tehnium 06 1981

8/2/2019 Tehnium 06 1981

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1981 1/24

16-17

pag. 18-19

AMATOR . p ~ . ~ PUBlICITATE . pag. 21

PentruREVISTA . pag. 22

Receptor m i n i a t u r ă la t r e n u l e ţ electricIndicator de . IAmplificator

MAGAZIN TEH . . pag. 23BreviarCarnet editorialCircuite logice echivalente AMPLlflCATDR 2150W

P O Ş T A REDACTIEI . . . . . . pag. 24

C i t i ţ i in pag. 11

8/2/2019 Tehnium 06 1981


1 P I I I B I I Ă IPTIIII:LICBULINDUSTRIAL DI 4VI4TIB

Istoria a v i a ţ i e i mondiale nu poateocoli c o n t r i b u ţ i i l e s t r ă l u c i t e ale unormari inventatori români, printre caresînt bine cunoscute numele unor Vuia,Vlaicu, C o a n d ă , autentici d e s c h i z ă t o r i de drum În epopeea cuceririi s p a ţ i u l u i . Valor:oasele t r a d i ţ i i ale a v i a ţ i e i român e ş t i ilustrate de c r e a ţ i a novatoare aunei Întregi galerii de tehnicieni, ingineri sau p i l o ţ i sînt continuate Îmb o g ă ţ i t e a s t ă z i În România s o c i a l i s t ă prin dezvoltarea industriei constructoare de avioane, ale c ă r e i produsesînt apreciate În numeroase ţ ă r i dinlume.

Este firesc ca noul avÎnt al industrieiaeronautice r o m â n e ş t i , concretizat Înrealizarea a numeroase tipuri de aparate de zbor cu diverse d e s t i n a ţ i i c a p a c i t ă ţ i , fie s u s ţ i n u t de o a t e n t ă p r e g ă t i r e a f o r ţ e i de m u n c ă , a cadrelorde muncitori c a l i f i c a ţ i tehnicieni,care vor lucra În a c e a s t ă r a m u r ă devîrf a industriei constructoare de maş i n i din ţ a r a n o a s t r ă .

liceul industrial de a v i a ţ i e din Bucur e ş t i , unul dintre cele patru licee cuprofil similar din ţ a r ă , are drept principale s p e c i a l i z ă r i În p r e g ă t i r e a tinerilor: l ă c ă t u ş mecanic c o n s t r u c ţ i i de

aeronave, mecanic a v i a ţ i e , electriciana v i a ţ i e , electronist, p r e l u c r ă t o r prina ş c h i e r e s c u l e r - m a t r i ţ e r .

Aceste meserii sînt dobîndite deelevii liceului industrial de a v i a ţ i e prin munca e n t u z i a s t ă c o m p e t e n t ă a unui valoros colectiv de cadre didactice - m a i ş t r i , profesori ingineri-,precum d a t o r i t ă e x i s t e n ţ e i unei complexe baze materiale ce cuprinde 11 cabinete, 5 laboratoare, 8 a t e l i e r e - ş c o a I ă .

Dotat la nivelul c e r i n ţ e l o r î n v ă ţ ă m î n tului modern, liceul industrial de aviaţ i e este o a d e v ă r a t ă p e p i n i e r ă a cadrelor necesare unei ramuri industrialea f l a t ă Într-un dinamic proces de dezvoltare.C o n d u c ă t o r u l catedrei de a v i a ţ i e ,

t o v a r ă ş u l inginer Romeo P e r ş u , menţ i o n a citeva din obiectivele procesului

Este Î n d e o b ş l u c r ă r i l e de d i p l o m ă constituie a s t ă z i nu numai proba de maturitate a absolventu lui de liceu, ci capacitatea sade a proiecta realiza un aparat, unmontaj, un instrument util fie pentruautodotare, fie pentru optimizarea unuiproces didactic sau productiv. Rodal c o n s e c i n ţ e l o r pozitive ale i n t e g r ă r i i î n v ă ţ ă m î n t u l u i cu cercetarea prod u c ţ i a , caracterul aplicativ al l u c r ă rilor de d i p l o m ă constituie un atributce f a v o r i z e a z ă pentru a b s o l v e n ţ i i liceului o c u n o a ş t e r e a d e c v a t ă a viitoarelore x i g e n ţ e

ce vor guverna munca lor Înp r o d u c ţ i e . Este firesc ca în aprecierea acestor

l u c r ă r i un rol important s ă - I joacecaracterul original al acestora. Dator i t ă faptului anual n u m ă r u l absolv e n ţ i l o r de liceu este destul de mare,

2

,de integrare cu p r o d u c ţ i a materializate în cadrul liceului: « P r e z e n ţ a unuiparc de aeronave - printre care sen u m ă r ă avioane de ti p IL-14, LI-2,IAK-18, Mig-15, un elicopter- o f e r ă elevilor posibilitatea de a se familiariza cu toate tipurile de aparatajde bord, f u n c ţ i o n a l numai la sol.De asemenea, o serie de teme alel u c r ă r i l o r de d i p l o m ă au drept obiect proiectarea, realizarea verificarea unor aparate, organe dem a ş i n i , panouri f u n c ţ i o n a l e carepot fi utilizate cu mult succes inscopuri didactice. In a c e l a ş i timp,În cadrul a t e l i e r e l o r - ş c o a l ă se luc r e a z ă la finalizarea unei largi gamede micromotoare necesare practic ă r i i modelismului, componentefoarte solicitate de membrii cercurilor tehnico-aplicative din Bucur e ş t i din ţ a r ă . D a c ă În prezentp r o d u c ţ i a elevilor satisface numainevoile cercurilor de specialitatedin ş c o a l ă , se p r e c o n i z e a z ă ca înanul viitor micromotoarele cu cap a c i t ă ţ i intre 2,5 cmc 10 cmcpoaU fi livrate unor beneficiaridin alte u n i t ă ţ i . Valorile înregistrateanual in planul de p r o d u c ţ i e alliceului trec de 1,6 milioane delei, În fiecare trimestru înregistrindu-se Însemnate d e p ă ş i r i care sec i f r e a z ă . Ia zeci de mi i de lei».

Este ş t i u t faptul progresele aviaţ i e i sînt nemijlocit legate de progresul înregistrat În domeniul electronicii.De aceea, elevii liceului industrialde a v i a ţ i e b e n e f i c i a z ă de o p r e g ă t i r e c o r e s p u n z ă t o a r e În a c e a s t ă pasionan

d i s c i p l i n ă a tehnicii moderne. Oserie de teme de l u c r ă r i de d i p l o m ă a t e s t ă capacitatea celor care s u s ţ i n bacalaureatul de a proiecta reaUzaaparate electronice complexe. O b u n ă parte din aceste aparate constituie ou t i l ă zestre pentru dotarea cabinetelorde specialitate, pentru sporirea bazeimateriale a ş c o l i i , pentru ridicareac a l i t ă ţ i i procesului de p r e g ă t i r e a viito-

n e c e s a r ă acord ă r i i calificativelor la lucrarea de bacalaureat este, adeseori, t r e c u t ă cu vederea. De asemenea, pentru absolv e n ţ i i liceelor industriale cu specializ ă r i l e : e l e c t r o n i c ă , e l e c t r o t e h n i c ă , aparataj electric etc., cit p ~ n t r u m u l ţ i a b s o l v e n ţ i ai liceelor de m a t e m a t i c ă f i z i c ă , o serie de articole publicate Înpaginile revistei noastre r e p r e z i n t ă oa u t e n t i c ă « m i n ă de aur» În alegerea,conceperea realizarea unor l u c r ă r i de d i p l o m ă .

Mai mult, sînt unele cazuri. În cares-a preluat o c o n s t r u c ţ i e p u b l i c a t ă Înrevista «Tehnium» nr. 1/1977, pagina 5pentru a fi r e a l i z a t ă , În cadrul practiciiproductive a elevilor, În p r o d u c ţ i e deserie, implicit În scopuri comerciale.

Este vorba de un «Tranzistormetru»,care În prezent aduce, probabil, impor-

rilor a b s o l v e n ţ i . Printre cele mai noi r e a l i z ă r i Îndru

mate cu pasiune c o m p e t e n ţ ă deinginerii Mihaela I v a ş c u D a n i e l l v a ş cu se n u m ă r ă l u c r ă r i avînd dreptt e m ă : «Transformarea televizoruluiLUX În monitor», «Transformareaunui televizor (indiferent de tip) înosciloscop», «Ceas electronic cu afiş a j » , «Tranzistormetru», « S t a ţ i e deamplificare 2x 15"W», «Simulator staţ i e e m i s i e - r e c e p ţ i e pentru a v i a ţ i e » , «Aparat de m ă s u r ă numeric», « F r e c v e n ţ metru», «Capacimetru» etc.

Rezultatele a c t i v i t ă ţ i l o r practice aleelevilor sînt reflectate În numeroasele locuri f r u n t a ş e o b ţ i n u t e în cadrulconcursurilor ş c o l a r e , olimpiadelor,c o m p e t i ţ i i l o r sportive cu profil aviatic.

Calitatea p r e g ă t i r i i profesionale aa b s o l v e n ţ i l o r este pe deplin o g l i n d i t ă În procentul maxim de promovabilitate,În faptul circa o treime din tineriicare t e r m i n ă cursurile liceale concur e a z ă cu succes la examenele de

admitere de la f a c u l t ă ţ i l e cu profilsimilar ale institutelor politehnice dinB u c u r e ş t i din ţ a r ă . De asemenea,de bune aprecieri se b u c u r ă a b s o l v e n ţ i i care p ă ş e s c direct În p r o d u c ţ i e Încadrul Întreprinderilor de profil diraindustria constructoare de m a ş i n i .

Nu este lipsit de i m p o r t a n ţ ă faptulÎn cadrul liceului industrial de a v i a ţ i e f u n c ţ i o n e a z ă un complex laboratorde psihologie dotat cu a p a r a t u r ă mod e r n ă de testare, condus de un reputatspecialist, psihologul Marius Groppoş i l ă . O serie de instrumente aparateau fost realizate sub Îndrumarea sachiar de c ă t r e elevi În cadrul proiectelor de d i p l o m ă , viitorii a b s o l v e n ţ i contribuind Într-o m ă s u r ă d e c i s i v ă la autodotarea laboratorului, În care se potrealiza, de asemenea, analize ergono

mice anchete sociologice, extremde utile pentru p e r f e c ţ i o n a r e a c o n t i n u ă a procesului de Î n V ă ţ ă m î n t . U r m a ş i i lui Vuia, Vlaicu C o a n d ă

se p r e g ă t e s c În prezent s ă d e v i n ă muncitori cu Î n a l t ă calificare, tehnicieni, m a i ş t r i ingineri p r i c e p u ţ i Înc o n s t r u c ţ i a modernelor aeronave turbopropulsate de tip BAC 1-11, carevor i e ş i de pe benzile de montaj aleunei mari uzine aflate În c o n s t r u c ţ i e înimediata apropiere a liceului.T r a d i ţ i i l e «aripilor r o m â n e ş t i » se Îm

b o g ă ţ e s c astfel permanent, in aniic o n s t r u c ţ i e i s o c i e t ă ţ i i socialiste multilateral dezvoltate, cu noi v a l e n ţ e , carea s i g u r ă afirmarea p l e n a r ă a personal i t ă ţ i i tinerilor În domenii În care prioritatea a p a r ţ i n e a p i n ă nu demult numaicîtorva ţ ă r i din lume.

tante beneficii Liceului industrial nr. 17de metrologie din B u c u r e ş t i , realizareasa avînd o pondere Î n s e m n a t ă in indeplinirea planului de p r o d u c ţ i e al ş c o l i i . Prospectul aparatului c o p i a z ă articolul publicat in revista «Tehnium» p î n ă la v i r g u l ă .

Faptele În sine nu ne-ar fi atrasa t e n ţ i a , d a c ă ...D a c ă la fiecare din cazurile a c ă r o r

exemplificare ne-ar r ă p i prea mult dins p a ţ i u l afectat acestei Î n s e m n ă r i (tot u ş i putem cita unele l u c r ă r i de laLiceul «Gheorghe L a z ă r » , Liceul industrial «Spiru Haret» etc.) s-ar fim e n ţ i o n a t sursa subiectului, autorulpagina revistei. '

Conform atît Legii presei, ci tlegilor i n t e r n a ţ i o n a l e În vigoare privind proprietatea i n t e l e c t u a l ă , faptelesemnalate e c h i v a l e a z ă cu «Împrumuturi» ce se pot oricînd aflasub i n c i d e n ţ a p e n a l ă . ( ş i asta folosind un eufemism).

UN PBIIEGIAPliCATII

Printre numeroasele proiecte de dip l o m ă realizate de a b s o l v e n ţ i i Liceuluiindustrial de a v i a ţ i e din B u c u r e ş t i sen u m ă r ă montaje i n s t a l a ţ i i electronice, panouri didactice f u n c ţ i o n a l e cee x e m p l i f i c ă utilizarea complexei aparaturi, aflate la bordul aeronave or, aparate de m ă s u r ă control etc.

?rintre cele mai bune l u c r ă r i aleanului trecut se n u m ă r ă cea a absol

ventului Ion R ă d u c a n u - Ceas electronic ( Î n d r u m ă t o r : ing. Daniel I v a ş cu), care va fi utilizat la autodotarealiceului.M e n ţ i o n ă m textul l u c r ă r i i a fost

adaptat s p a ţ i u l u i tipografic disponibil,constructorii amatori interesati În realizarea acesteia avînd posibilitateas ă o b ţ i n ă i n f o r m a ţ i i suplimentare adresÎndu-se direct Liceului industrial dea v i a ţ i e , Bd. Ficusului nr. 44, sectorul 1,

B u c u r e ş t i .

CBIS

ELECTRONICDi.vizorul de f r e c v e n ţ ă cuprinde unoscilator pilotat cu un cristal de c u a r ţ care o s c i l e a z ă pe f r e c v e n ţ a de 1 MHz,ş a p t e celule !"de divizare prin 10 oc e l u l ă de divizare prin 6.

Oscilatorul f o l o s e ş t e 3 p o r ţ i inversoare: primele d o u ă sînt echilibrate cucîte o r e z i s t e n ţ ă de 1 k.o., iar r e a c ţ i a este d a t ă din i e ş i r e a celei de-a II-ap o r ţ i pe intrarea primeia prin cristalulde c u a r ţ inseriat cu un trimer de10-40 pF, trimer din care se poateaduce o oarecare c o r e c t u r ă a frecvenţ e i de oscilare a c u a r ţ u l u i (eliminarea,pe cît posibil, a t o l e r a n ţ e i acestuia). 1

~ e m n a i u i i i i astfel o b ţ i n u t este fodrmat ·•··rintr-o a -a p o a r t ă tnversoare, u p ă :

Sîntem î n c r e d i n ţ a ţ i aceste «Împrumuturi» se d a t o r e a z ă unei reprobabile c o m o d i t ă ţ i din partea cadrelordidactice Î n d r u m ă t o a r e , precum uneii g n o r a n ţ e totale asupra l e g i s l a ţ i e i Învigoare:

Este evident faptul revista noast r ă propune in fiecare n u m ă r o seriede c o n s t r u c ţ i i care pot deveni cu u ş u r i n ţ ă teme p e ~ ' N l u c r ă r i de d i p l o m ă ( p u b l i c ă m , de asemenea, o r u b r i c ă cep r e z i n t ă cele mai reprezentative luc r ă r i ale absolventilor). in a c e l a ş i timp, este e v i d e n t ă datoria cadrelor didactice Î n d r u m ă t o a r e , ci t aelevilor de a m e n ţ i o n a În l u c r ă r i l e inspirate sau preluate d u p ă revista«Tehnium»

sursa acestora.In s i t u a ţ i a r e p e t ă r i i unor astfel de«Împrumuturi» greu de calificat,revista n o a s t r ă î ş i r e z e r v ă dreptulde a a c ţ i o n a c o r e s p u n z ă t o r pentrua p ă r a r e a p r o p r i e t ă ţ i i intelectualeconform legilor În vigoare.

TEHNIUM NR. 'V81

t

8/2/2019 Tehnium 06 1981


se a p l i c ă unui n u m ă r ă t o r integrattip CDB 493.

Din n u m ă r ă t o r u l ZM vom i e ş i din Qcvom intra În n u m ă r ă t o r u l ua, care

p î n ă la 10, apoi În n u m ă r ă za, care, independent, n u m ă r ă la 2. Aceste d o u ă n u m ă r ă t o a r e

cu UD za se vor ş t e r g e n u m ă r u l 24, d u p ă care vor începe

de la zero. Aceasta secu o serie de p o r ţ i pentru a

ş t e r g e primul independent de alla 10 a m î n d o u ă la 24.

D a c ă n o t ă m independent i n t r ă r i l e A, a, C D, vom observa

pe C D se face ş t e r g e r e a la 10 aUD, iar pe A B

ambelor n u m ă r ă t o a r e cînd Aa vor fi în «1»

Aceasta se2 UD trece

cînd ZO i n d i c ă cifra 4.

se face cud o u ă butoane. Se va

de potrivire prin d o u ă sau NU.

Decodificarea se face cu ajutoru. 'de SN 7442 (decodifica-

binar Acest decodificator.la i e ş i r e nivelul «O» iogic

UM ZMA B C o A B C A

T o c t r - - - ~ ~ - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 1Mln )-----+------- '

va zaB C o A B

4 CDB493

C D B ~ ~ 1 : Cli31

C D B 4 ~ ~ O : Cil30; CIISO

pentru starea decod i f i c a t ă . A f i ş a r e a se face cu ajutorul tuburilor

Nixie de tipul ZM 1020 decadice cucatod rece. Lucrul acesta ar puteafolosi În cazul de f a ţ ă d a c ă tuburileNixie ar avea tensiunea de anod maim i c ă . Cum tensiunea a n o d i c ă este de170 V, comanda lor se face cu ajutorul',unor tranzistoare de î n a l t ă tensiune.

Pentru aceasta semnalul de la i e ş i -rea decodificatorului a fost inversatde d o u ă ori pentru a se putea comandatuburile Nixie.

De asemenea, ceasul mai este prev ă z u t cu un circuit de selectie a s t ă r i -lor dorite din i e ş i r i l e decodificatoarelorZO, UD, ZM pentru potrivirea soneriei.Semnalele se introduc într-un circuitŞ I - N U cu 4 circuit c ă r u i a sea t a ş e a z ă un care c o m a n d ă

releu. contactelec o m a n d ă astabil carer e a z ă o În jur desemnalul este aplicatdifuzor.

Pentru vizualizarea secundei am fo-losit indicator este co-mandat de desecunde.

2. DiVIZOR

.sURSA

K

4. DECODIFICATOR A F I Ş A . R E

CARACTERISTica TR :SECTIUNEA-1()(cm 2

1·2200 SPIRE CuEm " 0,5 mm11·1000 SPIRE CuEm ; 0,1 mm

111-90 SPIRE CuEm q, 2 mm

r----•• +12V

5. SONERIE

BC107

Toct 10Min. {o,>--o ....-----'

100kn.

~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - ~ = = = - ~ - - ~ 2 0 ~ ZN/OZO 1.1'1'020

( ,

1

1 2 '"3 1, 5 ti 7 9 10 11

SN7442 18 15 12 11. 13 16

1 2 31.

5 6

SN71.42 213 15 11. 16.11111 L5V

B DCA1 1LVA C B

NR. 6181

Zl '1JOz.o

~ ! ~ 01 2 ~ ~ 6 8 1 0 1 2 2 4 ,. .. ".& ~ ' ~ 4::. 1-.

11 13 113 5.r9f11 î l 1 3f

I ]1 2 '"3 1, 5 6 7 9 10 11

SN7442 3F 15. 12. 14 13 1 6 ~

l111} LvA C B D

(---'------

1 - 2 9 = C D B 4 0 4 ~ . Q 0 T1. - T

29=BF178j BF458

r 4 L . . . 1 : 1 ~ _____S _ N ~ 7 4 ~ 1 . 2 ~ 1 ~ 4 ~ 2 ~ 3 ~ _____Jt 8. 15 14 16111 LvA B

3

8/2/2019 Tehnium 06 1981


7. Ar mai trebui m e n ţ i o n ă n 1 aici

. clasificarea rezistoarelor în fixe re-glabite., pentru a face cîteva .p r e c i z ă r i refetitoare la cele din u r m ă . Se ş t i e rezistoarele reglabile sînt de d o u ă tipuri,anume p o t e n ţ i o m e t r e trimere . Atuncicîn<,t e x p e r i m e n t ă m un montaj .cu unulsau mai multe rezistoare reglabile, ale-gere(i intre cele d o u ă tipuri nu trebuieo . acem din. c o n s i d e r e n t ţ d e g a b ~ r i t . Saude p r e ţ (trimerele sînt mai mici .maiieftine), ci în f u n c ţ i e de n u m ă r u l de ajus-t ă r i preconizat ( b i n e i n ţ e l e s , în primulrînd se au în .vedere valoarea n O D ) i n a 1 ă m a x i m ă p ~ t e r e a de d i s i p a ţ i e D ) a x i m ă ) . î n t r - a d e v ă r , trimerele sînt special pro-iectate pentru s i t u a ţ i i l e în care a j u s t ă r i l e sînt p u ţ i n e la n u m ă r (limita m a x i m ă variind între 200 1 000), pe cind po-t e n ţ i o m e t r e l e s u p o F t ă un n u m ă r multmai mare de a j u s t ă r i ' (orientativ între

5 000 50 000).Cum ţ i n e m cont în p r a c t i c ă de pu-terea de d i s i p a ţ i e a unui rezistor varia-bil? D a c ă acesta este montat ca divizorde tensiune (fig. 1), trebuie avem g r i j ă ca tensiunea U a p l i c a t ă e x t r e m i t ă ţ i l o r fie mai m i c ă .decît J"Pd . R, unde Pdeste p u ţ e r e a de disipa ţ i e m a x i m ă (înw a ţ i ) R valoarea n o m i n a l ă t o t a l ă (ohmi). în ,plus, r e z i s t e n ţ a «de s a r c i n ă » Rl trebuie s ă a i b ă valoarea mai mareca R. A c e a s t ă c o n d i ţ i e s u p l i m e n t a r ă , uit a t ă uneori, este i m p u s ă pentru a pro-teja p o r ţ i u n e a «de sus» a rezistorului variabil în cazul în care cursorul se a f l ă înv e c i n ă t a t e a e x t r e m i t ă ţ i i de sus. Evident,rezistorul Rl trebuie suporte eltensiunea U.

cînd rezistorul variabil înde-rolul de 'reostat ( r e z i s t e n ţ ă va-

in serie, 2), curentul maximcircuit are Imax ::: U R 1,

R este dat la minim. Prin' urmare,rezistorul Rl trebuie a i b ă o putere

m a x i m ă mai mare catreb"uie su-

cursorUldin

8/2/2019 Tehnium 06 1981


_• - ~ - . _ . ~ .

Pentru r e c e p ţ i o n a r e a în bune c o n d i ţ i i a emisiunilor radio locale (sau ale unor

posturi nu prea î n d e p ă r t a t e ) care setransmit în gama undelor medii, p u t e ţ i folosi cu incredere schemele simple deradioreceptoare cu amplificare d i r e c t ă . Un astfel de exemplu propunema l ă t u r a t , cu m e n ţ i u n e a el este redatîn d o u ă variante, d u p ă natura amplificatorl.dui de a u d i o f r e c v e n ţ ă : prima avîndun amplificator echipat cu circuitul integrat TBA 790 (de f a b r i c a ţ i e I.P.R.S.B ă n e a s a ) , ia r a doua cu un montaj clasiccu tranzistoare, avînd sarcina c u p l a t ă printransformator. I

Partea de r a d i o f r e c v e n ţ ă , c o m u n ă celord o u ă variante, se compune dintr-un circuit de acord, Ll - C L ~ d o u ă etaje deamplificare RF, realizate cu tranzistoarele T l' T2' un circuit de d e t e c ţ i e cudublare de tensiune.

Antena A (un fir exterior, izolat

BC109C BC109C

111s. MARIN

Constructorilor amatori li se înadeseori a i b ă nevoie, pen

tru experimentare a unei scheme date,un tranzistor de putere cu o

a n u m i t ă s t r u c t u r ă exemplu, pnp)SI sa nu decît de «echivalentul» s ă u cu s t r u c t u r ă o p u s ă

caz frecvent de acest fel îlz i n t ă substituirea2N3055 prin altul tot de putere, cusiliciu, dar de s t r u c t u r ă O s o l u ţ i o n a r e

blemei o ", r . ·n"j · , t . l l"

TEHNIUM NR. ij{81

M . A L E X A N D R U , B e i u ş degajat, conectat la circuitul de acordprintr-un condensator C l de zeci sausute de picofarazi) nu este obligatorie;ea î m b u n ă t ă ţ e ş t e s u b s t a n ţ i a l a u d i ţ i a încazul în care r e c e p ţ i a se face în î n c ă p e r i cu p e r e ţ i i din beton. armat ( « c u ş c ă » Faraday). Condensatorul variabil Cv este. de ti pul celor folosite în radioreceptoarele«Albatros», «Mamaia» etc. Se poateutiliza o s i n g u r ă s e c ţ i u n e (cca 350 pF)sau se l e a g ă în paralel cele d o u ă s e c ţ i u n ~ punînd masa variabi l ului la masa (minusul) montajului.

Bobinele Li (de acord) L2 (de cuplaj)sînt realizate pe un m a n ş o n · de carton'

care g l i s e a z ă pe o b a r ă de f e r i t ă r/J 10 mm,l u n g ă de cca' 12 cm. Li c o n ţ i n e 70 despire, iar L2 are 3-4 spire, ambele î n t ă ş u r ă r i fiind realizate cu l i ţ ă de radiof r e c v e n ţ ă . Se pot folosi bobinele de

unde ,medii de la radioreceptoarele industriale.

RE> &109C

Tranzistoarele T 1 T2 sînt cu siliciu,de tip npn, cu factor de zgomot redus(BC 109 C, BC 173 C, ABC 109 etc.). Cuplajul dintre etaje este direct ( f ă r ă condensator), cu particularitatea polarizarea bazei lui T 1 (prin R1) se face dinemitorul lui T2; acest artificiu a fost dejacomentat în rubrica de i n i ţ i e r e .

Diodele de d e t e c ţ i e D 1 D 2 sîntpunctiforme, cu germaniu (din seriile OA,EF D etc.). D a c ă este posibil, se vorsorta exemplare care au r e z i s t e n ţ a i n v e r s ă cît mai mare.

O a l t ă particularitate a schemei o

constituie a b s e n ţ a condensatorului decuplaj Între circuitul de d e t e c ţ i e pot e n ţ i o m e t r u l de volum, P;

. diodei D2 se face direct prin (se mais u p r i m ă astfel o r e z i s t e n ţ ă ) .

Valorile pieselor nu sînt critice, partea

de radio f r e c v e n ţ ă neavînd nevoie practicde nici un reglaj (se « p l i m b ă » doarcarcasa bobinelor pe bara de f e r i t ă pentrua depista p o z i ţ i a o p t i m ă ) .

în varianta ampIificatorului AF cucircuit integrat (fig. 1), reglajele necesarese r e f e r ă la alegerea valorilor optimepentru R7 (în ju r de l00kO), C lO (220pF -1 nF) C9 (1- 5 nF, eventual seomite). Mai poate fi r e t u ş a t ă valoarea

3

e.0137r - - - - - - - ~ ~ ~ ~ - - - - - - ~ ~ - - - - - - - 0 + 9 V

zistorului compus», a d i c ă a unuimontaj a l c ă t u i t din d o u ă tranzistoare de structuri opuse, conectateca în figurile a l ă t u r a t e . T 1 este demedie putere, iar T:1 de putere,ansamblul fiind echivalent cu untranzistor de putere, de a c e e a ş i struct u r ă cu TI (pnp în figura 1, respectivnpn în figura 2). Astfel, montajuldin· figura 1 se poate folosi pentruînlocuirea complementarului pnp altranzistorului 2N3055, iar montajuldin figura 2 s i m u l e a z ă tranzistorul2N3055 (dar cu un curent maximmai mic, de numai 8A).

Deoarece amplificarea în curenta circuitului compus este foarte«Tehnium» nr. 7/1980),

emitoarele tranzÎsT 2 au fost p r e v ă z u t e

R l' respectiv R2, care

4

au rolul de a reduce valorile curenţ i l o r reziduali IcEo, blocîndcele d o u ă tranzistoare. R1aleg experimental în f u n c ţ i e tatea tranzistoarelor T 1

de curentul maxim pe care u r r n e , l Z ă s ă - I debiteze circuitul compus. Deexemplu, folosind pentru T 1 untranzistor BD 238 pentru unulde tip 2N3055, în a b s e n ţ a ţ e l o r de blocare (R 1 = R2 =

o b ţ i n u t un circuit cuîn curent de cea 550 cu unI CEO = 60 ţ l A ( m ă s u r a t la 6 V). Montînd R2 = 120 n, amplificarea în cu

rent a s c ă z u t la cea 350, iar curentu l ICEO la cca 5 ţ l A

montat Rl = 120 n,a s c ă z u t a cca 60, iar curentul rezÎdual nu a mai s c ă z u t semnificativ(4,5 - 5 pA).

lui R9 (47 -100 Q), care amplificarea.

Tensiunea de alimentare fiind de 9 V.

toate condensatoarele electrolitice pot fi10-12 V cît mai mic).

",,·C.__ __ ' este de W, de tipul celorfolosite la «Gloria».C e a l a l t ă v a r i a n t ă d o u ă

densatorul C9dar a f e , c t e ; a z ă general.

C,etc.) T4

- montat

Consumul de curent este redus la ambele variante (sub 100

aHmentarea de la3 4 sînt redat e s u ~ ~ e s t u l e

cele d o u ă variantes-au folosit condensa

toare electrolitice cu terminalele dea c e e a ş i parte).

T2.

2N3055

8/2/2019 Tehnium 06 1981


-y

~ n t r a . r e ,-4

01

"1 "·1 nSchema cuprinde d o u ă circuite inte

grate CDB 400 (sau altele echivalente),cinci tranzistoare 14 diode are avantajul transmiterii automate a literei «K»în telegrafie. în figura 1 este p r e z e n t a t ă schema e l e c t r i c ă , iar în figura 2 este datcablajul imprimat.

Cînd butonul PTT intrare este închis(legat la m a s ă ) , dioda D1' prin rezistorulRll deschide tranzistorul TI astfel Tzc o m a n d ă s t a ţ i a pe emisie. în a c e a s t ă p e r i o a d ă i e ş i r i l e Q1 - Qs b l o c h e a z ă generatorul de ton, format din tranzistoarele T4 T s comandate de T 3' Cîndbutonul PT T intrare se deschide, condensatorul CI începe se încarce,poarta b1, prin dioda D 4 , p o r n e ş t e generatorul de ton, . care va transmiteprimul «TA» pe perioada î n c ă r c ă r i i condensatorului CI ' d u p ă care i e ş i r e a QIb l o c h e a z ă dioda D4 c o m a : 1 d ă în continuare f u n c ţ i o n a r e a p o r ţ i l o r d1 CI '

începe î n c ă r c a r e a condensatoarelor CzC 3. D u p ă î n c ă r c a r e a condensatoru

lui C 3 , poarta Cl> prin dioda D 7, c o m a n d ă din nou f u n c ţ i o n a r e a generatorului deton. D u p ă î n c ă r c a r e a a condensatorului Cz, generatorul de ton este oprit(am realizat «TI»). Punctul Q2 c o m a n d ă blocarea diodei D 7 în a c e l a ş i timpc o m a n d ă în continuare f u n c ţ i o n a r e a por

ţ i l o r az bz, s i m i l a r ă cu cele descrisep î n ă acum; se r e a l i z e a z ă astfel un «TA»si cu aceasta litera «K».. În momentul deschiderii butonuluiPT T intrare începe î n c ă r c a r e a condensatorului C6. Durata de Î n c ă r c a r e . aacestui condensator trebuie fie e g a l ă cu durata de transmitere a semnalului«TA-TI-TA». D u p ă î n c ă r c a r e a condensatorului C6, prin punctul Q4 se c o m a n d ă tranzistorul T l' respectiv Tz, e m i ţ ă torul se d e c u p l e a z ă trecînd pe r e c e p ţ i e . F r e c v e n ţ a amplitudinea semnalului

telegrafic «K» transmis se pot regla prin

Analizînd schema e l e c t r i c ă a montajului prezentat, se r e m a r c ă la intrarea limitatorului un filtru de r a d i o f r e c v e n ţ ă compus din rezistorul de 10 kn condensatorul de 1 nF. Acest filtru taie semnalelede radio f r e c v e n ţ ă . Tranzistorul T 1 cuefect de cîmp (FET) este conectat carepetor pe s u r s ă , asigurîndu-se astfelo adaptare c o r e s p u n z ă t o a r e a i n t r ă r i i lafiltrul trece-sus conectat pe sursa lui T l'

Acest filtrua s i g u r ă t ă i e r e a f r e c v e n ţ e l o r

sub 500 Hz. Tranzistoarele T 2 - T3 sîntutilizate pentru amplificarea limitareasemnalului. Limitarea se poate regla cup o t e n ţ i o m e t r u l P 1 vizualiza la punctulde testare PT cu ajutorul unui osciloscop. p 1 va fi semireglabil montat în

6

Ing. IOAN MUNTEANU

modificarea rezistoarelor Rs, respectiv Rl1'. Prin alegerea c o n v e n a b i l ă a valoriip o t e n ţ i o m e t r u l u i P se s t a b i l e ş t e vitezade transmitere a literei «K».

Amplasarea pieselor cablajul imprimat sînt a r ă t a t e în figura' 2. Se începe cugeneratorul de ton, apoi se m o n t e a z ă tranzistoarele TI Tz d u p ă care sev e r i f i c ă functionarea. Prin modificareavalorii c o n d ~ n s a t o a r e l o r C 1 :"-' C6 se reg l e a z ă lungimea c o r e c t ă a semnalului«TA-TI-TA», deoarece valoarea condensatoarelor electroHtice d i f e r ă destulde mult f a t ă de valoarea î n s c r i s ă pe ele.C o n d e n s a t ~ a r e l e Cz C4 se o b ţ i n prinlegarea în paralel a CÎte d o u ă b u c ă ţ i .

c ...• PJT

E~ . B R10-1D13.·

Q3 • t JD1?

+

--'2V

. ' .012. '0' ...... ., ~ . - - ' ' ' : ..•c ~ < · l " . : 1( 2 : .Ve Rzt

D11............... . .. ......... .......... . . . '

E 5Q . .'.1 : 1 : - .x·.!...(4:........i..............tT.•1.•.. .G·.5.·.•·.• !C6" ' ~ . ~ u . . r · . R11.. R 9 ~ ~ ~ 8

+

N . GALAMBCS

interiorul aparatului, pentru a evita odereglare a c c i d e n t a l ă . Reglajul se facela punerea in f u n c ţ i u n e , pornind de la

O ,2 lflp I C\B

......... J5

E·

valoarea de aproximativ 8 V vîrf la vîrf.La punctul de testare PT se va m ă s u r a totdeauna 1,2 V virf la vîrf, d a t o r i t ă j o n c ţ i u n i l o r cu siliciu ale diodelor folosite.

Tranzistorul T4 este, de asemenea, unFET conectat ca repetor pe s u r s ă . învederea t ă i e r i i armonicelor, la T4 estelegat un filtru trece-jos. I

în acest fel limitatorul are, în a f a r ă delimitare, caracteristica unui filtru treceb a n d ă . în banda de trecere s-au p ă s t r a t f r e c v e n ţ e l e care în transmiterea vociiumane a s i g u r ă e f i c i e n ţ a inteligibilitateam a x i m ă .

&109PF102(Bf.244A)r - - . - - - - - - ~ ~ - - ~ ~

~ - ~ - - - - ~ - - - - - - - n + 5 V

T1,T3,T4,T5 =BC21Z; OC1072 etc.-T2 =2N22.19

PH

intrare

Comutatorul Kl a- b a s i g u r ă conectarea deconectarea r a p i d ă a limitatorului.

Cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i P2 se

poate regla nivelul semnalului la i e ş i r e . Este recomandabil ca acest p o t e n ţ i o metru fie de asemenea semireglabil,montat în interiorul aparatului. Reglareanivelului se e f e c t u e a z ă la punerea înf u n c ţ i u n e în raport de c e r i n ţ e l e s t a ţ i e i de emisie folosite.R e c o m a n d ă m acest limitator cu filtru'acelora. care vor experimenteze

î m b u n ă t ă ţ i r e a i n t e l i g i b i l i t ă ţ i i c o m u n i c ă . rilor verbale la ' s t a ţ i i l e de amplificare.

8/2/2019 Tehnium 06 1981


Pentru a studia v a r i a ţ i a i n t e n s i t ă ţ i i semnalului de-a lungul imei c ă i de transmitere a acestuia, se folosesc a ş a - n u m i t e l e u n i t ă ţ i de transmisiune: neperul deci-

belul. Pentru aprecierea m ă r i m i i semnalului în u n i t ă ţ i de transmisiune se folos e ş t e n o ţ i u n e a de nivel.' în scopul clari

f i c ă r i i unor probleme legate de folosireatermenilor a m i n t i ţ i mai sus, vom definicîteva m ă r i m i . Se va folosi decibelul ca

unitate de m ă s u r ă u ş o r a c c e s i b i l ă radioamatorilor.

NIVEL ABSOLUT

N o ţ i u n e a de «absolut» i m p l i c ă exist e n ţ a unei m ă r i m i de r e f e r i n ţ ă (o originede m ă s u r ă ) . Ca putere de r e f e r i n ţ ă s-aluat miliwattul (1 m W ) ~ în a c e a s t ă s i t u a ţ i e r e z u l t ă nivelul absolut al puterii:

PN =101g- (dB)

p Pa

unde: P0= 1 mW, ia r P o putere r e a l ă înpunctul de m ă s u r ă .

în mod analog se definesc nivelurileabsolute pentru tensiune curent:

unde: Uo 10 r e p r e z i n t ă tensiunea, respectiv ,curentul unui semnal de 1 mWfurnizat de un generator cu o i m p e d a n ţ ă i n t e r n ă Zi.

Uneori, pentru a se preciza estevorba de un nivel absolut, se a d a u g ă indicele m (de la cuvîntul miliwatt), deexemplu 10 dBm.

Nivelul absolut poate fi exprimat printr-o m ă r i m e n e g a t i v ă sau p o z i t i v ă , înf u n c ţ i e de valoarea raportului logaritmat.

în p r a c t i c ă , nivelul absolut de tensiunese m ă s o a r ă cu un voltmetru gradat în dB.Dar, pentru a avea o i n d i c a ţ i e c o r e c t ă , trebuie s p e c i f i c a t ă valoarea i m p e d a n ţ e i de r e f e r i n ţ ă .

Exemplu. în cazul puterii de r e f e r i n ţ ă de 1 m W pe o i m p e d a n ţ ă de 600 o,valoarea tensiunii de r e f e r i n ţ ă este 0,775 V.

Deci nivelul absolut al tensiunii cititeîntr-un punct al unui radioreceptor va firaportat la acest nivel de r e f e r i n ţ ă .

De obicei, aparatele au g r a d a ţ i i cor e s p u n z ă t o a r e mai multor i m p e d a n ţ e der e f e r i n ţ ă , de exemplu 50 n, 75 n, 150 netc.

Notiunea de nivel absolut se f o l o s e ş t e mai ni.ult în e l e c t r o t e h n Î c ă .

NIVEL RELATIV

N o ţ i u n e a de nivel relativ este s p e c i f i c ă t e l e c o m u n i c a ţ i i l o r . în acest caz m ă r i m e a de r e f e r i n ţ ă este tot puterea, tensiuneasau curentul, dar într-un punct de pel a n ţ u l de r e c e p ţ i e sau emisie. Presupunem

t e s t ă m d o u ă etaje, anume un amplificator de radio f r e c v e n ţ ă (ARF) un

'mixer (M). La intrare a amplificator uluise a p l i c ă un semnal cu puterea Pl ' Laintrarea mixerului semnalul va avea oputere P2' Se c o n s i d e r ă nivelul de laintrarea ARF ca fiind nivel de r e f e r i n ţ ă . Nivelul relativ de la intrarea mixeruluise c a l c u l e a z ă astfel:

în putere:

N=10IgP2

(dB)rp P

1'

în tensiune:

N =201g U 2 (dB)ru U

i

in curent:=20 19 (dB)

Il

De obicei i n t e r e s e a z ă nivelul relativin putere de aceea se u t i l i z e a z ă frecvent

TEHNIUM NR. 6,181

Ing . ANDR IAN N ICOLAE

termenul prescurtat de nivel relativ, subî n ţ e l e g î n d este vorba despre N

rp•

în cazul unui l a n ţ mai mare (de exemplu un radioreceptor), originea (intrareaîn radioreceptor sau un alt punct) este -prin d e f i n i ţ i a nivelului relativ - punctde nivel relativ zero. A c e a s t ă origine

poate fi l u a t ă în mod c o n v e n ţ i o n a l , înf u n c ţ i e de scopul u r m ă r i t . La m ă s u r a r e a unui radioreceptor se

f o l o s e ş t e un generator care are o impe-

ARF M1

rf.J"r ţ ,

I : / I I <1--

1 I II I I175A. 175n. 17'5.0..---r-: ----t- .......,--.I II

II

I 1 XOI

I II II I

I 174MHz I1 I1I II

Filtrul (tip XF 9B) poate avea o nelinial'itate de p î n ă la 6 dB o atenuareîn jur de 10 dB. Pentru u ş u r a r e a î n ţ e l e -gerii, nu se ia în considerare zgomotul.

O atenuare b u n ă a frecventelor imagine se o b ţ i n e cu cel p u ţ i n trei ' s c h i m b ă r i de f r e c v e n ţ ă . Prima f r e c v e n ţ ă intermed i a r ă este v a r i a b i l ă (între 28 30 MHz).A doua este f i x ă (9 MHz). A treia schimbare se produce la reintroducerea p u r t ă -toarei (9 MHz±3 kHz).

Deci avem trei mixere care, î m p r e u n ă , pot da o atenuare de cca 20 dB.C î ş t i g u l amplificatoarelor este:

G= Nrk+am+aj, unde N rk = nivelul relativ în punctul k; am = atenuarea mixerelor; a = atenuarea filtrelor.

Conform d e f i n i ţ i e ~ deducem:

Fi'1 Fi'2A

>1-I l'j.J

>W

rv 1"- /

I tP rP II I

I II r

nivelurile relative în punctele intermediare.

Stiind trebuie avem un c î ş t i g de100 dB, putem r e p a r t i z ă m în modlogic sarcinile pe fiecare etaj.

Amplificarea de b a n d ă l a r g ă (primeleetaje) trebuie fie r e d u s ă cît mai mult,pentru a nu a p ă r e a riscul i n t e r m o d u l a ţ i e i . AmplifIcarea m a x i m ă trebuie fIe d a t ă de etajul de d u p ă filtrul de b a n d ă î n g u s t ă . De asemenea se are în vedere ca nivelulsemnalului de la intr area mixerelor nus c a d ă sub 1 ţ t V pentru a m e n ţ i n e unraport semnal/zgomot bun. O p o s i b i l ă r e p a r t i ţ i e a c î ş t i g u l u i se în tabelele'b c. Diagrama de nivel poate fi u r m ă r i t ă pe figura d. Cu un decibelmetru, careare posibilitatea de etalonare f a ţ ă de ni-

XF98 AFi-2B M=

H K

I II II I

'75,0.. 1>::60.Q.. 1560.n..---r--

1750.Q 1750..a.......e--r--I I

I I I

laII I I

I I I1 :YFO I

I II 1

I II ,I i 1

I 1I I I I I

I I I i I II I

7dB 10dB

C l Ş T I G îN20dB WdB 11dB 40 dE>

PUTERE

V

i -lV Q,5pV

+2.0d5 +1'2:>dB

80

70

6050

40

30

20

10

°A-10 - 8 C

d a n ţ ă i n t e r n ă r e a l ă (75 Q, 150 n, 600 netc.) o tensiune electromotoare coresp u n z ă t o a r e scopului propus. Se m ă s o a r ă nivelul absolut de tensiune în diferitepuncte. Cunoscînd nivelurile de tensiunei m p e d a n ţ e l e , se poate calcula nivelul

de putere. Nivelul de tensiune sau deputere astfel m ă s u r a t sau· determinat sen u m e ş t e n4vel de m ă s u r ă . în cazul în carei m p e d a n ţ a de intrare a receptorului estee g a l ă cu i m p e d a n ţ a i n t e r n ă a generat0-

rului, nivelul de m ă s u r ă este egal cunivelul relativ. în caz contrar apar reflexii care duc la d i f e r e n ţ e mai mari sau

mai mici.Nivelul relativ nivelul de m ă s u r ă sînt m ă r i m i fundamentale. Reprezentareag r a f i c ă a v a r i a ţ i e i nivelului relativ sau dem ă s u r ă de-a lungul c ă i i de r e c e p ţ i e sau deemisie se n u m e ş t e diagrama niveluluirelativ sau a nivelului de m ă s u r ă . A c e a s t ă d i a g r a m ă r e p r e z i n t ă princi

palul element de la care se p l e a c ă înproiectarea echipamentelor de emisier e c e p ţ i e . De asemenea, ea este de un realfolos în î n t r e ţ i n e r e depanare.

Pentru a î n ţ e l e g e folosirea n o ţ i u n i i denivel relativ a diagramei de nivel, vomlua un exemplu practic. în figura a l ă t u -r a t ă (a) se schema bloc a unui posibilreceptor SSB în banda de 2 m. Presupunem dorim o sensibilitate de 0,1 V.La i e ş i r e a l a n ţ u l u i avem nevoie de unsemnal AF cu o amplitudine de 1 mV

pentru a putea fi preluat de· un amplificator de j o a s ă f r e c v e n ţ ă . O b ţ i n e r e a unui zgomot de intermodu

l a ţ i e mic i m p l i c ă folosirea mixerelordublu echilibrate QU diode. Atl;muareaunui modulator ideal este de 4,9 dB.în p r a c t i c ă , ea v a r i a z ă Între 6 10 dB.

15pV 7.5tJoV 60f-\V

+ 4 ~ d b +36dB +47dB

o E

-1 0 19 750 =70dB deci G=70+20+75 '

+ 10= 100 dB.S-a luat nivelul din punctul A ca nivel

relativ zero. în f u n c ţ i e de el se d e t e r m i n ă

2 ~ / v ' V 2mV 1mV

+ ~ 7 d E ) +77d5 + 10d!:>

C

d

K

velul relativ zero ales, se poate m ă s u r a u ş o r semnalul în orice p'unct al l a n ţ u l u i de r e c e p ţ i e . Diagrama are o p a n t ă globa

c r e s c ă t o a r e . Evitarea pantelor b r u ş t e pe unele p o r ţ i u n i ale acesteia duce la eliminarea pericolului de auto o s c i l a ţ i e . D u p ă stabilirea nivelurilor se trece la

proiectarea i n d e p e n d e n t ă a etaje1or. Testarea i n d i v i d u a l ă este p o s i b i l ă f ă r ă a sei n f l u e n ţ a caracteristica g l o b a l ă a aparatului. Diagrama de nivel este u t i l ă îndeterminarea r a p i d ă a unui etaj defect.

'MPLlrICAT varontajul este recomandat pentrucanalele TV 6-12.

Ca zgomotul propriu fie cît maimic, sînt utilizate d o u ă tranzistoarecu germaniu AF 139.

Acordul pe fiecare canal se realiz e a z ă din condensatoarele trimer 10-40 pF, iar amplificarea m a x i m ă cu unzqomot mic se o b ţ i n e din polarizarea

tranzistoarelor. Reglind cele d o u ă pot e n ţ i o m e t r e , se u r m ă r e ş t e ca valoriletensiunilor pe baze fie foarte apropiate de cele indicate pe s c h e m ă .

Bobinele se fac din s î r m ă CuEm 0,6,f ă r ă carcase, cu un diametru de 6 mm.Astfel, L1 L3 au 7,spire, iar L2 are5 spire. Montajul se p r e t e a z ă pentru banda de 144 MHz.

1: tnf

7

8/2/2019 Tehnium 06 1981


amatori. .'

Montajele cutensiunea a l t , e r n a t i v ă inconvenienlule l e c t r i c ă anartanlel1lt.

aceea estemomentul dnd tensiunea deaccidental, a lua m ă s u r i

n e p , I ă c ~ ~ r i k ) r . Un asernenlea

8

tori amatori.

s u r s ă ..

electric de c o m a n d ă .

este amplimontaj cuaplicat pe

jos c o n s t r u c ţ i a unuiOP11::lr'::l7iltal·e care se i n t e r c a l e a z ă

220V r' v

>oNN

amplificat este transferatu r m ă t o r u l u i prin bobineleBobinele sînt construite

CuAg 1 f ă r ă . c a r c a s ă , pe un diametru de mm' astfel, are 2

L2 are 4 spire. L2

este 18 mm.Cele d o u ă bobine se m o n t e a z ă cu

axele paralele cît mai apropiate, f ă r ă se

Tranzistorul î m p r e u n ă cu pieseleun etaj cu super-

acord al este

constituit L 2 d o u ă trimer 0-30 pF

unul 0-10 pF.Cu valoarea m i n i m ă a acestor conden

sat oare, f r e c v e n ţ a de acord este de apro-

(47-100 nF, egale),care tensiunea m a x i m ă de lucru de peste 350 Ve" din bobineleLl Acestea din

o de f e r i t ă 103 -4 cm. Fiecare

spire CuEm 0,55 -0,6

. conductor deBobinarea se facestrîns. D u p ă ,.

si imobilizareainele PVC

un m a n ş o n de tub

cu mina a circuitelor ce sînt in contact cur e ţ e a u a . O baterie a s i g u r ă f u n c ţ i o n a r e a c o n t i n u ă in regim de semnalizare s o n o r ă 6 - 8 ore, dar deschiderea lui 1se va întrerupe de i n d a t ă ce su-

este

p r e z e n t a t ă variantazorului. Un transformator tip sonerie,cuplat r e ţ e a a l i m e n t e a z ă permanentun electromagnetic. Contac tul s ă u normal-inch is face din circuitul

baterie omomentul

ximativ 150 MHz.Tranzistorul T, are montat între d r e n ă s u r s ă un t r i ~ e r care face p O ; p i b i l ă

în o s c i l a ţ i e a etajului; prag%ul de

o s c i l a ţ i e se s t a , b i l e ş t e prin polarizareadrenei cu p o t e n ţ i o m e t r u l de 22 kQ.

Ş o c u l de r a d i o f r e c v e n ţ ă din s u r s ă (princare se culege a u d i o f r e c v e n ţ a ) este 9on-struit din CuEm 0,8 (35 de"spire) p , ~ undiametru de '8 mm, f ă r ă c a r c a s ă , bobinajs p i r ă l î n g ă s p i r ă . Semnalul de audiof r e c v e n ţ ă este aplicat ,tpoi unui etaj Re

ascultat în c a s c ă . Pentru primele d o U ă etaje se r e c o m a n d ă tranzistoarele BF 245,

iar pentru etajul de a u d i o f r e c v e n ţ ( B C 107.Alimentarea radioreceptorului se poateasigura din d o u ă pile electrîce de 4,5 Vlegate în serie.

adecvat. L 2 se b o b i n e a z ă peste L l , în

a c e l a ş i sens, cu a c e l a ş i conductora c e l a ş i n u m ă r de spire. La conectarea în

II circuit se va ţ i n e cont de începuturilebobinelor (marcate în f i g u r ă prin puncte),care vor fi ambele spre priza de r e ţ e a sauambele spre montajul alimentat.

Reamintim în timpul e x p e r i m e n t ă r i i condensatoa rele nu trebuie atinse cumîna, chiar daca s-a deconectat l e g ă t u r a cu priza. înainte de orice manipulare,ele vor fi scurtcircuitate (evident, numaid u p ă întreruperea a l i m e n t ă r i i ) folosindun obiect metalic cu mîner izolator.

Montajul conectat la i e ş i r e a filtruluinu va mai parazita priza sau, în oricecaz, p a r a z i ţ i i vor fi mult mai slabi;e f i c i e n ţ a filtrului depinde· de curentul

consumat, în f u n c ţ i e de care se vor alegevalorile condensatoarelor. Pentru a îm-piedica r a d i a ţ i a în s p a ţ i u a f r e c v e n ţ e l o r înalte de c ă t r e cordoanele de l e g ă t u r ă dintre tiristoare becuri, acestea trebuiereali.zate cu cablu ecranat, tresa m e t a l i c ă legîndu-se la l i n i ~ de p ă m î n t a filtrului.

cînd dispare tensiunea de r e ţ e a , releulnu mai este a n c l a n ş a t , închide circuitulsoneriei sunetul acesteia,. s e m n a l i z e a z ă evenimentul. Consumul din baterie esterelativ mare. Se vor lua aceleasi m ă s u r i de p r o t e c ţ i e ca la prima ' v a r i a n t ă .

2

OII

8/2/2019 Tehnium 06 1981


AL . EXANCR

Utilizînd o s c h e m ă foarte S l l n p i ~ l Jcm ă s u r a r e a c a p a c i t ă ţ i l o r cuprinse Între1 nF 0,2 J.1F (gama cea mai u z u a l ă decondensatoare) cu alimentare d i r e c t ă la

tensiune a l t e r n a t i v ă de 220 V 50 Hz,p u t e ţ i , cu minimum de i n v e s t i ţ i e , comp l e t a ţ i domeniile o r i c ă r u i A VO-metrucu m ă s u r a r e a c a p a c i t ă ţ i 1 o r .

Schema de principiu a unui astfel decapacimetru este a r ă t a t ă în figura 1.F u n c ţ i o n a r e a ei se b a z e a z ă pe m ă s u r a r e a c u r e n ţ i l o r alternativi prin r e z i s t e n ţ ă adiţ i o n a l ă d i o d ă redresoare serie cuajutorul unui instrument. D e v i a ţ i a ung h i u l a r ă a acului instrumentului v a r i a z ă invers cu valoarea c a p a c i t ă ţ i i care ş u n -t e a z ă dioda redresoare (în raport cup o z i ţ i a sa de repaus - «O» pen tru tensiuni curent «00» pentru r e z i s t e n ţ e ) . Astfel, pentru Cx=O se o b ţ i n e din pot e n ţ i o m e t r e l e 1>1 P 2 d e v i a ţ i a m a x i m ă a acului instrumentului, unde pe s c a l ă · se va nota valoarea zero (<<O»).

Pentru s i t u a ţ i a Cx = 00, e c h i v a l e n t ă cu un scurtcircuit al diodei, acul instrumentului nu va devia deloc, instrumentulfiind s t r ă b ă t u t numai· de curent alternativ. în acest punct se va nota semnul «00».

Pentru diferite valori de c a p a c i t ă ţ i Între 1 nF 0,2 J.1F, d e v i a ţ i a u n g h i u l a r ă a instrumentului va înregistra v a r i a ţ i i directe, dar nu p r o p o r ţ i o n a l e ( f a ţ ă dep o z i ţ i a Cx=O) cu m ă r i m e a c a p a c i t ă ţ i i

• O cutie c o m p a r t i m e n t a t ă pentru

p ă s t r a r e a pieselor m ă r u n t e poate fic o n s t r u i t ă În cîteva minute prin asam

blarea mai multor cutii goale de ţ i g ă r i (fig. 1). Se fo osesc cutii d arton,

c ă r o r a li se taie capacul, larearealizîndu-se cu b a n d ă a-

jur-împrejur sau pr' cet.Pe fiecare cutie e tipul

pieselor c o n ţ i n «Tran-

zistoare npn » sau «Rezis-toare 1 i multe aseme-

ezate a l ă t u r i si su

c ~ t i e mai mare detitui o «magazie» de

foarte c o m p a c t ă u t i l ă . • suport stabil pentru ciocanul

de lipit electric de mici dimensiuni pecare îl foloseste electronistul estea r ă t a t în figura 2. Este c o n f e c ţ i o n a t dintr-un magnet permanent circular

(de la un difuzor defect), lipit pe undisc de lemn. Cînd este a ş e z a t pepiesele polare, ciocanului i se a s i g u r ă o fixare s i g u r ă , scutindu-ne de sur

priza d e p l a s ă r i i lui accidentale pe m a s ă ori peste piesele termosensibile.

, TEHN IU M N R. 6181

m ă s u r a t e . P o t e n ţ i o m e t r u l P l' d u p ă stabilirea den

s i t ă ţ i i g r a d a ţ i i l o r care m a r c h e a z ă t ă ţ i l e , în f u n c ţ i e de n e c e s i t ă ţ i l e de

rare (mai în domeni ul c a l p a c ; i t ă . ţ i l i D r mici sau alr i n ţ ă ) , se va cu o ," "o, ido, , ' ;

m ă s u r a t ă pe p o t e n ţ i o m e t r u cu p o z i ţ i a f i x a t ă a cursorului.

P o t e n ţ i o m e t r u l P2 s e r v e ş t e rectarea v a r i a ţ i e i . tensiuniijul pentru Cx = O).

Etalonarea se va face cu ajutorul citorva condensatoare cu t o l e r a n ţ ă m i n i m ă ( p î n ă la care se vor monta în serie

în spre a o b ţ i n e cît mai multe

Se poate etalona scala instrument uluicu u r m ă t o a r e l e condensatoare:

1 nF= 1000 - 45 nF=5 000 2

10 nF = 10 - 250 nF = 50 000 - - 20,1 J1F = 100 - - 2

Scala se va desena cupasul t r ă g ă t o r u l , iarr i n ţ ă cu letter-press.

Pentru exemplificare r e d ă m schemavoltamperohmmetrului 20.

completat-o cu C a l p a ( ~ u r l e t r u Aparatul se va

c a p a c i t ă ţ i l o r în«zero» se va face5 kQ din dotarea

Termometrele electronice au devenit În ultimul. timp

din ce În ce maicise. Domeniul deVast, de la un simplu Ind!ICcltorperat u rii dinmetrele sensibile las o a r ă toare;torul saumetru, sau numeric, cu LCD, caz Încare se o b ţ i n e un consum extrem deredus.

Ca element sensibil la t e m p e r a t u r ă se poate folosi un a c ă r u i r e z i s t e n ţ ă v a r i a z ă În f u n c ţ i e tem-p e r a t u r ă . Principalul îl con-

stituie v a r i a ţ i a n e l i n i a r ă (fig. Un alt

element sensibil lao j o n c ţ i u n e cudecît germaniul). acest principiu

se b a z e a z ă schema care o pre

z e n t ă m În continuare.Schema foloseste d o u ă

cu siliciu aflate în contact

c ă r o r v a r i a ţ i e In det u r ă este p r e z e n t a t ă oarece practic nu e x i s t ă a c ă r o r c a p s u l ă se preteze la uncontact term c eficace, se vor fo asid o u ă tranzistoare, conectate ca diode.Rezultatele cele mai bune se obtin

folosind un tranzistor dublutranzistoare peliciu - de t :At : I I I I J IU.

un astfel dedep r e z e n t a t ă d o u ă tranzistoare BC cu carac-teristici cît se poate deapoi ele se vor monta rigid p i e s ă de aluminiu care asigure un contact

8/2/2019 Tehnium 06 1981


I-FIllflCITOR 51

CU SI IT II "C P11111TIRA

Msmtajul a l ă t u r a t c o n ţ i n e trei etajede amplificare, din care d o u ă etaje preamplificatoare în c a s c a d ă , utilizînd tran

zistoarele TI T 2' un etaj de putereîn push-puI1, autodefazor, cu simetriec o p p l e m e n t a r ă , folosind T 3 T4'

In regim continuu. Punctul marcat pes c h e m ă cu A este punctul în care ( f a ţ ă de m a s ă ) p o t e n ţ i a l u l este de 11 V, a d i c ă j u m ă t a t e din tensiunea de alimentare

U e = 22 V. Vom vedea mai tîrziu cumse ajunge la a c e a s t ă valoare. .

Tranzistorul TI are emitorul legat lapunctul A prin R6 colectorul legat la

+ U ce prin R4 • El f u n c ţ i o n e a z ă cu uncurent de colector foarte slab, deoarecec ă d e r e a de tensiune pe R4 este tensiuneamedie dintre baza emitorul lui T 2'

Cum a c e a s t ă tensiune este de ordinulunei j u m ă t ă ţ i de volt pentru untran

zistor cu siliciu, curentul de colector al

lui TI ( a d i c ă ICI) este:

le! 0,5 V 10 kQ = 0,05 mA (50 f).A),unde am luat URE = 0,5 V.

Tranzistorul TI este cu amplificaremare în curent (j)) curentul de emitord i f e r ă cu p u ţ i n de curentul de colector.C ă d e r e a de tensiune pe R6 este de cea0,25 V, iar p o t e n ţ i a l u l de emitor al

lui TI este practic egal cu cel din punctul A, a d i c ă 11 V.

Potentialul din b a z ă trebuie fie cua p r o x i m ~ t i v 0,5 V mai mare decît alcelui din emitor (deoarece TI este detip npn). Acest p o t e n ţ i a l se f i x e a z ă prinpuntea din b a z ă f o r m a t ă de r e z i s t e n ţ e l e R2

R 1 C2 f o r m e a z ă o c e l u l ă de decuplared e s t i n a t ă izoleze alimentarea p u n ţ i i din b a z ă de aceea a altor etaje, pe de o

parte, î m b u n ă t ă ţ e a s c ă filtrajul de las u r s ă , pe de a l t ă parte ( ş t i u t fiind

primul etaj, primind semnale de nivelrelativ s c ă z u t , este mai sensibil la tensiunile de zgomot).F u n c ţ i o n a r e a în regim continuu a

lui T2 depinde de D I, R7 Rg, ea der e z i s t e n ţ a bobinei mobile a difuzorului( n e g l i j a b i l ă f a ţ ă de valorile lui R 7

mai ales Rs).

Tensiunea la bornele lui DI R7 rep r e z i n t ă dublul tensiunii U RE de repausa celor d o u ă tranzistoare complemen

tare, T 3 T 4' R9 R 10 servesc la micş o r a r e a distorsiunilor de racord printr-un efect de contrareactie serie.P o t e n ţ i a l u l c o J e c t o r u l ~ i lui Tz nu di

f e r ă de cel al punctului A decît prin

tensiunea U RE a lui T 3 c ă d e r e a detensiune pe R9 (care este de ordinul a50 -100 mV) deci este aproximativ

egal cu Uce: 2, ceea ce face ca tensiunea

UCE a lui Tz fie de cca 11 V. Potenţ i a l u l în A depinde de cel al colectoruluilui T z, care la rîndul s ă u depinde d€

curentul IC b iar acesta de URE, care este~ g a l cu -R 4 ' le (ICI depinde de UEli) '

I n s e a m n ă c ă , ajustînd p o t e n ţ i a l u l din

baza lui TI ' p o t e n ţ i a l u l în A roate fi

10

P ra f . M . V O R N I C U

reglat la valoarea UCC: 2.Pentru aceasta vom modifica fie va

loarea lui R

z, fie pe cea a lui R3 (punînd

o r e z i s t e n ţ ă în paralel cu R2 sau cu R3).

O r e z i s t e n ţ ă p u s ă în paralel cu R 2 varidica p o t e n ţ i a l u l în A, în timp ce o

~ e z i s t e n ţ ă în paralel cu R3 îl va coborî.In general se p r a c t i c ă o a l t ă m e t o d ă pentru reglarea tensiunii în A, punînd

în locul r e z i s t e n ţ e i fixe R2 un semireglabil de 750 kQ - - 1 MQ. P o t e n ţ i a l u l în A se s t a b i l e ş t e cu aparatul de m ă s u r ă la 11 V în raport cu masa.

Pentru curentul de l i n i ş t e , care estede cea 25 mA, se a c ţ i o n e a z ă asupra

r e z i s t e n ţ e i R 7 . M ă r i n d valoarea acesteia,c r e ş t e ş i · · curentul de repaus. Cea maii n d i c a t ă este folosirea unui semireglabilde

o20-50Q în locul r e z i s t e n ţ e i R7•

In regim alternativ. Tensiunea de intrare a p l i c a t ă între baza lui TI m a s ă se r e g ă s e ş t e m u l t i p l i c a t ă la bornele lui R4

s e r v e ş t e ca tensiune de intrare pentru T2'

care f u n c ţ i o n e a z ă în montaj cu emitorulcomun.

Tensiunea la bornele lui DI R7 nuface decît asigure polarizarea i n i ţ i a l ă a lui T3 T4 , pentru a evita distorsiunilede racordare în'tîlnite în orice amplificator push-pull c l a s ă B care f u n c ţ i o n e a z ă f ă r ă curent de repaus f ă r ă polarizare.între B D s-ar putea pune chiar uncondensator de mare capacitate f ă r ă eaf u n c ţ i o n a r e a montajului a i b ă de su-

INTRARE260mV-300k

R1

150k

R2

560k

ferit.

Tensiunea de intrare a lui T3 estecea care e x i s t ă la bornele lui T 2 (deci.1UcEZ ) este a p l i c a t ă între baza

colectorul 1 i T 3' ceea ce face ca acesttranzistor f u n c ţ i o n e z e în montaj cucolectorul comun.

Tensiunea la bornele lu i Rs este aplic a t ă direct între baza emitorul lui T3

sau T4, d u p ă p o l a r i t a t e ~ a l t e r n a n ţ e i D a c ă se face a b s t r a c ţ i e de R9 RIO>

se o b s e r v ă c ă e x t r e m i t ă ţ i l e lui· Rs sînt

legate una direct la baza lui T ' iarc e a l a l t ă

la emitorul lui T4

prin intermediul lui C s, presupus ca r e a c t a n ţ ă n e g l i j a b i l ă . A c e l a ş i lucru pentru T 3,

deoarece punctele B D au a c e l a ş i p o t e n ţ i a l alternativ ca emitoarele luiT3 T4' F ă r ă acest artificiu, T2 nu ar

putea da o tensiune de i e ş i r e s u f i c i e n t ă pentru. a ataca tranzistoarele T3 T4

în montaj cu colectorul comun a permite se o b ţ i n ă puterea m a x i m a l ă o f e r i t ă de tranzistoarele finale.

Tensiunea de i e ş i r e se a f l ă între punctul A m a s ă . Prin divizorul format deR6 Rs, o f r a c ţ i u n e din tensiunea de

. . V· 1 VE'R sI e ş I r e E' ega cu - - - , ste r e a d u s ă Rs+R6

la intrare, în o p o z i ţ i e de f a z ă cu tensiuneade intrare produce un efect de contra

r e a c ţ i e (CR). O a l t e r n a n ţ ă p o z i t i v ă apli

c a t ă în baza lui T 1 produce o a l t e r n a n ţ ă n e g a t i v ă în baza lui T 2 o a l t e r n a n ţ ă n e g a t i v ă în bazele lui T3 T4 , c ă c i TIT2 f u n c ţ i o n e a z ă în montaj cu emitorulcomun produce fiecare o o p o z i ţ i e def a z ă . T3 T4 nu d e f a z e a z ă deoarecef u n c ţ i o n e a z ă în montaj cu colectorulcomun. Partea din tensiunea de i e ş i r e r e a d u s ă la intrare este p o z i t i v ă cumea este a p l i c a t ă în emitorul lui T 1> tinde .

m i c ş o r e z e tensiunea V BE, în timp cetensiunea de intrare tinde o m ă r e a s c ă . Este, evident, vorba de o «contrareactie».

Cînd amplificarea este mare, amplificarea în tensiune cu CR tinde c ă t r e va-

l Rloarea - , unde n = __ _.

n Rs+R6

în cazul nostru, n= 180 =0,037180+4700

amplificarea este: _1_ = 27.Ţ i n î n d

0,037cont de tensiunea V CE (saturarea lui T3

T4 este de cca 1 V), amplitudinea

m a x i m a l ă a tensiunii de i e ş i r e este de10 V. Tensiunea de vîrf la intrare este:

amplitudinea m a x i m ă a tensiunii, de i e ~ i r e - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

amplificare

10= TT = 0,37 V, ceea ce corespunde la

0,37 V x 0,7 = 0,26 V (tensiune eficace).Cu o s a r c i n ă r e z i s t i v ă de 8 Q (difuzor),

curentul de vîrf este de cea 10 V= 1 25 A, ceea ce corespunde la

u t i l ă de 10 V x 1,25 A = 6,252

Pentru puterea de . 6,7 W,torul 5% distorsiuni, f ă r ă

D3' Cu aceste diode în

se reduce la 6 W cu cca 4%

La puterea de 5. W, distorsiuni1ereduc la numai 0,25%, ceea ce i n t r ă normele HI-FI. '

Curentul de vîrf nu d e p ă ş e ş t e 1,1iar curentul mediu debitat de s u r s ă

11 '..2- = 0,35 A. Condensatorul C3n

te la m i c ş o r a r e a a m p l i f i c ă r i i frelcve:ntel

înalte, aflate cu mult în

audio a c ă r o r p r e z e n ţ ă ar cornpromistabilitatea amplificatoruluide r e a c ţ i e p o z i t i v ă . CClndenisatlDruJ

este destinat f a c ă în a ş a fel încîtde tensiune Ucc reprezinte un

circuit pentru regimul alternativv e n ţ e ridicate (condensatoarelelitice de filtraj sînt ineficace la f r e c v e n ţ e ridicate). CI C6 sînt cu dielectric hîrtiesau plastic metalizat, ia r C4 este cu

dielectric ceramic. C 3 C s se iau pentrutensiunea d e lucru, de minimum 25 V,

iar Cz.pentru 40 V.Condensatorul CI poate p ă r e a de

capacitate m i c ă , da r T1 are o mare T e z i s ~ t e n ţ ă de intrare din cauza p r e z e n ţ e i înemitor a r e z i s t e n ţ e i nedecuplate R6 princare este a d u s ă o f r a c ţ i u n e din ._ ...._. ___ ..

de i e ş i r e . Cu CR se poate aplica o tensiune de

cca 260 mV la intrare, în timp ce f ă r ă CR" o tensiune de 1 m V ar fi s u f i c i e n t ă

pentru a o b ţ i n e puterea u t i l ă maxim!Tensiunea de intrare a tranzistorului se

î n m u l ţ e ş t e cu raportul dintre cele d Q u ă tensiuni de intrare ş i , ţ i n î n d cont de

efectul de ş u n t al p u n ţ i i din b a z ă : _ 560x 820 _ 459200 _

Rz +R 3 - 560+820 - 1380 -= 330 kQ, r e z i s t e n ţ a de intrare este de

ordinul a 300 kn . Tranzistorul T2 poatefi înlocuit cu SC 143 sau SC 313, iardiodele Dl> D 2 D3 cu 1 N 4148 (diodede c o m u t a ţ i e ) .

Alimentatorul trebuie dea în secun

darul transformatorului 18 V la 1,2 Acu filtraj de 4 700p.Fj35 V.

Tranzistoarele T3 T4 se m o n t e a 2 ă pe cîte un radiator de cea 40 cm2

, cu

bune p o s i b i l i t ă ţ i de disipare a c ă l d u r i i Se r e c o m a n d ă ca fie o r e z i s t e n ţ ă cup e l i c u l ă m e t a l i c ă , ·'-iar punctul de m a s ă

se afle, pe cît posibil mai aproape de

intrare în nici un caz între emitorul lui

T 1 colectorul lui T 4'

ICurent det l i n i ş t e 25mA

C6

8/2/2019 Tehnium 06 1981


A TOR 150Reglajele necesare punerii în f u n c ţ i u n e

a amplificatorului sînt simple. Se aducp o t e n ţ i o m e t r e l e de volum ton la zero,iar p o t e n ţ i o m e t r e l e semireglabile din etajul final la valoarea m a x i m ă (1,5 kQ).Se c o n e c t e a z ă sursa de alimentare sea j u s t e a z ă r e z i s t e n ţ a de 400 Q astfel încîtprin dioda Zener curentul fie de80 mA. Se r e g l e a z ă p o t e n ţ i o m e t r e l e semireglabile din etajul final astfel ca f ă r ă semnal curentul prin tranzistoare fiede 0,1-0,2 A, iar tensiunea pe fiecaretranzistor fie e g a l ă cu j u m ă t a t e dintensiunea de alimentare. Cu un semnal

sinu'soidal de 1 000 Hz, cu amplitudineade 70 mV, apIîcat pe terminalul 8 alcircuitului integrat, se vor regla rezist e n ţ e l e de 0,25 Q din emitoarele tranzistoarelor finale astfel ca amplitudinea

Propun cititorilor revistei «Tehnium»schema unui amplificator audio de 2 x50 W pe care l-am construit a datrezultate foarte bune, fiind în a c e l a ş i timp foarte simplu.

Ca preamplificator este folosit un circuit integrat de tip TBA 810 AS, iar ca

etaj de putere un montaj clasic în contratimp, cu cuplarea sarcinii prin condensator. Particularitatea schemei c o n s t ă înfaptul defazarea semnalului cu carese a t a c ă tranzistoarele din etajul finalse face prin transformator. Acest fapta s i g u r ă semnale simetrice pe cele d o u ă a l t e r n a n ţ e , simplificînd t o t o d a t ă cons t r u c ţ i a reglajul. Primarul transformatorului de defazare este cuplat la circuitul integrat printr-un condensator.Deoarece prin miezul transformatoruluinu e x i s t ă o c o m p o n e n t ă c o n t i n u ă afluxului magnetic, cele d o u ă a l t e r n a n ţ e vor fi simetrice. Miezul a fost astfeldimensionat încît valoarea m a x i m ă ai n d u c ţ i e i se .m e n ţ i n ă în p o r ţ i u n e a l i n i a r ă a caracteristicii de magnetizare.în acest fel, transformatorul nu introducedistorsiuni. Transformatorul are miezul

din tole E 6 cu s e c ţ i u n e a 1 cm 2. Primarulare 400 de spire din s î r m ă CuEm rj) 0,3 mm.Secundarele au cîte 400 de spire dins î r m ă CuEm rj) 0,2 mm Se b o b i n e a z ă mai întîi primaruL apoi carcasa se împarte în d o u ă cu un perete d e s p ă r ţ i t o r , iar în fiecare din cele d o u ă compartimente se b o b i n e a z ă o î n f ă s u r a r e s e c u n d a r ă . În acest fel, î n f ă ş u r ă r i i e secundare vor~ v e a r e z i s t e n ţ e egale (aproximativ 16 Q).I n f ă ş u r a r e a p r i m a r ă are o r e z i s t e n ţ ă decea 6 Q.

î n f ă ş u r ă r i l e se vor bobina în a c e l a ş i sens; începuturile sînt indicate în s c h e m ă prin s t e l u ţ e .

O a l t ă particularitate a schemei oconstituie r e z i s t e n ţ a de valoare r e d u s ă

Ing. CRIST IAN C A R N U Ţ U c o n e c t a t ă la terminalul 6 al circuituluiintegrat. Prin aceasta s-a u r m ă r i t car e a c ţ i a prin l e g ă t u r ă i n t e r n ă a circuituluiintegrat fie n e g l i j a b i l ă în raport cur e a c ţ i a p r e l u a t ă de pe difuzor.

Elementele schemei au fost astfel aleseîncît banda de f r e c v e n ţ ă fie de 30-

18000 Hz, iar distorsiunile de ordinula 1% în t o a t ă banda de f r e c v e n ţ ă . Elementele de corectie a tonului au fostplasate în circuitul 'de intrare, avînd oe f i c i e n ţ ă de 6 d B / o c t a v ă .

o Al.MAX.$NAL 1000Hzc=J M Ă R I M ! c.e. F # ? Ă 'StMNAl..

AMPliFICATORr e g l e a z ă din P2 curentul prin tranzistoarele finale la o valoare de25 - 40 mA apoi se r e g l e a z ă dinp 1 tensiunea dintre punctul median

m a s ă la j u m ă t a t e din valoareatensiunii de alimentare.

mod a s e m ă n ă t o r s-au folosit pentruC6 d o u ă condensatoare de 1 000,uF/40 V.R e z i s t e n ţ e l e R12 R13 au fost

construite prin bobinare cu s î r m ă de la o r e z i s t e n ţ ă de r e ş o u . D u p ă realizarea montajului se

R e a c ţ i a n e g a t i v ă cuprinzînd re-z i s t e n ţ a Rg î m b u n ă t ă ţ e ş t e forma deu n d ă a semnalului amplificat ş i , toto d a t ă , a s i g u r ă o mai b u n ă stabilitate a montajului.' Valoarea ei sed e t e r m i n ă experimental prin vizualizarea pe osciloscop a semnalului

semnalului fie 20 V pe ambele aher. n a n ţ e pe o r e z i s t e n ţ ă de s a r c i n ă de 4 n(curentul maxim prin tranzistoare5 A).

Fiecare tranzistor va avea un radiatorde 200 cm2 din aluminiu cu grosimea2,5 mm. Transformatorul de alimentareeste dimensionat pentru sarciml a d o u ă amplificatoare (miez 12 cm 2

, primar 960de spire rj) 0,6 mm, secundar 160 despire rj) 1,5 mm).

Se pot folosi circuite integrate r o m â ~ n e ş t i . dar cu alte elemente de c o r e c ţ i e (puterea a b s o r b i t ă de transformatorul

defazor este de 0,4 W). De asemenea' sepot comanda etaje finale de puteri maimari cu redirrfensionarea transformat0-rului.

de la i e ş i r e , u r m ă r i n d u - s e o b ţ i n e r e a unor distorsiuni minime la puteream a x i m ă .

Termistorul Th este de tipul celorf?losite în r e c e p t o ~ r e l e «Neptun»

se m o n t e a z ă pe radiatorul tranzistoarelor finale, prevenind ambalarea t e r m i c ă a acestora.

Transformatorul de alimentare trebuie a i b ă o sectiune de 12 cm2

c o n ţ i n î n d în primar 925 de s p i r ~ CuEm, 1> ='0,4 mm, iar în secundar170 de spire, 0 = 1 mm.

La puterea de 50 W, distorsiunileamplificatorului sînt sub 1% pentruun semnal la intrare de 400 mV.Consumul montajului în stare derepaus este de 25 mA, la puteream a x i m ă curentul ajungînd la 1,5 A.Schema amplificatorului a fost .cons t r u i t ă e x p e r i m e n t a t ă cu tranzistoare finale de tip 2N3055 cu tensiunea de alimentare de 54 V.

1 I l@]

Amplificatorul se compune .dinpatru etaje. Etajul preamplificatoreste realizat cu tranzistorul Ti ' de C2

tip pnp, care este cuplat galvaniccu tranzistorul T2' cu rol de pilot l:t lpentru etajul prefinal. Tranzistoarele T3 T4 din etajul prefina1 sîntcomplementare, de tip BC 141BC 161, care c o m a n d ă etajul final.

Tranzistoarele finale vor fi montate pe radiatoare. cu s u p r a f a ţ ă der ă c i r e cît mai mare, iar prefinalelese vor monta în radiatoare de aluminiu p r e v ă z u t e cu aripioare.

O a t e n ţ i e d e o s e b i t ă trebuie acord a t ă împerecherii tranzistoarelor prefinale, care trebuie a i b ă factorul·beta cît mai apropiat pentru a c e e a ş i polarizare. A c e a s t ă c o n d i ţ i e trebuies-o î n d e p l i n e a s c ă tranzistoarelefinale.

Condensatorul C4 a fost realizatprin punerea în paralel a d o u ă condensatoare de 33,uF 40 V. În

TEHNIUM NR 6181

'----t----t-------------o-u C6R12D

1

R8*

220Vc:v

PIESE COMPONENTE

R1 -680 kQ; Ri -5,6 kQ; R3 -

33 Q; R4 -1 0 kQ; Rs -2,2 kQ;4n.R6 -470 Q; R7-80kQ; Rs -15 kQ*;row R9 -220 Q; R10=Rll -5 6 n; R12 =

R13 - 0,5 Q; P 1-1 M!i; P2 - 500 n;Th-500 n; C l -5 p.F/15 V; C2 -

100 ,uF/50V; C3 -100 ţ l F / 5 0 V;C4 -66 ţ l F / 4 0 V; C5-220 pF; C6 -

2 000 ţ l F /40 V;, C7- 4 700 ,uF/60 V;Dt =D 2 =D 3 =D 4 -1N4001 (FoS7.F407, BY250); D5=D6=D7=DsRA220 (RA120, EFR136 -135); T 1 -

BC252C; T2 __ BC171C; T 3 - BC14116;T4 -BC 161/16;Ts. T(i-2N3055.

11

8/2/2019 Tehnium 06 1981


------ . -----

8/2/2019 Tehnium 06 1981


cr·s

*-i. ~ P Q e m c . ~ "PI42. nepeKl'l104amellb

b na/'lO*eHIAI4 , , ~ b l K r 1 1 - 0 4 e H O . " nepal< nrQI.IQr:neIHA :f:b nOflO»teHIAI-l

4 H Q n ~ ~ e ! - ! l . . j 7 1 ,

t------II -pe»tHM_ - pe" ,WM

WlMepeHbl ~ b l C O K O O M N b l M 5 . H i · M H 6 , ~ - O , 3 IAHdl-lI<ClI'riOP

MQ?HWmOq:lOHQ _

$, p ~ ; P2. -wHO&oIkaroopbI Y P O ~ H S l ::'ClnHCM I7 G1-F,i.npa&XPQHwmetlb nM2,OA;(;.i·Fl ~ n D " , ( l O l q ) C ! H ; l T r l e t : i b

rlM-O;i5A.

1. /:4, - npeoolCpaHwmellb f1M- O,SA.9; f"He.laO a f 1 ~ noC}K1l104eHI-f'71 :

X ~ . X2, - MIAKPOCPOHOj

X3 - l ~ y / ( o C H H M a m e I l 9 . M a e H I 4 ~ H O , npWeMHI-IKO, m e l ' l e ~ w 3 > 0 p a . i

X'1 - paa",ompal-lc 1\i11.\140HHQM nI4HHH;

X S ~ I1i,fHeBAHOeO ~ b J l C O a a i X6- ~ H e U J H e l : i Qklt':!cmI44eCk"0t4

X7 - nyl1bma Bt.1CmClHI.\i-10HHOW l j n l ) a I O I i E ! H ~ j ~ i XI!- pOO'beM al1Sl nOOKIl104eHH'i'I

o / ( / ( ! : J c m j . j 4 ~ C / l : O ' ; ' Cucme MOI;

X9 - polCeM cemeb,::,~ o - n O c m O I H . j H b l e HonpSlWeHI.1Sl !A3MepeHbl

&ol ibmMempOM -

'H- E,1... - 8 Y K ~ e H H t > . l e KOabl Ofllii ~ I I ' Q ? l Q H j . j ~ C;PlJH/(·!.Il-lOHOtlbHllW

HQ3J-/QyeHI../j;} : > l I e " , e " ' H n o ~ !::IHI<I&epca.l1bHOIX 4 C ! . . j f l ~ , m l : : I I ~ : ! A C O O N > ~ e m c m f > e I - l H O r A [ t<OHcMOE>.

ia . B O m a e i 1 b H ~ X n a . p r n l o l ~ ) ( M b : ~ H I . f I ' O q > O H O ~ W l M e H e l o l l , j ~ , He ~ 1 \ j . j S l I O L 4 U e Ha f1apaMempbl

p a S o m O C I ' l O C Q ~ ~ O C m b MQeHl4mOq:lOHQ.

8/2/2019 Tehnium 06 1981


0-

DTD

011". i ng . M. STRATULAT

3) se scoate tija 8a i:iclJlaitie. Apoi, a ş a cum se a r a t ă

se retesc pirghiile 4 8,}n sensul s ă g e ţ i l o r , p î n ă la refuz.In a c e a s t ă s i t u a ţ i e , 'Orificiul de l e g ă -t u r ă al 8 trebuie se afle la ace

cu capul de articulare rescaz centrar se r e t e ş t e piu-3) p i n ă CÎnd se r e a l i z e a z ă

f'r..inr'i.rl,Qn1r::l p e z i ţ i e n a l ă a 'Orificiuluicapul de articulare al aces-

Toate celelalte reglaje ale carburatorului se fac la fel ca la medelelevechi, cu e x c e p ţ i a pempei de acceie

care, la 'O f u n c ţ i e n a r e c e r e c t ă , debiteze 3,5 cm3 la 10 ac

ţ i o n ă r i complete ale pîrghiei sale dec o m a n d ă .

Pentru completarea i n f o r m ă r i i celori n t e r e s a ţ i , mai" jos se i n d i c ă tabelarunele caracteristici de c o n S t r u c ţ i e

ale carburatoarelor noi În cemcu cele produse p î n ă În anul

-----_._--+--_._._-----P î n ă in 1980

-·----·----1-----.....·-·----·.,------'-·-·---+·----------,-·----1"---+

Diametrul j iclorulu i de aer (compensator; mm) 2,0 1,7 1,7 1,5 1,5 1,5

------------1--.-------.+-------+---_._-----\Diametrul jiclorului de mers Încet!(mm) 0,45 0,60 50 0,60 0,45 0,60 0,5 0,6

- - - - - - - - - - - r - - - - - - - - - - - - - . . ; - - - - - - - - - - - - - - I - - - - - - - - - - - - j - · - - - - - _ . ~ Diametrul j iclorului de aer de mersÎncet (mm) 1,7

Diametrul pulverizatorului pompeide acceleratie(mm) .

Diametrul j iclorului î m b o g ă ţ i t o r (mm)

0,4

--------,.---_._--Diametrul j icioru

lui de aer al Îmb o g ă ţ i t o r u l u i (mm)

Diametrul pulverizatorului î m b o g ă ţ i t o r u i u i (mm)

Presi'unea de refulare a pompei deb e n z i n ă (kPa)

0,7

1,5

1,2

1,5

1,7 0,7 1,7 0,7 1,7

0,4 0,4 0,4

1,5- - - - - - ' ~ ..-----_._----.I------.-.-_f

1,2

1,5 1,5

6,5±O,25

----------r·--·----·----·--------·---r----------·--·----------1Debitul de benzi

al pompei deaccelerare la 10curse (cm 3

)

Cursa plutitorului(mm)

Deschiderea obturatorului primeitrepte cînd clapeta

de aer esteî n c h i s ă (mm)

750-800

3,5±14%

8

O,8±O,05

850--900I..-_.____ _.____ ,J,....__________________ l- _ __ ___________ _.----1

3: 1) ş u r u b do p aldispozit ivului vacuumatic de pornire: 2) d o z ă vacuum a t i c ă i 3) dispoziti v telescopic; 4) pÎrghia de a c ţ i o n a r e aobturatorului trepte i pr i mare; 5) pÎrghia de blocare a

obturatorului trepte i secundare; 6) pirghia de a n c l a n ş a r e a obturaforului trepte i secundare; 7) jne l de s i g u r a n ţ ă ; 8)ti ja dozei vacuumatica: 9) p i u l i ţ ă ; 10)doza v a c u u m a t i c ă .

4: 1) ş u r u b pentru

reglajul p o z i ţ i e i elapetei beptei primare; 2} ş u r u b pentrureglajui p o z i ţ i e i elapetei hepi:ei secundare.

5: indic i i cores-.pune! acelora Prez e n ţ a t i În fig. 3.

8/2/2019 Tehnium 06 1981


1= - = 20 = 1,67 A (la

cu pe V);

8/2/2019 Tehnium 06 1981


· ALUPE TDRPILDARB

1882SOIMUL

VULTURUL

~ . ~ ...

16TEHNIUM NR. 6181

8/2/2019 Tehnium 06 1981


5

TEHNIUM NR. 6/81

3--

Profitînd de victoriile navale si exp e r i e n ţ a a c u m u l a t ă În cursul r ă z h o i u -lui de i n d e p e n d e n ţ ă 1877-1878, marinar o m â n ă c o m a n d ă În Anglia o serie denave de diferite tipuri ce vor a l c ă t u i [lucleul marinei militare În plin avÎnt.Intre acestea vom prezenta ş a l u p e l e torpiloare « Ş O I M U L » «VULTURUL»construite de c ă t r e firma «Thornycroft» În 1882. Aceste nave erau tipicepentru conceptul de v e d e t ă cu t o r p i l ă de ş c o n d r u , ce Î ş i c î ş t i g a s e În formemai p u ţ i n p e r f e c ţ i o n a t e gloria, în cursul

r ă z b o i u l u i de secesiune din America,În cursul luptelor navale franco-chineze sau mai apr.opiat de noi iniman o a s t r ă prin scufundarea monitoruluiturc «DUBA-SEIF)>> În canalul M ă c i n de c ă t r e ş a l u p a torpiloare r o m â n e a s c ă «RÎNDUNICA».Construite pentru a naviga pe D u n ă

re, cele d o u ă u n i t ă ţ i aveau u r m ă t o a r e l e caracteristici constructive:

Lungime . . . 18,8 mL ă ţ i m e . . . . 3 mPescaj . . . 1,3 mDeplasament 26 - tV i t e z ă 18 noduri

D a t o r i t ă conceptului de c o n s t r u c ţ i e . unilateral, cu o flexibilitate r e d u s ă , aceste nave s-au demodat, fiind moral-'mente scoase din uz î n c ă din prirnllani de exploatare. Factorul major dec o n t r i b u ţ i e la a c e a s t ă situatie l-a constituit p e r f e c ţ i o n a r e a r a p i d ă a torpilelorautomobile ce erau net superioare torpilelor de ş c o n d r u . N e g ă s i n d u - s e posibilitatea de a adapta navele la torpileautomobile, d u p ă 1890, au fost transformate în nave de l e g ă t u r ă curier almarinei militare. Au fost scoase din

dotare imediat dup:':l 1900.Pentru n a v o m o d e l i ş t i « Ş O I M U L »

«VULTURUL» sînt relativ simple, darinedite, atît din punct de vedere arhitectural, cît ca s o l u ţ i i constructive.Este r e c o m a n d a t ă pentru autopropulsate militare EK sau C , C

4machete.

C o l o r a ţ u r a era u r m ă t o a r e a : negruopera m o a r t ă , r o ş u - opera vietorpila de ş c o n d r u , galben - c o ş u l , cabinele cutia b l i n d a t ă , gri - punteaprova puntea p r i n c i p a l ă , albş c o n d r u l tromba de aerisire.

_-----9_._-8

Ing . CR IS T IAN C R Ă C I U N O I U maes t r u al spo r - t u l u i

4- __ ~ ~ ~ ~ ~ ______ _ + - - - - ~ - - _ ; ~ _ f ~ 6

5- --5•

17

8/2/2019 Tehnium 06 1981


8/2/2019 Tehnium 06 1981


27DIN sau mai mult. Fotografii amatori de scene tip «cine-verite» vorprefera astfel un film alb-negru ultrasensibil, pentru a putea lua imagini înorice c o n d i ţ i i . de iluminare.

PORTRETE DE VACANTA,FOTOGRAFII AMINTIRE

În a c e a s t ă categorie se î n c a d r e a z ă de obicei pozele f ă c u t e membrilorfamiliei. D e ş i pare firesc, acest lucrunu e x p r i m ă corect realitatea. Doarrareori ne petrecem concediul i z o l a ţ i de lumea î n c o n j u r ă t o a r e , În marea

majoritate a cazurilor ne a f l ă m Întremulti alti oameni.La munte sau la mare avem vecini

de cort, colegi la jocurile cu mingea,prieteni sau colegi de serviciu pe careîi putem deseori întîlni, ne d e p l a s ă m pe s t r ă z i sau drumuri pe care c i r c u l ă atîta lume etc. I a t ă deci fotografiilefamiliei noastre nu e x p r i m ă astfel realitatea. Fotograful p r e t e n ţ i o s va fotografia membrii familiei sau prieteniis ă i astfel încît r e i a s ă caracteristicalocului unde s-au aflat. T o t o d a t ă sepot fotografia persoane necunoscute, d a c ă printr-un aspect particulare x i s t ă ş a n s a unor fotografii deosebite.

O m e t o d ă b u n ă c o n s t ă În practicareainstantaneelorj astfel avem certitudinea unor fotografii pline de natural e ţ e . Cel mai u ş o r sînt de fotografiat

copiii, jocul absorbindu-i de obiceiatît de mult Încît momentul deseori. a c ţ i u n e a fotografierii le r ă m î n necu

noscute. A d u i ţ i i pot fi fotografiati pebaza unor prealabile aranjamente.nu u i t ă m c ă mai mult timp r ă b d a r e pentru a face n i ş t e fotografii bine«regizate» g ă s i m doar În v a c a n ţ ă .

Fotograful « v î n ă t o r » de imagini dinviata de v a c a n t ă va realiza cu certitud'ine fotografii frumoase pentrumembrii familiei, u r m ă r i n d cu r ă b d a r e d e s f ă ş u r a r e a zilei din spatele obiectivului.

Plasarea omului În cadrul mediuluiî n c o n j u r ă t o r nu î n s e a m n ă î n s ă o fotografie de ansamblu, de claritate e g a l ă Î n c ă r c a t ă de detalii. Se va pune în

e v i d e n ţ ă subiectul atît prin cadrare,cît prin repartizarea c l a r i t ă ţ i i pe

diferite planuri. Se va evita ca liniaorizontului (sau alte î m b i n ă r i de planuri cu caracter liniar) s ă t r e a c ă prindreptul capului persoanelor fotografiate. Redarea n e c l a r ă a p lanuri lor Înd e p ă r t ~ t e va sublinia subiectul principal. Incadrarea omului În mijloculmediului se poate face printr-oredare cu claritate u n i f o r m ă , dar printr-o gîndire c o m p o z i ţ i o n a l ă careasigure e v i d e n ţ i e r e a subiectului uman.

În cazul fotografierii color apar probleme suplimentare. Corectitudinea e*"punerii este o c o n d i ţ i e b a z ă . Adoua c o n d i ţ i e pentru r e u ş i t ă este alegerea c o r e c t ă a culorii de fond . ş i aculorilor de prim plan. Culorile complementare se a r m o n i z e a z ă cel maibine. Redarea pielii este f a v o r i z a t ă deun fond verde. Pielea b r o n z a t ă se

a s o c i a z ă bine cu culori intense ( r o ş u , portocaliu, galben). Albul va a c c e n ~ ~ a culoarea pielii bronzate, fotografIIlep ă r î n d exagerate f a ţ ă de realitate.

Fotografii deosebite se pot face punînd în e v i d e n ţ ă comicul unor s i t u a ţ i i , indiferent este vorba de membriifamiliei sau nu. Frica de a p ă a unuicopil, eforturile unei persoane a d u l ţ e de a î n v ă ţ a Înotul, g ă t i t u l în aer liber,iocul cu mingea al unor persoane~ o m p l e t neîndemînatice etc. - i a t ă terenul unor instantanee cu mult umor.APA

Apa este un subiect sau un cosubiect generos pentru fotograf. Marea, un rîu, un lac de munte sau de cîmpie, un izvor, o ş u v i ţ ă de a p ă curgînddin g ă l e a t a unei fîntîni, i a t ă numaicazurile cele mai frecvente CÎnd obiec

tivul poate înregistra imagini deosebite prin alegerea j u d i c i o a S ă a momentului fotografierii printr-o gîndirec o m p o z i ţ i o n a l ă c o r e c t ă sau o r i g i n a l ă . A m b a r c a ţ i u n i l e sportive chiar va

poarele propriu-zise sînt un subiect

permanent de mare a t r a c ţ i e pentrufotograf prin colorit, reflexe, f o r m ă , dinamism.Apa poate fi o e x c e l e n t ă o g l i n d ă În

care surprindem natura r e f l e c t a t ă sau propriile figuri. U ş o a r a m i ş c a r e a .s u p r a f e ţ e i apei n a ş t e r e la originalejocuri de lumini culori, la d e f o r m ă r i n e a ş t e p t a t e ale obiectelor reflectate.S u p r a f e ţ e l e de a p ă sînt un fundal optim pentru fotografierea În culori. Fiel i n i ş t i t ă , fie În m i ş c a r e , pe vreme b u n ă sau rea, s u p r a f a ţ a apei va pune totdeauna în, e v i d e n ţ ă o p e r s o a n ă sau un

obiect aflat într-un prim plan. Pe dea l t ă parte, valurile pot fi În sine unsubiect sau nisipul pietrele aflateaproape de s u p r a f a ţ ă pot constituidetalii interesante.

Omul este permanent legat de a p ă . Ca meserie (pescari, marinari etc.). sauca divertisment sport, omul se a f l ă În contact direct cu apa. O c o n d i ţ i e a r e u ş i t e i În fotografierea persoaneloraflate în a p ă este surprinderea acestora În c o n d i ţ i i dinamice (înot, iahting,schi nautic, jocul cu mingea etc.). F ă r ă a neglija f r u m u s e ţ e a peisajelor c o n ţ i -nînd s u p r a f e ţ e de a p ă , pare mai inter e s a n t ă surprinderea În comun a elementului a p ă cu elementul uman.

Din punct de vedere tehnic, redareadinamismului impune utilizarea unortimpi de expunere destul de lungi.

Este dificil de precizat, dar valorilecele mai probabile sînt 1/00 1/125Marea este locul unde se fac foarte

mu Ite fotografii. Apa - cu numeroases c h i m b ă r i de culoare, În f u n c ţ i e del u m i n ă , adîncime, culoarea stînci lor-,plaja (în sensul de mal), v e g e t a ţ i a t i p i c ă din v e c i n ă t a t e , campingurile,c l ă d i r i l e aflate În apropiere, i a t ă cîtevazone de interes fotografic.A t e n ţ i e d e o s e b i t ă trebuie a c o r d a t ă

liniei orizontului, linie care are toateş a n s e l e a p a r ă în fotografie. Se vaevita ca a c e a s t ă linie a p a r ă pe mij-

Prin a d ă u g a r e a cîtorva piese, blitzulfotografic poate fi f ă c u t se declanş e z e automat la anumite intervale detimp. EI devine astfel un generator deimpulsuri luminoase periodice poatefi folosit pentru semnalizare sau orientare pe teren noaptea în c o n d i ţ i i meteorologice nefavorabile, ori pentrudivertisment, la crearea unor accenteluminoase Îri « r e p r e z e n t a ţ i i l e » sunet

l u m i n ă ale amatorilor.

In figura 1 este d a t ă schema unuimontaj ce poate fi conectat la blitzf ă r ă a-i aduce nici un fel de m o d i f i c ă r i . Este vorba de un circuit astabil careg e n e r e a z ă impulsuri scurte (zecimide s e c u n d ă ) la intervale de 10-150 s,reglabile prin p o t e n ţ i o m e t r u l de 250 k.o..Ele produc amorsarea tiristorului

locul fotografiei. Luarea imaginii se vaface astfel încît linia orilOntu ui fiep l a s a t ă în partea s u p e r i o a r ă sau infer i o a r ă a fotografiei. I m p o r t a n ţ a linieiÎn discutie scade d a c ă ea va fi r e d a t ă neclar S ~ i U d a c ă este f r î n t ă (oun obiect oarecare). Înregistrareaorizontului Î n c l i n a t ă poate m ă r i senz a ţ i a de m i ş c a r e sau de tensiune(valuri mari, vînt, nori). Un punct rela

tiv Î n d e p ă r t a t (o b a r c ă , dep o a t e ~ accentua s e n z a ţ i a detate. In acest caz este Î n s ă ,",,,i, .. .-I,,..,,,+':;

folosirea filmului color (imaginea vaînregistra obiectele î n d e p ă r t a t e «81-b ă s t r i t e » ) . Un obiect intens colorat În

prim plan va compensa acest efectn e p l ă c u t (în general).

Navele a m b a r c a ţ i u n i l e acostate,porturile sînt subiecte de mare a t r a c ţ i e , dar care ascund o mare c a p c a n ă . Varietatea r e a l ă de culoare nu vacorect r e d a t ă nici suficient desiv În fotografiile noastre color.

Fiz. GH.

prin acesta d e c l a n ş a r e a blitzului. Ali

mentarease face dintr-o baterie del a n t e r n ă sau din î n s ă ş i bateria blitzului, d a c ă se d o r e ş t e lucrul int1lj;>n&:ln,rlj;>w,t

de retea. Se va acorda a t e n ţ i e conect ă r i i la contactul de sincronizare, undetrebuie d e t e r m i n a t ă r e s p e c t a t ă polaritatea i n d i c a t ă În s c h e m ă . Timpul

dintre d o u ă d e s c ă r c ă r i succesive nuva fi prea mic (oricum, peste 10 s),deoarece blitzurile nu un ritm

rapid de r e p e t i ţ i e decît se mic-ş o r e a z ă capacitatea condensatoruluiprincipal.

Un alt montaj ce poated e c l a n ş a r e a blitzuluira 2. Un bec cu neon lafu Igeru I FI L) este conectat la contactul de sincronizare. Cînd tensiunea

-1-Uro1:ol.J

z

8/2/2019 Tehnium 06 1981


pescuitul are, se pare, mai m u l ţ i p r a c t i c a n ţ i pe i a r b ă .

în domeniul miraculoaselor capturi o b ţ i n u t e 'pe malulm ă r i l o r oceanelor ş i . .. de ce nu, ale fanteziei, pes

moaaliitare de petrecere a timpului liber, cu inegalabilemodern. De aceea, r e d a c ţ i a n o a s t r ă ş i - a propus

destinate în primul rînd celor care d e b u t e a z ă în acest

fie "dintr-un material relativ u ş o r , solid fie

este trestia de b a l t ă ( u ş o a r ă , s u p l ă , dar mai p u ţ i n de 3 m (pentru pescuitul din b a r c ă ) de

Firul de pescuit este c o n f e c ţ i o n a t a s t ă z i din mase plastice suple, rezistente, elastice, impermeabile, care sepot procura la lungimea d o r i t ă .

Pentru pescuitul sportiv se reco

m a n d ă fire de nailon, cu diametrul0,04-1,2 mm, a c ă r o r r e z i s t e n ţ ă (Iarupere) se e x p r i m ă în kg/m. Firul de0,04 mm este echivalent cu'nr. celde 0,20 mm cu nr. 20 etc. I a t ă exemple:

firul nr. 8firul nr. 10firul m. 12firul nr. 15

firul nr. 18firul nr. 20

.0,3

.0,5

.0,7

.1,1

.1,6

.2,0 etc.

În a p ă sau expuse la soare, firele denailon î ş i m i c ş o r e a z ă r e z i s t e n ţ a la 300/0 se alungesc între 15%

groase) 700/0 (cele s u b ţ i r i ) . Firul de pescuit are d o u ă

sfoara struna. Sfoara este un

nailon mai gros, care se l e a g ă directde u n d i ţ ă sau se î n f ă ş o a r ă m u l i n e t ă . Struna (cu ,o lungime de cm)are rolul de a î n d e p ă r t a momeala des f o a r ă ( l u n g ă de 40-100 m).

8/2/2019 Tehnium 06 1981


A inceput sezonul concediilor, excursii/or

drume1ii1or! Vizitind magazinelec o m e r ţ u l u i

destat,ave1i'posibilitatea a l e g e ţ i p r o c u r a ţ i la p r e ţ u r i avantajoase o g a m ă l a r g ă de obiectenecesare petrecerii timpului liber În concediu,.la munte sau la mare.

8/2/2019 Tehnium 06 1981


IECEP1111"'AlI1IA

lA ',ENlIlEl ElE 111Comanda v i t e z e ~ în special la plecare

sau la sosire, a unui t r e n u l e ţ i m p l i c ă unmontaj electronic adecvat, cum este celdin a l ă t u r a t ă . _

AIimenta.rea schemei se face de la untransformator cu o tensiune a l t e r n a t i v ă

tensiune c o n t i n u ă de 12 V ( o b ţ i n u t ă redresare de la a l t ă î n f ă ş u r a r e ) .

Comanda vitezei se face cu P ' Becul

Jde 12 V 10 W este destinat asigure op r o t e c ţ i e s u p l i m e n t a r ă . Cele 3 contacte,S ' S2 S3' se u t i l i z e a z ă numai în cazulcomenzilor prin relee. Astfel, d a c ă SIeste deschis si Închis. tensiunea deintrare în . cade zerose o p r e ş t e Încet.

~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ 1

1

~ ~ - - - - - 6 - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - ' ~ - - - - ~ - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - , III4VN

I lN914( ' J O ~ - - - + I •• I~ S 3 : ~ v _ _ _ _ _ _ _ _

1__________ _

Alimentat la 1,5 V, receptorul f u n c ţ i o -n e a z ă în gama undelor medii.

Bobina de pe bara de f e r i t ă are pentru LI 125 de spire CuEm 0,08 ( s p i r ă peste s p i r ă ) pentru L2 8 spire dina c e e a ş i s î r m ă bobinate peste L 1•

Tranzistoarele pot fi înlocuite astfel:V1 = EFT 319 - EFT 317; V2 =

~ ~ ~ t

.]. . 180

b a n d ă de

de a u d i o f r e c v e n ţ ă Instrumentele mecanice ce e c n l i p e a z ă

magne:tof,oa!llele sau casetofoane e

intotdeauna semnalulatunci se m o n t e a z ă electro-nice ( n e i n e r ţ i a l e ) .

In

1Log

III

BF 214-215; V3 =EFT 318; V4EFD 305-309; Vs = BC 107, V6 V'7 =EFT 322, 323. L3 este un ş o c de radiof r e c v e n ţ ă ce are 150 de spire bobinatepe un miez de f e r i t ă sau 60 de spirebobinate pe un inel de f e r i t ă ;

+24V

11<

o

CIRCUITE LINIARE

AIPlI',CA11J12mMontajul format din 3 etaje, primind

UL1244N

UL1261N

UL1262N

UL1481PUL1481TUL1490NUL1491RUL1492RUL1493R

UL1495NUL1496R

TBA120U

A223D

TBA940

A252D

TBA950

A250D

TBA810S

TBA810AS

TBA790SX

TBA790LA

TBA790LB

TBA790LC

* TBA790SX* TBA790LA

UL1497RUL1498RUL1550LULY7711 N

ULY7741 N

TBA790LB

TBA790LC

TAA550

SFC2711EC.uA711SN72711 NSFC2741EC.uA741SN72741N

** MAA741C

TA72741f1A741

TBA221A

la intrare un semnal de 5 mW, de la ______________________________________________ -- ,

oscilator sau separator, d e b i t e a z ă la ie- @+12V

ş i r e 1,5 W. în cele 3 etaje sînt montate ,- - - - - - - - - - - - - - - -,. - - - - - - - - - -. - - - - - - - - -t - - - - - - - - - -. I 10 1n SF1

tranzistoare curent folosIte de H· I H Iradioamatori, montate pe un I ,circuit imprimat comparti - I Imentat (ecran între etaje). Bo- I 10 Ibinele sînt astfel coustruite: I H ILt are 5 spire CuAg 0,8, J Ip r i z ă la 1,5 (lungime b o b i n ă I12 mm), L2 are 3 spire C u A ~ l I I(lungime bobinaj 5 mm,. I Iare 3 s pire CuAg 1 /lungime I6 mm), L4 are 5 :.rire CuA?!l 144MHz I 150

(lungime. 1.0.mm), Ls are 4 Spl- 5 m ~ 1 1 Ire CuA.!! 1 !lungime 10 mm). 0.; I 470

Toate bobinele sînt f ă r ă ,...

II--Qjc a r c a s ă au diametrul de I 107 mm. Condensatoarele tri- I I 68 Imer au valoarea 4 - 10 pF. j l 'I 1I ' i____________ .. _________________ _ ..

8F224 2N3866

22TEHNIUM NR. ~ 8 1

8/2/2019 Tehnium 06 1981


8/2/2019 Tehnium 06 1981


a frec-i n t e r m e d i a r ă poate fi r e f ă c u t ă

O astfel de"'!"t!",",,,!,,,",,,,,!",,, 70 de un con-

del1saltor de acord de nF,-Sascut

Debitul de aer dorit îl p u t e ţ i de la un aparat de uscat p ă r u l la care s-a suprimat rezistorul, la

s-a montat un ajutaj de plastic... . ~ n . i i O . l " I . RAU l - B r a ş o v

. rea c ă r ţ i l o r dorite l u a ţ i l e g ă t u r ă cu i b r ă r i a «Cartea prinp o ş t ă » , B u c u r e ş t i .

Vom publica articole despre diapozitive.

nu d e ţ i n e m i n f o r m a ţ i i decasetofonului dv.

.......u .. . ....... iO N - Lugojgeneral este bine f o l o s i ţ i boxe

cu i m p e d a n ţ a r e c o m a n d a t ă de constructo rul amplificatorului. Utilizîndboxe cu i m p e d a n ţ a mai m i c ă , c r e ş t e

curentul prin etajul final audio, ceea cepoate conduce la distrugerea. t r a n z i s ~ toarelor.

Ca o b ţ i n e ţ i o b o x ă de 8n, montati În serie d o u ă boxe de 4.Q..

HUTANU C. - l a ş i La magnetofon apare o frÎnare a

mecanismului din lipsa lubrifiantuluipe unele l a g ă r e .

La amplificator, dioda Zener aretensiunea 10-12 V, tranzistorul esteBF 245. Pe condensatoarelef ă r ă de m ă s u r ă sîntdate în

- Bucu.·r s ş t i

Din ce r e v i s t ă a fost preluat corectorul?

pAUN DUMITRU - C o n s t a n ţ a Circuitul din microprocesor nu poa

te fi utilizat În alte scopuri.B Ă l Ă Ş O I U N. - B u c u r e ş t i Nu d e ţ i n e m schema s o l i c i t a t ă .

COJOCARU IOAN - B u c u r e ş t i ' R e v e d e ţ i schema incubatorului ~ ; r e ·

zentat recent. " . ~ T Ă N Ă S I E NICOLAE - jud. DatiC o m u n i c a ţ i - n e tipul aparatului, ca

eventual i n d i c ă m ce alt tip depotenjJometru poate fi montat.STRAIN DAN - jud. T. .i m i ş

Î n c e r c a ţ i i n v e r s a ţ i l e g ă t u r i i e labobine.HRUDEI VASILE - B u c u r e ş t i P 15 este echivalent cu EFT353.

- Galatide' vibraforplan

sau cu un releu.La casetofon v e r i f i c a ţ i comutatorul

înregistrare-redare, este p o s i b i l ă ooxidare a contacteloriD a c ă a p l i c a ţ i impulsuri de j o a s ă

f r e c v e n t ă mare amplitudine, difuzo-011Jlll!U( se poate defecta.

1. M .

tehnium 06 1981

Documents