1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE Program de studii universitare de masterat: PSIHOLOGIE JUDICIARĂ ŞI VICTIMOLOGIE

TEME ORIENTATIVE PENTRU LUCRAREA DE DISERTAŢIE Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Tudorel Butoi 1. Exigenţele psihologiei judiciare faţă de actul de justiţie 2. Actul infracţional din perspectivă exploratorie - interpretarea comportamentelor

criminogene în câmpul faptei (crima cu mobil sexual) 3. Cuplul penal agresor victimă (factori conjuncturali – situaţie declanşatoare – trecerea la

fapt) 4. Psihologia infractorului recidivist 5. Martorul şi mărturia din perspectiva aflării adevărului în procesul judiciar 6. Consideraţii juridice asupra forţei probante a mărturiei în procesul judiciar 7. Eveniment judiciar – Element testimonial (mărturia ca proces psihologic) 8. Perspectiva magistratului asupra forţei probante a mărturiei 9. Repere particulare asupra mărturiei şi martorului minor 10. Psihologia martorului minor 11. Mărturia între bună şi rea credinţă 12. Psihologia mărturiei şi a martorului mincinos 13. Martorul între vulnerabilitate şi protecţie 14. Psihologia mediului privativ de libertate 15. Făptuitorul şi ,,adaptarea” penitenciară 16. Creativitatea ,,criminogenă” în mediul penitenciar (transferul modurilor de operare) 17. Conduite dizarmonice şi personalităţi disfuncţionale – valenţe etiologic-criminogene 18. Actul infracţional din perspectivă exploratorie – infractorii organizaţi, infractorii

neorganizaţi (criminalul în serie) 19. Problematica psihologică a relaţiei anchetat – anchetator 20. Interogatoriul judiciar din perspectiva adunării dovezilor 21. Psihologia confruntării – strategii psiho-tactice specifice raporturilor interpersonale de

opozabilitate şi confruntare 22. Psihologia comunicării non-verbale – identificare şi interpretare a comportamentului

expresiv 23. Sondarea sentimentului de vinovăţie – indicii orientativi aparenţi (mimico-gestuari) –

valorificare şi prudenţă 24. Strategii psihotactice de interogare – forţa probantă a recunoaşterii faptei 25. Coordonatele psihologice ale recunoaşterii comiterii faptelor – de la refuzul recunoaşterii

la mărturisire 26. Personalitatea anchetatorului (aspecte psihointelectuale şi moral afective)

Comportamentul simulat – semnificaţia şi sensul stimulilor declanşatori ai emoţiei – contribuţia ,,lie detector”-ului pe terenul interogatoriului.

27. Comportamentul simulat – aparent şi inaparent din perspectiva simptomaticii expresive – contribuţia ,,lie detector”-ului pe terenul interogatoriului.

28. Detectarea ştiinţifică a conduitelor duplicitare (simulate, mincinoase); utilizarea tehnicii ,,lie detector”- polygrapf

2

29. Detecţia comportamentelor simulate privită din perspectiva legislaţiei române în vigoare. 30. Tehnica polygrapf – între indicii orientativi şi forţă probantă 31. Perspectiva aplicativ-practică asupra tehnicii polygrapf – valorificarea concluziilor

examinării pe terenul urmăririi penale 32. Argumente pro şi contra utilizării tehnicii polygraph pe terenul urmăririi penale 33. Conduita agresivă din perspectiva mediatizarii excesive – facilitarea însuşirii modelului

negativ 34. Comportamentele infracţionale ca modele tematice pentru producţiile video TV, cinema

Trăsăturile personalităţii psihopate. Sadism şi sexualitate 35. Periculozitate şi risc infractogen din perspectiva proceselor imitative provocate de

producţiile media 36. Desensibilizarea, permisivitate şi imitaţie faţă de comportamentele agresive Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Manu Beatrice 1. Conduite de risc victimal 2. Victima în sistemul delincvenţional 3. Victimologie modernă şi victimizări de tip special 4. Insecuritate socială şi victimizare 5. Victima şi principiile asistenţei victimale 6. Victimologie şi politica penală 7. Situaţia conflictuală în relaţia victimă-agresor-comunitate 8. Victimizarea femeii 9. Victimizarea copilului 10. Victimizarea persoanelor în vârstă 11. Autovictimizarea 12. Protecţia socială a victimelor. Măsuri speciale de protecţie a victimei 13. Programe şi metode de tratament adresate agresorilor 14. Prevenţia socială şi situaţională conform standardelor internaţionale 15. Rolul victimei în declanşarea actului infracţional 16. Orientări moderne asupra instituţiei pedepsei şi a mediului penitenciar 17. Tratamentul minorilor care au atins vârsta răspunderii penale – regimul special aplicat

delicvenţei juvenile 18. Potenţialul patogen al mediului privativ de libertate 19. Fenomene sociopsihologice ale mediului privativ de libertate 20. Agresivitate şi violenţă în recluziunea penitenciară 21. Psihologia detenţiei penitenciare 22. Personalitatea infractorului recidivist 23. Modele de justiţie juvenilă

Prof. Univ. dr. Florin Tudose 1. Circumstanţe infracţionale generate de comportamente agresive patologice 2. Agresivitate şi autoagresivitate în comportamentul suicidar 3. Comportamente pseudoinfracţionale în psihopatologia stărilor confuzionale 4. Tulburări afective cu potenţial criminogenetic. 5. Comportamentele suicidare neobişnuite 6. Parasuicidul – comportament voluntar sau patologic

3

7. Comportamentele adictive sursă de criminogeneză 8. Alcoolismul cronic – comportament cu potenţial criminogenetic 9. Toxicomaniile – flagel al lumii contemporane, comportamente legate de consumul de

droguri 10. Patologie psihiatrică organică cu potenţial criminogen 11. Criminalitate în psihozele puerperale 12. Comportamente violente în patologia psihiatrică deteriorativă 13. Psihozele delirante – aspecte evolutive cu potenţial criminogen 14. Psihopatologia vârstelor şi victimologia. Adolescenţa ca perioadă vulnerabilă în

victimologie 15. Bătrânul ca victimă 16. Tulburări psihosexuale şi comportamente criminogene 17. Criminalitate şi boală psihică – realităţi şi prejudecăţi în cazul tulburărilor psihiatrice 18. Metodologia de evaluare a personalităţii normale şi patologice în victimologie 19. Tipuri de tulburări de personalitate cu impact în victimologie (5 teme) 20. Complicaţii cu potenţial criminogen ale tulburărilor de personalitate (3 teme) 21. Personalităţi accentuate şi tulburări de personalitate în literatura beletristică şi în literatura

juridică 22. Influenţa vârstei asupra tulburărilor de personalitate 23. Problema discernământului în tulburările de personalitate Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Valentin Iftenie 1. Expertiza medico-legală psihiatrică – mijloc de probă în ecuaţia juridică a

responsabilităţii penale 2. Implicatiile medico-legale şi juridice ale comportamentului duplicitar 3. Discernământul şi capacitatea psihică din perspectiva probaţiunii medico-legale a

responsabilităţii juridice 4. Valoarea şi limitele expertizei medico-legale psihiatrice 5. Probaţiunea comportamentului duplicitar în cadrul procesului penal 6. Posibilităţi probatorii şi limite în obiectivarea disimularii 7. Valoara examenului psihologic în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice 8. Boala psihică din perspectiva socio-juridică 9. Implicaţiile mediului de detenţie asupra comportamentului postexecuţional penal 10. Consecinţele mediului penitenciar asupra bolilor psihice endogene 11. Utilitatea socială a pedepsei în închisoare în cazul infractorilor cu patologie psihică din

perspectiva scopului social al sancţiunii penale 12. Bolnavul psihic infractor între tratament şi pedeapsa penală 13. Modalităţi de simulare a stării de boală cu implicaţii în executarea pedepsei in regim

penitenciar 14. Expertiza medico-legală pentru amânarea sau întreruperea executării pedepsei privative de

libertate, mijloc de probaţiune a stării de boală a persoanei condamnate la pedeapsa închisorii

15. Moartea între concept abstract şi final ipotetic 16. Substratul psihologic al stărilor terminale 17. Etapele morţţii din perspectivă psihologică 18. Pruncuciderea din perspectiva comportamentului aberant-filicit al mamei pruncucidase 19. Suicidul, act autolitic cu implicatii socio-psihologice si medico-legale 20. Sinuciderea, ca libertate de vointa intre cutuma si norma juridică 21. Eutanasia, conotaţii socio-psihologice şi medico-juridice

4

Coordonator ştiinţific: Conf. univ. dr. Cristinel Pantelimon 1. Forme tradiţionale de control social. Familia, comunitatea sătească, biserica, naţiunea 2. Control social şi anomie. Modernitatea ca formă potenţial anomică 3. Formele moderne ale controlului social. Utopia lui Big Brother 4. Societatea controlului şi societatea totalitară. Control democratic şi control totalitar 5. Societăţi ierarhizate şi societăţi anarhizate. Control social şi anomie 6. Răsturnarea Panopticon-ului. Controlul elitei de către masă 7. Controlul social discret. Societatea secretului Coordonator ştiinţific: Lect. univ. dr. Graţiela Sion 1. Rezilienţa – concept modern în psihotraumatologie 2. Trauma ca proces – stadiile traumei 3. Demers terapeutic în caz de traumă specifică: doliul 4. Mijloace de evaluare a efectelor evenimentelor traumatice şi a reacţiilor la traumă

(instrumente psihologice) 5. Analiza reacţiilor la traumă 6. Înţelegerea procesului traumatic 7. Exersarea deprinderilor de evaluare a persoanelor traumatizate 8. Exersarea deprinderilor de relaţionare cu persoanele traumatizate 9. Traumatologia specială - pierdere, separare, abandon, abuz: emoţional, fizic, sexual 10. Stabilirea scopului terapeutic în psihoterapia traumei, Elaborarea planului terapeutic cu

persoanele traumatizate 11. Tehnici de lucru în psihoterapia traumei Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Emilian M. Dobrescu 1. Repere generale privind criminalitatea transfrontalieră 2. Factori favorizanţi ai criminalităţii transfrontaliere 3. Grupuri criminale identificate în spaţiul de interes strategic al României 4. Caracteristici ale crimei organizate transfrontaliere 5. Tendinţe actuale ale crimei organizate transfrontaliere 6. Mijloace utilizate de grupurile criminale transfrontaliere 7. Preocupări pentru anihilarea grupurilor criminale transfrontaliere 8. Repere generale privind fenomenul terorist 9. Semnificaţiile socio-politice ale terorismului 10. Obiective urmărite de terorişti 11. Ţinte ale acţiunilor teroriste 12. Forme de violenţă utilizate în acţiunile teroriste 13. Entităţi teroriste identificate în spaţiul de interes strategic al României 14. Instrumente de prevenire şi combatere a terorismului