Concavitatea necesară aplicării intermediarilor ovoidali poate fi obţinută la nivelul crestei: A. în alveolele rezultate după îndepărtarea unei proteze mai vechi; B. imediat postextracţional C. crearea unei alveole prin frezaj în ţesutul conjunctiv; D. cu o grefă epitelio – conjunctivă; E. toate răspunsurile de mai sus. BC.

Design-ul imaginat de Hood pentru corpul de punte suspendat: A. reprezintă un corp de punte modificat în scopul optimizării igienei; B. are suprafaţa mucozală convexă în sens V – O; C. oferă o rezistenţă sporită la joncţiunea cu elementele de agregare; D. reduce gradul de încovoiere sub acţiunea forţelor masticatorii; E. are indicaţii restrânse, nefiind fizionomic. ABCD

*Obţinerea unor efecte estetice deosebite în zona frontală: A. se poate realiza folosind design-ul lui Hood pentru intermediarii corpului de punte; B. este posibilă prin utilizarea corpului de punte cu culise; C. presupune confecţionarea unui corp de punte cu bară metalică, peste care vor fi realizaţi intermediari propriu-zişi din ceramică; D. acelaşi răspuns ca la punctul C, dar cu intermediari realizaţi din RDC, folosind tehnici directe de machetare; E. acelaşi răspuns ca la punctul D, dar numai în edentaţii uni-, cel mult bidentare D

Indicaţi raportul incorect al intermediarilor unei punţi dentare cu creasta edentată: A. intramucos; B. intraalveolar; C. infraperiostal; D. ovoid; E. în semişea. CD

Intermediarii integral metalici ai unei proteze fixe se pot realiza: A. în raport suspendat cu creasta edentată, ori de câte ori este posibil, deoarece asigură cea mai bună igienizare; B. cu contact punctiform cu creasta, deoarece permite realizarea unor ambrazuri cervicale largi; C. în contact tangenţial liniar cu creasta alveolară; D. cu un modelaj care să permită unei periuţe înclinate la 450 să aibă acces optim; E. în semişea pentru situaţiile în care, în zona de sprijin, creasta alveolară este lată CD

Dezavantajele corpului de punte suspendat constau în: A. igienizare dificilă;

B. proliferarea mucoasei în spaţiul de sub intermediari, mai ales dacă acesta nu este suficient de mare; C. acumulare de placă bacteriană la zona de trecere între elementele de agregare şi corpul de punte; D. disconfortul determinat de spaţiul de sub intermediari; E. este nefizionomic. ABCD

Efectul fizionomic, comparabil cu al reconstituirilor ceramice, se poate obţine folosind sistemul Targis – Vectris: A. datorită posibilităţilor de lustruire performantă a RDC B. deoarece are un procent crescut de particule de sticlă silanizate; C. pe seama biomimetismului; D. variabilitatea nuanţelor ceromerului; E. datorită fibrelor de sticlă. BD

Legătura chimică ce stă la baza sistemului Targis – Vectris se bazează pe: A. structura tridimensională omogenă a ceromerului B. legătura matrice Vectris – matrice Targis; C. legătura fibre Vectris – silan – matrice Targis; D. legătura fibre de polietilenă Vectris – matrice Targis; E. dispersia particulelor de sticlă silanizate în matricea organică. BC

Restaurările fixe metalo – polimerice utilizează pentru realizarea intermediarilor: A. dinţi artificiali polimerici ce vor fi modificaţi şi adaptaţi în spaţiul dintre elementele de agregare; B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de ceară; C. elemente preformate din ceară D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fără reziduuri; E. benzi de ceară. ABCD

1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilorb. denivelarea planului de ocluziec. modificări ale ATMd. disfuncţii mandibularee. toate cele de mai suscorect e – pg.4352.Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:a. în zona laterală mandibularăb. la distanţă 0,5mm de muchia cresteic. în spaţiu protetic de minim 6mmd. în zona laterală maxilarăe. în sens M-D un spaţiu de 10mmcorect a., c, e – pg.4623 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:

a. când nu există exigenţe esteticeb. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezialc. nu necesită preparaţii dentare importanted. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mme. malpoziţii dentarecorect a, b, c – pg.4404. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:a. design rotunjit al feţei mucozaleb. se igienizează uşorc. indicat în zone unde estetica este principalul obiectibd. la creste latee. creste îngustecorect a, b, c, d, - pg.4635. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă:a. grefa epitelio-conjunctivăb. adiţie de os de la pacientc. hidroxiapatităd. biovitroceramicăe. toate cele de mai suscorect e –pg. 4666. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:a. grefa epitelio-conjunctivă 304b. biovitroceramicac. autogrefad. os bovin granulate. hidroxiapatitacorect a – pg. 4677. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană:a. metalul bine lustruitb. ceramica glazuratăc. polisticleled. răţini acrilicee. compozitecorecta, b –pg.4688. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală:a. toate suprafeţele să fie convexeb. netede şi finisatec. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minimd. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţie. toate suprafeţele plane ,bine finisatecorect a, b, c, d – pg.4699. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:a. mai mare de 6mmb. este mai mic de 5mmc. în zona laterală la mandibulăd. în realizarea unei punţi suspendatee. creste exostotice

corect b, c, d, - pg 47110. Corpul de punte semifizionomic în casetă :a. este metalic pe faţa mucozalăb. este metalic pe faţa oralăc. metalic pe faţa mucozală şi oralăd. metalic pe faţa ocluzalăe. nu are metal aparentcorrect c –pg47211. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:a. se utilizează în zona frontală maxilarăb. în zona frontală mandibularăc. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”d. forma ovalarae în formă de “T”corect a, c, d, e, - pg.47412. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au:a. punct de topire egal cu cel al masei ceramiceb. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramiciic punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramiciid.coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramiciie. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii 305corect c, d – pg. 47513. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:a. cu 3mm mai redusă la nivel zonelor de placareb. cu 2mm mai redusă la nivelul zonelor de placarec. toate feţele vor fi rotunjited. cu 1mm mai redusă la nivelul zonelor de placaree. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor14. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să:a. prezinte suprafeţe planeb. suprafeţe convexec.raport tangenţial cu creastad. raport punctifor cu creastae. raport în “şa” cu creastacorect b, c – pg 47515. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici:a. se confecţionează din machete prefabricateb. corp de punte foarte rezistentc.legătura aliaj-ceramică este puternicăd. economie de substanţă de aliaje. nici un răspuns nu este corectcorect a, b, c, d, - pg.47916. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:a. rezistenţă limitată la rupereb. rezistenţă limitată la forfecarec. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramiced. utilizate în edentaţii de amplitudine micăe. toate variantele sunt corecte

corect e – pg 44317. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :a. numărul de dinţi stâlpib. vârsta pacientuluic. de realizarea tehnologică a scheletuluid.factori ce ţin de placaje. toate răspunsurile sunt corectecorect e .-pg.44718. Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:a. intensitatea forţei aplicateb. de dimensiunile câmpului proteticc. de modulul de elasticitated. materiale cu grad mare de ductibilitatee. ocluzie gnatologic normalăcorect a. b, c, - pg 44819. Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:a. zona laterală la mandibulăb. zona laterală maxilară 306c. zona frontală mandibularăd. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mme. în bruxismcorect a, d – pg.45720. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:a. erori minime la prelucrare şi manipulareb. adaptare marginală optimăc. nu prduce iritaţii gingivaled. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timpe. pret de cost ridicatcorect a, b, c -44221. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.a. refacerea continuităţii arcadelor dentareb. împiedicarea migrărilor dentarec. refacerea planului de ocluzied. protecşia crestei edentatee. toate variantele sunt corectecorect e – pg.43522. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:a. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentatb. forma crestei edentatec. exigenţe estetice ale pacientuluid. starea ţesuturilor moi care acoperă creastae. de statutul socio-economic al pacientuluicorect a, b, c, d, --pg.45123.Corpul de punte se modelează cu:a. suprafeţe convexe în toate sensurileb. suprafeţe concave în toate sensurilec.cu suprafeţe planed. suprafeţe convexe în sens mezio-distal

e. suprafeţe concave în sensvestibulo-oralcorect a –pg.45224. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .a. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătaseb. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschisec. corp de punte în şad suprafeţe convexe ale corpului de puntee. suprafeţe planecorect a, b, d – pg.455.25. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte:a. sferoidal sau intermediarul igienicb. forma ovoidalăc. cubiced. intramucoasee. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa) 307corect a, b, e – pg.45626. Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:a. are contact intim cu creastab. nu se poate igienizac. produce reacţii inflamatorii tisulared. indicat în zona frontală mandibularăe. senzaţie de disconfort pentru pacientcorect a, b, c –pg. 45827. Corpul de punte în semisa este :a. utilizat în zonele vizibile la maxilarb. retenţionează mai puţin alimentelec. utilizat în zone vizibile la mandibulă âd. utlizat în zonele laterala maxilaree. în ocluzii dezachilibratecorect a,b, c –pg 45928. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:a. să fie esteticeb. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştiic. să respecte ambrazurile cervicaled.să permită igienizareae. toate cele de mai suscorect e –pg 45229. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubulă:a.îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este micb. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor lingualic.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschised. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-Oe. suprafaţa linguală trebuie să fie netedăcorect a, b, c, e – pg. 46030.Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform:a. pe secţiune are formă conică

b. are contact punctiform pe mijlocul cresteic. indicat în zonele laterale mandibulared. indicat în zona frontală maxilarăe. indicat la creste latecorect a ,b, c –pg.460