MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

ANCAa l C u n o a s te rii

Str. Doamnei nr.17-19 Bucureşti, sector 3

Tel: +40-21-312.46.20Fax:+40-21- 312.46.43

E-mail  agentiaagricola@anca-maap.rowww.consultanta a gricola.ro

TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

A CIUPERCILOR

- 2008 -

Importanţa cultivării ciupercilor Ciupercile comestibile constituie pe lângă valoarea alimentară, o cultură rentabilă, care asigură o producţie ridicată, ocupă spaţii reduse în raport cu cantitatea de producţie iar pe acelaşi metru pătrat de suprafaţă construită se pot realiza culturi pe 3-6 nivele.

Valoarea alimentară Compoziţia chimică a ciupercilor diferă de la o specie la alta, în funcţie de stadiul de dezvoltare, de substratul nutritiv pe care se cultivă, de perioada de creştere, de condiţiile de microclimat, etc. Astfel, conţinutul în apă este cuprins între (82 -92%), săruri minerale (0,5-1,5%), substanţe organice (6-16,5% ) care conţin proteine (4-5%), glucide (1-3%), lipide (0,5-1%), enzime, vitamine, acizi organici, uleiuri eterice, etc. În proteinele din ciuperci sunt prezenţi aminoacizi esenţiali, precum şi o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D şi vitaminele din complexul B, fiind considerate energizante şi mineralizante.

Substanţa uscată din ciuperci cuprinde: substanţe azotate 40-45%, lipide 3 -5%, săruri minerale 7-8%, iar substanţele minerale care intră în compoziţia ciupercilor sunt: calciul, fosforul, potasiul, siliciul, fierul, cuprul, magneziul, sodiul, clorul, etc.

În ţara noastră suprafeţele cultivate cu ciuperci comestibile sunt în continuă creştere, pe suprafeţe mari cultivându-se două specii:● Agaricus bisporus (ciuperca de bălegar sau de strat, denumită impropriu champignon);● Pleurotus ostreatus (păstrăvii de fag). Tehnologia de cultură a ciupercilor cuprinde următoarele faze care trebuie parcurse:►stabilirea substratului nutritiv – reţeta compost;►umectarea materiilor;►pasteurizarea termică sau chimică;►incubarea;►fructificarea – recoltarea ciupercilor.

AGARICUS BISPORUS ( Ciuperca albă)

Tipuri de sisteme Pentru cultivarea ciupercilor se utilizează mai multe sisteme :

►sistemul de cultură clasic;►sistemul de cultură semiintensiv;►sistemul de cultură intensiv .

În funcţie de spaţiul de care ciupercăria dispune, sistemul de cultură intensiv poate fi de tip: monozonal, bizonal sau plurizonal.

Spaţii de culturăPentru cultivarea ciupercilor se folosesc următoarele tipuri de spaţii:

►spaţii special amenajate;►spaţii la suprafaţa solului;►spaţii subterane ( îngropate); ►spaţii noi de cultură a ciupercilor.

Pentru cultura ciupercilor, se vor evita spaţiile cu umiditatea relativă a aerului prea ridicată, care prezintă picături de apă pe pereţi şi tavan, deoarece favorizează apariţia mucegaiurilor. De asemenea, se preferă spaţiile cu înălţimea de 2,5- 4 m unde cultura se poate amplasa direct pe pardoseală sau pe 2- 3 nivele de stelaje.

Amenajarea spaţiului de culturăÎn ciupercăriile intensive şi semiintensive este obligatorie ventilaţia

dirijată care se execută prin schimburi şi recircularea aerului în interiorul spaţiului. Aerul necesar într-o ciupercărie este cuprins între 5-20 m3/oră/m2

de substrat nutritiv. Viteza de circulaţie a aerului este de 0,2 – 0,3 m/sec. Volumul util de aer asigurat în spaţiul de cultură este de 2,3 m3/ m2 de spaţiu. În cadrul ciupercăriilor intensive încălzirea se execută aeroterm odată cu ventilaţia. În ciupercăriile intensive răcirea aerului se face şi în bateriile de amestec.

Ciupercăria va fi dotată cu o instalaţie de iluminat pe bază de tuburi fluorescente amplasate central şi lateral.

Consumul de apă la ciupercile Agaricus bisporus este de cca 200 litri/m2 pe ciclu de cultură. Instalaţia de apă este prevăzută cu robinete pentru racordarea furtunului şi cu tije pentru pulverizarea apei.

Dezinfecţia termică a spaţiului de cultură se realizează prin conducte de oţel perforate ce sunt amplasate pe pereţii laterali, în pardoseală, prin care se face şi pasteurizarea substratului.

Pregătirea substratului de cultură ( compost)Producerea ciupercilor din specia Agaricus bisporus se realizează

atât pe un substrat natural format din gunoi de cabaline, cât şi pe un substrat sintetic pe bază de paie de grâu şi gunoi de pasăre, ambele tipuri de compost asigurând aceleaşi rezultate în producţie, dacă sunt preparate corespunzător.

În vederea pregătirii unui compost cu un conţinut corespunzător de azot total, exemplificăm mai jos baza de calcul la reţetele indicate anterior:

Componente Greutatea tone Conţinut de azot

Umede Uscate % N Total N-tone

a) Compost natural:- gunoi de cabaline proaspăt- gunoi de păsări- paie de grâu - colţ de malţ- uree- superfosfat - ipsos

7012121,20,60,62,5

408101,20,60,62,5

1,52,50,54,0

46,0--

0,600,200,050,050,27

--

TOTAL - 62,9 - 11,7

Conţinut de azot total: 1,17x100 = 1,86% 62,9

a)Compost sintetic:- paie de grâu - gunoi de păsări - colţ de malţ

40154

32104

0,52,54,0

0,160,250,16

- uree- superfosfat - ipsos

0,80,62,5

0,80,62,5

46,0--

0,37--

TOTAL 49,9 0,94

Conţinut de azot total: 0,94x100 = 1,88% 49,9

Tehnologia de pregătire a compostului cuprinde două faze distincte:a) compostarea anaerobă (fără aer) care constă în preînmuiere, tasare, omogenizare. b) compostarea aerobă ( cu aer) care constă în întoarceri succesive cu afânare. În această fază nu se mai udă (cu mici excepţii, se mai stropeşte la primul întors) şi nu se mai tasează. Se lasă astfel 4-5 zile, după care încep întoarcerile. Necesarul de compost se calculează în funcţie de suprafaţa utilă ce urmează a fi însămânţată, fiind necesare câte 80-100 kg compost/m2. Cantităţile de materiale rezultate din calcule, se vor folosi numai jumătate deoarece prin procesul de pregătire (preînmuiere, compostare anaerobă, compostare aerobă, pasteurizare) compostul îşi va dubla greutatea.

Cantitatea minimă necesară pentru pregătirea compostului este de o tonă, iar pentru această cantitate este nevoie de o suprafaţă de 10 m2. Niciodată nu se recomandă pregătirea sub o tonă de compost, deoarece acesta nu se încălzeşte şi nu fermentează.

Aşezarea compostuluiAşezarea substratului nutritiv se poate realiza sub diferite forme în

funcţie de sistemul de cultură folosit: în lăzi, în saci din polietilenă, pe stelaje sau direct pe pardoseală, în strat plan.

Miceliul de ciuperci Miceliul de ciuperci reprezintă un preparat biologic pregătit în condiţii de laborator, la care hifele (forme de rădăcină) diferitelor ciuperci

comestibile se găsesc împânzite fie pe suprafaţa boabelor de cereale (grâu, orz, secară, mei), caz în care se numeşte miceliu granulat, fie pe paie de cereale, când poartă denumirea de miceliu clasic. Cantitatea de miceliu folosită la însămânţarea ciupercilor Agaricus bisporus este cuprinsă între 0,7-1,0 kg la 100 kg substrat, ce se repartizează pe suprafaţa de cca un metru pătrat. Din cantitatea de 1 kg folosită pentru însămânţare se opresc 100 g, care se împrăştie pe deasupra straturilor, după finalizarea însămânţării şi se numeşte “miceliul de control”, care trebuie să fie sănătos, lipsit de boli şi dăunători. Însămânţarea

Însămânţarea este operaţia tehnică, prin care miceliul se amestecă în compost. Substratul nutritiv se însămânţează în perioada de toamnă (august-septembrie), în momentul în care temperatura din substrat a scăzut sub 30ºC, iar cea din mediul ambiant este de 24-26 ºC.

Înainte de însămânţare miceliul se mărunţeşte, se împrăştie jumătate din cantitate deasupra stratului, iar restul se introduce în interiorul substratului, după care se împrăştie alt strat de miceliu şi se repetă operaţia până la baza substratului, apoi se nivelează stratul, se tasează şi se împrăştie ”miceliul de control”, după care nu se mai tasează.

Executarea însămânţării miceliului se face numai după stabilizarea temperaturii (24-26ºC), deoarece această metodă de aşezare a substratului nutritiv prezintă avantajul că se preîntâmpină infestarea spaţiului de cultură, a lăzilor de lemn şi a stelajelor.

Incubarea sau creşterea (împânzirea) miceliului în substratul de cultură se realizează la o umiditate de 67-68% şi o temperatură de 24-26ºC. La o umiditate de peste 72% miceliul se distruge, la 70% creşterea este lentă, iar sub 65% se opreşte sau dezvoltarea este foarte lentă. Incubarea durează 20-25 zile în funcţie de tulpina însămânţată şi de condiţiile de microclimat.

Metode de însămânţare şi perioada executării însămânţării Pentru cultivarea ciupercilor se folosesc următoarele metode de însămânţare:

a) însămânţarea în sistem intensiv;b) însămânţarea miceliului prin amestecare cu substratul; c) însămânţarea la suprafaţă;d) supraînsămânţarea.

Însămânţarea miceliului de ciuperci Agaricus bisporus se execută în perioade diferite în funcţie de sistemul tehnologic de cultură folosit.

În cazul sistemului de cultură clasic fără încălzire, însămânţarea se realizează în lunile martie, aprilie şi în lunile august, septembrie, iar în cazul sistemului semiintensiv, cu încălzire dar fără răcire, însămânţarea se realizează în lunile ianuarie, februarie, martie şi din luna august până în decembrie, inclusiv. În sistemul intensiv se poate însămânţa şi recolta în orice lună a anului, fără a exista pericolul temperaturilor prea înalte sau prea scăzute, iar consumul energetic va fi sporit faţă de sistemul clasic.

După 3- 4 zile de la însămânţare, miceliul intră în vegetaţie şi are o creştere rapidă. În această perioadă, miceliul creşte cu 4-5 mm pe zi, astfel încât după 12-18 zile se asigură o împânzire a substratului nutritiv în totalitate. Protecţia fitosanitară a straturilor de cultură se asigură prin stropiri cu diferite substanţe chimice.

Momentul şi tehnica recoltării Primele ciuperci apar sub diferite forme: buchete, butoni şi ciuperci individualizate. Momentul recoltării primelor ciuperci are loc după 18-20 zile de la acoperirea straturilor cu amestec, după 30-35 zile de la însămânţare, în funcţie de tulpină şi sistemul de cultură şi poate fi determinat cu uşurinţă de cultivator, deoarece corespunde apariţiei velumului ( membrana care uneşte marginea pălăriei cu piciorul). Ciupercile apar în 5-6 valuri, fiecare val fiind format din 3 - 6 recoltări la interval de 2-3 zile şi variază în funcţie de temperatură. Recoltarea ciupercilor se execută manual direct în spaţiul de cultură, prin apăsarea uşoară a pălăriei şi cu răsucirea simultană până la desprinderea din amestecul de acoperire.

La sfârşitul perioadei de cultură se vor lua următoarele măsuri pregătitoare:

- în ultima săptămână nu se vor executa acoperirea suplimentară şi tratamentele fitosanitare, iar temperatura se va ridica la 18°C în sistemul de cultură intensivă;

- în cazul culturilor intensive, înainte de evacuarea substratului uzat se aplică tratamentul termic cu abur şi se introduc senzorii termometrelor cu citire la distanţă.

PLEUROTUS SPP. (BUREŢI)

Valoarea nutritivă Valoarea nutritivă a ciupercilor este dată de conţinutul ridicat în proteine (2,7- 4,0% s.u.), de hidraţii de carbon (3,5-5,0% s.u.) şi de sărurile minerale (0,1-1,0% s.u.). Ciupercile proaspete conţin o mare cantitate de apă 85-90%, iar structura proteinei evidenţiază toţi aminoacizii esenţiali şi necesari în alimentaţia omului. Ciupercile sunt bogate în vitamine ca: tiamina-B1, riboflavina-B2, acidul ascorbic-C, acidul nicotinic, acidul pantotenic şi vitamina D, K.

Tipuri de spaţii de cultură Cultura în sistem clasic sau gospodăresc se realizează în 2 cicluri pe an şi se pot utiliza următoarele spaţii:

►neadăpostite: în aer liber şi umbrare;►închise parţial: răsadniţe, magazii, şoproane, balcoane;

►închise: pivniţe, solarii, grajduri, sere, etc.Cultura în sistem industrial intensiv se realizează în 4-6 cicluri de

producţie pe an şi se utilizează un spaţiu solid din beton, piatră sau cărămidă cu o etanşeizare bună pentru a asigura condiţii de microclimat tot timpul anului.

Pregătirea spaţiilor de cultură Pregătirea spaţiilor de cultură constă în repararea, curăţarea şi dezinfecţia chimică a spaţiului de cultură.

Substratul de cultură

Pentru pregătirea substratului de cultură la ciupercile Pleurotus sunt necesare materii prime, materii auxiliare şi amendamente. Ca materii prime se folosesc paiele de grâu sau de orz, ciocălăii de porumb, scoarţă de foioase, de răşinoase, rumeguş de foioase, frunze de stejar, talaş, materiale care nu intră în circuitul economic. În grupa materialelor auxiliare intră boabele de orz, ovăz, porumb, deşeuri de hârtie, iar în cea a amendamentelor, carbonatul de calciu (creta

furajeră), varul stins, sulfatul de calciu (ipsos).

Însămânţarea cu miceliu

Însămânţarea se poate face pe o platformă, dezinfectată în prealabil cu formalină 2%, sulfat de cupru 4%, unde se aşează o cantitate de 100 kg material celulozic la o tranşă, în vederea unei bune omogenizări. Lucrarea se execută şi în căzi, bazine cu o capacitate de cel puţin 100 kg substrat. Cantitatea de miceliu necesară pentru 100 kg material umed este de 3 kg. După însămânţare, substratul cu miceliu şi amendament se repartizează în diferiţi recipienţi (lăzi, saci, coşuri, etc.), se tasează , iar pe deasupra lor se presară miceliul de control.

Incubarea Perioada de incubare începe din momentul însămânţării miceliului şi se consideră terminată când miceliul s-a împânzit şi urmează apariţia primordiilor. Incubarea durează 15-20 zile şi necesită o temperatură de 20-22 °C. În această fază nu se udă deoarece miceliul se distruge în totalitate, iar substratul se brichetează (se întăreşte), se compactizează prin creşterea hifelor miceliene, astfel încât se poate scoate din sac sau ladă, menţinându-şi forma. Incubarea poate avea loc în camere speciale, în sistem intensiv – industrial, sau direct în spaţiul de cultură, în sistem clasic. Recoltarea se desfăşoară pe o perioadă de 60-80 zile realizându-se cca 4 valuri de recoltare, în funcţie de substrat, specie şi condiţiile de microclimat din spaţiul de cultură. Ciupercile dintr-un val se recoltează în 4-5 zile, apoi urmează o pauză de 8-10 zile, după care apare alt val.

Producţia obţinută este de 15-30 kg la 100 kg substrat însămânţat.

Cheltuieli pentru producţia de ciuperci:De exemplu, în cazul unui tunel de 200 m2 (în care sunt 2 rânduri de

rastele cu câte 3 rafturi fiecare), la 1 ciclu de producţie sunt necesare următoarele tipuri de cheltuieli:

- 16 tone compost/ciclu x 500 Ron/tonă = 8.000 RON/ciclu- 6 tone turbă x 120 Ron/tonă = 720 RON/ciclu- Tratament pentru cultură: 600 RON/ciclu- Utilităţi: - energie electrică: 480 Ron

- energie termică: 480 Ron- apa tehnologică: 120 Ron

1.080 RON/ciclu- Transport: - compost 1.200 Ron

- turbă 1.200 Ron - produs finit 1.200 Ron

3.600 RON/ciclu- Cheltuieli cu personalul:

2 pers. x 720 Ron x 2 luni = 2.880 Rontaxe salariale ~ 30% : 864 Ron

3.744 RON / ciclu- Alte cheltuieli (telefon, fax, benzină, etc.) 360 RON/ciclu

TOTAL cheltuieli 1 tunel / 1 ciclu = 18.104 RON / cicluÎntr-un an calendaristic se pot obţine până la 4 cicluri de producţie,

deci: TOTAL cheltuieli 1 tunel / 4 cicluri = 72.416 RON/ cicluriTOTAL cheltuieli pentru pregătirea spaţiului în vederea înfiinţării unei noi culturi timp de 4 luni ( 3744 x 2 ) = 7.488RON/ 4 luniTOTAL cheltuiei anuale: 72.416 + 7488 = 79.904 RON/an

1 an = 8 luni ( 4 cicluri x 2 luni) + 4 luni (pregătirea spaţiului pentru înfiinţarea unei noi culturi )

În cazul mai multor tunele (celule de cultura) valorile prezentate se înmulţesc cu numărul de tunele.

Veniturile obţinute din producţia de ciuperci:Producţia de ciuperci dintr-un 1 tunel rezultă astfel:

Suprafaţa cultivată cu ciuperci este pe 2 rânduri şi 3 nivele şi însumează 196 m2 ( 21 m x 1,73 m x 2 rânduri x 3 nivele = 218 m², din care se cultivă 90% din suprafaţă, adică 218 m² x 0,9 = 196 m²)

Recoltarea se face în 3 (trei) faze:Valul I – 11,0 Kg ciuperci/m²Valul II – 15,0 Kg ciuperci/m²Valul III – 10,0 Kg ciuperci/m²Total: 36,0 Kg ciuperci/m²

Într-o celulă de cultură (tunel) avem o suprafaţă de 196 m² de cultură, din care rezultă:

I: 196 m² x 11,0 kg/ m² = 2.156 kg/ m² tunelII: 196 m² x 15,0 kg/ m² = 2.940 kg/ m² tunelIII: 196 m² x 10,0 kg/ m² =1.960 kg/ m² tunel TOTAL 1 ciclu: = 7.056 kg/tunel (7,056 tone/tunel)

Într-un an sunt 4 cicluri de producţie, deci rezultă: 4 X 7.056 kg/ciclu = 28.224 kg/anPreţ estimativ ciuperci: 6,5 RON/Kg

TOTAL venituri 1 tunel / an : 28.224 kg/an x 6,5 RON = 183.456 RON/an