tema7.2.mai reexport lohn swap switch

5/11/2018 Tema7.2.MAI Reexport Lohn Swap Switch - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tema72mai-reexport-lohn-swap-switch 1/6

REEXPORTUL

Operaţiunea de reexport consta in cumpărarea sirevânzarea unei mărfi in vederea obţinerii unei diferente de plăţi

care sa acopere costurile ocazionate de derularea operaţiunii, plusun profit, sau consta in scopul promovării relaţiilor comercialeexterne.

Tipologia reexportului:

A. În funcţie de scopurile urmărite, pot fi:a. reexporturi destinate obţinerii unor profituri;

b. reexporturi efectuate in vederea promovării relaţiilorreciproce;

c. reexporturi destinate testării unor pieţe pe care să se exporte în viitor mărfuri provenind din ţara reexportatorului.

B. În funcţie de ruta operaţiunii ( logistica ), pot fi:a. reexporturi cu tranzitarea teritoriului vamal;

b. reexporturi fără tranzitarea teritoriului vamal.

C. În funcţie de amplitudinea operaţiunilor efectuate, pot fi:a. reexporturi fără prelucrarea mărfii;

b. reexporturi cu prelucrarea mărfii.

D. În funcţie de nevoia de corectare a unor dezechilibre economice,sunt:

a. reexporturi pentru atenuarea efectelor unor interdicţii detransfer valutar;

b. reexporturi pentru. compensarea obligaţiei de a fi plătit inmoneda neconvertibila sau mai slaba;

c. reexporturi pentru soluţionarea lipsei de capacităţi deabsorbţie a pieţei.

Reexporturile destinate obţinerii de profituri :

•

reprezintă forma cea mai frecventa in schimburile comercialeinternaţionale;• presupune încheierea a 2 contracte distincte, interconectate;• importatorul si exportatorul nu se cunosc sau nu doresc sa

acţioneze in sfera relaţiilor externe.

În alte situaţii, deşi exportatorul si importatorul se cunosc siau mai făcut afaceri împreună, din diferite motive nu pot sau nu maidoresc sa încheie tranzacţia (embargo, sancţiuni comerciale,tratament discriminatoriu, etc. ).

Deoarece obiectivul principal al firmei care iniţiază

operaţiunea este obţinerea unui profit cât mai mare, concomitent cucosturile ridicate de derulare, operaţiunile de reexport se fac prin



intermediul unor perimetre libere, evitându-se cheltuielile încrucişate cu taxe vamale si alte obligaţii fiscale.

Reexporturile efectuate pentru promovarea relaţiilor reciproce - in unele cazuri unii parteneri comerciali au nevoie de

produsele celorlalţi, dar neavând mijloacele de plata necesare,condiţionează preluarea de cumpărare in contrapartida a produselorproprii.Când aceste produse de contrapartida nu reprezintă interes, apareobligatorie operaţiunea de reexport.

Aceste reexporturi, chiar daca nu generează întotdeaunaprofituri, contribuie la:

sporirea volumului exporturilor diversificarea pieţelor de desfacere creşterea numărului de parteneri externi

testarea unor noi pieţe.Importul de completare este tot un reexport cu prelucrare,in vederea promovării relaţiilor comerciale. Firmele exportatoare deinstalaţii complexe fac importuri de completare, constând însubansamble, agregate, piese speciale etc., pe care le reexportăodată cu ansamblul industrial.

Alte motivaţii ale reexportului:a) importul unor partizi mari de marfă pentru obţinerea unor

avantaje comerciale (remiză la preţ), dar care depăşescposibilităţile de desfacere pe plan intern;

b) importul pentru construirea unor „pachete optime” de export(gamă diversificată, calitate);

c) importul în barter / clearing cu reexportul în valutăconvertibilă.

Cerinţe în derularea operaţiunilor de reexport :

1. Strictă sincronizare a clauzelor din cele 2 contracte privindgarantarea calităţii şi a bunei funcţionări, reclamaţiileetc., pentru diminuarea riscurilor legate de calitatea

necorespunzătoare a mărfii livrate de vânzătorul iniţial.2. Măsuri de atenuare a riscurilor conjuncturale, cum este

riscul valutar: alegerea monedei de plată pentru ambele contracte; înscrierea unei clauze de acoperire valutară identice (de

ex. clauza DST).

3. Alegerea celei mai avantajoase condiţii de livrare: în contractul de import – condiţii din clasa C (de ex. CIF

sau CIP);



în contractul de export – condiţii din clasa F sau C (deex. FOB sau CIF), în funcţie de natura mărfii, distanţadintre părţi, condiţii de angajare a transportului.

4. Alegerea celei mai sigure modalităţi de plată: acreditivul back-to back – înseamnă că acreditivul

deschis vânzătorului din primul contract este întemeiatpe acreditivul din cel de-al doilea contract, beneficiarfiind firma iniţiatoare a operaţiunii;

acreditivul transferabil, deschis de importatorul final,este transferat vânzătorului iniţial, firma intermediară încasând diferenţa de preţ.

Avantajele reexportului

- beneficiile comerciale – apar din diferenţa dintrepreţul de cumpărare şi cel de vânzare a mărfurilor;- transformarea în devize libere a unor

disponibilităţi create prin acorduri de cooperarecu conturi speciale, care prevăd plata credituluiacordat de furnizorul de tehnologie în moneda ţăriibeneficiare. Creditorul achiziţionează mărfuri de pepiaţa ţării respective, care sunt reexportate pe terţepieţe.

- crearea de disponibilităţi pentru plasarea demărfuri indigene, în cazul în care acestea sunt

condiţionate de preluarea la import a unor mărfuri ce nupot fi desfăcute pe piaţa internă.

PRELUCRAREA ÎN LOHN(vânzarea de manoperă – reexportul cu prelucrare)

Îmbină elemente de contrapartidă, reexport şi cooperare.Reprezintă o formă specifică a operaţiunilor în contrapartidă, în care se îmbină

caracteristicile operaţiunilor pur comerciale cu anumite interdependenţe tehnologice.

Obiectul operaţiunii îl constituie prelucrarea materialelor, materiilor prime, produselor semifinite aparţinând uneia din părţi (importatorul), de către cealaltă parte, exportatorul.

În funcţie de iniţiatorul (sensul)operaţiunii, există:a) lohn activ (export de manoperă)Exportatorul prelucrează materialele puse la dispoziţie de către importator şi le

reexportă către proprietarul acestora.b) lohn pasiv (import de manoperă)

Importatorul trimite materialele ce-i aparţin spre prelucrare în ţara exportatoruluişi le readuce în ţară sub formă finită.

Plata:



printr-o sumă compensatorie stabilită în valută; prin livrări reciproce de mărfuri:

- materii prime- produse finite, în proporţii prestabilite.

Avantaje pentru executant (exportator): îşi foloseşte forţa de muncă şi capacităţile de producţie; se aprovizionează cu materii prime, materiale fără efort valutar; realizează încasări valutare şi profituri ridicate; se dotează cu tehnologie modernă şi know-how fără efort valutar.

Limite pentru executant: riscul de încetare bruscă a relaţiei contractuale, ceea ce creează

probleme de continuare a activităţii; nu se face cunoscut pe piaţa internaţională, alimentându-şi propria

concurenţă; riscul ca afacerile executantului să fie preluate (achiziţionate) ulterior de ordonator.

Avantaje pentru ordonator (importator):

posibilitatea de a face faţă unei cereri bruşte pentru produsele lui(cerere conjuncturală); profituri suplimentare, ca urmare a exploatării diferenţelor de costuri(inclusiv salariale) dintre ţările executantului şi ordonatorului.

OPERAŢIUNILE DE SWAP (SUBSTITUIRE)a) swap cu marfăÎmbină elementele de contrapartidă cu reexportul.Aranjamentul dintre 2 exportatori de mărfuri similare, situaţi la distanţă unul faţă

de celălalt, în baza căruia una din părţi livrează bunuri unui terţ situat pe o piaţăapropiată, cealaltă parte, titularul obligaţiei de livrare către terţul respectiv, livrând , înschimb, marfa sa unei firme situate pe o piaţă apropiată, faţă de care primul partener avea obligaţia de livrare.

Motivaţie: economisirea cheltuielilor de livrare, în principal costul transportului.Este utilizat în comerţul cu zahăr, metale, produse chimice.

Cerinţe:- asigurarea omogenităţii calitative a celor 2 partizi de mărfuri;- modul de compensare a beneficiarilor, atunci când există diferenţe

calitative.

b) swap financiar

Se utilizează în operaţiunile de implementare internaţională.Un investitor care vizează implantarea unei filiale într-o ţară cu un grad ridicat de

îndatorare, va cere să răscumpere o parte din datoriile ţării respective. El poateschimba creanţa în valută în moneda locală, putând astfel să investească în terenuri,materii prime, mână de lucru necesare investiţiei.



OPERAŢIUNILE DE SWITCH

Au apărut în legătură cu existenţa acordurilor de plăţi în clearing. Apare posibilitatea ca la un moment dat, una din ţări să dispună de sume importante încontul de clearing şi să nu poată utiliza aceste disponibilităţi deoarece mărfurile ce ar

putea fi importate nu pot fi desfăcute pe piaţa internă în condiţii profitabile.Fondurile realizate din operaţiunile de export în cadrul clearingului sunt

folosite exclusiv în scopul efectuării importurilor de mărfuri aflate pe listeleacordului. Schimbul de mărfuri se poate face atâta timp cât soldul contului de clearingnu depăşeşte creditul tehnic.

Operaţiunile de switch au fost iniţiate pentru activizarea acordurilor declearing atunci când se depăşeşte nivelul creditului tehnic.

Operaţiunile de switch presupun transformarea unor disponibilităţi de valutăliber convertibilă în disponibilităţi de clearing sau transformarea unor disponibilităţidin contul de clearing în fonduri în valută, ori combinarea celor 2 operaţiuni. Există:

•

switch aller – presupune alimentarea contului de clearing;• switch retour – presupune vânzarea de disponibilităţi de clearing;• switch aller – retour: partenerii urmăresc atât funcţionarea normală a

acordurilor de clearing, cât mai ales obţinerea de venituri în valută.

a. Switch cu marfă aller

Operaţiunea este iniţiată de firma de switch dintr-o ţară care deţine un sold pasivîn acordul de clearing. Aceasta (eventual cu o firmă parteneră de switch) găseşte unfurnizor de marfă de terţă provenienţă, pe care o reexportă în ţara parteneră declearing ca marfă indigenă. Marfa este achiziţionată contra plăţii în valută liber

convertibilă şi este reexportată cu decontarea în devize de clearing din parteaimportatorului final.

Operaţiunea de switch aller are la bază 2 contracte independente:- de import, încheiat de ţara sau firma de switch din ţara debitoare în

clearing cu un partener dintr-o terţă ţară;- de export, cumpărătorul fiind partenerul de clearing.

În urma realizării acestei operaţiuni se obţine, de obicei, o diferenţă favorabilă – agio – care revine partenerului ce iniţiază operaţiunea.

b. Switch cu marfă retour

Este iniţiată de firma de switch când există un sold activ în favoarea ţăriirespective sau când s-a creat o astfel de poziţie în sens aller.

Firma de switch, la înţelegere cu un partener de switch dintr-o ţară terţă,achiziţionează o marfă din ţara parteneră de clearing, pe care o reexportă unuicumpărător din terţa ţară.

Operaţiunea de switch retour are la bază 2 contracte independente:- de import, care are ca scop valorificarea disponibilului în clearing;- de export, cu preţul în valută convertibilă.

Costul operaţiunii constă în diferenţa dintre preţul plătit în clearing şi cel încasatîn valută convertibilă plus comisionul firmei de switch. Această diferenţă, numită

disagio, este cu atât mai mare cu cât preţurile pe piaţă liberă sunt mai mici.c. Switch-uri combinate



Prin aller – retour se urmăresc mai ales avantaje de ordin financiar, şi anumeobţinerea unor câştiguri în valută pe baza speculării diferenţelor dintre preţurile declearing şi cele în devize libere.

Operaţiunea de aller – retour poate începe fie cu faza de aller, fie cu cea de retour,

în funcţie de situaţia balanţei clearingului în momentul respectiv.Dacă balanţa clearingului este activă, se poate începe cu partida de retour, soldul

activ permiţând deschiderea de acreditive pentru importul formal al mărfurilor deretour.

Dacă balanţa clearingului este pasivă, operaţiunea va începe cu partida de aller, pentru a crea disponibilităţile necesare partidei de retour.

În final se urmăreşte ca diferenţa între agio şi disagio să fie favorabilă, pentru caoperaţiunea să fie avantajoasă pentru cel care a iniţiat-o.

d. Switch–ul financiar (valutar)

Reprezintă o operaţiune pur financiară, realizată prin intermediul băncilor sau alunor firme specializate.

Pentru alimentarea unui cont de clearing, firma de switch din ţara iniţiatoaretratează direct sau prin intermediul unor bănci de clearing din ţara parteneră,răscumpărând datoria din contul de clearing contra devize libere la un anumit curs şistabilind un rabat (discount) la curs, a cărui mărime este în funcţie de nivelul şiimportanţa clearingului, precum şi de nivelul soldului pasiv. Banca din ţara partenerăcomunică băncii corespondente din ţara debitoare suma cu care a debitat soldul pasival contului de clearing.

tema7.2.mai reexport lohn swap switch

Documents