23

TEMA 8 Continutul nvtmntului

A. Conceptul de continut al nvtmntului

B. Functiile curriculumului educational (continutul invatamantului)

C. Criterii de selectie si surse de alimentare a continutului nvtmntului D. Documente curriculare

E. Modalitti de organizare a continutului nvtmntului

A. Definiia continutului nvtmntului Ansamblul valorilor specifice si dominante ntr-o societate, selectate din ceea ce a creat mai valoros

umanitatea, structurate n cunostinte care duc la formarea unor deprinderi si priceperi, capacitti, modele de actiune si triri afective, n conformitate cu cerintele actuale si de perspectiv ale societtii.

B. Functiile curriculumului educational (continutul invatamantului)

Cele doua functii actioneaza in interactiune, luand in considerare atat cele doua insusiri importante ale

continutului - cantitatea si calitatea cunostintelor cat si raportul dinamic, intre informativ si formativ.

Functia de scop (ideal)=se refera la anticiparea, in continutul invatamantului, a obiectivelor educationale cat si a obiectivelor operationale.

Functia de mediere=priveste participarea (interventia sau mijlocirea) continuturilor la organizarea si desfasurarea procesului de predare-invatare.

C. Criterii de selectie si surse de alimentare a continutului nvtmntului 1.Criterii de selectie

filosofice - concordanta dintre continutul nvtmntului si valorile societtii; logico-stiintifice (epistemologice) structureaz continutul nvtmntului n functie de logica stiintei si didactic; psihopedagogice - presupun selectarea, prelucrarea si adaptarea continutului nvtmntului la

particularittile de vrst ale elevilor.

2.Surse de alimentare a continutului nvtmntului: Surse principale - cunoasterea ca proces si ca produs. Surse secundare - problematica lumii contemporane.

D. Produsele/documente curriculare

a. Produse curriculare principale:

I.planurile-cadru de nvmnt; II.programa colar; III.manualul colar. b. Produse curriculare auxiliare: ghiduri metodice pentru cadrele didactice, ndrumtoare pentru elevi, caiete de activitate independenta pentru elevi, soft-uri educationale.

c. Produse curriculare specifice (elaborate de ctre cadrul didactic): planificarea calendaristic (semestrial i anual) proiectele unitilor de nvare proiectele de lecie/activitate didactic

24

a. Documente curriculare principale

I. Planurile-cadru de nvmnt DEF-Documente curriculare oficiale, elaborate la nivel central (M.E.C.), cu rolul de a orienta procesul

instructiv-educativ desfsurat n institutii specializate, pe nivele de colarizare i pe profile.

-Cuprind:

o obiectele de nvtmnt grupate pe arii curriculare; o succesiunea acestora pe perioada scolarittii;

o repartizarea orar a activittilor instructiveducative pe ani scolari, semestre si sptmni. -Cerinte ale intocmirii:

sa asigure o anumita stabilitate in timp pentru a se putea urmari realizarea obiectivelor stabilite; sa stabileasca o pondere cantitativa rationala, ca numar de ore pe fiecare disciplina, in functie de locul si rolul acesteia, evitandu-se exagerarile in plus sau in minus pentru anumite discipline;

II. Programa scolar DEF-Document curricular oficial care cuprinde oferta educational a unei discipline pentru un parcurs scolar determinat.

-septembrie 2009 programele scolare:

proiectare curricular centrat pe obiective =>modelul centrat pe competente.

-argumente referitoare la trecere:

realizarea unei structuri coerente si unitare la nivelul ciclurilor de nvmnt gimnazial i liceal; asigurarea calittii educatiei si compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de

competente-cheie.

-Structuri programe scolare

Programele scolare pentru clasele I - IV:nota de prezentare a disciplinei/ obiectivele-cadru/ obiectivele de referint/continuturile nvtrii/exemplele de activitti de nvtare/standarde de performant.

Programele scolare pentru clasele V-XII cuprind:nota de prezentare a disciplinei/competentele generale/competentele specifice/continuturi/valori si atitudini/ sugestii metodologice.

-Recomandarea Parlamentului European competentele cheie: Comunicare n limba matern/Comunicare n limbi strine/Competente matematice si competente de baz n stiinte si tehnologii/Competenta digital/A nvta s nveti/Initiativ si antreprenoriat/Sensibilizare si exprimare cultural.

III. Manualul scolar

DEF-Document curricular oficial care concretizeaz programa unui obiect de nvtmnt pentru o anumit clas, tratnd temele pe capitole, subcapitole, lectii etc. Pentru cadrul didactic= instrument de lucru orientativ, un ghid n proiectarea si realizarea

activittilor didactice. Pentru elevi= instrument de informare si de lucru.

-Funcii ale manualelor colare

a. Functiile care se refer la elev: 1. de transmitere a cunostintelor

2. de dezvoltare a capacittilor - a compara, sintetiza, aprecia, respecta. 3. de consolidare a achizitiilor - dup ce s-a nvtat o cunostint/aptitudine+ exersarea= consolidare. 4. de evaluare a achizitiilor, nu doar o evaluare de tip certificativ,ci,de tip formativ (analiza erorilor).

5. de sprijin pentru integrarea achizitiilor utilizarea achizitiilor scolare n situatii diferite. 6. de referint - organizarea informatiei. 7. de educatie social si cultural - comportament, de relatiile cu altii.

25

b. Functiile care se refer la profesor: 1. de informare stiintific si general 2. de formare pedagogic ce tine de disciplin 3. de sprijin n nvtarea si organizarea lectiilor

4. de sprijin n evaluarea achizitiilor

-Cerinte n elaborarea manualelor scolare

Stiintifice: corectitudinea, coerenta, abordarea interdisciplinar a continuturilor. Psihopedagogice: accesibilitatea limbajului, promovarea activittilor independente, stimularea imaginatiei elevilor, a gndirii creatoare, a nvtrii prin descoperire, probe de evaluare si autoevaluare. Igienico-estetice: lizibilitatea textului, formatul manualului, calitatea hrtiei si a cernelii, ilustratii. Economice, privind costurile.

E. Modalitti de organizare a continuturilor-selectarea si organizarea continutului au la baza un sistem de principii si criterii de natura psihologica, pedagogica:

a) Exigentele societatii contemporane puse in fata invatamantului.

b) Rolul si ponderea disciplinelor si a grupelor de discipline in cadrul culturii.

c) Imbinarea caracterului informativ si formativ al continutului invatamantului cu accentul pe caracterul

formativ al acestuia.

d) Accentuarea caracterului practic-aplicativ al continutului invatamantului.

e) Realizarea disciplinaritatii, adica a intrepatrunderii prin cooperare-coordonare a disciplinelor stiintifice la

nivelurile interdisciplinar, pluridisciplinar si transdisciplinar:

- interdisciplinaritatea (lat. inter - intre) - coordonarea la un nivel superior a doua discipline, in cadrul

carora semnificatiile se interactioneaza si se completeaza reciproc putand sa ajunga la un continut comun

integrat. ex:biochimia, psihopedagogia;

- pluridisciplinaritatea (lat. pluris - mai multe) - cooperare fara coordonare a mai multor discipline, se

face in principiu la acelasi nivel de ierarhie, pastrandu-si specificul si realizand conlucrarea.ex: matematica,

fizica, chimie, mecanica, astronomie, informatica etc;

- transdisciplinaritatea (lat. trans - dincolo, peste) - coordonarea globala a unor discipline sau chiar al

continutului invatamantului in diversitatea lui, pentru realizarea unor obiective si a unui ideal educativ

commune.ex:managementul educational.

f) Realizarea unor continuturi integrate care realizeaza contopirea" continuturilor a doua sau mai multe discipline formandu-se o singura disciplina integrata: chimia-fizica.