telemedicina inginerie medicala_2

8/13/2019 Telemedicina inginerie medicala_2

1/24

Telemedicin

Capitolul 2 Scopul, beneficiile silimit rile telemedicinii

sl.dr.ing. erban OPRIESCU


2/24

Categorii de TelemedicinaPe msura dezvoltrii tehnologice s-au evideniat patru tipuri detelemedicina si tele-asistenta: Tele-consultatie

Tele-educatie Tele-monitorizare Tele-chirurgie

1. Tele-consultatiaConsultaia medicala sta la baza practicii clinice. Tele-consultatia este ceamai frecvent folosita procedura tele-medicala, aprox. 35% din utilizareareelelor telemedicale, restul reprezentnd tele-educatia si administrarea.O teleconsultatie poate fi intre doi sau mai muli medici, sau intre unul saumai multi medici si un pacient.Cel mai simplu: doi doctori discuta la telefon despre un caz.Cel mai frecvent: un pacient comunica cu medicul sau printr-o legatura de

videoconferinta, in timp real.


3/24

Categorii de Telemedicina1. Tele-consultatiaAlta posibilitate: tele-radiologia = transferul de radiografiiTachakra si Haig (1999) identificau urm toarele cerin e pentrudesf urarea unei tele-consultatii: Stabilirea scopului consultaiei. De exemplu: diagnosticul unei stri,

monitorizarea progresului tratamentului, dezvoltarea de noi practici pentru medici etc.

Stabilirea coninutului. Consultaia trebuie sa se limiteze la aspectelemedicale relevante si evitarea ntreruperilor.

Cunoaterea echipamentelor. Cei implicai trebuie sa cunoasc funcionarea echipamentelor de tele-consultatie folosite.

Formalizarea delegrii responsabilitatii clinice. Medicul sa se poat baza pe asistentul medical care poate acompania pacientul. Efectuarea documentarii. Procedurile efectuate trebuie clar nregistrate

si documentate in dosarele specifice.


4/24

Categorii de Telemedicina2. Tele-educatiaAccesul la Internet are un cost redus si ofer excelente resurse educaionale.Tipuri de tele-educatie: Educaie clinica din teleconsultatie Educaie clinica prin Internet Studiu academic prin Internet Educaie publica prin Internet

a) Educatia clinica prin teleconsultatieSe refera la tele-consultatia intre un expert si unul sau mai muli asistenimedicali (ne-experti) sau medici generaliti. Asistentul se afla in aceeaicamera cu pacientul, iar expertul e la distanta. Non-expertul / medicul generalist poate ajuta pacientul sa-si exprimesimptomele si le poate interpreta. De asemenea, generalistul poate explica pacientului diagnosticul si recomandrile specialistului.Generalistul va beneficia si el de consultaie avnd rol activ (comparativ cuasistarea pasiva la un curs sau citirea unor carti de specialitate)


5/24

Categorii de Telemedicinab) Educa ia clinica prin InternetWWW-ul e accesibil si convenabil, iar aplicatiile pot fi: teleconsultatii intrespecialisti, training in medicina pentru comunitati rurale, video-conferinte,formarea medicala continua etc.Clinicienii au acces la resurse web excelente, baze de date medicale online precum: PubMed, National Electronic Library for Health (NELH din UK), National Library of Medicine (NLM din SUA), Medline etc.Aceste baze de date contin motoare de cautare puternice care vin in ajutor lastabilirea diagnosticului, posibilitati moderne de tratament, asocieri cu altemedicamente, practici medicale etc.


6/24


7/24

Categorii de Telemedicinac) Studiu academic prin Internet

Invatamantul la distanta este tot mai utilizat de universitati, mai ales indomeniul formarii continue.Programe educationale inovative sunt dezvoltate prin colaborari intreuniversitati si clinicieni din spitale.Exemple: EuroTransMed (ETM), proiectul Advanced Informatics inMedicine (AIM), IT-EDUCTRA etc.Invatamantul la distanta este inca la inceputuri, si dezvoltarea acestuia estein expansiune, fiind foarte potrivit pentru publicarea de informatiimultimedia medicale, si ofera posibilitati de cautare dupa continut etc.


8/24

Categorii de Telemedicinad) Educa ia publica prin TelemedicinaSe refera la educaia comunitatii in ansamblu privind sntatea publica.Exemple: probleme de nutriie, dieta, exerciiu fizic si igiena, informaiidespre anumite boli precum cancerul.Informatia poate fi tintita prin mijloace de promovare (de exemplu intr-unmall), sau descoperita prin navigare pe internet.Ar trebui ca autorii materialelor sa cunoasca publicul tinta, sa adaptezeinformatia dupa consultari publice sau sondaje.Stilul si continutul trebuie adaptate cunostintelor publicului tinta.Paginile web pot oferi FAQ sau Forum-uri pentru discuii intre pacienti cu probleme similare.

Se prefera accesarea informaiilor furnizate de organisme oficiale, si nu aoricror postri pe Internet, care pot fi chiar periculoase datorita:informaiilor alterate sau incomplete, neprecizarea efectelor negative,fraude gen terapii miraculoase etc.

Fa de Internet, radioul si TV sunt surse de informaie mai credibile, sideocamdat cu impact mai mare.


9/24

Categorii de Telemedicina3. Tele-monitorizareaTelemonitorizarea reprezint utilizarea unei legturi de telecomunicaii pentru a prelua in mod repetat date despre starea pacientului.Achiziie: manuala (telefon, fax, PC) sau automata (in timp real sau in modstocheaz si trimite).Pacientul poate fi: acas, in spital, in avion, sau poate purta un dispozitivmedical mobil.

Scopul monitorizrii: eventuale ajustri ale tratamentului.S-a dovedit utila mai ales la hipertensivi si diabetici. Mai ales persoane invarsta, cu dizabilitati, dar si calatori (in avion etc.)Alta opiune: a reaminti momentul lurii tratamentului.In general nu se aplica la situaii critice, dar sunt si excepii: tele-cardiologie(trimitere de ECG, echografii cardiace etc.)


10/24

Categorii de Telemedicina4. Tele-chirurgiaTelechirurgia cuprinde doua abordri:a) Asistena data de specialiti (la distanta) unor chirurgi din sala de

operaie, prin intermediul telecomunicaiilor, PC etc. Poate ficonsiderata o ramura a tele-educatiei.

b) Tele-chirurgia propriu-zisa: un chirurg aflat la distanta opereaza un pacient prin comandarea unui robot.

Opera ia LindberghJacques Marescaux a realizat la 7 septembrie 2001, de la New York, o premier mondial n telechirurgie, opernd de litiaz biliar o pacient aflat la Strasbourg; (operaia Lindbergh, dup numele celui care a traversat primul cu avionul Oceanul Atlantic).


11/24

Categorii de Telemedicina4. Tele-chirurgia

Opera ia Lindberghablaia unei vezicule biliaire unei paciente de 68 de ani aflat laStrasbourg, de ctre un chirurg aflat la New York (7500km distanta).Mai mult precizie pentru chirurg? Da, prin diferite scri de demultiplicarea gestului chirurgical, printr-o navigare n stereo-viziune mrit (3D), prindebreiajul braelor robotuluii prin eliminarea finelor tremur turi parazitatede computerul care se interpune ntre minile practicianuluii instrumentelearticulate.Operatorul, aezat confortabil, ntr-o poziie ergonomic n faa uneiconsole, la distan de pacientul su, total imers n cmpul operator,

manipuleaz manete...asta i permite s efectueze o chirurgie complex,r mnnd n acelai timp miniinvaziv, evitnd largi incizii traumatice pentru bolnav.

Film YouTube


12/24


13/24

Pacieni si cadre medicale

Care sunt diferenele intre consultaia clasica si tele-consultatie si cumafecteaz telemedicina pe pacieni / medici.1. Percep ia pacien ilor fa de TelemedicinaPacienii sunt preocupai in general de confidenialitatea tele-consultatiei,adic: ascultare/vizionare de terte persoane, inregistrari, folosirea in scopurieducative etc.Confidentialitea trebuie asigurata, iar, in cazuri excepionale (ex. Medicirezidenti), trebuie cerut acceptul pacientului.Alte ngrijor ri: capacitatea monitorului, si a transmisiei in general, de areda fidel starea pacientului (imagine clara, sunet de calitate etc.);teama demalpraxis datorat tehnologiei .

Tele-asistenta la domiciliu necesita instruirea pacientului cu tehnologia, pentru a se putea concentra asupra descrierii starii sale (tele-educatie).Dar, persoanele in varsta pot fi pasive , ca si cum ar privi la TV , in loc de ainteraciona cu medicul (chiar daca e doar o imagine).


14/24

Pacieni si cadre medicale2. Cadre medicale si tratamente efectuatePercepia pacientului e strns legata de tratamentul primit.Prezenta unui cadru medical (asistent, generalist etc.) alturi de pacient, intimpul sau dup discuia online cu specialistul este benefica.De asemenea, cadrul medical poate antrena pacientul cu tehnologia.Tachakra si Haig (1999) au stabilit urm torii pa i:

Explicarea procedurii pentru pacient (scop, desf urare etc.)

Stabilirea conexiuniiIntroducerea participanilor Rezumarea strii pacientului, scopul legturii, istoricul pacientuluiEfectuarea tele-examinarii (interviu)

Trimiterea rezultatelor analizelor sau alte dateDiscutarea diagnosticuluiDiscutarea pronosticului, stabilirea tratamentului, alte lmuririnchiderea conexiunii


15/24

Pacieni si cadre medicale2. Cadre medicale si tratamente efectuateAlt aspect:video-conferinte intre specialisti , in absenta pacienilor: rol detraining, dezvoltarea metodelor de tele-diagnostic, lucru de echipa,consultri pentru dezvoltarea de noi programe de telemedicina etc.

3. Schimbarea nivelului de cuno tin ePercepie invechita: medicul e expertul, iar pacientul e nespecialist, nu poate nelege problemele medicale, chiar daca i se explica.Studii recente au ar tat ca pacienii doresc nu doar o informare asupra striilor, ci si o implicare directa in tratament.Pacienii devin tot mai informai de avansul tehnologic, opiunile lor etc.

Frecvent un pacient este mai informat despre starea lui dect medicul defamilie, care nu are timp sa navigheze pe Internet.


16/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii1. Beneficiile Telemedicinii Acces mai bun la servicii medicale Asisten medical de calitate Imbunatatirea comunicrii intre cadrele medicale

Formare continua mai facila si mai buna Acces mai bun la informaii Utilizare mai buna a resurselor Reducerea costurilor

a) Acces mai bun la servicii medicaleExtinderea accesului la servicii medicale pentru zonele rurale saudefavorizate, persoane cu dizabilitati etc. Ar trebui sa fie un aspect strategic,inclus in programele guvernamentale.Creterea confortului pacienilor prin reducerea deplasrilor si castig detimp, att pentru pacient cat si pentru medic.Exemplu: tele-asistenta.


17/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii1. Beneficiile Telemediciniib) Asisten medical de calitateAccesul la un medic specialist cand nu este disponibil local.Intervenie rapida, in faza incipienta.

Intervenie fara ntreruperi simonitorizarea progresului tratamentului.c) Imbunatatirea comunic rii intre cadrele medicaleTrimiterea rapida de fiiere (ex: prin email) cu antecedentele pacientului,

radiografii, analize, diverse note etc.Comunicaiile digitale ofer : transmisie de calitate, posibilitatea transmiteriiunui volum mare de date (nregistr ri video etc.) intr-un timp scurt.

d) Formare continua mai facila si mai bunaTele-educatie, oferirea de cursuri medicale online pentru public.Multe tari promoveaz accesul la IT si Internet pentru familii cu bugetredus, elevi sau studeni etc. Internetul poate fi utilizat pentru promovarea

programelor de sntate, a centrelor nou aprute etc.


18/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii1. Beneficiile Telemediciniie) Acces mai bun la informa iiSe refera la efortul individual de a prelua informaii de pe Internet si/saualte surse pentru a rezolva probleme specifice.

Ex: medicul caut informaii despre un caz intr-o biblioteca online. Sau pacientul caut informaii despre starea lui.

f) Utilizare mai buna a resurselor

Este legata de punctul e). Se prefera partajarea resurselor in mod public,fa de replicarea lor (ne-economica, utilizare rara).Pot fi partajate si resurse hard (RMN etc.) pentru mai muli specialiti.

g) Reducerea costurilor Este greu de demonstrat pe scara larga deocamdat.Dar a fost dovedita pentru: tele-radiologie, tele-asistena persoanelor innchisoare, persoanelor vrstnice, diabetici, hipertensivi.


19/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii (C3)2. Limit rile Telemedicinii Slaba relaie medic-pacient Insuficienta relaionare intre specialitii din sntate Tehnologie impersonala

Dezorganizare Nevoia de pregtire suplimentara Dezvoltare dificila a protocoalelor Nesigurana calitatii informaiei medicale

Rate sczute de utilizarea) Slaba rela ie medic-pacient Interpunerea tehnologiei intre medic si pacient este sursa de dispute, mai

ales daca dispozitivele necesita ajustari repetate sau daca se strica.Relatia medic-pacient poate fi imbunatatita prin prezenta, alaturi de pacient,a unui cadru medical.Probleme legate de confidenialitate si aspecte legale au mai fostmentionate.


20/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii2. Limit rile Telemediciniib) Insuficienta rela ionare intre speciali tii din s n tateTelemedicina poate fi o ameninare la practicile consacrate (preferate). Deexemplu un medic entuziast ncearc sa-si conving colegii sa foloseasca

legaturi (de telemedicina) fara discutii sau pregatiri prealabile.Specialistii ar trebui sa fie constienti de beneficiile clinice.

c) Tehnologie impersonalaReiteram problemele care pot aprea mai ales la persoanele non-tehnice, deexemplu persoanele in varsta, care pot fi derutati sau neincrezatori.O pregatire tehnica prealabila si mentenanta echipamentelor pot minimizaaceste dificultati.

d) DezorganizareIntroducerea noilor tehnologii determina perturbari si ingrijorari, deexemplu: teama de ore de munca suplimentare, teama ca telemedicina cautadoar profit economic, lipsa de training, standarde deficitare etc.Acestea reprezint riscuri ce trebuie prevazute din faza de proiect.


21/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii2. Limit rile Telemediciniie) Nevoia de preg tire suplimentaraEducaia si trainingul sunt elemente cheie, dar au costuri considerabile. Nevoia educationala e directionata pe promovarea potentialului

telemedicinii intre clinicieni, convingerea scepticilor etc. Trebuie subliniatce castiga fiecare.Trainingul acoper : instalarea si utilizarea echipamentelor, procesulteleconsultatiei, producerea de documentaie, nregistr ri, rezultate etc.

f) Dezvoltare dificila a protocoalelor Dezvoltarea protocoalelor (pentru caile de comunicatii) este cel maiimportant aspect si cel mai consumator de timp.Este un efort multi-disciplinar, de lucru de echipa (cu pregatiri diverse, ex:medici, asisteni medicali).Trebuie identificate resursele tehnice necesare -> costurile necesare.


22/24

Beneficiile si Limitrile Telemedicinii2. Limit rile Telemedicinii

g) Nesiguran a calitatii informa iei medicaleUn exemplu a fost menionat anterior: informaia nesigura de pe Internet.

h) Rate sc zute de utilizareExista riscul ca un sistem de telemedicina sa fie instalat cu entuziasm, iarapoi sa ramana nefolosit.Din fericire majoritatea echipamentelor sunt ieftine si suficient de flexibile

pentru a fi mutate / refolosite in alta parte (de exemplu la un studiu pilot).


23/24

Bariere in calea progresului Ne vom concentra aici asupra factorilor externi care pot inhiba dezvoltarea,daca nu sunt eliminai sau clarificai.Putem identifica urmtoarele categorii de bariere: Standardele si infrastructura de telecomunicaii

Eficienta economica Politicile si strategiile naionale Aspectele legale si etice

a) Standardele si infrastructura de telecomunica iiLegtura de comunicatii poate sa fie cu fir sau fara fir (wireless).Majoritatea legaturilor sunt ne-dedicate, si au fost instalate in cladiri pentruscopuri generale (telefonie, fax, Internet etc.).

Aplicatiile de telemedicina partajeaza aceste legaturi cu alte aplicatii, iarlargimea de banda (bandwidth) este limitata. Rezulta o limitare a cantitatiide informatie care poate fi transferata, si a vitezei de transfer.Exemplu: video-conferinta necesita o viteza de transfer mare (ex. 1Mbps).

Pot aprea incompatibilitati, nepotriviri de standarde si protocoale.


24/24

Bariere in calea progresuluib) Eficienta economicaEste un important subiect de dezbateri intre specialiti.Majoritatea proiectelor pilot au fost finantate de guverne / granturi decercetare, si se pune problema auto-finantarii.

Progresul tehnologic implica mereu costuri suplimentare.c) Politicile si strategiile na ionaleE vorba de absenta politicilor si strategiilor naionale.Multe tari au elaborat legi si directive care incurajeaza dezvoltareadomeniului (ex: SUA, UK, Australia, Malaysia etc.)

d) Aspectele legale si eticePot fi: confidenialitate si securitate, dreptul de acces al pacienilor, protecia datelor, standarde in sntate, malpraxis, fiabilitateaechipamentelor, acreditarea specialitilor, salarizarea lor, drepturi de proprietate intelectuala etc.Ex: un medic are licenta intr-o tara; poate practica telemedicina in alta?Sau: cum este pltit un medic care nu face parte dintr-o organizaie?

telemedicina inginerie medicala_2

Documents