teoria jocurilor

TEORIA TEORIA JOCURILORJOCURILOR

ÎN RELAŢIILE ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALEINTERNAŢIONALE

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Anatol Rapoport, Albert M. Chammah: Anatol Rapoport, Albert M. Chammah: Prisoner's dilemma: a study in conflict and Prisoner's dilemma: a study in conflict and cooperationcooperation. University of Michigan Press, . University of Michigan Press, 1965 1965

Robert Axelrod: Robert Axelrod: Die Evolution der Die Evolution der KooperationKooperation. Oldenbourg Verlag, 2000 . Oldenbourg Verlag, 2000

Eggebrecht, Winfried; Manhart, Klaus: Eggebrecht, Winfried; Manhart, Klaus: Fatale Logik: Egoismus oder Kooperation Fatale Logik: Egoismus oder Kooperation in der Computersimulationin der Computersimulation, 1991 , 1991

UTILITATEA TEORIEI UTILITATEA TEORIEI JOCURILORJOCURILOR

Teoria jocurilor ne ajută să înțelegem felul în Teoria jocurilor ne ajută să înțelegem felul în care raționăm atunci când luăm decizii ce care raționăm atunci când luăm decizii ce implică mai mult de un actor.implică mai mult de un actor.

Ea ne arată de ce trebuie să țin cont de Ea ne arată de ce trebuie să țin cont de deciziile altora, ca şi de propriile decizii, de deciziile altora, ca şi de propriile decizii, de ce ceea ce s-a petrecut în trecut e relevant ce ceea ce s-a petrecut în trecut e relevant în aceeaşi măsură ca şi ceea ce s-ar putea în aceeaşi măsură ca şi ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor şi de ce valorile proprii întâmpla în viitor şi de ce valorile proprii trebuie să se dezvolte astfel încât să trebuie să se dezvolte astfel încât să acopere binele comun şi nu doar binele meu acopere binele comun şi nu doar binele meu individual. individual.

UTILITATEA TEORIEI UTILITATEA TEORIEI JOCURILORJOCURILOR

În teoria jocurilor fiecare decident, sau În teoria jocurilor fiecare decident, sau “jucător”, are un număr de opțiuni care pot “jucător”, are un număr de opțiuni care pot da naştere unei serii considerabile de da naştere unei serii considerabile de “rezultate”, în funcție de alegerile făcute de “rezultate”, în funcție de alegerile făcute de el sau de ceilalți jucători. el sau de ceilalți jucători.

Astfel, dacă sunt patru jucători, fiecare având Astfel, dacă sunt patru jucători, fiecare având trei posibilități de a acționa, vor rezulta 81 trei posibilități de a acționa, vor rezulta 81 (3x3x3x3) de rezultate posibile. (3x3x3x3) de rezultate posibile.

Fiecare rezultat este evaluat de către fiecare Fiecare rezultat este evaluat de către fiecare dintre jucători potrivit propriului său sistem dintre jucători potrivit propriului său sistem de valori iar valoarea pe care jucătorul i-o de valori iar valoarea pe care jucătorul i-o atribuie e numită “câştigul” său. atribuie e numită “câştigul” său.

DILEMA PRIZONIERULUIDILEMA PRIZONIERULUI Odată ce recunoaştem că există şi alți actori care Odată ce recunoaştem că există şi alți actori care

iau propriile lor decizii, apar în mod natural iau propriile lor decizii, apar în mod natural conflictele. conflictele.

Dilema prizonierului Dilema prizonierului este cel mai cunoscut şi mai este cel mai cunoscut şi mai familiar dintre jocuri. Ea a fost sesizată pentru prima familiar dintre jocuri. Ea a fost sesizată pentru prima dată de către Protagoras, l-a impresionat profund pe dată de către Protagoras, l-a impresionat profund pe Platon şi mai târziu pe Hobbes - care a făcut din ea Platon şi mai târziu pe Hobbes - care a făcut din ea temelia argumentului său pentru Leviathan. Forma temelia argumentului său pentru Leviathan. Forma sa modernă i se datorează lui A.W. Tuckersa modernă i se datorează lui A.W. Tucker

Aşa cum a scris S.J. Hagenmayer în Aşa cum a scris S.J. Hagenmayer în The Philadelphia Inquirer The Philadelphia Inquirer (“Albert W. (“Albert W. Tucker, 89, Famed Mathematician”, Thursday, Feb. 2, 1995, p.. B7), “În Tucker, 89, Famed Mathematician”, Thursday, Feb. 2, 1995, p.. B7), “În 1950, pe când se adresa unei audiențe formate din psihologi la 1950, pe când se adresa unei audiențe formate din psihologi la Universitatea Stanford unde era profesor invitat, dl. Tucker a creat Universitatea Stanford unde era profesor invitat, dl. Tucker a creat Dilema prizonierului Dilema prizonierului pentru a ilustra dificultățile ce apar în încercarea de pentru a ilustra dificultățile ce apar în încercarea de a analiza” anumite tipuri de jocuri. “Explicația simplă a dlui. Tucker a fost a analiza” anumite tipuri de jocuri. “Explicația simplă a dlui. Tucker a fost de atunci sursa a numeroase articole în domenii diverse precum filosofie, de atunci sursa a numeroase articole în domenii diverse precum filosofie, etică, biologie, sociologie, ştiințe politice, economie şi, bineînțeles, teoria etică, biologie, sociologie, ştiințe politice, economie şi, bineînțeles, teoria jocurilor.jocurilor.

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. DESCRIEREA SITUAŢIEIDESCRIEREA SITUAŢIEI

Doi prizonieri sunt bănuiţi că au săvârşit o infracţiune. Doi prizonieri sunt bănuiţi că au săvârşit o infracţiune. Pedeapsa maximă pentru această infracţiune este de Pedeapsa maximă pentru această infracţiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturiseşte care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturiseşte şi astfel îşi împovărează partenerul, atunci scapă şi astfel îşi împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie să ispăşească o pedeapsă nepedepsit – celălalt trebuie să ispăşească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi prezumptive care le vor aduce o rămân doar dovezi prezumptive care le vor aduce o pedeapsă de doi ani. Dacă amândoi mărturisesc, pe pedeapsă de doi ani. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl aşteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii fiecare îl aşteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionaţi separat unul de celălalt, astfel încât sunt chestionaţi separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaşte nici înainte şi nici nici unul dintre ei nu va cunoaşte nici înainte şi nici după chestionare intenţia celuilalt.după chestionare intenţia celuilalt.

Această dilemă poate fi numită paradox, deoarece Această dilemă poate fi numită paradox, deoarece decizia prizonierilor luată individual şi conştient (aceea decizia prizonierilor luată individual şi conştient (aceea de a mărturisi) şi decizia colectivă (aceea de a tăinui) de a mărturisi) şi decizia colectivă (aceea de a tăinui) sunt divergente.sunt divergente.

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. MATRICEA MATRICEA

RECOMPENSELORRECOMPENSELORMatricea recompenselor arată în felul următor:Matricea recompenselor arată în felul următor: A tăinuieşte, B tăinuieşte A tăinuieşte, B tăinuieşte A:−2 / B:−2 A:−2 / B:−2 A tăinuieşte, B mărturiseşte A tăinuieşte, B mărturiseşte A:−5 / B:0 A:−5 / B:0 A mărturiseşte, B mărturiseşte A mărturiseşte, B mărturiseşte A:−4 / B:−4 A:−4 / B:−4 A mărturiseşte, B tăinuieşteA mărturiseşte, B tăinuieşte A:0 / B:−5 A:0 / B:−5

Semnificaţia rezultatelor:Semnificaţia rezultatelor: 0...„0...„temptationtemptation” – Recompensă pentru trădare ” – Recompensă pentru trădare

unilaterală (libertate) unilaterală (libertate) 2...„2...„rewardreward” – Recompensă pentru cooperarea lui A cu B ” – Recompensă pentru cooperarea lui A cu B

(doar pedeapsă de doi ani) (doar pedeapsă de doi ani) 4...„4...„punishmentpunishment” – Pedeapsă pentru trădare bilaterală ” – Pedeapsă pentru trădare bilaterală

(patru ani de pedeapsă) (patru ani de pedeapsă) 5...„5...„sucker's payoffsucker's payoff” – Pedeapsă pentru înşelarea ” – Pedeapsă pentru înşelarea

încrederiiîncrederii

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. INTERPRETAREINTERPRETARE

În mod individual, pare să fie pentru fiecare În mod individual, pare să fie pentru fiecare avantajos să coopereze. Prizonierul se gândeşte avantajos să coopereze. Prizonierul se gândeşte astfel: astfel: Dacă celălalt cooperează, îmi pot reduce Dacă celălalt cooperează, îmi pot reduce pedeapsa la patru ani, dacă cooperez şi eupedeapsa la patru ani, dacă cooperez şi eu; însă ; însă dacă celălalt tăinuieşte faptele săvârşite: dacă celălalt tăinuieşte faptele săvârşite: pot să-pot să-mi reduc pedeapsa de la doi ani la zero prin mi reduc pedeapsa de la doi ani la zero prin declaraţia mea! Deci trebuie să mărturisesc declaraţia mea! Deci trebuie să mărturisesc faptele orice s-ar întâmpla!faptele orice s-ar întâmpla!. .

Decizia de a mărturisi faptele săvârşite nu Decizia de a mărturisi faptele săvârşite nu depinde de comportamentul celuilalt şi pare să fie depinde de comportamentul celuilalt şi pare să fie întotdeauna avantajos să mărturisească. O astfel întotdeauna avantajos să mărturisească. O astfel de strategie care este aleasă fără a ţine cont de de strategie care este aleasă fără a ţine cont de decizia oponentului este denumită strategie decizia oponentului este denumită strategie dominantă.dominantă.


Cum arată şi matricea, cei doi prizonieri ar fi totuşi Cum arată şi matricea, cei doi prizonieri ar fi totuşi mai avantajaţi dacă amândoi s-ar decide să mai avantajaţi dacă amândoi s-ar decide să tăinuiască faptele. Atunci ar primi fiecare doar câte tăinuiască faptele. Atunci ar primi fiecare doar câte doi ani de detenţie. doi ani de detenţie.

Locul de desfăşurare a jocului împiedică Locul de desfăşurare a jocului împiedică înţelegerea dintre cei doi prizonieri şi provoacă înţelegerea dintre cei doi prizonieri şi provoacă astfel o trădare unilaterală prin care trădătorul astfel o trădare unilaterală prin care trădătorul speră să obţină pentru sine cel mai bun rezultat speră să obţină pentru sine cel mai bun rezultat achitareaachitarea (dacă celălalt prizonier tăinuieşte faptele) (dacă celălalt prizonier tăinuieşte faptele) sau să primească o pedeapsă de patru ani în loc de sau să primească o pedeapsă de patru ani în loc de cinci (dacă celălalt prizonier mărturiseşte). cinci (dacă celălalt prizonier mărturiseşte).

Dacă amândoi fac acest lucru, îşi înrăutăţesc astfel Dacă amândoi fac acest lucru, îşi înrăutăţesc astfel şi individual situaţia, deoarece acum fiecare şi individual situaţia, deoarece acum fiecare primeşte câte patru ani în loc de câte doi ani.primeşte câte patru ani în loc de câte doi ani.


Dilema prizonierului constă din această Dilema prizonierului constă din această divergenţă a strategiilor posibile. divergenţă a strategiilor posibile. Presupusa analiză progresivă, raţională a Presupusa analiză progresivă, raţională a situaţiei induce pe cei doi prizonieri la situaţiei induce pe cei doi prizonieri la mărturisire, ceea ce conduce la un rezultat mărturisire, ceea ce conduce la un rezultat prost (alocare care nu este optimă). prost (alocare care nu este optimă).

Rezultatul mai bun ar fi atins prin Rezultatul mai bun ar fi atins prin cooperare, însă acesta este susceptibil de cooperare, însă acesta este susceptibil de trădarea încrederii. trădarea încrederii.

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. JOCUL UNICJOCUL UNIC

Conform analizei clasice a jocului, în dilema prizonierului Conform analizei clasice a jocului, în dilema prizonierului jucată o singură dată, singura strategie raţională pentru jucată o singură dată, singura strategie raţională pentru individul interesat de binele propriu este aceea de a nu individul interesat de binele propriu este aceea de a nu coopera cu celălalt prizonier, ci să mărturisească şi astfel coopera cu celălalt prizonier, ci să mărturisească şi astfel să-l trădeze pe celălalt. Prin decizia sa prizonierul nu să-l trădeze pe celălalt. Prin decizia sa prizonierul nu poate influenţa comportamentul celuilalt prizonier şi poate influenţa comportamentul celuilalt prizonier şi independent de decizia luată de celălalt se plasează într-independent de decizia luată de celălalt se plasează într-o poziţie mai bună dacă nu cooperează (mărturiseşte). o poziţie mai bună dacă nu cooperează (mărturiseşte). Această analiză condiţionează faptul că jucătorii se Această analiză condiţionează faptul că jucătorii se întâlnesc o singură dată, iar hotărârile lor nu pot întâlnesc o singură dată, iar hotărârile lor nu pot influenţa interacţiunile de mai târziu. Deoarece este influenţa interacţiunile de mai târziu. Deoarece este vorba despre o dilemă autentică, din această analiză nu vorba despre o dilemă autentică, din această analiză nu reiese nici o instrucţiune clară (concluzie prescriptivă) reiese nici o instrucţiune clară (concluzie prescriptivă) pentru interacţiuni reale corespunzătoare unei dileme a pentru interacţiuni reale corespunzătoare unei dileme a prizonierului.prizonierului.

Într-un joc unic trebuie precizat că este indiferent dacă Într-un joc unic trebuie precizat că este indiferent dacă cele două părţi s-au înţeles între ele. Situaţia rămâne la cele două părţi s-au înţeles între ele. Situaţia rămâne la fel după o eventuală discuţie!fel după o eventuală discuţie!

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. JOCUL REPETATJOCUL REPETAT

Situaţia se schimbă, dacă jocul este jucat în mai multe Situaţia se schimbă, dacă jocul este jucat în mai multe runde (aşa numitele turnee iterate). În acest caz o înşelare runde (aşa numitele turnee iterate). În acest caz o înşelare a încrederii este răzbunată în jocul următor sau într-un joc a încrederii este răzbunată în jocul următor sau într-un joc de mai târziu, iar cooperarea este răsplătită.de mai târziu, iar cooperarea este răsplătită.

Numărul rundelor nu trebuie să fie cunoscut dinainte, ci Numărul rundelor nu trebuie să fie cunoscut dinainte, ci trebuie să fie necunoscut. În caz contrar s-ar putea ca trebuie să fie necunoscut. În caz contrar s-ar putea ca pentru strategii de fapt cooperante să fie profitabil ca în pentru strategii de fapt cooperante să fie profitabil ca în ultima rundă să intervină trădarea, deoarece pentru ultima rundă să intervină trădarea, deoarece pentru aceasta nu mai este posibilă o recompensă. Astfel, aceasta nu mai este posibilă o recompensă. Astfel, penultima rundă devine ultima, pentru care rezultă din nou penultima rundă devine ultima, pentru care rezultă din nou aceeaşi situaţie. Din aceasta reiese o soluţe neoptimă. aceeaşi situaţie. Din aceasta reiese o soluţe neoptimă. Problema ultimei runde se aplanează dacă jocul este jucat Problema ultimei runde se aplanează dacă jocul este jucat ca un - presupus sau actual - turneu nesfârşit.ca un - presupus sau actual - turneu nesfârşit.

Cât de benefică este o anumită strategie într-un astfel de Cât de benefică este o anumită strategie într-un astfel de turneu, depinde întotdeauna de strategiile concurente pe turneu, depinde întotdeauna de strategiile concurente pe care aceasta le influenţează şi nu poate fi declarată în mod care aceasta le influenţează şi nu poate fi declarată în mod absolut.absolut.

DILEMA PRIZONIERULUI. DILEMA PRIZONIERULUI. JOCUL INFINITJOCUL INFINIT

Jocul se repetă, fără ca jucătorii să ştie când va avea loc Jocul se repetă, fără ca jucătorii să ştie când va avea loc ultima rundă. Dacă jucătorii se află în această dilemă, atunci ultima rundă. Dacă jucătorii se află în această dilemă, atunci poate exista o lipsă de cooperare în jocul următor. Faptul de poate exista o lipsă de cooperare în jocul următor. Faptul de a nu coopera nu este răsplătit (în mod inevitabil), deoarece a nu coopera nu este răsplătit (în mod inevitabil), deoarece pentru trădare (în mod direct) se va primi pedeapsă în jocul pentru trădare (în mod direct) se va primi pedeapsă în jocul următor, în timp ce cooperarea este răsplătită (în mod următor, în timp ce cooperarea este răsplătită (în mod constant). constant). Tit-for-tatTit-for-tat ( (Ochi pentru ochiOchi pentru ochi) înseamnă pedeapsă ) înseamnă pedeapsă pentru trădare în perioada următoare. În acest caz se pentru trădare în perioada următoare. În acest caz se vorbeşte despre încredere calculată.vorbeşte despre încredere calculată.

Politologul american Robert Axelrod a organizat la începutul Politologul american Robert Axelrod a organizat la începutul anilor '80 un concurs pe calculator, pe tema dilemei anilor '80 un concurs pe calculator, pe tema dilemei prizonierului repetată. El făcea ca programele de calculator prizonierului repetată. El făcea ca programele de calculator să concureze între ele pe baza a diferite strategii. Cea mai să concureze între ele pe baza a diferite strategii. Cea mai de succes strategie şi în acelaşi timp una dintre cele mai de succes strategie şi în acelaşi timp una dintre cele mai uşoare a fost uşoare a fost Strategia ochi pentru ochiStrategia ochi pentru ochi, dezvoltată de , dezvoltată de Anatol Rappaport. Aceasta însemna cooperare (Anatol Rappaport. Aceasta însemna cooperare (renunţare la renunţare la trădaretrădare), atâta timp cât şi celălalt coopera. Dacă celălalt ), atâta timp cât şi celălalt coopera. Dacă celălalt încerca să-şi creeze un avantaj (încerca să-şi creeze un avantaj (trădaretrădare), atunci şi cealaltă ), atunci şi cealaltă parte trăda.parte trăda.

APLICAŢIE. DILEMA APLICAŢIE. DILEMA SECURITĂŢIISECURITĂŢII

Din trăsătură sistemică a relaţiilor internaţionale - anarhia, şi Din trăsătură sistemică a relaţiilor internaţionale - anarhia, şi prin aceasta, dependenţa strictă a statelor de auto-ajutorare - prin aceasta, dependenţa strictă a statelor de auto-ajutorare - rezultă, în combinaţie cu faptul că nu există practic mijloace rezultă, în combinaţie cu faptul că nu există practic mijloace militare cu un caracter eminamente defensiv, o problemă militare cu un caracter eminamente defensiv, o problemă centrală a politicii internaţionale. centrală a politicii internaţionale.

Analistul politic american John H. Herz a introdus în 1950 un Analistul politic american John H. Herz a introdus în 1950 un concept potrivit în acest sensconcept potrivit în acest sens: dilema siguranţei: dilema siguranţei. Acest concept . Acest concept atrage atenţia asupra faptului că măsurile militare, chiar şi atrage atenţia asupra faptului că măsurile militare, chiar şi atunci când sunt introduse de A cu scopuri defensive, apar atunci când sunt introduse de A cu scopuri defensive, apar pentru B ca un factor de ameninţare, B înarmându-se prin pentru B ca un factor de ameninţare, B înarmându-se prin urmare la rândul său, fapt care sporeşte sentimentul lui A de urmare la rândul său, fapt care sporeşte sentimentul lui A de nesiguranţă. Astfel se ajunge nu doar la o spirală infinită a nesiguranţă. Astfel se ajunge nu doar la o spirală infinită a „competiţiei întru înarmare“, sentimentul de siguranţă „competiţiei întru înarmare“, sentimentul de siguranţă necrescând, în ciuda eforturilor militare sporite, ci scăzând din necrescând, în ciuda eforturilor militare sporite, ci scăzând din pricina sesizării acestei „competiţii“. pricina sesizării acestei „competiţii“.

Sau, formulat altfel şi mai pe scurt: în condiţii de anarhie, Sau, formulat altfel şi mai pe scurt: în condiţii de anarhie, dorinţa dorinţa unilaterală unilaterală de creştere a siguranţei poate duce la o de creştere a siguranţei poate duce la o creştere a nesiguranţei. Dilema siguranţei dă astfel o explicaţie creştere a nesiguranţei. Dilema siguranţei dă astfel o explicaţie sistemică problemei securităţii în cadrul politicii internaţionale."sistemică problemei securităţii în cadrul politicii internaţionale."

teoria jocurilor

Documents