tema macro 4

4
Tema 4. Piața muncii. Șomajul. 1. Putem spune că cererea de muncă este: a) elastică pe termen scurt, inelastică pe termen lung; b) inelastică pe termen scurt, elastică pe termen lung; c) cu elasticitate unitară atât pe termen scurt cât şi pe termen lung; d) perfect elastică pe termen scurt, perfect inelastică pe termen lung; e) perfect inelastică pe termen scurt, perfect elastică pe termen lung. 2. Pe piaţa muncii, cererea de forţă de muncă scade mai mult decât creşte oferta de forţă de muncă. Salariul şi numărul de lucrători angajaţi la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad; c) creşte şi respectiv, scade; d) scade şi respectiv, creşte; e) rămân constante. 3. La un moment dat, pe piaţa muncii există exces de ofertă de forţă de muncă în domeniul informatic. În acest domeniu, salariul are tendinţa să: a) crească; b) scadă; c) rămână constant; d) fie egal cu zero; e) fie întotdeauna într -o relaţie inversă cu productivitatea muncii. 4. Dacă cererea de muncă creşte, salariul creşte deoarece: a) la vechiul nivel de echilibru al salariului există un exces de ofertă; b) salariul de echilibru este determinat de cerere; c) salariul de echilibru este determinat de ofertă; d) salariul de echilibru este permanent stabil; e) la vechiul nivel de echilibru al salariului există un exces de cerere. 5. O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi -a găsit încă un loc de muncă face parte din următoarea categorie de şomaj: a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d) tehnologic; e) de discontinuitate.

Upload: renata-petrea

Post on 10-Nov-2015

6 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

teme macro

TRANSCRIPT

  • Tema 4.

    Piaa muncii. omajul.

    1. Putem spune c cererea de munc este: a) elastic pe termen scurt, inelastic pe termen lung; b) inelastic pe termen scurt,

    elastic pe termen lung; c) cu elasticitate unitar att pe termen scurt ct i pe termen lung; d) perfect elastic pe termen scurt, perfect inelastic pe termen lung; e) perfect inelastic pe termen scurt, perfect elastic pe termen lung.

    2. Pe piaa muncii, cererea de for de munc scade mai mult dect crete oferta de for de munc. Salariul i numrul de lucrtori angajai la nivelul de echilibru: a) cresc; b) scad; c) crete i respectiv, scade; d) scade i respectiv, crete; e) rmn constante.

    3. La un moment dat, pe piaa muncii exist exces de ofert de for de munc n domeniul informatic. n acest domeniu, salariul are tendina s: a) creasc; b) scad; c) rmn constant; d) fie egal cu zero; e) fie ntotdeauna ntr-o relaie invers cu productivitatea muncii.

    4. Dac cererea de munc crete, salariul crete deoarece: a) la vechiul nivel de echilibru al salariului exist un exces de ofert; b) salariul de echilibru este determinat de cerere; c) salariul de echilibru este determinat de ofert; d) salariul de echilibru este permanent stabil; e) la vechiul nivel de echilibru al salariului exist un exces de cerere.

    5. O persoan care tocmai a absolvit facultatea i nu i-a gsit nc un loc de munc face parte din urmtoarea categorie de omaj: a) voluntar; b) fricional; c) structural; d) tehnologic; e) de discontinuitate.

  • 6. Se cunosc urmtoarele date despre o firm activ pe piaa muncii:

    Numr de lucrtori Producia total (buci/lun)

    1 20

    2 37

    3 52

    4 66

    Dac preul de vnzare al bunului este 10 lei i salariul lunar pltit de firm acestei categorii de lucrtori este de 150 lei, nivelul maxim al angajrilor este: a) 1 lucrtor; b) 2 lucrtori; c) 3 lucrtori; d) 4 lucrtori; e) nu poate fi calculat.

    7. Echilibrul pieei muncii se realizeaz pentru un salariu de 167 uniti monetare. Dac aciunile sindicatului determin creterea salariului la 175 uniti monetare, atunci: a) crete numrul de lucrtori care doresc s se angajeze; b) scade numrul de locuri de munc oferite de ntreprinztori; c) numrul lucrtorilor angajai este mai mic comparativ cu situaia iniial; d) pe piaa muncii apare un surplus de ofert de munc; e) se ntmpl toate cele de mai sus.

    8. Deplasarea curbei cererii de munc spre dreapta poate avea loc atunci cnd: a) oferta de munc scade ca urmare a scderii populaiei totale; b) munca este parial nlocuit cu capital; c) salariul orar scade ceteris paribus; d) ntreprinderile anticipeaz o reducere a volumului vnzrilor; e) guvernul acord faciliti firmelor care angajeaz tineri.

    9. Deplasarea curbei ofertei de munc spre dreapta are loc atunci cnd: a) populaia activ scade; b) munca este nlocuit cu capital; c) populaia ocupat crete; d) tot mai multe femei casnice doresc s lucreze, intrnd n categoria populaiei active disponibile; e) crete volumul investiiilor n economie.

  • 10. Piaa muncii pentru profesori, ntr-o localitate unde exist dou licee, se ncadreaz n tipul de pia: a) cu concuren perfect, dac profesorii sunt organizai n sindicate puternice; b) de monopol bilateral; c) de oligopol; d) de oligopson; e) cu concuren monopolistic.

    11. Presupunem c ntr-un interval de timp salariul real crete cu 15%, iar preurile de consum cresc cu 40%, atunci salariul nominal rezultat din negocierile ntre purttorii cererii i cei ai ofertei de munc: a) sporete cu 75%; b) sporete cu 175%; c) scade cu 75%; d) sporete cu 100%; e) scade cu 175%.

    12. Evoluia pieei favorizeaz, la un moment dat, creterea salariului nominal de 1,3 ori. Dac la acel moment preurile de consum s-au dublat, atunci salariul real: a) a crescut cu 6,5%; b) a sczut cu 6,5%; c) a crescut cu 35%; d) a sczut cu 35%; e) a crescut cu 1,3 ori.

    13. Populaia total a unei ri este de 20 milioane indivizi. Din acetia 10 milioane sunt n afara vrstei de munc, iar ali 500 000

    sunt inapi de munc. tiind c elevii i studenii, militarii n termen i persoanele casnice sunt n numr de 500 000 i c populaia ocupat este 9/10 din populaia activ, n ara respectiv omajul este de: a) 100 000; b) 500 000; c) 400 000; d) 150 000 e) 900 000.

  • 14. Populaia total a unei ri este 22 mil. persoane, din care 8 mil. sunt inapte de munc, din populaia apt 10 mil. au loc de munc remunerat. Din populaia apt neocupat, jumtate caut loc de munc i sunt dispui s se angajeze imediat. Numrul omerilor i rata omajului calculat n raport cu populaia activ disponibil sunt: a) 2,0 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%; d) 1,5 milioane, 13,4%; e) 2,0 milioane, 16,7%.

    15. Raportul dintre numrul omerilor i populaia ocupat este de 1 la 4. tiind c populaia activ cuprinde omerii i popula ia ocupat, rata omajului calculat la populaia activ este :a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.

    16. La momentul t0, populaia activ a unei ri este de 50 milioane persoane, iar rata omajului de 12,5%. La momentul t1 numru l omerilor se reduce cu 20%, iar populaia activ sporete cu 2 milioane de persoane. n aceast situaie, rata omajului la momentul t1 va fi: a) 10,60%; b) 11,65%; c) 9,61%; d) 12,10%; e) 13,50%.

    17. n condiiile n care rata omajului este la momentul t1 de 10%, iar la momentul t0, a fost de 12%, nseamn c rata omajulu i s-a redus cu: a) 12,57%; b) 19,76%; c) 63,33%; d) 16,67%; e) 83,33%.