tema 4 impozitul pe veniturile persoanelor juridice si fizi
TRANSCRIPT
Tema 4. Impozitul pe venitul persoanelor juridice. 1. Noţiuni generale privind impozitul pe venitul persoanelor juriudice.2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale3. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor4. Inlesnirile fiscale acordate agenţilor economici5. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata
impozitului pe venit în Republica Moldova6. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit7. Achitarea impozitului pe venit în rate8. Prezentarea declaraţiei fiscale9. Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de
plata,inclusiv reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit
Noţiuni generale privind impozitul pe venitul agenţilor economici
Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:
1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din RM şi din străinătate;
2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din RM. (art. 13).
1. La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie
venitul brut, care cuprinde: (art. 14)
a) venitul obţinut din toate sursele de venit din RM
b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele RM (din
străinătate).
La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale.
Cotele impozitului se modifică din an în an. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor.
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
28% 25% 22% 20% 18% 15% 15% 0% 0% 0%
Venituri impozabile şi neimpozabile.
La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18 CF)
- venitul din activitatea de întreprinzător;
- venitul din chirie(arenda);
- creşterea de capital
- dobînda
Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii),
inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în
urma:
- Acordării împrumuturilor
- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;
Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate
(de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.
- venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea
termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia
cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii
contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti
- Dividendele obţinute;
Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului
acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor
sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.
- Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.
Ex. Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru
limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).
- Alte venituri
La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71 CF)
- dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;
- dividende achitate de un agent economic rezident
- venitul din chirie(arenda);
- creşterea de capital;
- royalty;
- alte venituri;
2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale
Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile
efectuate se permit spre deducere din venitul brut.
Potrivit art 24 CF se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24).
Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele
tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi
necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli respective nu sunt recunoscute în scopuri
fiscale.
Se cunosc trei grupuri de cheltuieli efectuate de agenţi economici:
1. cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total
a. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului
b. contribuţii pentru asigurările sociale de stat
c. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină
d. cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.
e. Cheltuieli privind chiria
f. Cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)
g. Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit
h. Cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.
i. Etc.
2. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată
a. uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai
mare de 200 mii lei) (art. 26,27)
b. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)
c. amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)
d. cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita
normelor şi normativelor stabilite de Guvern
e. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art.
36)
f. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,1 % din venitul impozabil
g. datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format
în cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)
h. dobânzile (art 25)
i. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32
Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)
Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire
la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării".
Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de
întreprinzător şi supuse uzurii.
Nu se calculează uzura pentru:
- construcţiile capitale nefinisate;
- mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a
funcţionării întreprinderii;
- mijloacele fixe, care sunt conservate;
- mijloacele fixe lichidate;
- loturile de pământ;
- vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);
- plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;
- valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează
la suma de 200 000 lei.
Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a
mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după
termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură,
care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.
Categoria Norma uzurii, %
Termenii de exploatare,
conform clasificatorului de
MF, ani
I categorie 5 Mai mult de 40 ani
II categorie 8 De la 25 pînă la 39 ani
III categorie 10 De la 20 pină la 24 ani
IV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani
V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani
Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei
valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.
Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a
mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor
fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma
din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau
lichidării.
Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect.
Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea
normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).
Calculul uzurii în scopuri fiscale se efectuează conform tabelului de mai jos
Categoria MF
Norma uzurii
Valoarea rezidual
ă la începutul
anului fiscal
Întrări de MF pe
parcursul anului
Corec-tări
Ieşiri de MF
pe parcurs
ul anului
Valoarea reziduală la
sfîrşitul anului fiscal
Uzura MF
pentru anul fiscal
respectiv
Valoarea rezidual
ă la începutul
anului fiscal
următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-
68=7*2 9=7-8
I 5% 250000 17000 267000 13350 253650II 8% 59000 59000 4720 54280III 10% 86000 33200 12500 106700 10670 96030IV 20% 118000 118000 23600 94400V 30% 96000 24000 72000 21600 50400Total 550000 92200 17000 36500 622700 73940 548760
Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de
momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.
Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate
sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.
Ex.
Categoria MF
Norma uzurii
Valoarea rezidual
ă la începutul
anului fiscal
Întrări de MF pe
parcursul anului
Corec-tări
Ieşiri de MF
pe parcurs
ul anului
Valoarea reziduală la
sfîrşitul anului fiscal
Uzura MF
pentru anul fiscal
respectiv
Valoarea rezidual
ă la începutul
anului fiscal
următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-
68=7*2 9=7-8
V 30% 3640 1840 1840 1840 0
Cheltuielile de reparaţie a MF
Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică a grupului respectiv
la începutul anului fiscal. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma ce
corespunde depăşirii se capitalizează valoarea MF.
Ex. Din tabelul de mai sus avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250000lei. Pe
parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 54500 lei. Norma de cheltuieli
constituie 37500= (250000*15%). Depăşirea normei constituie 17000=(54500-37500). Cu suma
depăşirii s-a majorat baza valorică a MF respectiv.
Cheltuielile de delegaţii
Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute
Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor
economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002.
Ex. S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare
cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 46 şi 28
Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de
plată la hotel de 240 euro. Normativul fiind de 46 euro/zi*4zile=184 euro. Depăşirea
cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. Cursul de schimb al BNM este 16,35. Depăşirea
cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 915,60 lei. Cu această sumă urmează să fie
diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.
Cheltuielile de reprezentanţă
Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu
privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut,
aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.
La aceste cheltuieli se atribuie:
• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;
• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.
Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:
- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;
- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci
Ex.Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în
chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei.
Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.
4250 mii lei*0,5%=21250 lei
(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei
Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.
Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea
Guvernului RM „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi
persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din
veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai
1998.
Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu
privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut
aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării.
Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice
Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în
modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru
scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se
permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.
Venitul ajustat x 10%
Suma permisă spre deducere = --------------------------------
110%
Cheltuielile neconfirmate documentar
Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor
neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998
Se permite de a deduce nu mai mult de 0,1% din venitul după efectuarea ajustărilor.
Venitul ajustat x 0,1%
Suma permisă spre deducere = --------------------------------
100,1%
3.Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitorConform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente
activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci
suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi egale pe
următorii 5 ani, în limita profitului obţinut.
Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor pierderi
se reportează în ordinea în care au apărut.
Ex.
Anul fiscalRezultat financiar
Perioada de reportare a pierderilor fiscale2007 2008 2009 2010 2011
2006 -30000 -6000 -6000 -6000 -6000 -60002007 -15000 -3000 -3000 -3000 -30002008 45000 450002009 7000 70002010 10000 10000
Total report 9000 7000 9000Venit spre impozitare - 36000 0 1000
3. cheltuieli care nu se permit spre deducere
a. cheltuieli personale şi familiale.
b. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.
c. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele
interdependente.
d. cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul
de pe urma căreia este scutit de impozit.
e. impozitul pe venit.
f. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la
bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.
g. impozitele achitate în numele altei persoane.
h. defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.
i. Pierderile de capital peste creşterile de capital.
În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus,
atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul
impozabil şi impozitul pe venit.
4) Inlesniri fiscale acordate agentilor economice
Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate
pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura, micul business,
cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.
În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:
a) Întreprinderile micului business;
b) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;
c) Cooperativele agricole de prestări servicii;
d) Agenţii economici ce efectuează investiţii
e) Rezidenţii zonelor economice libere;
f) Autorităţile şi instituţiile publice;
g) Organizaţiile necomerciale.
Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d) sunt
acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal
Agenţii micului business sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în
cazul când îndeplinesc următoarele condiţii:
1. Dacă depune de o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
2. Dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la 19 persoane;
3. Suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;
4. Nu admit restanţe la bugetul public naţional
La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business, care
obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o reducere cu 35%
a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.
Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani şi
ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu
condiţiile:
• Dacă depunece o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
• Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;
• Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală. Această facilitate
este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:
- Numărul salariaţilor;
- Volumul producţiei (serviciilor prestate);
- Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.
Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din Legea 73-
XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu condiţia că
cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi
serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de
către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al Codului Fiscal).
Înlesnirile acordate pentru investiţii (art 491 CF)
Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat au dreprul la următoarele
înlesniri:
Capital Tipul înlesnirei Perioada Condiţia de bază de acordare a
social scutirii
1 2 3 4
250 mii
dolari SUA
la reducerea cu 50% a
impozitului pe venit
5 ani
consecutivi
cel puţin 80% din suma scutirii se
repartizează pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în programe de
stat şi ramurale
2 mln. dolari
SUA
scutire totală 3 ani
consecutivi
cel puţin 80% din suma scutirii se
repartizează pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în programe de
stat şi ramurale
5 mln. dolari
SUA
scutire totală 3 ani
consecutivi
cel puţin 50% din suma scutirii se
repartizează pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în programe de
stat şi ramurale
10 mln.
dolari SUA
scutire totală 3 ani
consecutivi
cel puţin 25% din suma scutirii se
repartizează pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în programe de
stat şi ramurale
20 mln.
dolari SUA
scutire totală 4 ani
consecutivi
cel puţin 10% din suma scutirii se
repartizează pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în programe de
stat şi ramurale
50 mln.
dolari SUA
scutire totală 4 ani
consecutivi
Rezidenţii zonei economice libere beneficiază de următoarele facilităţi privind impozitul pe
venit:
Impozitul pe venit obţinut de la vinderea mărfurilor (serviciilor) originare din zona
economică liberă prin exportul lor în afara teritoriul vamal al Republicii Moldova se
percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită;
Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă cu excepţia
rezultatelor obţinute de la realizarea mărfurilor (serviciilor) exportate în afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 75 la sută din cota
stabilită;
Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent
cu cel puţin l mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de
3 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din
zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent
cu cel puţin 5 mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de
5 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din
zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile
publice finanţate din:
• Bugetul de stat;
• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;
• Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de
impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:
• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;
• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete,
desfăşurate de această organizaţie necomercială;
• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau
proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;
• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de
documentele de constituire;
• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al
organizaţiei, fondator sau persoane particulare;
• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.
în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include:
• Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii, învăţământului, ştiinţei şi culturii;
• Organizaţiile sindicale, religioase, asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor,
• Societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea
scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti;
• Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale;
• Partidele şi alte organizaţii social-politice.
5. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit
Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului
pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).
Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:
1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar RF )pe
parcursul anului fiscal.
RF =
Venituritotale
(Clasa VI de conturi)
-
Cheltuieli totale (clasa
VII de conturi)
2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate
prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate
prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D
4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al modificării
profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor.
RFajust =
rezultatul din
activitatea economică-financiară
+Ajustările veniturilor
-Ajustările
cheltuielilor
5. Se determină cheltuielile efective de sponsorizare şi filantropice şi a cheltuielilor
documentar neconfirmate în limitele stabilite de CF, care se exclud din venitul ajustat.
6. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut
loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.
7. Se determină veniturile scutite de impozit(facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1 D).
8. Se determină venitul impozabil (Vimp)
Vimp = RFajust -
cheltuielile de
sponsorizare si
filantropice
-cheltuielile
documentar neconfirmate
-
perderile fiscale ale
anilor precedenţi
-facilitaţile acordate din venit
9. Se calculează impozitul pe venit
Impozit pe venit
= Vimp x Cota
10. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit.(anexa 3.3)
11. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit
Sarcina fiscală =Impozit pe
venit-
Facilităţile din impozit
12. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile
respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe
venit reţinut la sursa de plată cuprinde:
a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în mărime
deplină.
b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita ponderii
venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.
Ex. SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 mii lei. Venitul
reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4,4 mii lei. Venitul impozabil este de 540
mii lei. Impozitul pe venit constituie 81,0 mii lei =(540 mii lei X 15%).
- Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul
venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7%
- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate
fi trecut în cont la plata impozitului în RM: 81000*3,7%=2997 lei
Prin urmare, din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei va fi
recunoscută în RM 2997 lei.
13. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform
art.84 al CF).
14. Se determină relaţiile contribuabilului cu buget la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea
sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.
Impozitul pe venit
spre plată (sau spre restituire)
=Sarcina fiscală
-
Impozitul achitat la sursa de
plată
-Impozitul achitat în
rate
6.Achitarea impozitului pe venit în rate.
Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea de
întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31
decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:
1. sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale
contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în rate în mărimi
egale cu din suma respectivă .
2. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de
seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)
Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite
impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din
suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până la 31 decembrie ale
anului fiscal.
Dacă contribuabilul planifică:
• Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau
• Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit, sau
• Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine impozitul
pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi
achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în considerare suma
impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.
7.Prezentarea declaraţiei fiscale.
Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit se efectuează de următorii
contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului:
1) persoane juridice rezidente
- societăţi pe acţiuni
- societăţi cu răspundere limitată
- cooperative
- întreprinderi de arendă
- întreprinderi de stat şi municipale
- fonduri de investiţii
- instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei
şi culturii
- asociaţii obşteşti
- asociaţii ale patronilor
- fundaţii
- organiţaţii social-politice
- organizaţii sindicale
- organizaţii religioase
- organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor
- alte organizaţii prevăzute de legislaţie
2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică
- întreprinderile individuale
- gospodăriile ţărăneşti
3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor RM
4) socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult
20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor
între proprietari.
Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit
pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.
În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie a unor informaţii sau a greşelilor
şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are dreptul să prezinte o
dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea de seamă pentru perioada
fiscală următoare.
Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe
o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.
În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana
responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale
despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În termen de 60 zile de la
luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
8.Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de plata, inclusiv . reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit.
.
Orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri
prealabile ale impozitului pe venit la sursa de plată din următoarelor venituri:
1. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate),tinind cont de scutirile
solicitate de angajat şi cotelor în vigoare stabilite pentru veniturile
peroanelor fizice.
2. dobînzi şi royalty (15%)
3. din alte plăţi efectuate în folosul rezidentului( de 10% )
4. locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi
imobiliare câştigurile de la acţiunile de publicitate, dacă mărimea fiecărui câştig în parte nu
depăşeşte 10 % din scutirea personală simplă pentru anul de gestiune (450 lei pentru 2006)
în mărime de 5 % din toate plăţile efectuate în folosul peroanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.)
în mărime de 5 % din plăţile efectuate în favoarea persoanelor juridice pentru următoarele
servicii:
- locaţiune, leasing, darea în arendă
- servicii de publicitate (reclamă)
- servicii de audit, contabilizare
- servicii de management, marketing, consultanţă
- servicii de protecţie şi pază a peroanelor şi bunurilor
- servicii în domeniul tehnicii de calcul
- alte servicii în domeniul informaticii.
6. din plăţile efectuate în folosul peroanelor nerezidente în mărime de:
- 15% -royalty
- 10% -primele de asigurare sau reasigurare
- 10% - dobîndă
- 10% - alte plăţi
- Plăţile, inclusiv devidentele ,indreptate spre achitare persoanelor fizice, în formă
monetară şi nemonetară , a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu
este calificată ca venit impozabil pentru persoane fizice (15%)
Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o
lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile
Agenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă
lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut cu exceptia impozitului aferent unor
tipuri de venit la care se efectuiaza retinerea definitiva .
Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din
acesta (forma IRV 06), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o
categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi, nerezidenţi) pe tipuri de
plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total din royalty) etc.
Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.
Anual se prezintă :
1. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi , efectuate
de patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma
IAL 04)
2. Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de
venit, altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS
04)
3. Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile
salariale, achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 04)
În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în
folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la sursă.
Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31
ianuarie a anului următor).
