teoria statului (iii)

8/9/2019 Teoria Statului (III)

1/15

Teoria statuluiForma de guvernamant (Aristotel) = relatiile care se stabilesc intre autoritatile publice

insarcinate cu exercitarea puterii de stat;Structura de stat = relatia dintre puterea politice si teritoriu, considerat ca element al

statului;

Sectiunea I. Defnitia statului si evolutia sa istorica-statul nu poate f analizat separat de alte doua concepte putere si drept;

-defnitiile conceptului de stat pornesc de la ideea ca fintele umane se asociaza sub!orma statului in vederea satis!acerii unui scop comun, di!erente existand intre acestedefnitii in ceea ce priveste precizarea acestui scop libertatea tuturor membrilor "rupului subinele (#ustitia sau morala) sau coexistenta pasnica a membrilor "rupului, obtinerea puterii;

-termenul de stat provine de la cuvantul $status%, din limba latina, care initial insemnastare a unui lucru, iar in sens #uridic situatie a unei persoane care !ace parte dintr-ocomunitate cu care are in comun un set de valori si care ii con!era anumite drepturi siobli"atii;

-in special in or"anizarea sociala si politica a &vului 'ediu, starile%reprezentau paturi alesocietatii care aveau un rol aparte in exercitarea puterii si care impreuna alcatuiau poporul,considerat ca masa a "uvernantilor;

-cu sensul actual, termenul se pare ca a !ost utilizat pentru prima data abia in secolul al

*I + lea, de catre icolo 'aciavelli, descriind, prin acesta, starea unei colectivitati umane"uvernate de o putere publica;

-printre primii "anditori care au analizat "ruparile umane si raportul dintre individ sicolectivitate, Aristotel porneste de la constatarea ca omul este o finta sociala (zoonpolition), care nu poate exista in a!ara comunitatii; polis + ul, cetatea in cadrul careia se"rupeaza oamenii, se di!erentiaza de celelalte !orme de comunitati prin particularitatileproprii autoritatii politice;

-Aristotel arata ca statul = "uvernarea indivizilor care au constiinta apartenentei lacolectivitate pentru realizarea binelui comun / considera ca existenta politica este ofnalitate esentiala a naturii umane, obiectiva si necesara; omul nu este ceea ce trebuie safe decat daca este "uvernat de le"i si daca intretine cu semenii sai raporturi de #ustitieper!ecta, pe care doar cetatea le permite;

-polis + urile din anticitatea "reaca corespund unei ast!el de analize, dar ulterior au !ostintroduse noi date, re"atul si mai ales republica romana au confrmat importanta pe care oare puterea in cadrul or"anizarii statale, dar si !ra"ilitatea acesteia in !ata amenintarilorprovenite din a!ara comunitatii ast!el or"anizate;

-se pot distin"e cel putin patru mari curente de idei cu privire la stat perspectivateolo"ica, cea flozofca, abordarea sociolo"ica si cea tenic-#uridica.

0. Defnitia #uridica a conceptului de stat0.0 1oncept interdisciplinar

-#uridic, statul este o notiune interdisciplinara, interesand atat dreptul public intern, cat sidreptul public international;

-daca dreptul constitutional analizeaza $interiorul% statului, pentru dreptul internationalpublic conceptul de stat exista ca entitate distincta, unitara; unitatea statului ca persoana

#uridica internationala semnifca posibilitatea acestuia de a se mani!esta pe planinternational ca o entitate care dispune de un sin"ur centru de decizie;

-din perspectiva dreptului international public, se vorbeste despre cele trei elementeconstitutive ale statului + teritoriu, populatie si suveranitate + aceasta din urma inteleasa caputere publica + ce defnesc subiectul de drept public international;

-conceptul de stat este prin excelenta un concept politic, in timp ce conceptul de taraeste, in primul rand, un concept social-"eo"rafc, in care accentul se pune mai ales peteritoriul si comunitatea umana care il locuieste si abia apoi pe puterea publica ce"uverneaza; de aceea, in sens restrans, tenico-#uridic, conceptul de stat desemneaza !ormaor"anizata a puterii publice;

0.2. Statul ca subiect de drept-dreptul constitutional isi limiteaza domeniul de analiza la conceptul de stat in aceasta

ultima acceptiune;

0


2/15

-scoala de "andire ius naturalis se !undamenteaza pe conceptele liberale si teoriilecontractualiste de#a mentionate; cea pozitivista accentueaza capacitatea de conducere sicompetentele normative ale statului;

-ceea ce au in comun aceste teorii este caracterizarea statului prin capacitatea sa #uridica, adica prin acea aptitudine de a f subiect de drept in di!erite raporturi #uridice;

-dreptul constitutional analizeaza statul ca o entitate #uridica distincta, stabila sipermanenta, di!erita de persoanele fzice care exercita puterea in limitele competentelorprestabilite, pe un teritoriu si cu privire la o populatie data;

0.3.Statul ca putere politica or"anizata-puterea constituie element esential pentru analiza si intele"erea conceptului de stat in

sens #uridic;-la inceputul secolului al + lea, 4eon Du"uit afrma ca di!erenta dintre "uvernati si

"uvernanti constituie elementul defnitoriu pentru stat, iar aceasta di!erenta poate exista siin cadrul unei societati care nu este fxata pe un teritoriu determinat; pentru Du"uit,solidaritatea sociala este o necesitate a vietii sociale, iar aceasta reclama cu necesitate oanumita ordine, materializata prin stat; statul este deci ordine sociala, el se impune tocmaidatorita !aptului ca $"uvernantii au !ost intotdeauna, sunt si vor f mereu cei mai puternici%;

-autorii contemporani defnesc statul drept puterea care se exercita in !orme #uridiceprestabilite si care au drept titular nu oamenii care o exercita, ci o entitate distincta, careia ii

sunt atribuite actele #uridice emise; in aceasta conceptie, statul este considerat ca opersoana morala publica, in sensul de centru or"anizat de interese le"itime si #uridicprote#ate;

0.5. Statul ca institutie-pentru 'aurice 6aurion, statul se !undamenteaza pe ideea de putere, considerata ca o

putere de constran"ere, dar el se prezinta ca un !enomen esentialmente istoric;-6aurion considera ca statul nu a existat dintotdeauna, ci a aparut in cadrul unui proces

istoric in cadrul caruia "uvernatii isi dau seama la un moment dat ca trebuie sa se supuna"uvernantilor care, la randul lor, isi asuma in intre"ime sarcina conducerii si raspunderile cederiva de aici; la fnalul acestui proces se a#un"e la aparitia unei institutii care este statul;

-teoria institutionala considera statul drept una din institutiile prin care puterea se poaterealiza, dar cea principala + ea a constituit punctul de plecare in defnirea, mai tarziu, astatului ca un sistem, di!erit de simpla suma a elementelor sale componente, care acoperaun continut economic;

0.7. Statul ca ordine #uridica-pozitivismul in varianta sa normativista nea"a statului orice existenta ca entitate istorica

sau sociolo"ica;-6ans 8elsen, !ondatorul scolii normativiste, considera ca statul este un sistem de norme

#uridice, o ordine #uridica, o comunitate instituita prin drept, acesta neputand exista in a!aradreptului si nici invers (sunt absurde pozitiile care incearca sa dea o anterioritate statului!ata de drept);

-in calitate de comunitate !ormata prin drept, statul se compune din cele trei elementeclasice (teritoriu, populatie si putere publica), acestea nu sunt decat elementele saleconstitutive, care trebuie intelese in sensul de precizare a domeniului de validitate aconceptului de stat domeniul de validitate personala, cel de validitate teritoriala si cel princare se defneste efcacitatea sa;

-in calitatea sa de comunitate #uridica statul are si o capacitate #uridica, el find opersoana #uridica; dar persoana #uridica nu este ea insasi o realitate a dreptului pozitiv insensul ca ar f o existenta reala, distincta de membrii statului; ciar si nasterea si disparitiastatului nu sunt decat expresii meta!orice prin care se desemneaza domeniul de validitatetemporala al statului;

-normativismul considera statul un simplu concept, o constructie auxiliara a "andirii #uridice, specifca doar stiintelor #uridice;

-statul este, prin urmare, o ordine #uridica relativ centralizata, limitata in domeniul sau devaliditateb temporala si spatiala, supus in mod imediat dreptului international si efcient inansamblu si in "eneral;

2


3/15

0.9 Defnitia statului-din perspectiva dreptului constitutional statul = modalitate de or"anizare a puterii

politice sub !orma puterii de stat, in vederea indeplinirii vointei detinatorului acestei puteri,adica poporul, indi!erent ca exercitarea acestei puteri se realizeaza direct de catre popor sauindirect, prin or"anele sale reprezentative; tenic vorbind, statul se concretizeazaa printr-oordine #uridica structurata si efcienta;

-statul modern + puterea poporului se exercita intr-un cadru teritorial determinat si cu

privire la o comunitate de oameni or"anizata / este intitutionalizata intr-o entitate distinctade cea a "uvernantilor, entitate ce benefciaza de capacitate #uridica proprie, dar careexprima vointa lor politica;v puterea institutionalizata a poporului se exprima in !orme

#uridice create si aplicate in con!ormitate cu re"uli de competenta si de procedurapreexistente + rezulta o le"atura indisolubila intre stat, puterev politica si drept;

2. &tapele !ormarii statului2.0. Aparitia statului in sens modern-statul modern reprezinta o putere politica ce nu se mai #ustifca prin re!erirea la

divinitate, putere care este abstracta si unica, nu se mai identifca cu titularul sau si nu maieste limitata de o le"e naturala, ci instituie ea insasi o le"e pozitiva;

-secolele I*-* marceaza secularizarea si separarea neta a puterii politice de alte

!orme de putere existente in societate, odata cu sedentarizarea populatiilor si cu delimitareateritoriala a asezarii lor si cu dezvoltarea mi#loacelor de transport, de comunicatie si asistemului economic in "eneral;

-diversi autori conver" catre ideea ca o posibila periodizare a procesului statului incepe in&vul 'ediu, parcur"e o !aza intermediara, a statului absolutist, trece la etapa statului dedrept si national si culmineaza in epoca contemporana cu etapa statului de drept si social;

a. Statul !eudal-concentrarea puterii la nivel central, intai in mainile monarului si apoi in #urul unei

entitati abstracte, este !enomenul cel mai marcant in !ormarea statului modern;-in timpul &vului 'ediu timpuriu exista o veritabila relatie de dependenta a celor a:ati pe

un teritoriu !ata de monar, dependenta ce nu se mai bazeaza pe simpla traditie, si mai alespe puterea militara si politieneasca a monarului;)

-aceasta relatie de depedenta a !ost numita de 'aciavelli stat (lo stato), iar incepand cusecolul al * + lea activitatea le"ata de noua entitate numita $stat% a !ost denumita$politica%, prin analo"ie cu cuvantul "rec $polis% + cetatea antica, unitatea de analizaaristoteliana;

-statul suveran este noua entitate rationala, dorita de popor si de re"ele sau, caredispune de monopolul puterii publice in interior si este independent in exterior;

-caracteristica esentiala suveranul este cel care impune si uneori ciar produce dreptulpozitiv, dar el insusi nu este supus re"ulilor #uridice; !enomenul de putere capata o mai mareimportanta si devine mai complex, atat in materie de or"anizare, cat si in privinta mi#loacelorde exprimare;

-catre s!arsitul perioadei &vului 'ediu si inceputul capitalismului se plaseaza in timpaparitia statului modern;

b. Statul absolutist

-capitalismul timpuriu cunoaste o tot mai accentuata diviziune a muncii, !apt cedetermina aparitia unor !orme de putere tot mai or"anizate;

-statul devine mai puternic teritorializat, sedentarizarea populatiilor se produce treptat sicreste cantitativ; populatia ramane un !actor destul de :uctuant, mai ales ca doctrinelenationaliste nu aparusera inca, iar puterea nu poate decat sa se bazeze pe populatie si nupe popor sau pe natiune;

-puterea de stat se di!erentiaza tot mai clar de celelalte !orme de putere existente ncadrul colectivitatii, iar exercitarea ei devine o preocupare constanta si nu doar una

temporara;-le"ea si constitutias devin expresia !ormala a statului, teoriile liberale si contractualiste

impunandu-se cu pre"nanta;

3


4/15

-detinatorul !ormal al puterii (monarul) nu este supus acestor re"uli #uridice, pe caretotusi le impune sau le sanctioneaza;

c. Statul de drept si national-!ormarea sa este data de un proces de stabilire a !rontierelor culturale si de

standardizare culturala in interiorul lor, doctrinele nationaliste incercand sa creeze oidentitate intre uniunea politica denumita stat si unitatea culturala care este natiunea;

-primul razboi mondial a avut o importanta marcanta pentru !ormarea statelor nationale,

dand un sens clar conceptului de suveranitate de stat, le"andu-l cu cel de cetatenie, dar sicu cel de natiune;-totodata, accentuata democratizare a puterii politice are drept principala consecinta

inte"rarea intre"ii populatii a statului in procesul de realizare a puterii, lucru realizat mai alesprin reclamarea de catre masele lar"i a tot mai multe drepturi si prin identifcarea pe carestatul de drept si national a operat-o intre subiectele puterii de stat si cetateni;

d. Statul de drept si social-dezvoltarea capitalismului industrial stabileste o le"atura intre dezvoltarea social-

economica si consolidarea re"imului democratic, !apt ce a condus la aparitiaa statului dedrept si social;

-puterea politica cunoaste o expansiune !ara precedent, mani!estata mai ales prin !aptul

ca statul isi asuma noi sarcini in materie de economie, de politice sociale si prin aceea cacentrul de "ravitate al intre"ului proces politic se tran!era din zona competentelordeliberative in cea a atributiilor de executare;

-inte"rarea populatiei se !ace prin aparitia unei noi "eneratii de drepturi, cele sociale, lainceput doar cu un caracter pro"ramatic, din ce in ce mai mult "arantate de stat apoi;

2.2. &volutiaa sistemului #uridic-data find le"atura intrinseca dintre stat si drept, aceasta evolutie a puterii politice este

insotita si de evolutia sistemului #uridic;-statul absolutist + aparitia si domnia le"ii, valabil opusa doar celor dominati de puterea

centrala, ea insasi scapand de sub acest control, le"ea aplicandu-se doar "uvernatilor, iarmonopolul sanctiunilor revenind doar statului;

-statul de drept + a aparut prin intermediul constitutionalismului, specifc sistemului sau #uridic find !aptul ca lea"a #uridic valabil nu doar "uvernatii, ci si "uvernantii, lasand liberdoar monarul, in anumite limite; in plan #uridic, statul de drept (caruia i s-a adau"at siatributul de national incepand cu a doua #umatate a secolului al I-lea) constituie punctulculminant al constitutionalizarii sistemului politic, intre"ul aparat de stat find de acumcontrolat prin instrumente #uridice (le"ea in principal), mai putin adunarile reprezentativecare constituie $expresie a vointei "enerale%;

Sectiunea a II +a. 4e"itimitatea si !unctiile statului0. 1onceptul de le"itimitate a statului

-explicarea le"itimitatii statului depinde de defnitia data conceptului de stat;

-daca statul e considerat puterea politica intitutionalizata, le"itimitatea acestuia sereduce la le"itimitatea puterii politice, adica la intele"erea cauzelor care !ac posibiladominarea de catre unii dn membrii societatii a tuturor celorlalti (conceptia lui 4eon Du"uitre!eritoare la #ustifcarea pozitiei pe care o detin "uvernantii !ata de "uvernati);

-daca statul e considerat o ordine #uridica, le"itimitatea lui e ecivalenta cu #ustifcarealo"ica a ierarizarii sistemului normativ, principiul le"alitatii in sensul cel mai lar" trebuind safe completat cu #ustifcarea rationala a normei cu !orta #uridica suprema;

0.0. ri"inea puterii de stat-problema le"itimitatii statului este problema ori"inii, a puterii de stat sau a normei

#uridice supreme, traducandu-se, in termeni #uridici, prin stabilirea puterii constituanteori"inare;

-in situatiile considerate drept re"ula in materie, solutia consta in precizarea autoritatiicare stabileste $competenta competentelor%, iar in situatii exceptionale, in violenta, doar

5


5/15

acea !orma de violenta care este #ustifcata de colectivitatea careia ii scimba !undamental side la ori"ini re"ulile de convietuire;

-exista tot atatea le"itimitati cate state;-initial, le"itimitatea puterii s-a explicat prin necesitatea comunitatii umane de a f

condusa (Aristotel), apoi incercandu-se acelasi lucru prin re!erirea la divinitate;-le"itimitatea verticala #ustifca titularul puterii prin puterea insasi si, in ultima instanta,

prin recursul la cel ce detine puterea absoluta si deplina, initial divinitatea, iar mai apoi unsulacesteia pe pamant, monarul; conceptia lui


6/15

-!unctiile statului exprima le"atura le"ica dintre un anumit tip de activitate umanades!asurata in cadrul unui stat si fnalitatea ei in vederea realizarii careia respectivaactivitate este or"anizata si des!asurata;

2.0. ?aportul dintre !unctiile statului si actele #uridice-in plan #uridic, !unctiile statului se concretizeaza in actele #uridice emise de catre stat, in

!apt in actele #uridice ale or"anelor sale;-exista o di!erenta intre !unctiile statului si !unctiile di!eritelor or"ane ale statului, acestea

din urma nefind decat particularizari ale primelor;-unii autori opereaza ciar cu notiunea de !unctii !undamentale ale statului, di!erite de!unctiile or"anelor acestuia (ex suveranitatea a !ost defnita drept o !unctie !undamentala,exercitata in baza unei atributii precizate prin ordinea #uridica institutionalizata care estestatul);

2.2. 1lasifcarea !unctiilor statuluia)dupa realizarea puterii in cadrul societatii or"anizate in stat sau in raporturile acestei

entitati cu similarele sale !unctii interne (realizarea politicii statale in interiorul teritoriuluisau pacifcarea interna a indivizilor, apararea dreptatii si a #ustitiei sociale, "estionareaeconomiei nationale etc) si externe (vizeaza politica sa in raport cu alte state ex - protectiastatului !ata de posibilele amenintari venite din exterior); rolul determinant il au !unctiile

interne, intrucat cele externe depind in buna masura si de !actorii exteriori ai statuluirespectiv;

b)dupa continutul concret al activitatii statale des!asurate in vederea realizarii unuianumit scop; !unctii economice (masurile pe care le ia statul in domeniul comercial, vamaletc), culturale (mani!estate prin interventia statului in domeniul educatiei nationale, al mass-mediei etc ), sociale (actiuni specifce dezvoltand statul mai ales in protectie si asistentasociala), represive etc;

c)cu re!erire la principalul element constitutiv al statului, puterea de stat !unctiilele"islativa (corespunde activitatii umane prin care se stabilesc in !orma le"islativa re"uli deconduita pentru toti cetatenii statului; are caracter ori"inar si de ea depind in continutul lorcelelalte !unctii statale), executiva (da expresie necesitatii punerii in aplicare a re"ulilorstabilite, prin des!asurarea unei activitati de or"anizare a executarii si executare in concret ale"ilor; se concretizeaza la nivel #uridic prin acte administrative care trebuie sa fe con!ormecu le"ile), #urisdictionala (exprima acea actvitate umana prin care se solutioneazaeventualele con:icte aparute intre cetateni in le"atura cu orice aspect al vietii lor in cadrulstatului si se traduce in plan #uridic prin otarari care benefciaza de autoritatea de lucru

#udecat si au doar e!ecte relative, intre partile implicate in con:ictul social solutionat;

Sectiunea a III + aStatul (in sens lar") = suma a trei elemente teritoriu, populatie, suveranitate;

0. @opulatia-este un element absolut indispensabil;

-datorita caracterului intrinsec social al puterii, orice !ormaa de putere institutionalizatapresupune cu necesitate precizarea ansamblului de persoane cu privire la care se mani!esta;

-populatia, insa, nu se con!unda nici cu poporul si nici cu natiunea;

0.0. @opulatie si popor-din perspectiva teoriilor #uridice normativiste, poporul = suma tuturor indivizilor care

exista la un moment dat pe teritoriul unui stat, iar populatia = comunitatea de indivizi careexista inca dinaintea aparitiei statului, intre indivizii care o alcatuiesc existand unele le"aturibazate fe pe o ori"ine comuna sau un trecut, o cultura si o limba comuna, fe pur si simplupe intele"erea comun acceptata de a convietui in mod pasnic;

-pentru 6ans 8elsen, populatia nu este un element preexistent al statului, ci estedeterminat de ordinea #uridica in care se constituie acel stat + rezulta ca intre popor si

populatie nu exista nicio di!erenta, populatia devenind o notiune #uridica defnita prin aceeaca reuneste toate persoanele supuse aceleiasi puteri de stat + aceasta determina si unitateapoporului, corelata cu cea de solidaritate intre membrii comunitatii, rezultand un set de

9


7/15

valori de aparat si transmis "eneratiilor urmatoare, scopuri comune; solidaritatii ast!elinteleasa ii este sufcienta notiunea #uridica de cetatean; prin raportarea conceptului depopulatie identifcat cu poporul se pot identifca si conceptele de straini si apatrizi, care alt!elar f putut f incluse in notiunea mai vasta de populatie;

0.2. @opulatie si natiune-teoreticienii ?evolutiei !ranceze au considerat ca natiunea este !undamentul statului,

aceasta existand inca dinaintea statului, punandu-se semnul e"alitatii intre populatia unui

stat si natiunea care il !ondeaza; statul nu e doar o entitate rationala, un produs al vointeioamenilor, ci si o unitate istorica, rezultatul unui destin comun;-natiunea este, insa, o entitate distincta de indivizii care o compun, din punct de vedere

#uridic find o persoana #uridica aparte; ea reprezinta tocmai rezultatul acestui destin comun,bazat pe elemente de coeziune si solidaritate specifce + ori"ine sau trecut comun, limbasisau cultura comune, obiceiuri, idei, sentimente si care reuneste in cadrul unei comunitati,in mod identic, nu doar indivizii prezenti astazi, si ci "eneratiile anterioare si pe cele viitoare;

-aceasta acceptiune s-a #ustifcat pe deplin in contextul revolutionar al Brantei de las!arsitul secolului al *III + lea, insa nu poate explica unele realitati obiective inerentestatelor moderne; ast!el,


8/15

-defnitoriu pentru stat nu este acest aspect material, ci distinctia ce se !ace intre"uvernati si "uvernanti, adica di!erentierea ce apare in cadrul puterii institutionalizate inraport de exercitarea puterii institutionalizate;

-critica adresata aacestei pozitii doctrinare s-a bazat pe un exemplu concret un trib depopulatii nomade, in cadrul caruia nu exista institutionalizata di!erentierea dintre "uvernantisi "uvernati, nu poate f considerat un stat modern;

2.3. Delimitarea "eo"rafca a teritoriului

-din punct de vedere #uridic, teritoriul reprezinta delimitarea acelei portiuni de pamantasupra careia o anumita putere de stat isi poate exercita atributele cu excluderea oricaroralte !orme de putere statala;

-delimitarea se realizeaza prin re"lementarea !rontierelor statului, iar in notiunea deteritoriu sunt incluse solul cuprins intre aceste !rontiere (uscatul a:at sub suveranitateastatului respectiv, indi!erent de pozitionarea sa "eo"rafca, luciul apelor interioare + rauri,lacuri, canale, porturi + marea teritoriala, asa cum e delimitata prin conventii internationale),subsolul ( coloana de pamant a:ata de la nivelul marii in cadrul contururilor ast!el precizate)si coloana de aer corespunzatoare solului (pana la limita in!erioara a spatiului cosmic);

-le"atura dintre teritoriu si populatie se !ace prin intermediul puterii de stat;

3.Suveranitatea

3.0.Cerminolo"ie-1arre de 'alber" i-a "asit suveranitatii cel putin trei sensuria)un prim sens desemneaza caracterul suprem al unei puteri pe deplin independente,

adica o trasatura a puterii de stat;b)un al doilea sens se re!era la ansamblul competentelor caracteristice statului, find in

!apt sinonim cu insusi conceptul de putere de stat;c)un al treilea sens caracterizeaza pozitia pe care o ocupa in ansamblul or"anelor statului

titularul puterii statale si identifca suveranitatea cu competenta or"anului respectiv;-se mai utilizeaza si notiunile de suveranitate populara, suveranitate nationala si

suveranitate de stat ce !ac trimitere la #ustifcari teoretice distincte ale puterii de stat;totodata, se utilizeaza si notiunile de suveranitate externa si suveranitate interna pentru apreciza repartizarea competentelor in cadrul statelor !ederale si cate"oriile de suveranitateabsoluta si suveranitate relativa pentru a desemna #ustifcarea cauzelor prime ale puterii destat si atributiile necesare existentei normale a unui stat;

3.2.&volutie istorica-suveranitatea, ca atribut a statului a aparut odata cu statul, dar ideile si conceptiile

despre suveranitate au aparut mai tarziu, find situate spre s!arsitul &vului 'ediu;-primul care a clarifcat conceptul de suveranitate a !ost


9/15

-tocmai aceasta secularizare a permis !undamentarea teoriei suveranitatii populare,descoperindu-se !aptul ca ceea ce se a:a anterior in mainile monarului este in !apt disribuitintre membrii colectivitatii statale, care datorita calitatii lor de cetateni sunt considerati a fe"ali in cadrul procesului decizional;

-suveranitatea populara este !undamentata pe ideea universalitatii conceptului decetatean (


10/15

3.7. Defnitia suveranitatii de stat=dreptul statului de a decide liber in treburile sale interne si externe;-suveranitatea, ca trasatura "enerala a puterii de stat = suprematia si independenta

puterii in exprimarea si realizarea vointei "uvernantilor ca vointa obli"atorie pentru intrea"asocietate;

-defnirea continutului suveranitatii prin suprematie si independenta nu inseamnadivizarea acesteia, deci un caracter artifcial !ara de caracterul unic si indivizibil al sau + estevorba doar de defnirea modului de existenta si realizare a puterii, ca putere suverana;

defnirea suveranitatii numai prin suprematie sau numai prin independenta este insufcienta,caci in timp ce suprematia evoca acea insusire a puterii de stat de a f superioara oricareialte puteri in raporturile cu populatia, cuprinsa in !orintierele statului, independenta evocaacea trasatura a puterii de a nu f in"radita in realizarea scopurilor sale de nicio alta puterede stat straina;

Sectiunea a I*-a. Borma de "uvernamant=modul in care sunt constituite si !unctioneaza or"anele statale prin care se exercita

puterea politica intr-un stat + e raportata, in principiu, la trasaturile defnitorii ale se!ului destat si la raporturile sale cu puterea le"iuitoare;

0. 'onaria

-se!ul de stat este un monar (re"e, domn, imparat, print, emir) absolut sau nu, ereditarsau desemnat dupa proceduri specifce in !unctie de traditiile re"imului constitutional;

-e cea mai raspandita !orma de "uvernamant, in evolutia sa identifcandu-se monariaabsoluta, limitata, parlamentara dualista, parlamentara contemporana;

-monaria absoluta cea mai vece !orma de monarie + puterea discretionara in stat amonarului; !orma specifca pana la ?evolutia !ranceza, a existat pana aproape de prezent,la inceputul secolului existau doua imperii absolute (Imperiul rus si Imperiul otoman);

-monaria limitata (constitutionala) limitarea puterilor monarului prin le"ea!undamentala a statului (constitutia); monarul are, totusi, un rol mare, atributiileparlamentului find reduse;

-monaria parlamentara dualista !orma a monariei constitutionale in care monarul siparlamentul stau, din punct de vedere le"al, pe o pozitie e"ala;

-monaria parlamentara contemporana intalnita azi in An"lia, el"ia, landa, tarilescandinave, are mai mult un caracter simbolic; monarul pastreaza unele prero"ative +dreptul de a dizolva parlamentul, dreptul de a numi in !unctii superioare, de a re!uzasemnarea unor le"i etc;

2. ?epublica-"uvernarea se in!aptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale + se!ul de

republica (presedintele) este ales fe direct prin vot universal, fe de catre parlament,desemnare ce determina clasifcari ale acestei !orme de "uvernamant;

-republica parlamentara + ale"erea se!ului statului de catre parlament, sin"ur saucompletat cu dele"ati, in !ata caruia raspunde; ast!el, pozitia le"ala a se!ului de stat este

in!erioara parlamentului (Italia, Austria, ermania, Binlanda);-republica prezidentiala + ale"erea se!ului statului de catre cetateni, fe direct prin vot

universal, e"al, secret si liber exprimat, fe indirect, prin intermediul cole"iilor electorale(S.J.A); presedintele e situat pe aceeasi pozitie cu parlamentul; in acest tip de republicaprero"ativele se!ului de stat sunt puternice, in unele find si se!ul "uvernului (SJA), iar inaltele exista un alt se! al "uvernului (Branta);

-in republica, !unctia de se! de stat poate f indeplinita de o sin"ura persoana, fe de catreun or"an cole"ial (situatie intalnita in statele din &uropa de &st in perioada 0F57-0FFE);

3. &volutia !ormei de "uvernamant a statului modern roman-1onstitutia din 0H99 monaria ca !orma de "uvernamant;-4e"ea nr 393 din 3E decembrie 0F5 !orma republicana de "uvernamant, consacrata

ulterior prin 1onstitutiile din 0F5H, 0F72, 0F97 si reconfrmata prin Decretul-le"e nr. 2 dedupa ?evolutia din decembrie 0FHF si de 1onstitutia din 0FF0 / adau"ata !unctia depresedinte al ?omaniei (dat find ca in constitutiile anterioare se re"asea titulatura de domn);

0E


11/15

Sectiunea a *-a. Structura de stat0. otiunea de structura (!orma) de stat

=or"anizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriul (indica daca statul este compusdin unul sau mai multe state membre);

-!ormeaza obiect de cercetare atat pentru dreptul international (in vederea identifcariisubiectelor raporturilor de drept international), cat si pentru dreptul constitutional (caci!orma statului e o baza a or"anizarii puterii, structura de stat este or"anizarea puterii in

raport cu teritoriul, iar dreptul constitutional re"lementeaza acele relatii sociale ce apar inprocesul instaurarii, mentinerii si exercitarii statale a puterii);

2. Bormele structurii de stat2.0. Statul unitar (simplu) + ?omania, ul"aria, Suedia etc

-existenta unei !ormatiuni statale unice si a unui sin"ur rand de or"ane centrale de stat(un sin"ur or"an le"iuitor, un sin"ur "uvern, un sin"ur or"an #udecatoresc suprem) / osin"ura cetatenie;

-or"anele de stat din unitatile administrativ-teritoriale se subordoneaza uni!orm !ata deor"anele de stat centrale, dreptul aplicandu-se uni!orm pe intre" teritoriul statului unitar;

-cate"orii statul unitar simplu si statul unitar complex sau re"ional (Italia, Spania);-in raport de modalitatea concreta in care se exercita puterea de stat in cadrul statelor

unitare state unitare centralizate (exercitarea puterii statale se !ace prin intermediulautoritatilor centrale, cele locale findu-le uni!orm subordonate si neavand decat rolul de apune in aplicare deciziile ast!el adoptate) si descentralizate (autoritatile locale pot aveaunele competente decizionale proprii, distincte de cele ale autoritatilor centrale);

2.2. Stat !ederativ (compus, unional) SJA, 1anada, 'exic, razilia, Ar"entina, &lvetia,ermania, India, Australia

-!ormat din doua sau mai multe state membre, din unirea carora apare un nou stat,!ederatia, ca subiect unitar de drept;

-existenta a doua randuri de or"ane centrale de stat + or"anele !ederatiei (@arlament,uvern, or"an #udecatoresc suprem) si or"anele statelor membre, in sensul ca fecare statmembru are un @arlament, un "uvern si un or"an #udecatoresc suprem proprii;

-@arlamentul !ederal este un parlament bicameral, impunandu-se necesitatea existenteiunei a doua 1amere care sa reprezinte statele membre (1onsiliul statelor in &lvetia, Senatulin SJA etc); sunt si state unitare in care @arlamentul este bicameral, dar aici este #ustifcat denevoia realizarii unui ecilibru si democratism;

-raporturile dintre statele membre ale !ederatiei sunt raporturi de drept intern, !ederatia!ormand o uniune de drept constitutional, spre deosebire de asdociatiile de state care!ormeaza uniuni de drept international si in care raporturile dintre state sunt raporturi dedrept international;

-existenta a doua cetatenii, care se implica reciproc + cetatenii au cetatenia statuluimembru, precum si pe cea a statului !ederal, a!ara de cazul in care statele membre ale!ederatiei decid alt!el;

-subiecte de !ederatie sunt doar statele din unirea carora a luat nastere!ederatia(pastreaza o anumita independenta sau suveranitate si au, in principiu, dreptul de ase desprind de !ederatie); in a!ara acestora se mai pot identifca si unele !orme deautonomie, determinate de necesitatea rezolvarii unor probleme locale republicileautonome, re"iunile autonome, districtele nationale, provinciile autonome;

-statul !ederativ este supus la 2 tendinte opuse centralizarea (de trecere la statul unitar)si descentralizarea (de mentinere a !ederatiei);

-el"ia dezvolta un !ederalism in!ormal + din anul 0F33 este un stat !ederal compus dintrei comunitati (!ranceza, :amanda si "ermano!ona) si trei re"iuni (?e"iunea valona,?e"iunea :amanda si ?e"iunea bruxelleza) / patru re"iuni lin"vistice (de limba !ranceza,neerlandeza, bilin"va, de limba "ermana);

3. Asociatiile de state-nu constituie !orme ale structurii de stat, nedand nastere la state noi si, implicit, la noi

subiecte de drept;

00


12/15

-sunt !orme ale vietii internationale, constituite si !unctionand pe baza tratatelorinternationale, statele membre pastrandu-si independenta (uneori !ormala) si intrand intreele nu in raporturi de drept intern, ci de drept international;

-acestea sunt

3.0. Jniunea personala=asociatie de doua sau mai multe state independente care au in comun doar se!ul

statului;

-nu poate f !orma a structurii de stat, caci nu e un stat nou;-a !ost consecinta le"ilor de secesiune la tron sau ale"erii unui se! de stat comun;-uniuni cunoscute in istorie An"lia si ?e"atul 6anovrei (005-0H3), landa si 'arele

Ducat de 4uxembur" (0HFE-0F07), el"ia si 1on"o (0HH7-0FEH) etc;

3.2. Jniunea reala=asociatie de state in care pe lan"a se!ul statului exista si alte or"ane de stat comune

(mai ales in domeniul a!acerilor externe, armatei, fnantelor etc.);-se poate vorbi despre o structura de stat, caci li s-a recunoscut dreptul de a actiona in

relatiile internationale ca un sin"ur stat, dar si ca o consecinta ca aveau si alte or"anecomune decat se!ul statului;

-in unele cazuri a !ost o etapa spre !ormarea statului unitar (ex @rincipatele Jnite);

-uniuni reale cunoscute in istorie @rincipatele Jnite (25 ianuarie 0H7F + 25 ianuarie0F92), Austria si Jn"aria (0H9-0F0H), orve"ia si Suedia (0H07-0FE7), Danemarca si Islanda(0F0H-0F55);

3.3. 1on!ederatia de state=asociatie de state independente determinata de considerente economice si politice,

atat de ordin intern, cat si de ordin extern, care nu dau nastere unui stat nou, ca subiectindividualizat de drept;

-aceste state isi ale" un or"anism comun, denumit dieta sau con"res, unde suntreprezentate toate statele membre si unde se iau otarari numai cu unanimitate de voturi;

-otararile acestui or"anism obli"a statele numai daca sunt aprobate ulterior de catreacestea;

-la baza con!ederatiei sta tratatul international;-con!ederatii cunoscute in istorie 1on!ederatia statelor americane (0H-0H),

1on!ederatia "ermanica (0H07-0H0), 1on!ederatia elvetiana (0H07-0H5H);

Sectiunea a *I-a. r"anizarea administrativa a teritoriului0. otiunea si importanta or"anizarii administrative a teritoriului

-teritoriul intereseaza dreptul constitutional sub doua aspecte structura de stat sior"anizarea administrativa a teritoriului;

-doua opinii in ceea ce priveste defnirea or"anizarii administrative a teritoriului a)=odelimitare a teritoriului si populatiei in unitati administrative; b)=delimitarea teritoriului inunitati administrative;

-ultima este varianta acceptata, intrucat populatia nu constituie in totalitatea ei o baza aor"anizarii puterii de stat, neparticipand toata la conducerea statului, ci doar cetatenii;cetatenii nu pot f retinuti in defnitie, caci cetatenia nu e specifca conducerii de stat indi!eritele unitati administrativ-teritoriale, ci e specifca exercitarii puterii de stat atat peplanul intre"ii tari, cat si pe acela al unitatilor administrativ-teritoriale;

-la sustinerea acestei teze se adau"a si art 3 alin (3) din 1onstitutie($Ceritoriul ... esteor"anizat in unitati administrativ-teritoriale%), precum si dispozitiile le"ale in materie;

-o alta problema priveste expresia de or"anizare administrativa a teritoriului,considerandu-se ca denumirea nu mai e proprie pentru or"anizarea de stat contemporana,caci e preluata de la vecea oranduire, in care puterea executiva, realizata prin or"aneleadministrative, era precumpanitoare si unde delimitarea teritoriului in unitati administrativeservea, in principal, asezarii or"anelor administrative, de unde si denumirea; in or"anizarea

actuala de stat, unde or"anele reprezentative, cu !unctii normative si de conducere suntprecumpanitoare, ele find constituite, nu numai la centru si pe intre" teritoriul, denumireaapare ca improprie; delimitarea teritoriului este administrativa prin natura sa, dar pe plan

02


13/15

local actioneaza si alte or"ane de stat in a!ara or"anelor puterii executive si anume or"anele #udecatoresti;

-o alta problema tine de delimitarea notiunilor de structura de stat si de or"anizareadministrativa a teritoriului; in timp ce subiectele de !ederatie indeplinesc !unctii"uvernamentale, unitatile administrativ-teritoriale in!aptuiesc !unctii administrative; deasemenea, subiectele de !ederatie sunt colectivitati politice, individualizate si distincte,avand fecare un sistem le"islativ, administrativ si #udecatoresc propriu, ceea ce nu seintalneste la unitatile administrative; structura de stat se re!era la or"anizarea puterii la

nivelul statului in intre"ul sau, in timp ce or"anizarea administrativa a teritoriului are invedere crearea pe teritoriul statului a unui numar mare de unitati in scopul unei mai efcienteconduceri de stat pe plan local; denumirea de unitati administrative este !olosita pentru a sedistin"e de cele politice, care sunt !ormatii statale in cadrul statului !ederal;

2. r"anizarea administrativa actuala a teritoriului ?omaniei2.0 Scurt istoric

-prima le"e pentru or"anizarea administrativa a teritoriului tarii noastre a !ost elaboratade domnitorul Alexandru Ioan 1uza in 0H95, con!orm careia teritoriul era or"anizat in #udete,plasi si comune, comunele find rurale si urbane; in 0F9H s-a adoptat 4e"ea nr 20F9H privindor"anizarea administrativa a teritoriului; teritoriul tarii a !ost or"anizat, in baza 1onstitutiei sia le"ii, in #udete, orase, comune; 1onstitutia stabileste, prin art 3 alin 3 ca teritoriul este

or"anizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si #udete; unele orase sunt declaratemunicipii;

2.3. Jnitatile administrativ-teritoriale din ?omaniaa.


14/15

c. 1omuna=unitatea administrativ-teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala unita prin

comunitate de interese si traditii, alcatuita din unul sau mai multe sate, in !unctie deconditiile economice, social-culturale, "eo"rafce si demo"rafce (4e"ea nr 20F9H);

-satele in care isi au sediile autoritatile publice comunale sunt sate resedinta;

d.Statiunile balneoclimaterice

-nu constituie unitati administrativ-teritoriale distincte;-orasele si comunele care, datorita conditiilor climaterice, idro"rafce sau asezarii lor,prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asi"urarea odinei cetatenilor, suntor"anizate ca statiuni balneoclimaterice (le"ea nr 20F9H);

e.Satele si catunele-le"ea administratiei publice locale stabileste posibilitatea !ormarii comnunelor din unul

sau mai multe sate si catune;

Sectiunea a *II-a. 1aracterele statului roman-acestea rezulta din art 0 din 1onstitutie, statul roman find caracterizat ca un stat

national, suveran si independent, unitar si indivizibil, stat de drept, democratic si social;

0. ?omania + stat national-aceasta trasatura vizeaza unul din elementele constitutive ale statului + populatia;-natiunea = unul din elementele constitutive ale statului = populatia de ieri, azi, maine

(exprima istoria, continuitatea si mai ales comunitatea spirituala si materiala);-populatia = cetatenii, strainii, apatrizii (ultimele doua nu intra in cate"oria natiune);-!ormarea statului roman ca stat national unitar = rodul unui proces istoric indelun"at,

dominat de lupta poporului roman pentru unitate si independenta, pentru eliberareanationala si sociala;

-un moment important l-a constituit unirea 'oldovei cu Cara ?omaneasca, in 0H7F,desavarsirea statului national roman avand loc in 0F0H, prin unirea asarabiei, ucovinei si

Cransilvaniei cu ?omania;-prin aceste sublinieri nu se aduce atin"ere niciunei persoane care nu detine cetatenia

romana, dar locuieste pe teritoriul roman;

2. ?omania stat suveran si independent-art 0 din 1onstitutie poate ridica unele semne de intrebare, avand in vedere ca

suveranitatea prezinta doua aspecte - independenta si suprematia; suprematia consta inaceea ca statul suveran este, in drept, cea mai puternica dintre colectivitatile publice pe carele include si dintre toate subiectele de drept existente in interiorul sau = aspectul pozitiv alsuveranitatii, !aptul ca ea este apreciata prin comparatie cu tot ce e interior si in!erior s!ereistatale; independenta compara suveranitatea cu elemente superioare statului si reprezintaaspectul defnit in mod ne"ativ prin !aptul ca staul nu depinde de nicio autoritate superioara

ce l-ar putea limita sau priva de puterea sa specifca; repetarea caracterului independent alstatului roman in cadrul aceleiasi redactari #uridice ar putea sa fe considerata un pleonasm,dar isi are explicatiile in vointa tututor constituantilor din istoria moderna a statului roman;

-cucerirea independentei de stat in urma razboiului romano-ruso-turc din 0H ainsemnat numai un pas spre cucerirea si independenta statului, ?omania continuand saramana aservita economic si politic puterilor straine; incepand cu secolul al I + lea,constitutiile romane au consacrat in !ormulari din ce in ce mai clare suveranitatea siindependenta statului (ex Statutul desvoltator al 1onventiei de la @aris);

-suveranitatea si independenta ?omaniei isi "asesc "arantiile in economia romaneasca,in existenta !ortelor armate, in capacitatea de aparare a tarii, dar si in climatul internationalde destindere, cooperare, incredere si securitate, or"anismele internationale (..J.,or"anismele sale specializate, 1onsiliul &uropei, Jniunea &uropeana, .A.C. etc);

-o alta problema o reprezinta !undamentarea suveranitatii de stat a ?omaniei pesuveranitatea nationala sau pe cea populara; art 0 din 1onstitutie utilizeaza conceptul desuveranitate ca find o calitate ce nu poate f atribuita unei alte entitati decat statului

05


15/15

suveran si nu poate apartine altui titular decat poporului, trimitand in mod evident latrasatura puterii de stat de a f suverana; art 2 arata ca suveranitea nationala apartinepoporului roman, care o exercita prin or"anele sale reprezentative si prin re!erendum;

07

teoria statului (iii)

Documents