a altei persoane

5. Chemarea in garantie

6. Aratarea titularului dreptului

4. Cererea de chemare in judecata a altei persoane (doua opinii)

Forma de introducere fortata a unui tert la indemana oricarei parti din proces (atat a reclamantului, cat si a paratului) sa introduca in proces o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul (o persoana care, daca ar dori, ar putea sa formuleze o cerere de interventie voluntara).

Ex: Atunci cand se invoca nulitatea cesiunii de creanta, ar fi in interesul partii ca ambii creditori sa fie parti in proces. Daca cedentul nu intervine voluntar, dar contesta valabilitatea cesiunii, reclamantul si paratul au intersul de a-l introduce in proces.

Ce forma trebuie sa imbrace cererea de chemare in judecata a altei persoane? codul spune ca trebuie sa imbrace forma unei simple cereri, care trebuie motivata (daca vrea sa se imbrace forma cererii de chemare in judecata, codul o spune expres). Nu este o veritabila interventie fortata ca si interventia principala, fiindca acesta nu pretinde nimic.

10

?Daca la final se constata ca nu reclamantul este titularul dreptului, ci cel introdus fortat in proces, partile vor fi obligate de fata de acesta si nu fata de reclamant.?

Atunci cand obiectul obligatiei din cererea de chemare in judecata este plata unei sume de bani sau predarea unui bun, suma de bani sau bunul sunt lasate la dispozitia instantei, acesta se va scoate din proces si ramane instantei sa stabileasca titularul dreptului.

Referitor la timbraj, depinde de calificarea acesteia. Taxa se plateste de cel care formuleaza cererea. Intervenientul fortat nu plateste el taxa de timbru, ci cel care l-a introdus in proces.

Prof. considera ca nu trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata.

Daca se admite actiunea reclamantului, se va respinge cererea de chemare in judecata a celilalte persoane.

Are efectul unei cereri de interventie principala.

Daca reclamantul introduce intervenientul fortat, o poate face pana la incheierea cercetarii judecatoresti (art.244 – cand partile nu mai au alte probe, alte cereri). Daca ar fi intervenit pe cale principala, ar fi putut sa o faca pana la incheierea dezbaterilor asupra fondului. Paratul poate sa formuleze cerere de introducere a altei persoane in termenul in care poate formula cerere reconventionala. Toata cererile incidentale formulate de parat pot fi formulate in termnul in care trebuie sa depuna intampinare, iar daca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de judecata, inclusiv. Sanctiunea este decaderea, dar cererea nu va fi anulata, ci se depune termenul in procedura incuviintarii in principiu si se respinge (termen semi-imperativ).

Calitatea intervenientului – devine parte in proces. Poate face acelasi acte de dispozitie pe care le poate face reclamantul sau intervenientul principal (poate sa renunte la dreptul subiectiv, poate sa incheie o tranzactie, nu poate sa renunte la cererea de chemare in judecata – partea care l-a introdus in proces, ar putea sa renunte? Ar putea sa renunte daca ar fi de acord si cel chemat in judecata, de principiu. Pe noul cod, insa, renuntarea la judecata este putin mai complexa – art.406)

Este o prorogare a competentei.

Are cele doua etape. La procedura incuviintarii in principiu, I se comunica si cererea de chemare in judecata initiala si intampinarea la cererea initiala. La interventia principala intervenientului nu I se comunica nimic. Se comunica si celeilalte parti.

Nu se poate disjunge.

Scoaterea paratului din proces – judecata continua numai intre reclamant si tert. Hotararea finala mai face vreo referire la parat, avand in vedere ca acesta este scos? Probatiunea nu se mai intemeiaza pe obligatia lui, ci pe titularul dreptului. Hotararea ii este opozabila si I se comunica. Hotararea este obligatorie partilor din process si opozabila tertilor. Paratul si-a executat anticipat obligatia, dar este gresit sa spunem ca hotararea ii este doar opozabila. Aceasta are un character obligatoriu fata de el.

5. Cererea de chemare in judecata

Este o veritabila cerere de chemare in judecata --- atunci cand exista o obligatie de garantie fie legala, fie conventionala. Cel care are o garantie, ca sa evite o noua actiune si un nou process, are interesul sa il atreaga pe acesta in process. Vor fi doua raporturi de drept: raport intre reclamant si parat si raport intre cel care l-a chemat

11

in garantie si cel chemat in garantie. Niciodata chematul in garantie nu va fi legat direct de partea care nu l-a chemat in proces.

Inclusiv chematul in garantie poate chema o alta persoana in garantie.

Raspunderea penru fapta altei persoane, comitentul pentru prepus etc.

Se poate formula si dupa trimiterea spre rejudecare.

Se poate reformula in termenul prevazut la cererea de chemare in judecata a altei persoane (vezi supra). Paratul in termenul in care poate sa depuna intampinare si daca aceasta nu este obligatorie pana la primul termen de judecata. Reclamantul pana la inchiderea cercetarii judecatoresti.

Numai interventia principala/accesorie pot fi pana la incheierea dezbaterilor.!!

Sanctiune: decadere, nulitatea actului (se verifica in procedura incuviintarii in principiu)

Trebuie sa imbrace forma cererii de chemare in judecata.

Opereaza o prorogare de competenta.

Se comunica celui chemat in garantie. I se comunica si cererea initiala si intampinarea. Se comunica chemarea in garantie celeilalte parti – art.74. Concluzii cu privire la admiterea in principiu pun toate partile (pentru respectarea dreptului contradictorialitatii).

Dupa ce se incuviinteza in principiu, fata de ea, trebuie sa depuna intampinare – art.65(3) – de catre chematul in garantie (are pozitie de parat in cererea de chemare in garantie).

Se timbreaza ca o cerere de chemare in judecata.

Poate fi disjunsa. Daca s-a renuntat la judecarea cererii principale, ea ramane fara obiect. Daca va intatzia mult judecarea cererii principale, se va disjunge si se va dispune suspendarea judecarii ei pana se va solutiona cererea principala.

Doar Solutia in fata primei instante se cere pentru examen (slide-uri). In functie de partea care a formulat cererea de chemare in garantie.

6. Aratarea titularului dreptului

Doar la dispozitia paratului, nu si a reclamantului, doar in actiunile care au ca obiect un drept real asupra unui bun si daca paratul chemat in judecata detine bunul pentru altul cu titlu precar (detentor precar) sau exercita in numele altuia un drept asupra bunului.

Trebuie sa imbrace forma unei simple cereri si trebuie motivata.

Se comunica celui care este introdus in process, impreuna cu cererea de chemare in judecata si intampinarea. Se comunica reclamantului.

Parcurge procedura incuviintarii in principiu.

In functie de pozitia celui aratat ca titular al dreptului si a reclamantului, paratul va fi scos din proces sau nu.

Introducerea fortata a unor terti in proces, din oficiu – art.78, 79

12

Introducerea prin incheiere.

Nu se supune incuviintarii in principiu. O va pune in discutia partilor, insa.

In procedura necontencioasa oricand, nu are nevoie de acceptul partii. In procedura contencioasa

3. Atunci cand legea spune expres ca ea poate, atunci nu are nevoie de acceptul partii

art.54 – se transfera calitatea procesuala pasiva de la autorul prejudiciului la societatea de asigurare: se citeaza obligatoriu autorul faptei ilicite

art.39 – transmiterea calitatii procesuale, fie active, fie pasive.

4. Daca legea nu prevede expres, instant va pune in discutia partilor nu numai reclamantul (principiul disponibilitatii) va fi intrebat, ci si paratul; tertul poate fi introdus in proces cu acordul orcareia dintre partile déjà existente. Instanta poate trece peste refuzul reclamantului daca paratul isi da acceptul.

Atunci cand legea nu prevede expres si partile nu isi dau acordul, instanta va respinge actiunea nu pe fond, ci pentru nelegala constituire a cadrului procesual. Aceasta hotarare este supusa numai apelului.

Cel introdus fortat va avea pozitia paratului. In cazul procedurii contencioase va fi o coparticipare obligatorie.

I se comunica incheierea prin care este introdus, cererea de chemare in judecata si intampinarea.

Theoretic poate formula intampinare, dar nu este obligat.

Preia procedura de unde aceasta este nu poate sa invoce exceptii relative pentru care a trebut termenul. Poate sa ceara readministrarea probelor déjà administrate.

REPREZENTAREA

ART.80 : legala, conventionala sau judiciara.

Art.58(1) – teoretic este posibila si reprezentarea judiciara si in cazul persoanei juridice

Art.80

Art.83(3) -- Textul declarat neconstitutional partea care nu are mijloace materiael sa isi angajeze un avocat ar ramane lipsita de posibilitatea de a exercita acea cale de atac (vezi exceptia de neconstitutionalitate). Nu mai exista obligativitatea formularii si reprezentarii in recurs prin avocat.

Reprezentantul nu poate sa renunte la judecata, sa incheie o tranzactie sau sa faca orice alt act de dispozitie decat daca are un mandat special.

“persoanele disparute” paratul cu domiciliul necunoscut

Persoana fizica – posibilitatea de a fi reprezentata de un mandatar neavocat: acesta nu poate sa puna concluzii asupra exceptiilor si pe fond. Art.83. Nu poate sa invoce exceptii, dar poate sa le exprime si instant sa si le asume. Poate lua termen in cunostinta, poate cere amanarea, etc.

In cazul mandataturului neavocat – mandate authentic (procura autentica notariala, fie mandat verbal dat in fata instantei), chiar daca este sot sau ruda de gradul II. notarul trebuie sa explice partilor consecinta juridica a incheierii actului. Acelasi lucru trebuie s ail faca si instanta in cazul mandatului dat in fata ei.

13

Art.151 in cuprinsul cererii se arata ca aceasta a fost formulata prin reprezentant si se anexeaza dovada in conditiile de la art.151

Reprezentantul avocat are dreptul sa declare calea de atac fara un nou contract de asistenta juridica, insa nu o poate sustine fara un nou contract (daca partile contractului de mandat nu prevad altfel) – art.87

Art.82 – exceptia lipsei calitatii de reprezentant exceptie de procedura.

Daca se invoca exceptia lipsei calitatii de reprezentant, daca cererea de chemare in judecata sau cea de declarare a unei cai de atac a fost redactata printr-un reprezentant, in aceasta situatie I se da un termen sa faca dovada calitatii de reprezentant, si nu o face, atunci cererea se anuleaza. Daca este vorba despre un alt act de procedura.

Incetarea mandatului : prin moarte, revocare (de catre mandante) si renuntare (de catre mandatar)

Participarea Ministerului Public – art.92, 93

1. Redactarea cererii de chemare in judecata (in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, persoane disparute, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege)

2. Poate sa puna concluzii chiar daca nu a redactat el cererea de chemare in judecata (cand legea prevede expres ca trebuie sa puna concluzii si daca nu o face, hotararea este lovita de nulitate absoluta, si in alte categorii de procese: daca crede ca este necesar pentru apararea ordinii de drept a ordinii si intereselor cetatenilor aproape in orice proces)

3. Exercitarea cailor de atac (cand a exercitat chiar el actiunea, cererea in judecata, precum si atunci cand ar fi putut sa o formuleze, dar nu a facut-o; cand a participat si a pus concluzii, obligatoriu sau facultativ)

4. Poate sa solicite punerea in executare a hotararii (actiune in realizare) (atunci cand ar fi putut sa exercite sau chiar a exercitat el actiunea)

Procurorul nu este reprezentantul legal. Va fi introdus si cel pentru care a formulat actiunea, prin reprezentantul sau, care poate face acte de dispozitie (instanta poate sa cenzureze aceste acte de dispozitie – de exemplu, renuntarea la drept, daca aceasta renuntare nu este in favoarea persoanei reprezentate).

14

15