1

Drepturile omului sunt principii sau norme morale care descriu anumite standarde de comportament uman si sunt protejate în mod regulat de drepturi legate de drept municipal și internațional. Acestea sunt aplicabile peste tot în lume și cer fiecărei persoane să respecte dreptul celeilalte.

Uniunea Europeană consideră drepturile omului ca fiind universale şi indivizibile. UE le promovează şi le apără în mod activ, atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu ţările din afara sa.

Drepturile omului, democraţia şi statul de drept sunt valori esenţiale ale Uniunii Europene. Înscrise în tratatul fondator al UE, acestea au căpătat o semnificație deosebită odată cu adoptarea Cartei drepturilor fundamentale, în 2000, fiind consolidate şi mai mult atunci când Carta a dobândit forţă juridică obligatorie, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009.

Ţările care doresc să adere la UE trebuie să respecte drepturile omului. De asemenea, toate schimburile comerciale şi acordurile de cooperare cu ţări terţe conţin o clauză care prevede că drepturile omului reprezintă un element esenţial al relaţiilor dintre părţi.

Politica Uniunii privind drepturile omului cuprinde aspecte de natură civilă, politică, economică, socială şi culturală. Aceasta urmăreşte, de asemenea, să promoveze drepturile femeilor, ale copiilor, ale minorităţilor şi ale persoanor strămutate.

1. Descriere Generală

1. Descriere generală

2. Programe ce susțin Drepturile Omului

3. Carta drepturilor fundamentale

……

n. De reținut

Cuprinsul fișei de analiză

Adresa web a programului (unde este cazul)

„Drepturile omului sunt acele

libertăți, imunități si beneficii

stabilite în conformitate cu

valorile contemporane, pe

care orice ființă umană este

îndreptățită să le pretindă de

la societatea în care traiește.

(Louis Lenkin)”

Drepturile Omului În Uniunea Europeană

Realizat de: Barabaș Răzvan Grupa-2- Leagăn Georgiana Alexandra Stoica Roxana Alexandra Timofticiuc Raluca Ionela

Drepturile omului în Uniunea Europeană

2. Programe ce susțin Drepturile Omului

Acest program a fost infiintat pentru Combaterea violentei impotriva Copiilor, Femeilor si a Tinerilor.Sunt trei programe Daphne infiintate. Primul program incepe in perioada 2000-2003, Daphne II este infiintat in perioada 2004-2008 iar Daphne III in perioada 2007-2013.

a) Daphne (2000-2003)

Programul Daphne a fost conceput pentru a oferi informatii si un cadru asupra violentei copiilor, tinerilor si a femeilor, fiind un ajutor suplimentar pentru celelalte programe existente. Cu toate acestea numeroase proiecte nationale sunt fundamentale pentru succesul adus de aceste initiative spre o mai mare comunitate.

Actiunile propuse de ONG-uri in cadrul programului, participa la crearea si consolidarea retelelor europene si punerea in practica a unor proiecte inovatoare, ale caror rezultate sunt capabile de un transfer si catre alte state membre si regiuni. Scopul actiunii ONG-urilor a fost de a imbunatati si dezvolta schimburile de informatii, cooperare si coordonare ( intre ONG-uri si organizatiile de voluntariat in diferite state membre precum si lucratori sociali) si cresterea gradului de constientizare si schimbul de bune practici prin intermediul unor proiecte-pilot si programe de cercetare. În ceea ce privește proiectele finanțate de program, raportul de evaluare identifică violenta sexuala, violenta in familie, violenta asupra copiilor si pornografia pe internet. Marea majoritate a proiectelor se ocupă de prevenirea și protecția împotriva violenței, dar și alte obiective importante, cum ar fi măsurile legislative și tratamentul victimelor și infractorilor. Ca metode de utilizare pentru punerea în aplicare a acestor obiective, cel mai important este crearea de rețele, urmată de raspandirea de bune practici, producerea de materiale de sensibilizare și de formare.

Ca parte a strategiei de pre-aderare și pentru a încuraja respectarea drepturilor omului, programul Daphne a fost deschis pentru țările candidate din Europa Centrală și de Est, precum și țările din Spațiul Economic European (SEE), Cipru, Malta și Turcia sub dispoziții speciale. În scopul punerii în aplicare a acestui program, comisia a fost asistată de un comitet consultativ format din reprezentanți ai fiecărui stat membru și prezidat de către Comisie. În plus, comisia va lua măsurile necesare pentru a asigura monitorizarea și evaluarea continuă a programului, aceasta prezentand un raport către Parlamentul European și Consiliu în al doilea an al programului și la finalizarea acestuia. Articolul 9 din Decizia 293/2000/1CE de adoptare a programului Daphne (2000-2003) cere Comisiei să prezinte un raport de evaluare intermediară a Parlamentului European și a Consiliului. Bugetul pentru programul Daphne a fost estimate la 20 milioane de euro in perioada 1 ianuarie 2000 – 30 decembrie 2003.

b) Daphne II (2004-2008)

Programul este deschis participării organizațiilor non-profit, publice sau private și instituțiilor (autorități locale la nivelul competent, departamente universitare și centre de cercetare) care acționează pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva copiilor, tinerilor și femeilor, pentru a oferi sprijin pentru victime, pentru a promova respingerea unei asemenea violențe sau să încurajeze schimbarea atitudinii și comportamentului față de grupurile vulnerabile și victimele violenței.

Trei grupuri țintă au fost identificate în mod clar. Acestea sunt copii (până la vârsta de 18 ani), tineri (12-25 ani) și femeile. Toate tipurile de violență și toate aspectele legate de acest fenomen sunt vizate, indiferent dacă apar în public sau în privat. Aceasta include violența în familie, în școli și în alte instituții de învățământ sau la locul de muncă, exploatării sexuale comerciale, mutilarea genitală și traficului de ființe umane. Programul este deschis statelor membre ale Uniunii Europene și

1http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EL/TXT/?uri=CELEX:32000D0293

Drepturile omului în Uniunea EuropeanăSpațiului Economic European (SEE), Turcia, România și Bulgaria (sub rezerva anumitor condiții în ceea ce privește ultimele trei țări).

O anexă la Decizia 803/2004/2CE a descrie acțiunile transnaționale ca fiind eligibile pentru ajutor. Acest lucru presupune, practic, dezvoltarea de rețele, schimburi de informații și de bune practici și măsuri de sensibilizare. Programul DaphneII acoperă următoarele tipuri de acțiuni, care fac parte din cererea de propuneri de proiecte cofinanțate specifice :

identificarea și schimbul de bune practici și de experiență profesională; producția de sondaje, studii și cercetări; munca de teren implicarea beneficiarilor în design de proiect, implementare și evaluare; crearea de rețele multidisciplinare durabile; formarea și utilizarea pachetelor educaționale; tratament și suport programe pentru victime și agresori; dezvoltarea și punerea în aplicare a informației și de sensibilizare activități pentru grupuri

țintă specifice; identificarea și promovarea activităților care contribuie la generarea respectul pentru

persoanele care sunt vulnerabili la violență și să asigure bunăstarea și dezvoltarea.

Furnizarea a fost, de asemenea, făcuta pentru activități suplimentare la inițiativa Comisiei de a umple eventualele lacune în cadrul programului sau pentru a completa zone care nu au fost luate suficient în considerare în propunerile. Aceste activități fac parte din cererea de propuneri pentru transferul, adaptarea și utilizarea rezultatelor disponibile.Exemplele includ studii, dezvoltarea de indicatori și de culegere a datelor sau alte activitati de consolidare a bazei de cunoștințe a programului.

Daphne II urmărește programul Daphne I, care a expirat la sfârșitul anului 2003. Daphne I a fost un mare succes și cu o nevoie reală în ceea ce privește strategiile de combatere a violenței. Cadrul financiar pentru a doua fază a programului (2004-2008) este de 50 de milioane de euro, față de 20 de milioane de euro pentru prima fază. Daphne finanțează proiecte care au ca scop săofere sprijin victimelor violenței și să nu poată fi expuse la violență în viitor. Proiectele de acest gen ar trebui să contribuie la sensibilizarea cu privire la daunele personale și sociale pe care violența le face, familiilor, comunităților și societății în general.

c) Daphne III (2007-2013)

Programul Daphne III prin decizia nr 779/2007/ 3 CE a Parlamentului European și a Consiliului are drept scop prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență (fizică, sexuală și psihologică), care apar în public sau în privat, față de copii, tineri și femei și pentru a proteja victimele și grupurile de risc. Ea completează programele existente în statele membre și se bazează pe politicile și obiectivele celor două programe Daphne precedente (Daphne și Daphne II).

Programul are ca scop în special: asistența și încurajarea ONG-uri și alte organizații active în domeniul combaterii violenței; înființarea de rețele multidisciplinare în vederea consolidării cooperării dintre ONG-uri; dezvoltarea și pune în aplicare acțiunilor de sensibilizare si orientate către grupuri

specifice; raspandirea rezultatelor obținute în cadrul celor două programe anterioare Daphne;

2http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EL/TXT/?uri=CELEX:32000D0293

3http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32007D0779

Drepturile omului în Uniunea Europeană asigurarea schimbului de informații și de bune practici, de exemplu prin vizite de studiu și

schimburi de personal; fenomenele de studiu legate de violență și impactul acesteia asupra victimelor și societății

(de ingrijire a sanatatii, costurile sociale și economice); dezvoltarea de programe de sprijin pentru victimele și persoanele expuse riscurilor și a

programelor de intervenție pentru făptași.

În vederea realizării acestor obiective, programul sprijină trei tipuri de acțiuni:

acțiunile întreprinse de către Comisie: cercetare, sondaje de opinie și anchete, colectarea și difuzarea de date, seminarii, conferințe și reuniuni ale experților, dezvoltarea și întreținerea site-urilor web, etc .;

proiecte transnaționale de interes comunitar care implică cel puțin două state membre; sprijin pentru ONG-uri sau de alte organizații care urmăresc un scop de interes general

european.Bugetul programului se ridică la 116.85 milioane de euro pentru perioada 2007-2013.

1. Programul “Justitie Civica” ( 2007-2013)

Prin decizia nr.119/2007/ EC4 a Parlamentului European si a Consiliului, scopul programului "Justiție civilă" este de a menține și consolida o zonă de libertate, securitate și justiție în Uniunea Europeană. Acesta acoperă perioada cuprinsă între 01.ianuarie.2007 – 31.decembrie.2013.

Programul (care nu se aplică în Danemarca) are patru obiective generale principale: să favorizeze cooperarea judiciară în materie civilă, în scopul de a crea un spațiu european

de justiție, bazat pe recunoașterea reciprocă și încredere; pentru a elimina obstacolele din calea bunei desfășurări a procedurilor civile

transfrontaliere între statele membre; pentru a facilita accesul la justiție pentru persoanele fizice și juridice; să promoveze și să consolideze contactele, rețele și schimbul de informații între autoritățile

judiciare și administrative și profesiile juridice, astfel încât să se îmbunătățească cunoașterii și înțelegerii reciproce.

Prezenta decizie favorizează o mai bună administrare a justiției prin prevenirea conflictelor de competență, promovarea recunoașterii hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, asigurând securitatea juridică, îmbunătățirea accesului la justiție, eliminarea obstacolelor în calea bunei funcționări a litigiilor transfrontaliere și de a face legislația statelor membre mai compatibil.Programul are ca scop mai departe :

îmbunătățirea si cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice și judiciare naționale; promovarea formării în dreptul comunitar pentru profesiilor juridice; să încurajeze crearea de rețele, cooperarea și schimburile de informații și experiență; asigură punerea în aplicare a sunetului și evaluarea acțiunilor UE; îmbunătățirea informații privind sistemele juridice din statele membre și accesul la justiție; consolidarea încrederii reciproce, respectând independența sistemului judiciar;

4http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32007D1149

Drepturile omului în Uniunea Europeană sa faciliteze funcționarea Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială.

Programul este, de asemenea, deschis organizațiilor publice și private, precum și asociațiilor profesionale, universităților, institutelor de cercetare și institutelor de formare în domeniul juridic și judiciar, practicantti ai dreptului, organizații internaționale și ONG-uri. Proiectele sunt evaluate și premiate pe baza de: conformitatea acțiunii propuse cu programul de lucru anual al Comisiei, calitatea acțiunii propuse (proiectarea, organizarea și rezultatele așteptate), valoarea finanțării comunitare solicitate și legătura dintre acțiunile, obiectivele și rezultatele așteptate. Programul are un buget de 109.3 milioaneEUR pentru perioada 2007-2013. Finanțarea comunitară poate fi sub formă de subvenții de funcționare sau subvenții pentru acțiuni în urma unor cereri de propuneri, sau contracte de achiziții publice pentru măsuri de însoțire (achiziționarea de bunuri și servicii).

2. Programul de la STOCKHOLM

Programul de la Stockholm stabilește prioritățile Uniunii Europene (UE) pentru domeniul justiției, libertății și securității pentru perioada 2010-2014. Pentru a oferi o Europă sigură în cazul în care sunt respectate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, Programul de la Stockholm se axează pe următoarele priorități:

a. Europa Drepturilor o zona in care:

cetățenii și membrii familiilor acestora pot exercita pe deplin dreptul la libera circulație; diversitatea este respectată și cele mai vulnerabile grupuri de persoane (copii, minorități

cum ar fi romii, victime ale violenței, etc.) sunt protejate, în timp ce rasismul și xenofobia sunt abordate;

drepturile persoanelor suspectate și învinuite sunt protejate în cadrul procedurilor penale;

b. Europa JustitieiUn spațiu european de justiție trebuie să fie realizat în întreaga UE. Accesul la justiție al

cetățenilor trebuie să fie facilitată, în așa fel încât drepturile lor sunt mai bine puse în aplicare în cadrul UE. În același timp, cooperarea între autoritățile judiciare și recunoașterea reciprocă a hotărârilor judecătorești în cadrul UE trebuie să fie dezvoltate în continuare în ambele cazuri civile și penale. În acest scop, țările UE trebuie să facă uz de justiție (tehnologia informației și comunicațiilor în domeniul justiției), norme minime comune de apropiere a standardelor penale și civile, precum și să consolideze încrederea reciprocă.

c. Europa care protejeaza Programul de la Stockholm recomandă dezvoltarea unei strategii de securitate internă a UE, cu scopul de a îmbunătăți protecția cetățenilor și lupta împotriva crimei organizate și a terorismului. În spiritul solidarității, strategia va urmări să intensifice cooperarea judiciară în materie penală precum și cooperarea în gestionarea frontierelor, protecția civilă și gestionarea dezastrelor. Strategia de securitate internă va consta într-o abordare pro-activă, orizontală și transversală, cu sarcini clar împărțite în UE. Acesta se va concentra pe lupta împotriva criminalității transfrontaliere, cum ar fi:

traficului de ființe umane; abuzul sexual, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile; criminalitatea informatică; criminalitatea economică, corupția, contrafacerea, pirateria si drogurile

d. Europa intr-o lume globalizata

Drepturile omului în Uniunea EuropeanăDimensiunea externă a politicii UE trebuie luata în considerare în domeniul justiției,

libertății și securității. Acest lucru va ajuta la abordarea provocărilor legate de UE cu care se confruntă în prezent, precum și să consolideze oportunități pentru cooperarea cu țările din afara UE. Acțiunea UE în acest domeniu este de a adera la următoarele principii:

menținerea unei politici unice relațiilor externe a UE; lucrul in parteneriat cu țările din afara UE (inclusiv candidate, vecine, precum și / țările

Schengen SEE, Statele Unite ale Americii și Federația Rusă); promovarea standardelor și valorilor europene și internaționale, precum și ratificarea

Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei și Conferința de la Haga de drept internațional privat Convenții;

schimbul de informații cu privire la activitățile bilaterale și multilaterale; acționare în spiritul solidarității, coerență și complementaritate; utilizarea tuturor instrumentelor și resursele disponibile în mod eficient; informarea cu privire la, monitorizarea și evaluarea acțiunilor din dimensiunea externă a

justiției și afacerilor interne; folosirea unei abordari proactivă pentru relații externe.

3. Programul de la Haga

Multianual Programul de la Haga, adoptat în cadrul Consiliului European din 4 și 5 noiembrie 2004, stabilește 10 priorități ale Uniunii în vederea consolidării spațiului de libertate, securitate și justiție în următorii cinci ani. O anexă la comunicarea stabilește măsuri specifice și un calendar de adoptare a acestora. Comisia consideră că eforturile ar trebui concentrate pe următoarele priorități:

A. Consolidarea drepturilor fundamentale si Cetatenia

Uniunea intenționează să monitorizeze și să promoveze respectarea drepturilor fundamentale în politicile europene.De asemenea, Comisia intenționează să lucreze împotriva tuturor tipurilor de discriminare și să asigure protecția datelor cu caracter personal. Modul în care drepturile conferite de cetățenia europeană - cum ar fi libera circulație în interiorul Uniunii și drepturile de vot în Parlamentul European și alegerile locale - sunt exercitate trebuie să fie, de asemenea, îmbunătățită.

B. Masuri anti-teroriste

Comisia subliniază necesitatea de prevenire a terorismului și schimbul de informații. Intenția sa este de a sprijini statele membre în lupta lor împotriva terorismului, concentrându-se asupra recrutării terorismului și a finanțării, prevenirea, analiza de risc, protecția infrastructurii vulnerabile și gestionarea consecințelor.Terorismul și cauzele sale pot fi combătute eficient doar prin cooperarea cu țările terțe. Măsurile adoptate de Comisie pentru îndeplinirea obiectivelor sale includ: propuneri care vizează consolidarea cooperării între serviciile de aplicare a legii din statele membre, în special prin schimburi de informații îmbunătățite, un cadru european pentru protecția datelor conexe, o comunicare privind protecția infrastructurilor critice.

C. Migratia

Drepturile omului în Uniunea Europeană Comisia intenționează să prezinte o abordare nouă, echilibrată in legatura cu imigrarea legală și ilegală. Acest lucru implică combaterea imigrarii ilegale și a traficului de ființe umane, în special femei și copii.Programul de la Haga prevede adoptarea unei comunicări și a unui plan de imigrare legală.Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor de migrație implică, de asemenea, o mai bună cooperare cu țările terțe în toate domeniile, inclusiv returnarea migranților. Măsurile introduse de Comisie pentru a realiza acestea include "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" program-cadru, care se referă la crearea unui fond pentru frontierele externe, un fond de integrare, un fond de returnare și un fond european pentru refugiați.

D. Libera circulatie

În cadrul Uniunii, libera circulație a persoanelor este posibilă prin eliminarea controalelor la frontierele interne. La fel de important este crearea unei politici eficiente de vize prin dezvoltarea de, de exemplu, un sistem de informare viză și, în viitor, un serviciu consular european comun. Una dintre prioritățile pe termen scurt este de a face documentelor de identitate și călătorie mai sigură prin dotarea acestora cu elemente biometrice de identificare.

E. Înființarea unei proceduri comune de azil.

Comisia își propune să stabilească o procedură armonizată și eficientă de azil. Pe termen scurt, aceasta va fi prezenta ca o propunere de directivă privind statutul de rezident pe termen lung pentru refugiați și pe termen mediu, odată modul în care se aplică legislația în vigoare a fost evaluat, se va propune o procedură comună și statutului de refugiați. Cooperarea operațională în domeniul azilului va fi continuată și menținuta în special prin intermediul Fondului european pentru refugiați.

F. Elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate.

Cooperarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, cum ar fi poliția sau vamale, trebuie să fie îmbunătățite în lupta împotriva crimei organizate. Lucru spre un model european pentru inteligență penală este o prioritate. Prin urmare, Comisia a adoptat o comunicare privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate în anul 2005.

4. Carta drepturilor fundamentale

Drepturile omului în Uniunea EuropeanăCarta Drepturilor Fundamentale recunoaşte o serie de drepturi personale, civile, politice,

economice şi sociale ale cetăţenilor UE şi ale rezidenţilor de pe teritoriul Uniunii şi le înscrie în legislaţia europeană.

În iunie 1999, Consiliul European de la Köln a considerat că drepturile fundamentale aplicabile la nivelul Uniunii Europene (UE) trebuie consolidate într-o cartă, pentru a li se conferi o mai mare vizibilitate. Şefii de stat/de guvern au dorit să includă în această cartă principiile generale stabilite în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului din 1950 şi pe cele care derivă din tradiţiile constituţionale comune statelor membre. În plus, carta trebuia să includă drepturile fundamentale care li se aplică cetăţenilor UE, precum şi drepturile economice şi sociale conţinute în Carta Socială a Consiliului Europei şi în Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucrătorilor. De asemenea, ea trebuia să reflecte principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii de Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Carta a fost elaborată de o convenţie alcătuită dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru şi al Comisiei Europene, precum şi din membri ai Parlamentului European şi ai parlamentelor naţionale. Documentul a fost proclamat, în mod oficial, la Nisa în decembrie 2000 de Parlamentul European, Consiliu şi Comisie.

În decembrie 2009, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Cartei Drepturilor Fundamentale i-a fost conferită aceeaşi forţă juridică obligatorie ca cea a tratatelor. În acest scop, carta a fost modificată şi proclamată pentru a doua oară în decembrie 2007.5

5http://europa.eu/legislation_summaries/justice_freedom_security/combating_discrimination/ l33501_ro.htm