MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

STUDII SUPERIOARE, CICLUL II, MASTERAT

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI MODULAR

TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII

DOMENIUL:

ŞTIINŢELE ALE EDUCAŢIEI

CHIŞINĂU - 2010

Recomandată în şedinţa Catedrei de Psihopedagogie şi Management Educaţional

proces verbal nr.______

din _______________________ 2010

Autor: Mariana Marin, dr. ped., lector superior universitar

Aprobată de Consiliul Ştiinţifico-Didactic,

proces verbal nr. _________ din _____________ 2010.

Standard de formare profesională iniţială

Codul:

Denumirea disciplinei: Teoria şi metodologia evaluării

Cursul prevede în total 120 de ore, inclusiv 40 ore contact direct (20 ore prelegeri, 20 ore seminare) şi 80 ore lucrul individual

Cursul se predă în semestrul I în contextul programului pre-Bologna/programul Bologna.

Evaluarea finală: examen scris.

Numărul de credite profesionale transferabile – 4

Obiectivul general:

Dezvoltarea şi aprofundarea competenţelor profesionale şi investigaţionale în cadrul domeniului de specializare.

Competenţele vizate:

1. la nivel teoretic:

abordarea comprehensivă, integratoare şi globală a problematicii procesului de instruire şi

educaţie, respectiv, a componentelor acestuia;

identificarea unor strategii de lucru şi a unor forme de organizare a activităţii didactice care

să implice responsabil elevii, fiind în acelaşi timp operante şi productive.

2. la nivel operaţional:

centrarea pe învăţare, în relaţie structurală şi funcţională cu predarea şi evaluarea;

reproiectarea, în consens cu teoria curriculum-ului, a raporturilor existente între elev –

profesor – materia de studiat şi efectele formative ale educaţiei;

reevaluarea şi selectarea conţinutului învăţământului atât în sensul deschiderii lui spre “noile

educaţii”, cât şi a selectării sale după valoarea formativă;

3. la nivel creator:

proiectarea conţinutului învăţământului prin raportarea la toate tipurile de curriculum

specifice unui învăţământ eficient: curriculum comun – curriculum diferenţiat; curriculum

obligatoriu – curriculum la decizia şcolii; curriculum formal – curriculum informal etc.;

Evaluarea curentă include 60% din nota finală şi designează media celor două evaluări curente şi gradul şi calitatea participării la activităţile solicitate de profesor în cadrul prelegerilor, seminariilor

şi altor lucrări (discuţii, dialog didactic, dezbateri, lucrul în grup, referate ştiinţifice, răspunsuri individuale la seminarii, asimilarea materialului bibliografic obligatoriu).

Evaluarea finală semnifică 40% din nota finală, expunerea subiectelor în cadrul examenului oral sau scris.

DISTRIBUIREA ORELOR PE TEME:

Temele Învățământ de zi

Prelegeri Seminare

1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză

conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şi

interacţionale.

2 2

2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica

Moldova.

4 2

3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-

predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului.

2 2

4. Profesorul de succes. De la principiile didactice

tradiţionale la principiile de pedagogie practică.

2 4

5. Elemente de noutate în învăţarea integrată. 4 2

6. Cadrul constructivist al învățării prin cooperare. 4 4

7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi.

2 4

Total: 20 20

UNITĂŢILE DE CONŢINUT

Tema 1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şi interacţionale.

Variabilele informativ-formative ale procesului de învăţământ. Dinamica procesului de învăţământ. Metodologia procesului de învăţământ. Analiza sistemelor de organizare a procesului de învăţământ. Reconceptualizarea sistemului de învăţământ pe clase şi lecţii. Reconceptualizarea tipologiei şi structurii lecţiilor. Alte forme de organizare a procesului de învăţământ. Sistemul monitorial sau sistemul Bell – Lancaster. Sistemul herbartian. Sistemul Basedovv sau sistemul fllantropist. Sistemul Frobel. Sistemul sau Planul Dalton. Sistemul Wenetka. Sistemul Montessori. Sistemul proiectelor. Sistemul Decroly sau sistemul centrelor de interes. Sistemul Mannheim. Sistemul Jena sau metoda "complexelor. Sistemul muncii pe echipe. Sistemul Freinet. Sistemul nondirectivist. Sistemul Waldorf. Sistemul foaierelor socioeducative şi al claselor deschise. Sistemul tutorial. Sistemul Dottrens. Sistemul modular. Corelarea sistemelor alternative din învăţământ cu sistemul tradiţional. Impactul sistemelor alternative asupra metodologiei de predare-învăţare-evaluare. Organizarea conştientă a consultaţiilor, meditaţiilor, cercurilor pe obiecte de învăţământ. Impactul excursiei didactice.

Tema 2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica Moldova.

Învăţământul în Republica Moldova - prioritate naţională. Modernizarea învăţământului preuniversitar. Modernizarea standardelor educaţionale şi a curriculumului şcolar. Managementul evaluării curriculumului educaţional în învăţământul preuniversitar. Percepţiile cadrelor didactice privind schimbarea curriculumului educaţional. Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar. Abordarea acţională a curricula şcolare: formarea de competenţe disciplinare. Modernizarea modelelor de organizare a obiectivelor într-o manieră integrată pentru transformare şi derivare a competenţelor. Adoptarea pedagogiei competenţelor. Dezvoltarea integrală a personalităţii. Fezabilitatea planului–cadru cu fuziuni crosscurriculare centrate pe integrare activă a copilului în problemele societăţii Asigurarea funcţionalităţii curriculumului şcolar prin monitorizarea demersului de modernizare. Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe. Metodologia elaborării standardelor de competenţă. Metodologia elaborării standardelor de competenţă. Abordarea sistemică a standardelor în educaţie. Educaţia printre standarde. Managementul schimbării în contextul şcolii prietenoase copilului

Tema 3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului.

Predarea – act de comunicare pedagogică eficientă. Predarea – cadre istorice şi evolutive. Predarea sistematică. Predarea creativă. Noile schimbări şi provocări în învăţare. Învăţarea şcolară. Context: percepţia noilor schimbări şi provocări. Structura şi procesualitatea în învăţarea şcolară. Teoriile învăţării – o sinteză taxonomică. Condiţiile învăţării: taxonomie şi descriptori. Managementul învăţării eficiente. Matricea relaţiilor obiective-competenţe-conţinuturi–strategii în instruirea şcolară. Reflecţii asupra teoriei şi practicii evaluării educaţionale. Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare. Evaluarea autentică versus evaluarea standardizată. Paradigma triangulară predare-învăţare-evaluare. Semnificaţii şi interpretări actuale. Proiectarea instruirii.

Tema 4. Profesorul de succes. De la principiile didactice tradiţionale la principiile de pedagogie practică.

Principiul competenţei cadrului didactic. Principiul ascultării active. Principiul evitării gândirii stereotipe. Principiul autorităţii cadrului didactic. Principiul efectului placebo. Principiul familiarității. Principiul personalizării relației. Principiul empatiei. Principiul feedbackului. Principiul flexibilității. Principiul conștientizării. Principiul dialogului. Principiul participării active. Principiul interactivității. Principiul manipulării. Principiul lucrului în echipă. Principiul consecvenţei comportamentale. Principiul pedepsei şi recompensei. Principiul non-escaladării. Principiul mentoring-ului şi coaching-ului. Principiul rarităţii. Principiul bunului model/bunelor practici. Principiul succesului

Tema 5. Elemente de noutate în învăţarea integrată.

De la raționalitatea transversala la curriculumul ca praxis. Disciplina: repere etimologice, surse si evoluții istorice. Repere pentru generarea strategiilor didactice. Temele cross-curriculare. Învăţământul secundar contemporan: politici, structuri, finalităţi, conţinuturi

Curriculum integrat: conceptualizare şi tipologie. Capacităţi cognitive: tipologie, semnificaţie, poziţia şi rolul lor în cadrul programului educaţional. Proiectarea şi validarea metodologiei de construcţie a curriculumului integrat

Tema 6. Cadrul constructivist al învățării prin cooperare.

Fundamente teoretice ale învăţării prin cooperare. Paradigma gândirii critice. Definiții ale gândirii critice. Teoria inteligenţelor multiple. Inteligențele multiple în educației. Sugestii pentru practica Teoriei Inteligențelor Multiple. Ugestii pentru predarea, învățarea, evaluarea diferențiată cu ajutorul inteligențelor multiple. Inteligențele multiple și educarea părinților. Învățarea prin cooperare – premisă a învățării cooperării. Învățarea prin cooperare și învățarea prin colaborare. Învățarea competitivă versus învățarea cooperativă. Strategii de învăţare prin cooperare. Grupul şi comunicarea în cadrul grupului. Dinamica grupului şi a echipei. Tehnici de construire a grupului. Ecologia mediului învăţării. Utilizarea conflictului în învăţare: controversa creativă, controversa decizională, focus-grup. Învățarea prin problematizare. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving): harta kinestezică, tehnica fishboning, tehnica galaxiilor, recensământul problemelor, tehnica votării anonime. Învățarea prin descoperire. Învățarea bazată pe jocul de rol. Învățarea bazată pe studiul de caz. Evaluarea şi autoevaluarea învăţării cooperative. Realizarea posterului de prezentare. Teorii ale comunicării prezente în învățarea cooperativă. Teoria lui Lasswel.

Modelul lui Shannon și a colegului său Weaver. Modelul lui Osgood și Schramm. Modelul elcoidal al lui Dance. Modelul lui Gerbner. Modelul ABX. Teoria Gestalt. Transformarea comunității școlare în comunități de învățare.

Tema 7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi.

Probleme generale ale clasei de elevi. Managementul relaţiilor de comunicare în clasa de elevi. Managementul situaţiilor de criză educaţională. Probleme generale ale managementului clasei de elevi. Managementul clasei de elevi – delimitări conceptaule. Rolurile manageriale ale cadrului didactic. Dimensiunile managementului clasei de elevi. Dimensiunea ergonomică. Dispunerea mobilierului în sala de clasă. Vizibilitatea. Amenajarea sălii de clasă. Dimensiunea psihologică. Capacitatea de învăţare a elevilor. Fundamentele psihologice ale competenţelor socio-relaţionale. Dimensiunea socială. Clasa ca grup social, structura informaţiei sociale în grupul clasă. Structura informaţiei sociale în grupul clasă. Individualizare, grupare şi organizare în clasă. Dimensiunea normativă. Normativitatea în clasa de elevi. Dimensiunea operaţională. Proceduri şi strategii de intervenţie ale cadrului didactic. Conformare şi complianta comportamentală în clasă. Dimensiunea inovatoare. Managementul clasei de elevi - aplicaţii la nivelul procesului instructiv – educativ. Managementul instruirii. Managementul problemelor disciplinare. Relaţii educaţionale – interactiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii de intercunoaştere. Relaţii de intercomunicare. Relaţii socio-afective Relaţii de influenţare. Caracteristicile demersului de influenţă educaţionale. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Structura situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Strategii de intervenţie în situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Stiluri de intervenţie în situaţii de criză educaţională. Intervenţia în cazul copiilor cu nevoi speciale în clasă. Intervenţia în cazul abaterilor comportamentale grave.

Bibliografie selectivă:

1. Gherguţ A., Managementul general şi strategic în educaţie. Polirom, 20072. Ciolan L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Polirom,

20083. Gherguţ A., Ceobanu C., Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educationale.

Ghid practice. Polirom, 20094. Birzea, C., Arta si științele educației, Bucuresti, EDP, 1995.5. Cerghit I., Metode de învăţămînt, Bucureşti, 2006.6. Crişan Al. Curriculum şcolar. Ghid metodologic. Bucureşti, 1996.7. Cristea S., Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Litera educational, Bucureşti, 2003.8. Cristea S., Teoria şi metodologia curriculum-ului, Bucureşti, 2007.9. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Ed.: Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000.10. Cristea, S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Ed.: Litera, Chişinău, 2003.11. Crişan A. Reforma la firul ierbii. Editura Humanitas Educaţional, 2003. 12. Flueraş V., Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,

200913. Iucu R., Păcurari O., Formare iniţială şi continuă. Humanitas educaţional, 200114. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Bucureşti, 1998.15. Macavei, El., Pedagogie. Teoria educaţiei, Vol.I, Aramis, Bucureşti, 2001.16. Negreţ-Dobridor I., Pâinişoară I. O., O ştiinţă a învăţării de la teorie la practică, Polirom, 2005.

17. Opre Adrian (2003, 2006). Studiul personalităţii. În Introducere în teoriile personalităţii. Ed. ASCR, Cluj-Napoca

18. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Rurac A., Teoria educaţiei. Suport de curs, UPS „I.Creangă”, Chişinău, 2006.

19. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria educaţiei, Ghid metodologic. Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău, 2006.

20. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria instruirii, I. Suport de curs, II. Ghid metodologic, Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău 2006.

21. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l , 2, 3, 4 în volumul II. Construcţie şi dezvoltare curriculară Ghid metodologic, p.l 1-47, Tip. Centrală. ÎSFEP, Chişinău, 2005.

22. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l - Conceptul de curriculum. cap.2 - Construcţie curriculară. cap.3Dezvoltarea curriculară în volumul 1. Construcţie şi dezvoltare curriculară. Cadrul teoretic, p. 11-47, Tip. Centrală, ÎSFEP, Chişinău. 2005.

23. Potolea Dan, Manolescu Marin, Teoria şi metodologia Curriculumului, Bucureşti, 200624. Silistraru N., Vademecum în pedagogie, USM, Chişinău, 2004.

I. Evaluarea rezultatelor scolare – acŃiune componentă a procesului de invăŃămant1. Delimitări conceptuale2. FuncŃiile evaluării scolare3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃareII. Caracteristicile demersurilor evaluative1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolareIII.Metodologia evaluării rezultatelor scolare1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste,chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Reperein elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare