tehnium 06 1983

24
o SUMAR LUCRAREA PRACTICA DE BACALAUREAT ................................ pag. 2 - 3 Oscilator comandat În tensiune Spectroscop ş c o l a r RADIO TEHNl cA P ENTRU ELEVi ..• .• pag. 4 - 5 D i s i p a ţ i a t e r m i c ă A p l i c a ţ i i FET Generator de "tac '" Adaptarea impedantelor CQ-Y'O ............................................ pa g. 6 - 7 Adaptarea liniei de alimentare a antenelor Bloc de filtre QTCde VO ATELIER .......................................... pag. 8 ~ - 9 Antene de mare eficacitate P o r t - f i l i e r ă M3-M10 ECONOMIA DE ENERGIE .•••••.••••. pag. 10-11 Economizor de b e n z i n ă !\prinderea tuburilor fluorescente I n c ă l z i r e r e g l a t ă t e r m o s t a t a t ă CONSTRUITI UN WINDSURF ..•••. pag.12-13 AUTO-MOTO ................................. pag.14-15 Autoturismele "Oltcit": Organele de c O f T l a r ' l d ă , aparatura de control fOTOTEHNICA .............................. pag. 16-17 Anhidre sau crfstalizate CITBTORil REICOMA,N[lIA Tester D i ~ m c l z i t i v de nrCllet::tiFl ............. pag. 18-19 •••............•. pag. 22 Receptor UUS M E : M C D R J l I T C ~ R .. .............................. pag. 2'3 15 TO I

Upload: iifoarte

Post on 06-Apr-2018

232 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 1/24

o

SUMAR

LUCRAREA PRACTICA DEBACALAUREAT ................................ pag. 2-3

Oscilator comandat În tensiuneSpectroscop ş c o l a r

RADIO TEHNlcA PENTRU ELEVi ..•.• pag. 4-5

D i s i p a ţ i a t e r m i c ă A p l i c a ţ i i FETGenerator de "tac'"Adaptarea impedantelor

CQ-Y'O ............................................ pag. 6-7Adaptarea liniei de alimentare aantenelorBloc de filtre

QTCde VO

ATELIER .......................................... pag. 8 ~ - 9 Antene de mare eficacitateP o r t - f i l i e r ă M3-M10

ECONOMIA DE ENERGIE .•••••.••••. pag. 10-11

Economizor de b e n z i n ă !\prinderea tuburilor fluorescenteI n c ă l z i r e r e g l a t ă t e r m o s t a t a t ă

CONSTRUITI UN WINDSURF ..•••. pag.12-13

AUTO-MOTO ................................. pag.14-15

Autoturismele "Oltcit": Organele dec O f T l a r ' l d ă , aparatura de control

fOTOTEHNICA .............................. pag. 16-17

Anhidre sau crfstalizate

CITBTORil REICOMA,N[lIA

TesterD i ~ m c l z i t i v de nrCllet::tiFl

............. pag. 18-19

•••............•. pag. 22

Receptor UUS

M E : M C D R J l I T C ~ R .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 2'3

15

TO I

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 2/24

OS[llATO

esteeste

m a n d ă VI, care trebuiet i v ă , prOduce prin R2 unî n c a r c ă condensatorul detegrare În bucla de r e a c ţ i e a

R2

Regla} simetrie

p

8· 14,7 nF'

106

= --=96,6

. 8,8

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 3/24

v e n ţ e mai joase, eroarea se dator e a z ă tensiunii c u r e n ţ i l o r deoffset de la CI1 C12.

Cu componentele indicate În finalul articolului, montajul r ă s p u n d e s a t i s f ă c ă t o r la f r e c v e n ţ e cuprinseÎntre 10 Hz 10 kHz. D a c ă Î n s ă Înlocul lui CI2 ( ş i chiar al lui C11) folosim un LM 108 H cu r e z i s t e n ţ ă marela intrare curent de offset foartemic, putem î m b u n ă t ă ţ i liniaritatea, dar În a c e l a ş i timp putemu r c ă m f r e c v e n ţ a de i e ş i r e p î n ă la 20kHz, introducînd un nou domeniu

de f r e c v e n ţ ă (intre 1 kHz 20 kHz).pentru care el se ia cu valoarea Înju r de 150 pF.

Pentru î m b u n ă t ă ţ i r e a performanţ e l o r montajului, se r e c o m a n d ă Înfigura 3 un convertor triunghi-si-nus. Forma u n d ă t r i u n g h i u l a r ă este c o n v e r t i t ă u n d ă sinusoi-d a l ă cu ajutorul unui circuit dediode r e a l i z e a z ă o f u n c ţ i e nelÎ

transformare esteprin segmente liniare.

de unire ale acestormente sint cunoscutede "puncte de rupere".mentelor liniare se s c h i m b ă aceste puncte astfel Încît aproximeze cît mai bine f u n c ţ i a n e l i n i a r ă . O r e ţ e a de diode r e z i s t e n ţ e , comp l e t a t ă cu un amplificator separatorde i e ş i r e , C14, r e a l i z e a z ă transfcr

marea triunghi-sinus.Cînd intrareadeie sînt nnl!::!,ri,,'::!,lrlO>

tensiuneadeteD"rînd.

propunem spreobservarea sau chiarspectrului solar.

Materialele necesare se poto b ţ i n e din c o m e r ţ . ,

Pentru realizarea p r a c t i c ă vabui p r o c u r ă m sauţ i o n ă m u r m ă t o a r e l e componente: op r i s m ă cu unghiuri de 60 grade;d o u ă lentile cu dia metrul de 26 mm

de 83,3 mm (lupe de ceasornicar

ce m ă r e s c de 3 x) ; o I a r n ă de a l a m ă , aluminiu, eventual duraluminiu de 3mm grosime; tub de carton cu diametrul interior de 28 mm; turnir,PFL sau PAL pentru cutia ce vacontine spectroscopul.

Ocular de c ~ a s o r n i c a r

TEHNIUM 6/1983

mici. In cazul indicat in figura 3, distorsiunUe maxime se a f l ă in ju rde 1,8 0Al.

Cu astfel de rete!e cu diode rez i s t e n ţ e se po t o b ţ i n e chiar distorsiuni mai mici decît 0,1 %, dar asemenea montaj n e c e s i t ă un n u m ă r prea mare de diode r e z i s t e n ţ e . P e r f o r m a n ţ e l e montajumui indicat

În prezentul art icol sintimJ>edlan1ta de intrare

±

LISTA DE COMPONENTE

R e l ~ i s i E ~ n 1 e ('('1,25

CondenHtoare

elec:trolitic (de

IILAIGH" G H E O R G H ~ U

latura dintra raza de

fanta de regla}.Fanta r e g l a b U ă este cel mai greumai delicat de f ă c u t . Din t a b l ă de

se taie d o u ă lameme (fig. 2)

care se pilesc la margine, ca a i b ă 45 de grade. Muchiile ce au 45 degrade se f i n i s e a z ă cu o p i l ă I a t ă . Marginile trebuie fie rectUinii. Elese f r e a c ă pe o s t i c l ă m a t ă , lamelelese ţ i n perpendicular pe s t i c l ă . se

o 1110 o

ceramic;16 V electrolitic (even··

d

diode Zener de 8,2 V la

= 1N914 sau 1N4148.

Circuite integrate

CI1 :::: ,BA741; CI2 {3A741 (even-pentru CI1 CI2 LM 108 H);= ROB 709; CI4 = {3A741.

in intese pune

col!imatoare C.

pe un suportsau care î m p r e u n ă sede asemenea, pe fundul cu-

La i e ş i r e a razelor de l u m i n ă dinp r i s m ă se a ş a z ă tubul ce c o n ţ i n e ocularul ac cu care se e x a m i n e a z ă spectrul solar. eventual aparatulfato.

Un ocular se face conform figurii 5.

200-250 rnrn

I

I I I jI I 1

-

3

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 4/24

ceea ce are la înde-p r e c i z ă m doar radia-

toareie din aluminiu seprin metode electrochimiceprin vopsire), iar d a c ă vrem lep ă s t r ă m albe, se c u f u n d ă Într-o sol u ţ i e d i l u a t ă de hidroxid de sodiupentru m ă t u i r e ( î n d e p ă r t a r e a luciului, d u p ă ce au fost bine ş l e f u i t e ) .

CAPACITATEA C A l O R I C Ă

Multe din a f i r m a ţ i i l e pe care le-am

C o n t i n u ă m prezentarea a p l i c a ţ i i -lor tipice ale FET-uri or propunînd u - v ă de · data aceasta d o u ă variante simple de preamplificatoarepentru microfon. Utilizarea tranzistoarelor cu efect de cîmp permiteadaptarea la microfoanele cu imped a n ţ ă mare (piezoelectrice) sau

foarte mare (microfoane-condensator). Desigur, tranzistoarele bipolare pot fi aduse, prin artificiispeciale, la i m p e d a n ţ e mari de intrare, pentru a asigura un transferacceptabil de energie de la microfon la preamplificator, dar în acestcaz c r e ş t e s u p ă r ă t o r factorul dezgomot. D a c ă , d i m p o t r i v ă , imped a n ţ a de intrare este r e d u s ă pentrua m e n ţ i n e În limite rezonabile factorul de zgomot, transferul de energiede la microfon la preamplificatoreste total inadecvat, impunînd amp l i f i c ă r i foarte mari, deci din nouriscul de a spori factorul de zgomot

distorsionarea semnalului. Spredeosebire de bipolare, FET-urile auo c o n t r i b u ţ i e extrem de r e d u s ă Înzgomot chiar atunci cînd sursa desemnal are o i m p e d a n ţ ă foarte

mare. Nu trebuie Î n s ă s ă se î n ţ e -l e a g ă de aici c ă , d a c ă punem FETul, automat treaba merge foartebine! I m p e d a n ţ a mare ne o b l i g ă s ă l u ă m toate m ă s u r i l e cuvenite pentru ecranare pentru î n l ă t u r a r e a p a r a z i ţ i l o r de Î n a l t ă f r e c v e n ţ ă .

Prima v a r i a n t ă (fig. 31) este recom a n d a t ă pentru microfoanele cu

4

oricec ă l d u r ă

constant p r e z i n t ă o a n u m i t ă i n e r ţ i e t e r m i c ă , a d i c ă temperatura sa nuatinge instantaneu valoarea deechilibru, ci d u p ă un anumit timp,care depinde de natura dimensiunile corpului. De asemenea, atuncicînd sursa de Î n c ă l z i r e e s t e î n l ă t u r a t ă , temperatura corpului nuscade instantaneu la cea a mediuluiambiant, manifestînd o a n u m i t ă rem a n e n ţ ă .

cristal (piezoelectrice) sau pentrumodelele de microfoane dinamicecare au i m p e d a n ţ a de ordinul zecilor de kiloohmi. Condensatorul CIs c u r t c i r c u i t e a z ă la m a s ă p a r a z i ţ i ; de r a d i o f r e c v e n ţ ă , iar p o t e n ţ i o m e trul P (volum) permite adaptareamontajului la sensibilitatea micro

fonului utilizat. Deoarece la c u r e n ţ i foarte mici r e z i s t e n ţ e l e cu carbonsînt apreciabile surse de zgomot, ser e c o m a n d ă ca, d u p ă stabilirea poz ~ i e i convenabile a cursorului,se m ă s o a r e .. b r a ţ e l e " p o t e n ţ i o m e trului se î n l o c u i a s c ă P printrun divizor echivalent realizat din rez i s t e n ţ e cu p e l i c u l ă m e t a l i c ă .

Tranzistorul T este un J-FET cucanal de tip N, ca de exempluBFW10, BFW11 ,MPF102 etc. Poartasa este p u s ă la m a s ă prin r e z i s t e n ţ a RI (470 kn - 1 Mn, cu p e l i c u l ă met a l i c ă ) , iar curentul de repaus sea j u s t e a z ă la cca 0,5-1 mA din rez i s t e n ţ a circuitului de s u r s ă , R2 (valoarea i n d i c a t ă este o r i e n t a t i v ă ) . FET ul este În montaj cu sursa com u n ă ( p u s ă la m a s ă în alternativprin C,), semnalul de i e ş i r e culegîn

du-se, deci, din d r e n ă (prin C,).Plusul tensiunii de alimentareU (12-18 V) se aplica prin rezist e n ţ a Rl, iar minusul se l e a g ă lam a s ă .

Pentru a reduce cît mai mult zgomotul, montajul se introduce În tubul (carcasa) microfonului, cît maiaproape de c a p s u l ă ; alimentarea se

prinprin

aduce prin cablul microfonului(obligatoriu ecranat), care poateasigura t o t o d a t ă comanda pornitoprit, d a c ă dispune de un conductorinterior suplimentar.R ă s p u n s u l preamplificatorului este

aproximativ liniar În domeniul audio,asigurînd un c î ş t i g În tensiune de cea17 dB.A doua v a r i a n t ă (fig. 32) este tot

pentru microfoane cu cristal, careau i m p e d a n ţ ă mare (sute de kiloohmi), în schimb d e b i t e a z ă semnale cu nivel destul de mare (sutede m i l i v o l ţ i ) . Montajul nu a m p l i f i c ă În tensiune, tranzistorul cu efect decîmp fiind În circuit cu drena co

m u n ă (repetor pe s u r s ă ) . EI a s i g u r ă Î n s ă o adaptare de i m p e d a n ţ e , semnalul de i e ş i r e preluat prin C4 dins u r s ă putînd excita un amplificatorcu sensibilitatea de ordinul a100-200 mV cu i m p e d a n ţ a de intrare de ordinul kiloohmilor.

TJ- FET- N

am

termiCcu r e z i s t e n ţ e ca-cu o anucaracteri

,.""",j,,,"''''. t o t a l ă ,

Cablumicrofon

MPF102, BFW10 ___ -1

100pF

O

1nF

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 5/24

= RC) este acel "anumit timp"d u p ă care se i n s t a l e q z ă echilibrultermic, respectiv regimul termics t a ţ i o n a r (schimbul de c ă l d u r ă Înc o n d i ţ i i l e m e n ţ i n e r i i unor temperaturi constante În timp În diferitelepuncte ale sistemului). Numai d u p ă scurgerea acestui timp putemvorbi, de fapt, despre temperaturile(de regim) În diferite puncte, decinumai d u p ă acest if)terval de timpputem aprecia corect d a c ă treabamerge bine din punct de vedere ald i s i p a ţ i e i

termice( d a c ă

radiatoruleste suficient dimensionat, tranzistorul nu "frige" etc.). Acesta estetimpul recomandat de a ş t e p t a r e dela pornirea aparatelor electroniceÎn general p î n ă la utilizarea lore f e c t i v ă , atunci CÎnd se u r m ă r e ş t e efectuarea unor m ă s u r ă t o r i de p r ~ cizie cu ajutorul sau asupra lor. Inf u n c ţ i e de complexitatea aparatelor, dar mai ales de c a p a c i t ă ţ i l e termice ale capsulelor ale radiatoarelor, acest timp poate varia de laordinul secundelor p î n ă la ordinulzecilor de minute. Se i n d i c ă , de obicei, se a ş t e p t e 10-=-15 minute Încazul aparatelor care c o n ţ i n radiatoare mari.

Pentru a putea prelua de la capsulatranzistorului o cantitate mare dec ă l d u r ă f ă r ă a - ş i ridica apreciabil

tempe.ratura, radiatorul trebuiea i b ă o capacitate c a l o r i c ă mare.Aceasta î n s e a m n ă ori m a s ă mare,ori c ă l d u r ă s p e c i f i c ă mare, oriuna alta În a c e l a ş i timp. Dintremetalele cu conductivitate t e r m i c ă mare ( c o n d i ţ i e e s e n ţ i a l ă ) , d o u ă sîntmai u ş o r · accesibile, anume cuprulcu Â. = 390 W/moC aluminiul cuÂ. = 220 W/moC. Ţ i n î n d cont dec ă l d u r a s p e c i f i c ă de densitate,deducem pentru radiatoare cua c e l e a ş i dimensiuni (volume egale),cuprul este mai. bun: el are conductivitatea t e r m i c ă de cca 1 77 ori maimare . i capacitatea c ş f o r i c ă decca 1,46 ori mai mare. In schimb,cuprul este dezavantajos din punctde vedere economic: el este maiscump decît aluminiul per kilogram, iar la volume egale are masade cca 3,3 ori mai mare. Din acestmotiv, radiatoarele mari se facaproape exclusiv din aluminiu,compensîndu-se p e r f o r m a n ţ e l e luimai slabe prin c r e ş t e r e a grosimi;a s u p r a f e ţ e i totale. Pentru radiatoarele mici (S < 50 cm2

), natura metalului nu are t o t u ş i o i n f l u e n ţ ă preamare asupra r e z i s t e n ţ e i termice,putîndu-se folosi cupru, aluminiu,a l a m ă , o ţ e l etc. cu rezultate foartep u ţ i n diferite.

Zout. :;750Jl ::

Tr

:.:8.0..

Atucnci CÎnd folosim un transformator, a t e n ţ i a ne este de obiceic o n c e n t r a t ă asupra f u n c ţ i e i sale deb a z ă , aceea de transfer al energieielectrice dintr-un circuit primar într-un circuit secundar, cu un anumit randament sub un anumit rapqrt al tensiunilor.

In realitate, transformatoare e În-

TEHNIUM 6/1983

V e ţ i zîmbi, probabil, v ă z î n d am

intitulatp r e t e n ţ i o s

"generator" unbanal condensator care se î n c a r c ă se d e s c a r c ă prin n i ş t e r e z i s t e n ţ e . t o t u ş i c î ţ i dintre noi nu am fost

p u ş i În s i t u a ţ i a de a improviza astfelde circuite simple pentru a testa rapid - d u p ă logica "da sau nu" -continuitatea sau f u n c ţ i o n a r e a unor}:omponente aparate electronice.In unele magazine cu piese deschimb se mai p o a r t ă acum verificarea difuzoarelor, de exemplu, cuajutorul unor baterii conectate timpscurt la borne. Se aude un scurt"tac" sau "pac", suficient pentru ane da seama nu este întreruptcircuitul.

De la difuzoare, boxe, c ă ş t i etc.,metoda se poate extinde pentruverificarea unor aparate complexe,ca de exemplu preamplificatoare

amplificatoare AF, instrumente dem ă s u r ă etc. Numai folosirea ne-

condensatorului În farazi. Con

stanta de timp a circuitului,a d i c ă

timpul În care nivelul impulsuluis c a d ~ de la valoarea i n i ţ i a l ă E la cca0,37. E, este = R·C. Prin urmare,durata impulsului poate fi prestabil i t ă prin alegerea a d e c v a t ă a valorilor R C, iar nivelul maxim (îri. cazulnostru egal cu tensiunea bateriei,E)' poate fi r ~ d u s c o r e s p u n z ă t o r înlocuind r e z i s t e n ţ a R printr-un divi-

zor.Exemplul din figura 3 a fost "cal

culat" pentru a furniza un impuls cunivelul E'R3/(R 2 + Rl ) = 1,5 V·1 00 D/

(10000 O + 100 n) = 15 mV cu oc o n s t a n t ă de timp (Rc + R3)·C ==10100 n'0,1'10-o F= 1 ms. Montajul poate fi folosit pentru testareaamplificatoarelor preamplificatoarelor, AF, instrumentelor dem ă s u r ă etc.

În fig.ura 4 estep r e z e n t a t ă va-

rianta "ste·reo" a acestui tester simplu. Mai precis, schema a fost dub l a t ă pentru a, se o b ţ i n e d o u ă i e ş i r i

R2

E

to=':O

Aehonareacomutatorulur

R1 R2

10kiL

1 ~ . _.. K R3

,...

Jll

ţ - ) Of1pF

R

Impuls

1SmVZi=1ms

. m i j l o c i t ă a baterii or p r e z i n t ă Înacest caz d o u ă inconveniente,chiar riscuri am putea spune: În primul rînd, tensiunea bateriei pe careo avem la Î n d e m î n ă s-ar putea fiemult prea mare, periclitînd integritatea aparatului testat d a c ă timpulcît d u r e a z ă contactul d e p ă ş e ş t e oa n u m i t ă l i m i t ă ; în al doilea rînd, nuavem un control riguros tocmaiasupra acestui timp de contact,care depinde de reflexele operatorului de c o n d i ţ i i l e de testare.

~ - - - - - - - - - - ~ · ~ - - ~ - - - - - - - - - - - - - - ~ P 10k_Q

R3 Dreapta100

O , 1 ) J ~ .,0_

I EI,SVMontajele prezentate În continu

are î n l ă t u r ă aceste inconveniente,p e r m i ţ î n d o b ţ i n e r e a unor impulsuricu nivelul dorit cu· durata prestab i l i t ă . Principiul de f u n c ţ i o n a r e esteilustrat În figurile 1 2. Un condensator C (cu pierderi mici În dielectric) se î n c a r c ă la tensiunea E a bateriei atunci cînd comutatorul K sea f l ă În p o z i ţ i a 1. Trecînd comutatorul În p o z i ţ i a 2, condensatorul sed e s c a r c ă prin r e z i s t e n ţ a R, tensiunea la bornele sale s c ă z î n d În timpd u p ă legea U(t) E'e- f

/RC

, unde teste timpul În secunde (se consid e r ă tn = O momentul a c ţ i u n i i comutatorului), R - valoarea rezist e n ţ e i În ohmi ş L 9 - capacitatea

K+ K ~ - - ~ I ~ - - - - - - ' - - - - - ~ - - - - ~ - - - - - - - - ~ · " 100lL

+ -

1R4.

10kIL

(tot de 15 mV-1 ms), care se select e a z ă pe rînd cu comutatorul sincron K K'. Montajul se f o l o s e ş t e pentru verificarea amplificatoare orstereo, p e r m i ţ î n d testarea c î ş t i g u l u i global În tensiune reglarea bala!':

ADAPTAREA

ImPEDAnTELORdeplinesc alte f u n c ţ i i , printre careaceea de adaptare a i m p e d a n ţ e l o r - despre care ne-am propus s ă v ă vorbim În continuare.

c o n s i d e r ă m transformatorulsimplu din figura 1, unde am notatcu NI) - n u m ă r u l de spire din înf ă ş u r a r e a p r i m a r ă , N., - n u m ă r u l despire din Î n f ă ş u r a r e a s e c u n d a r ă , Z.,- i m p e d a n ţ a consumatorului conectat la bornele secundarului ZI'- i m p e d a n ţ a " v ă z . u t ă " la borneleprimarului. D a c ă presupunem transformatorul f ă r ă pierderi, raportuldintre tensiunea UJ' a p l i c a t ă primarului tensiunea U., o b ţ i n u t ă În secundar este:

n (1 )

se p o a i ~ ~ e ( m ~ ; ~ s ) t ~ a = t : : O d a t ă ( ::Z, N,

Prin urmare, i m p e d a n ţ a la bornele primarului are valoarea:

, S .MAR I N

(3)

De obicei În p r a c t i c ă se c u n o a ş t e i m p e d a n ţ a consumatorului din circuitul secundar, Z, se cere seasigure o a n u m i t ă i m p e d a n ţ ă de intrare, Z". R e l a ţ i a (2) ne În acestcaz raportul de transformare necesar:

n = .N ' = 1 ;Z; (4)N, Vz:-

Adaptarea impedantelor este deosebit de i m p o r t a n t ă atît În audiof r e c v e n ţ ă cît mai ales În radiofrecv e n ţ ă , de ea depinzînd s i g u r a n ţ a Înf u n c ţ i o n a r e a aparatelor, radamentul fidelitatea de transmitere asemnalelor.

Pentru a vedea cum se folosescr e l a ţ i i l e precedente, l u ă m caexemplu o p r o b l e m ă p r a c t i c ă deadaptare. De p i l d ă , a v e l Ţ l un amplificator cu tuburi (un radioreceptQrvechi etc.) a c ă r u i i m p e d a n ţ ă de ie-

RS

"lOD

JL Stînga(+)

sului (echilibrarea canalelor). Pentru ca semnalele fie cît mai riguros egale, se vor folosi condensatoare m ă s u r a t e În prealabil, iar rez i s t e n ţ e l e R2-R ) vor fi cu t o l e r a n ţ a de 1-2(;.

ţ i t r e este de 750 n dorim s ă - I folosim cu un difuzor cu i m p e d a n ţ a de 8f!. ConectÎnd direct difuzorul la ieş i r e a amplificatorului, ambele dispOZitive se a f l ă În pericol: amplificatorul este suprasoJicitat - practicscurtcircuitat de r m p e d a n ţ a foarte m i c ă a difuzorului, iar acestadin u r m ă este supus unei tensiuniexcesive, care îi poate arde bobina.Chiar d a c ă nu se î n t î m p l ă un accident, treaba nu merge, neadaptareacauzînd d i s t o r s i o n ă r i p r o n u n ţ a t e ale semnalului reducerea drast i c ă a randamentului de transfer.Una dintre s o l u ţ i i l e posibile (este

a d e v ă r a t , nu cea mai m o d e r n ă , darfoarte s i m p l ă ) c o n s t ă În intercalarea Între amplificator difuzor aunui transformator de adaptare(fig. 2). I m p e d a n ţ a " v ă z u t ă " la bornele primarului trebuie fie e g a l ă ( c o n d i ţ i a de adaptare) cu impedanta de i e ş i r e a amplificatorului,deci Zi' = l"/ii = 750 n. Cum Z, = 8 n,deducem din (4) raportul de transformare necesar:

n = ~ = V

50 n =N, 8 i l

(93,75 = 9,68 = 9,7.

AiCi se Încheie problema propriuz i s ă de adaptare. Calculul efectiv altransformatorului se face d u p ă formulele cunoscute, ţ i n î n d cont deputerea m a x i m ă d o r i t ă .

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 6/24

ADAPTAREA LiniEIDE ALimEnTARELA AnTEnE

Ing- SERGIU F L O R I C Ă . V 0 3 S FÎntre circuitul acordat al etajului

final al r a d i o e m i ţ ă t o r u l u i a n t e n ă intervine linia de alimentare, form a t ă dintr-un cablu coaxial (S2 nsau 7S O), cablu p a n g l i c ă de 300 n

mai rar din linie tip s c ă r i ţ ă . Liniade alimentare este c a r a c t e r i z a t ă prin i m p e d a n ţ a sa, care nu este inf l u e n ţ a t ă de f r e c v e n ţ a de lucru a rad i o e m i ţ ă t o r u l u i . D a t o r i t ă construcţ i e i liniei de alimentare (dielectric,mod de realizare a inimii cablu/ui,lungimea cablu ui) apar pierdericare practic nu pot fi i n f l u e n ţ a t e deradioamator.D a t o r i t ă acestor elemente apar

i n a d a p t ă r i între etajul final al radioe m i ţ ă t o r u l u i , linia de alimentarea n t e n ă , fapt care duce la a p a r i ţ i a undelor s t a ţ i o n a r e . De asemenea,din neadaptarea i m p e d a n ţ e i antenei cu cablu de alimentare pota p a r ă unde reflectate care conducla m i c ş o r a r e a randamentului de rad i a ţ i e a puterii de r a d i o f r e c v e n ţ ă ar a d i o e m i ţ ă t o r u l u i .

Cazul ideal ar fi ca t o a t ă putereade r a d i o f r e c v e n ţ ă de la bornele rad i o e m i ţ ă t o r u l u i fie t r a n s f o r m a t ă prin linia de alimentare c ă t r e ant e n ă ( i m p e d a n ţ e l e celor trei elemente R, RL' Ran fie egale). CumÎn p r a c t i c ă a c e a s t ă s i t u a ţ i e nu estep o s i b i l ă , se va utiliza Lin adaptor in-

180

\

6

L

tercalat între filtrul iT linia de alimentare a antenei.

Adaptorul este format dintr-uncircuit LCI (fig. 1), care poate fiacordat pe f r e c v e n ţ a de 3,S-30MHz, un condensator Ce coaxialcu CI' Punctat a fost r e p r e z e n t a t ă papacitatea liniei de alimentare, CI..

In momentul În care circuitul L, CI,C2 CL este acordat pe f r e c v e n ţ a de lucru a r a d i o e m i ţ ă t o r u l u i , circuitul va avea o r e a c t a n ţ ă m a x i m ă , asigurind un transfer optim de energiec ă t r e . a n t e n ă .

Deoarece ar fi greu de realizat unfactor de acoperire al tuturor benzilorde radioamatori cu a c e e ~ i b o b i n ă , se pot utiliza d o u ă s o l u ţ i i tehnologicefolosind un comutator mai multebobine sau o b o b i n ă cu i n d u c t a n ţ ă v a r i a b i l ă (fig. 2). De m e n ţ i o n a t Încazul u t i l i z ă r i i unei bobine cu induot a n ţ ă v a r i a b i l ă , la c a p ă t u l cald se vacupla c a p ă t u l bobinei care permitecursorului' s ă - I scurtcircuiteze, a d i c ă

se p o a t ă o b ţ i n e cea mai m i c ă ind u c t a n t ă .

În cazul u t i l i z ă r i i mai multor ind u c t a n ţ e (fig. 3), se r e c o m a n d ă uncomutator K pe calit, cu pierderi cîtmai reduse. Condensatoarele variabile vor avea d i s t a n ţ a între p l ă c i de cca 0,7 mm pentru puteri p î n ă la

I

Banda Nr. Diametrulsîrmei(MHz) spire (mm)

28 2 1,8

21 3 1,S

14 10 1,2

7 20 1,13,S 30 1,1

1.00 W cca 2 mm pentru puterip î n ă la 1 kW. Bobinele se vor exe-cuta conform tabelului a l ă t u r a t . •

Pe o p l a c ă din material izolant(3 X 80 X 180 mm)'se m o n t e a z ă condensatoarele variabile, comutatorul cu 1 X 6 p o z i ţ i i bobinele. L e g ă -urile se vor efectua cu cablu f i ţ a t o 2 mm, izolat În PVC. Pe p l a c ă sep r e v ă d orificii de prindere În cutie(fig. 4).

Pentru a evalua raportul dintreundele reflectate cele directe, Înliteratura de·· specialitate sînt descrise cîteva tipuri de reflectometrecare au fostexperimentate de autor.

Reflectometrul cu cablu p r e z i n t ă dezavantajul unei c o n s t r u c ţ i i ancombrante (1), iar reflectometrul cucircuit imprimat (4) are dezavanta"jul unei c o n s t r u c ţ i i p r e t e n ţ i o a s e .

Autorul s-a oprit asupra unui re-flectometru de dimensiuni reduse(fig. S), format dintr-un transforma··tor realizat pe un miez toroidal def e r i t ă (4 X 6 X 12), pe care se bobi·'n e a z ă cu d o u ă srfme. de 0,6 mm,izolate În PVC, 22 de spire. Tensiunea de r a d i o f r e c v e n ţ ă , d u p ă ce ester e d r e s a t ă de cele d o u ă diode1N914, este a p l i c a t ă unei p u n ţ i (fig. 6),iar instrumentul de m ă s u r ă (SO ţ l A ) c i t e ş t e tensiunea de pe un b r a ţ saualtul al p u n ţ i i . Cu ajutorul condensatorului semireglabil se a j u s t e a z ă p o z i ţ i a de zero a undelor, reflectateDe o s a r c i n ă a r t i f i c i a l ă ce 75 O.

,\t1ontajul se va realiza pe o p l ă c u ţ ă de circuit imprimat'{fig. 7).

Reflectometrul î m p r e u n ă cu adaptorul se introduc într-o c a r c a ş ă de aluminiu (2S0 X 2S0 X 200). Inpartea i n f e r i o a r ă se m o n t e a z ă adapt9rul (axele condensatoarelor

Diametrul I !carcase; I O b s e r v a ţ i i

(mm)

20 bobina; În aerI = S mm, p = 3 mm

20 În aerI = 8 I11m, p = 3 mm

20 s p i r ă l î n g ă s p i r ă

20s p i r ă l î n g ă s p i r ă

20 s p i r ă l î n g ă s p i r ă

variabile ale comutatorului nuating carcasa cutiei), iar reflectometrul se f i x e a z ă cu patru ş u r u b u r i pe panoul carcasei, În spatele instrumentlliui de m ă s u r ă . Tot pe pa-nou se f i x e a z ă comutatorul dem ă s u r a r e (R D) p o t e n ţ i o m e t r u l

SO kfl (fig. a).In cazul În care linia de alimen

tare are o i m p e d a n ţ ă de 300 O, se vautiliza un transformator cu raportulde'4 : 1, format dintr-un miez toroidai (fig. 9) clJ;f.Qjametrui exterior deSOmm Î n ă l ţ i m e ~ de 20 mm. Pemieiul toroidal se vor bobina 2 X 14spire cu s î r m ă de CuEm 0,8 mm.

MOD DE REGlARE

Cele d o u ă dispozitive, reflectometrul adaptorul, sînt intercalateÎntre r a d i o e m i ţ ă t o r cuplor (fig.10). Se alege banda de lucru, iar Înlocul antenei se va cupla o s a r c i n ă a r t i f i c i a l ă r e z i s t i v ă (valoarea rezist e n ţ e i va fi e g a l ă c u i m p e d a n ţ a linieide transmisie). Se alege bobinaa d e c v a t ă benzii de lucru de la cuplor se face acordul filtrului iT aletajului final pentru a o b ţ i n e un maxim de d e v i a ţ i e a instrumentului dem ă s u r ă (al reflectometrului). Setrece comutatorul reflectometruluipe p o z i ţ i a r e f l e c t a t ă , R se c a u t ă o b ţ i n e r e a unei deviati; minime aacului instrumentului, a c ţ i o n î n d asupra axelor celor d o u ă . condensatoare variabile. Se face raportuldintre suma i n d i c a ţ i i l o r m a x i m ă m i n i m ă d i f e r e n ţ a dintre cele d o u ă i n d i c a ţ i i . Evident, acest raportpoate avea valoarea 1 (în a b s e n ţ a undelor s t a ţ i o n a r e ) sau 00 , CÎndapar toate 'undele reflectate.D u p ă aceste reglaje se va intra-

~ ~ I . ~ , · ~

•P i u l i ţ ă M3 3

~ ~ ~ - - - - - - ~ ~ ~ - - ~ ~ - - 4 - - - r - ~ - - ~ - - - - - - - - - - ~ ~ ~ ~D i s t a n ţ i e r

Ş u r u b M3X15

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 7/24

V1o ' .

-"......

2 capse

:: l

t J ~ i ~ 80 +

Ef'.)............

ILDI: DE fILTRET o ţ i cei care l u c r e a z ă În banda de

unde scurte ş t i u cît de greu se realiz e a z ă transmisia În gama de 7 MHz.Ziua sînt d e r a n j a ţ i de e m i ţ ă t o a r e l e colegilor, iar seara se a d a u g ă acestui fapt s t a ţ i i l e de radiodifuziune.Drept c o n s e c i n ţ ă apare o modul a ţ i e î n c r u c i ş a t ă care În mod o b i ş nuit p'oate fi Î n l ă t u r a t ă cu ajutorulunor filtre cu c u a r ţ de b a n d ă îng u s t ă . T o t u ş i este destul de dificil

acoperi cu filtre cu b a n d ă de trecere de c î ţ i v a kilohertzi întreaga porţ i u n e t e l e g r a f i c ă .

De aceea, r e c o m a n d ă m folosireaunor rezonatoare cu c u a r ţ din carese f a c ă d o u ă filtre, ce pot t ă i a

d o u ă dintre cele mai active p o r ţ i u n i . Primul, filtru are banda de trecerec u p r i n s ă Între 6 998 7 005 kHz, iarcel de-al doilea Între 7012 7019kHz. În limitele benzii de trecere,fiecare filtru a t e n u e a z ă cca 2-3 d8,iar În caz' de dezacordare de 10 kHznu mai p u ţ i n de 42 dB.

Fiecare filtru se compune dind o u ă elemente d i f e r e n ţ iale. F ecvenţ e l e r ~ z o n a n ţ e i serie a c u a r ţ u r i ! o r 8", 8-r (8(" B7) ale r e z o n a n ţ e i paralele a c u a r ţ uri or 8 1, 81 (B" 8. ) sînt lafel. Din a c e a s t ă c a u z ă , banda detrecere a filtrului este aproximative g a l ă cu dublul d i f e r e n ţ e i frecvenţ e l o r de r e z o n a n ţ ă a f i e c ă r e i perechi de c u a r ţ u r i . Circuitele osci

lante L1C1 L2C2 sînt acordate pemijlocul benzii de trecere a f i e c ă r u i filtru. R e z i s t e n ţ e l e R1-R4 servescla egalizarea caracteristicii de frec-v e n ţ ă . .

Înainte de a c o n f e c ţ i o n a filtrele,se vor m ă s u r a f r e c v e n ţ e l e rezonante serie În paralel ale c u a r ţ urilor de care dispunem se vor aleged o u ă cu valori foarte apropiate.

TEHNIUM 6/1983

F r e c v e n ţ e l e altor d o u ă c u a r ţ uri sevor c r e ş t e . .

Bobinele L1 L2 sînt ' i n f ă ş u r a t e pe toruri de f e r i t ă c o n ţ i n 28 despire CuEm 0,17. La d o r i n ţ ă , acestebobine pot fi Î n f ă ş u r a t e pe altecarcase. Este necesar doar ca ind u c t a n ţ a lor a i b ă 15 JlH.

La asamblarea filtrului trebuieavut În vedere ca firele conductoarede l e g ă t u r ă fie cît se poate maiscurte. O d a t ă c o n f e c ţ i o n a t , filtrulse e c r a n e a z ă .

Punerea la punct a filtrelor

c o n s t ă În ajustarea acordului circuitelor În alegerea r e z i s t e n ţ e l o r des a r c i n ă .

Bifi1Bor20 U 820

,,6998-7005" BO 1 ~ 3 " B4

v I e ş i r e

.."- J

""->r v

,....

§ RII:JD

De laradio-

e m i ţ ă t o r

3,4\ ;67

14 2170 o o2,@#

35 0 @O28- 1.2-8

E.0---;

Re flectometru Cuplor•

4 53, \ I /6

7

2'0/-8

Sprea n t e n ă

duce linia de alimentare a antenei Înlocul sarcinii artificiale se vorface mici r e t u ş uri.

2. "The Radio Amateur's Handbook", 1978

BIBLIOGRAFIE3. Revista "Funkamateur" nr.

3/19821. Karl Rothammel, ,Antennen

buch", Berlin 19754. Revista "Radio", U.R.S.S, nr.

11/1981 nr.6/1978

QTC DE VO. in zilele de 23 24 iulie a.c. va avea loc la B u z ă u Simp?zionul

A

n ~ ţ i o -nal al radioamatorilo!', e d i ţ i a 1983, organizat de F e d e r a ţ i a romana deradioamatorism revista " Ţ e h n i u m " . . "T o t o d a t ă se va d e s f ă ş u r a Campionatul n a ţ i o n a l de c r e a ţ i e tehnl-

c o - ş t i i n ţ i f i c ă rezervat radioamatorilor. . .Cei care doresc participe la simpozion sau ( Ş I ) la camp!onat pot lua

l e g ă t u r a cu Radioclubul B u z ă u din cadrul CJEFS, telefon 33 957-33 208(prefix 974), tov. Nae Gheorghe. . .

Cei care doresc a prezenta c o m u n i c ă r i În cadrul s i m p o z l o n u l u ~ vorlua ' l e g ă t u r a cu r e d a c ţ i a revistei "Tehnium" la telefon 17 60 10, interior 2059 (prefix 90), tov. Ilie M i h ă e s c u .

LOCUL I ÎN LUMEÎn anul 1982, o e c h i p ă c o n s t i t u i t ă de c ă t r e F e d e r a ţ i a r o m â n ă de ra

dioamatorism a participat la Concursul "WPX" la categoria "maim u l ţ i operatori mai multe e m i ţ ă t o a r e " folosind indicativul specialY00A. D o r i n ţ a de afirmare a tricolorului românesc, buna p r e g ă t i r e atuturor operatorilor, calitatea aparaturii antenelor folosite au f ă c u t ca În cele 48 de ore cît a durat conc.ursul se realizeze 4 525 de leg ă t u r i radio bilaterale cu s t a ţ i i folosind 607 prefixe. Rezultatul: locul IÎn lume la categoria r e s p e c t i v ă , 5 283 935 de puncte!

La realizarea acestui rezultat deosebit echipa României a fostc o m p u s ă din: C ă p r a r u Vasile - Y03AAJ, Giurgea Andrei - ,Y03AG, D i n c ă Nicolae - Y03AWC, Burlacu Dan - Y03CFF, P ă d u - .'.raru Iosif - Y03JJ, Paolazzo losef - Y03J P, Feno Ş t e f a n -Y03JW, Aleca Marcel - Y04ATW, Colonati Cristian .....,. Y04UO, Manolescu Vasile - Y04XF, Grunberg Francisc - Y04PX, M ă g ă r d i cian Ionel - Y04PZ, Bratu Radu - Y04HW, B ă l a n Constantin -Y08BAM, Teodorescu Lucian - Y09AGM, Chivu Ion - Y09BQN.R e d a c ţ i a revistei "Tehnium" f e l i c i t ă pe c o n c u r e n ţ i , a ş t e p t î n d

popularizeze alte rezultate meritorii ale radioamatorilor români.

TROFEUL C A R P A Ţ I T r a d i ţ i o n a l u l concurs În unde ultrascurte " T r o f e u ~ C ~ r p a ţ i " orga:

nizat de CJEFS B r a ş o v prin radioclubul local are loc In Zilele de 1617 iulie 1983. - d f- -

Concursul se compune din d o u ă etape: ~ r i m a etapa se _es a ş o a ~ a În ziua de 16 iulie Între orele 16-22 U.T.C., Iar a doua etapa se desfaş o a r ă În ziua de 1? ;.uUe î n ţ r e o r ~ l e 0 ......12 U;T.C. ..A ş t e p t ă m o particIpare Ci t mal numeroasa a s t a ţ I I l o r YO.

Y03CO

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 8/24

Reflectorul se c o n f e c ţ i o n e a z ă din 15fire de otel lustruit de 7 mrn diametru. asamblat prin s u d u r ă : Nu estenecesar se realizeze acest reflector din aluminiu. Pe o r i z o n t a l ă , dimensiunile reflectorului sînt similare cu cele ale unui element reflector al antenei cu 18 elemente.

În figura 15 este prezentat modulde realizare a liniei de cuplare pev e r t i c a l ă . Linia se e x e c u t ă din firmasiv de cupru de 3-4 mm, de pref e r i n ţ ă emailat. Pe o r i z o n t a l ă , dist a n ţ a Între axele antenelor este de1,66 A.

Cuplarea liniilor verticale se facecu a c e l a ş i tip de conductor la op l a c ă de borne. Pentru adaptare,ş u r u b u r i l e p l ă c i i de borne se realiz e a z ă lungi, În sfert de lungime deu n d ă , o b ţ i n î n d un optim pentru leQarea fiderului de coborîre.

Vom analiza detaliile constructive marcate În figura 13. Detaliile A(figura 16) p r e z i n t ă sistemul deprindere a elementului activ. Cons t r u c ţ i a se e x e c u t ă sudat. Sec u r b e a z ă i n i ţ i a l d o u ă segmente det a b l ă , care vor asigura prinderea di polului. Acestea se s u d e a z ă pe unsegment de ţ e a v ă adaptat la diametrul barei orizontale de s u s ţ i n e r e aantenei. Pentru prinderea dipoluluise u t i l i z e a z ă ş u r u b u r i M3. Un ş u r u b M3,5 s e r v e ş t e la fixarea b u c ş e i dec a p ă t u l ţ e v i i p u r t ă t o a r e . Pe parteai n f e r i o a r ă a b u c ş e i se f i x e a z ă sudat

8

Ing. MIHA I FLORE"'SCU

o p i e s ă din t a b l ă , care s u s ţ i n e izol?toarele de prindere a antenei. Incazul În care acestea nu se pot realiza ca În f i g u r ă · (din polistiren) maibine se r e n u n ţ ă complet la ele, rigiditatea antenei fiind s u f i c i e n t ă . Izolatorul se face dintr-o p i e s ă cilind r i c ă de polistiren pe care se lipesccu adeziv d o u ă ş a i b e din a c e l a ş i material. Obligatoriu polistirenul vafi transparent nu colorat. legareala borne se face cu ş u r u b u r i M3.

Prinderea paraboloidului se facecu o b u c ş ă s u d a t ă d,e piesa c e n t r a l ă a acestuia (fig. 17). M e n ţ i o n ă m Î n c ă

od a t ă

faptul Întregul reflector ser e a l i z e a z ă sudat.Fixarea reflectoarelor se face cu un

U din t a b l ă de 3 mm grosime. În cazulÎn care se u t i l i z e a z ă ţ e a v ă de aluminiu, se vor folosi miezuri filetate -'prezentate punctat În f i g u r ă -, careÎ m p i e d i c ă strivi rea curbarea elementelor (fig. 18).

Prinderea capetelor terminale alereflectoarelor la p r ă j i n ă se face caÎn figura 19. Se poate remarca sudarea unei t ă l p i de t a b l ă la c a p ă t u l barei reflectorului, t a l p ă care estep r i n s ă cu un inel cu ş u r u b la pilon ..

Un interes deosebit p r e z i n t ă realizarea pieselor ce intervin pe liniilede legare a antenelor. Izolatorul ded i s t a n ţ a r e este s c h i ţ a t În figura 20.EI se face din b a r ă sau ţ e a v ă de polistiren sau plexiglas transparent.Pentru reducerea efectelor pertur-

VAS ILE DEACONU

batoare ale apei atmosferice, sem o n t e a z ă prin lipire ş a i b e din aceI a ş i material, grupate cîte d o u ă lafiecare c a p ă t . legarea liniilor seface cu ajutorul unei m a t i s ă r i cu firde pescuit, Î n t ă r i t ă cu lac incolor.Rolul acestui d i s t a n ţ i e r este de amodifica i m p e d a n ţ a liniei de cuplajastfel încît efectul d i f e r e n ţ e i de imp e d a n ţ ă dintre antene linia i d e a l ă de 300 n fie transferat la i e ş i r e , f ă r ă ca se modifice sinfazarea.

Bornele fina.le se e x e c u t ă cu unsistem prezentat În figura 21. Op l a c ă de plexiglas· de 10 mm grosime se prinde cu o b r i d ă din t a b l ă de 1 mm grosime de pilon. Pea c e a s t ă p l a c ă , la d i s t a n ţ e l e din fig u r ă , se f i x e a z ă ş u r u b u r i l e de legare, care au rol de linii acordatefinale. Asigurarea cu p i u l i ţ e dubleeste obligatorie. Tot În scopul reducerii p e r t u r b ă r i i , se lipesc cu adezivpatru benzi de plexiglas de 1 mmgrosime, ca'În f i g u r ă .

Sistemul pitonului este evident Înfigura 13, dimensiunile ţ e v i l o r de

Va s u g e r ă m a l ă t u r a t cons t r u c ţ i a . unei port-filiereM3-M10, dispozitiv deosebitde util În l u c r ă r i l e de I ă c ă t u -ş ă r i e , pentru prinderea filierei În vederea e x e c u t ă r i i oper a ţ i e i de filetare. S c h i ţ e l e redau desenul de ansamblu si

desenele de e x e c u ţ i e pentrumîner (1) $i corp (3), cu co-'tele recomandate. Mai menţ i o n ă m doar mînerulcorpul se r e a l i z e a z ă din o ţ e l Ol 37 se n i c h e l e a z ă , iar reperul (2) este un ş u r u b M4 cucap cilindric crestat.

s u s ţ i n e r e ale antenelor fiind date den u m ă r u l de elemente utilizate. Diametrul ţ e v i l o r r e z u l t ă din detalii, fiind inferior cu maximum 1 mm diametrului interior al b u c ş e l o r pe carese face prinderea. Elementele ser e a l i z e a z ă din b a r ă sau ţ e a v ă - ultima fiind r e c o m a n d a t ă - cu undiametru exterior de 8 mm. Înaintede montare, elementele se vQr lustrui cu a t e n ţ i e , calitatea s u p r a f e ţ e i asigurînd l ă ţ i m e a de b a n d ă .Ia frecv e n ţ e mari. D u p ă asamblare, cons t r u c ţ i a se va· l ă c u i cu un singurstrat de lac ECRAN. A t e n ţ i e marese va da la legarea e l e c t r i c ă ce se vaface f ă r ă cositoriri. l ă c u i r e a se vaface numai d u p ă conectarea elec-t r i c ă . .

Dimensiunile se pot realiza cu ot o l e r a n ţ ă de circa 10%, fiind obligatorie t o t u ş i identitatea Între elementele similare ale celor 4 antene.Cuplarea coborîrii se face cu b u c l ă de adaptare a i m p e d a n ţ e i pentrucablu coaxial, sau direct la cablup a n g l i c ă de 300 n. Utilizarea pan-

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 9/24

0,18 A

glicii se va limita, deoarece numaiÎn stare n o u ă u s c a t ă aceasta e s ţ e mai eficace decît cablul coaxial. Instare u d ă , d u p ă un an de utilizare,pierderile devin comparabile laf r e c v e n ţ e l e domeniului UIF cu celeale cablurilor coaxiale.

De asemenea, t r ~ p u i e m e n ţ i o n a t orice adaptare de i m p e d a n ţ ă se

face numai cu bucle din cablu nucu dispozitive inductive sau. rezis-tive. Buclele dau pierderi mai micide 0,6 dB, În timp ce orice alt adap-tor conduce la pierderi mari la în-gustarea s e r i o a s ă a benzii de tre-cere. Banda de trecere a buclei deadaptare dincab.lu este de ordinul a4-6 canale.

Pentru c o n s t r u c ţ i a antenei tro-

p o s f e r ă se r e c o m a n d ă utilizarea va-riantei de b a n d ă l a r g ă a antenei, cu-p l a t ă cu o posibilitate de orientare.

In cazul în care se d o r e ş t e o recep-ţ i e pe o d i r e c ţ i e u n i c ă , ·cu un n u m ă r mai mic de canale, se r e c o m a n d ă acordarea mai s t r i c t ă a antenelor,pentru a avea un c î ş t i g maxim.

Bucla de cuplare, p r e z e n t a t ă În fi-gura 22, se va utiliza În cazul În

I

r"(1

mid: J

o7S

(DETALIU B)

R1S

t=r1(DETALIU ( )

C>

N

l ' ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ I

Lf l...:j- .

{DETALIllAJ

care este n e c e s a r ă adaptarea lareceptor.

Cînd se u t i l i z e a z ă un amplificatorde a n t e n ă , el va fi dispus pe pilonul

antenei la circa 0,3 lungimi de u n d ă de planul inferior al antenelor. EI vafi cuplat cu b u c l ă de adaptare cla-s i c ă la a n t e n ă . M e n ţ i o n ă m antenele tropo-

sferice pot conduce la o r e c e p ţ i e de la foarte mare d i s t a n ţ ă , peste1 500 km, d a c ă avem amplificares u p l i m e n t a r ă c o n d i ţ i i favorabile.R e c e p ţ i i l e nu sînt foarte stabile Înaceste cazuri. Pentru a avea o re-c e p ţ i e s i m u l t a n ă a imaginii. sune-tului televizorul va fi p r e v ă z u t cu unconvertor de standard (MF ,sun'et5,5 MHz).

Pentru a putea participa la con-

cursuri, reamintim este n e c e s a r ă fotografierea unei imagini cu sim-bolul s t a ţ i e i de e m i s i e - m i r ă de re-glaj. imagine cu denumirea postuluietc. Metodele de realizare a acestor

fotografii au fost prezentate În re-vista n o a s t r ă .

Toate detaliile de îmbinare utili-zate la a c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e se pot

aplica la orice alt tip de a n t e n ă deri-v a t ă de canal de u n d ă . Dimensiu-nile .se m o d i f i c ă În f u n c ţ i e de bandade f r e c v e n ţ e u t i l i z a t ă . Nu se reco-m a n d ă utilizarea unor antene deb a n d ă l a r g ă pentru canalele maimari de 40, d a t o r i t ă c r e ş t e r i i pierde-rilor de c î ş t i g la d e p ă r t a r e a de frec-v e n ţ a c e n t r a l ă . A t e n ţ i o n ă ' m În tehnica UIF nu

se vor utiliza piese din lemn pentruc o n s t r u c ţ i a suporturi or antenelor.De asemenea, izolatoarefe care sîntnecesare nu se vor face decît dinmase plastice cu tangenta unghiu-lui de pierderi foarte m i c ă (polisti-ren, plexiglas) sau c e r a m i c ă . Se vaevita, În orice caz, utilizarea loratunci cînd este posibil, realizarealor la p e r f o r m a n ţ a c e r u t ă fiind in-c e r t ă .

(DETALIU El

~ 3 8 10

3ooSl.j ~ 4

0,32 (\

(DETALIU D)

TEHNIUM 6/1983

C>

N

(DETALIU F)

9

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 10/24

În cele ce u r m e a z ă vom descrieun montaj realizat experimentatde noi cu succes din luna martie1982. Cu ajutorul acestui economizor s-a redus consumul unui autoturism "Dacia" 1300 de la 7,3-7,8 1/

100 km la 6,3-6,7 1/100 km, f ă r ă a fi .afectate c a l i t ă ţ i l e motrice ale auto-turismului. •

Se ş t i e atît aprinderea o b i ş n u i -cît aprinderile electronice "cla- '

sice" dau o s i n g u r ă scînteie la desfacerea contactului ruptorului, re

zultînd o serie de dezavantaje ca:uzura p r e m a t u r ă a contactelor,scînteie de putere mai r e d u s ă la tur a ţ i i mari etc. S o l u ţ i i l e electroniceclasice e l i m i n ă dezavantajul uzuriipremature a contactelor, dar duratan e c e s a r ă scînteii se r e a l i z e a z ă cuscheme complicate. Un alt dezavantaj specific aprinderii tranzistorizate este tranzistorul de î n a l t ă tensiune putere a d e c v a t ă estecostisitor greu de procurat.Aprinderea cu tiristoare este mais i m p l ă , componentele nu sînt chiaratît de scumpe, dar " v i a ţ a " scînteiieste foarte s c u r t ă .

Acest dezavantaj major a fost eli-/minat prin s o l u ţ i a p r e z e n t a t ă . Principiul de . f u n c ţ i o n a r e este u r m ă t o -rul: În loc se f a c ă .aprinderea cu os i n g u r ă scînteie, s c u r t ă de ener

gie mare, se va realiza cu mai multescîntei În perioada de· aprindere.Prima scînteie este de energietensiune mari; la u r m ă t o a r e l e nu

80140+

0,1J,J.F

10

mai c o n t e a z ă a ş a de mult tensiunea, avînd În vedere prima scînteie produce deja ionizarea s p a ţ i u -lui dintre electrozi. Schema bloceste d a t ă În figura 1. Primul bloc,"filtrul", are rolul de a atenua oscil a ţ i i l e parazite produse la comutarea contactelor de a adapta semnalul de intrare (12 V) la intrareacircuitelor integrate (5 V). Primulmonostabil f i x e a z ă durata de a-prindere, a d i c ă timpul În care sevor produce scînteile. OscilatorulST ART STOP t u n c ţ i o n e a z ă ( oscil e a z ă ) În perioada de aprindere,dînd impulsuri prin amplificatorulde i e ş i r e pe poarta tiristorului. Restul aprinderii electronice (convertizorul, redresorul etc.) r ă m î n e neschimbat. Autorii au modificat oaprindere e l e c t r o n i c ă de f a b r i c a ţ i e U.R.S.S., "Elektronika" (se g ă s e ş t e În c o m e r ţ la magazinele AutoMoto).

Filtrul propriu-zis se compunedin r e z i s t e n ţ e l e condensatoarelede la intrare. R e z i s t e n ţ a de 100 nare rolul de a permite trecerea unuicurent de cca 100 mA necesar autoc u r ă ţ i r i i c o n t a c ţ e l o r . Dioda Zenerde 4,7 V a d a p t e a z ă -nivelul logic "H"(1) la intrarea monostabilului, iardioda cu germaniu a d a p t e a z ă nivelul "L" (O). Monostabilul 1 f i x e a z ă durata t o t a l ă de aprindere. Pentruî n ţ e l e g e r e a f u n c ţ i o n ă r i i În detaliuse· poate consulta catalogul I.P.R.S."Circuite integrate digitale", 1978-1979. Monostabilul b a s c u l e a z ă i e ş i -rea Q (p. 6) În starea ,,1" d a c ă are la

intrarea (p. 5) ot r a n z i ţ i e

jos-sus(O - 1). In acest fel temporizarea(aprinderea) va începe la deschiderea contactelor ruptorului. Calculul

4.Q

10013 pF

PLSV6

ECONOM1ZORIng- N A G V A L A C A R ,

ing- R O M U L CHIOREAN,

C e n t r u l d e ce r ce t a r e - p r o i ec t a r e Aiud

elementelor de temporizare se vaface pentru o d u r a t ă de 1,5-5 ms.Valoarea l i m i t ă se va stabili cu ocazia reglajului. Atragem a t e n ţ i a asupra n e c e s i t ă ţ i i folosirii unor piesede foarte b u n ă calitate În circuitelede temporizare avînd În vedere cond i ţ i i l e foarte variate grele În caremontajul va f u n c ţ i o n a . De aceea rez i s t e n ţ e l e vor fi cu p e l i c u l ă metal i c ă , iar condensatoarele cu pOlicarbonat.

Frontul c r e s c ă t o r al i e ş i r i i Q amonostabilului 1 va bascula monostabilul 2 din oscilatorul STARTSTOP. A c e a s t ă basculare aduce ieş i r e a Q a monostabilului 2 În starea,,1", ceea ce c a u z e a z ă , prin tranzistorul TI, a p a r i ţ i a unui ,,+" pe poarta

tiristoru lui. T emporizarea -acestuimonostabil trebuie f ă c u t ă În a ş a felca tiristorul se a p r i n d ă sigur. Valori orientative: T = 10-=.15 J.ls.

D u p ă acest impuls, i e ş i r e a Q a monostabilului 2 revine la ,,1 It, f ă c î n d ot r a n z i ţ i e O - 1, ceea ce , b a s c u l e a z ă •monostabilul 3. Acest 'circuit fix e a z ă o p a u z ă În timpul c ă r e i a sistemul de aprindere Î n c a r c ă pe condensatorul care va fi d e s c ă r c a t las f î r ş i t u l pauzei, la un nou impuls ded e c l a n ş a r e . La s f î r ş i t u l pauzei, IC,revine În starea i n i ţ i a l ă , iar t r a n z i ţ i a 1 - O de la i e ş i r e a Q c a u z e a z ă bascularea IC" (prin i n t r ă r i l e ,,A", pinii3, 4). Acest ciclu se r e p e t ă p î n ă cînde x i s t ă ,,1" pe intrarea B (pin 5) a luiIC> Durata pauzei se va fixa înf u n c ţ i e de puterea aprinderii electronice existente, În a ş a fel Încît

condensatorul din aprinderea j u n g ă la o tensiune mai mare decît1/4 din tensiunea m a x i m ă . Orientativ, a c e a s t ă d u r a t ă va fi ÎntreSOO J.ls

ş i J ms.In cazul unei aprinderi de putere

mai m o d e s t ă e posibil ca pentruo b ţ i n e r e a a 4 -5 impulsuri de aprindere fie n e c e s a r ă m ă r i r e a tem-p o r i z ă r i i ICI peste 5 ms. În acest cazva trebui s p o r i t ă a t e n ţ i a pentru c:a

nu d e p ă ş i m valoarea m a x i m ă ad-m i s i b i l ă ( f u n c ţ i e de t u r a ţ i a m a x i m ă a motorului). .

Sursa de 5 V s-a realizat cu un CItip 7.23, stabilizator de tensiune, folosind un tranzistor exterior serie.R e z i s t e n ţ a de 4 n a s i g u r ă p r o t e c ţ i a la scurtcircuit. Tranzistorul BD sem o n t e a z ă pe un radiator din aluminiu În f o r m ă de "U". B i n e î n ţ e l e s , sursa se poate realiza cu un stabilizator integrat LM 309 K, simplifi

cind astfel schema. Ar fi o facilitares u p l i m e n t a r ă montarea unui comutator cu 3 p g z i ţ ii care comute aprinderea c l a s i c ă , aprindereacu tiristoare, respectiv aprindereamultiscÎnteie.

În încheiere u r ă m succes tuturoramatorilor care vor dori realizezeacest economizor; celor care solic i t ă r e l a ţ i i suplimentare sau au probleme de reglaj, autorii le stau lad i s p o z i ţ i e .

BIBLIOGRAFIE:

1. Kovacs Laszlo "Tirisztorosgyujtas impulzussoro-zatta''', ,,Radiotechnika",Budapest, 10/1981;

2. * * "Circuite integrate digitale", Catalog I.P.R.S.,1978--1979; _

3. * * * , : ~ . e x a s TTL . Receptek,Muszaki Konyvkiado"BudC1.pest, 1978.

1---- -1

I II I

FiltruMonostabil

1

Oscilatorstart-stop

I IIII

I :1_ _ _ _ _ _

Apr ind eree l e ( t r o n i c ~

3 4 7

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 11/24

APRinDEREA

TUIURILOR

FLUORESlEnTEAvantajele tuburilor fluorescente

În iluminatul casnic au fost deseorisubliniate. Cu toate acestea, introducerea lor În l o c u i n ţ e l e noastre întîrzie d a t o r i t ă unor probleme specifice, cum ar fi: Întîrzierea În aprind ~ r e , efectul stroboscopic etc.

In cele ce u r m e a z ă vom prezenta o s c h e m ă deosebit de s i m p l ă , care permite, la un cost sensibilegal cu cel al sistemului clasic deaprindere a tuburilor fluorescente,eliminarea dezavantajelor de maisus.

Schema din f i g u r ă nu are nevoiede e x p l i c a ţ i i speciale, fiind vorba de

lJn banal multiplicator de tensiune.In a b s e n ţ a sarcinii, raportul de multiplicare este 4. D a t o r i t ă , ' valorilormici ale condensatoarelor C, C.,tensiunea este mare numai În momentul aprinderii, cînd valoarea de

F L O R I N T I T U L E S C U

vîrf a tensiunii permite aprindereatubului cu filamentele reci. Acestlucru permite aprinderea instantanee a l ă m p i i . D u p ă aprindere, tensiunea scade foarte mult, curentulÎn l a m p ă fiind limitat de r e z i s t e n ţ a de balast R. A b s e n ţ a bobinei În circuit conduce la î m b u n ă t ă ţ i r e a factorului de putere.

In tabelul nr. 1 sînt prezentatespre c o m p a r a ţ i e regimurile normale ale tuburilor cele cu alimentarea prin multiplicator.

Din tabel se poate vedea timpul de aprindere scade foarte mult,iar fluxul luminos factorul de pu

tere se Î m b u n ă t ă ţ e s c substantialFluxul luminos este calculat mediupe mai multe tipuri de luminoforeste În l u c ş i.

Valorile componentelor sînt indicate în tabelul nr. 2.

l l C Ă l Z I R E REGlAIA

TIRIOSTATATAa c t i v i t ă ţ i l e g o s p o d ă r e ş t i , labo

rato::J.re chimice, laboratoare fotoetc. se î n t î m p l ă , deseori, fie nevoie de a p ă de o a n u m i t ă temperat u r ă , care fie m e n ţ i n u t ă între li

mite mSlÎ mult sau mai p u ţ i n restrînse., In majoritatea cazurilor, Încalzirea se face cu aparate electrice( r e z i s t e n ţ e imersibile de genul termoplonjoarelor sau eventual pliteelectrice), ca de exemplu la m a ş i n i de s p ă l a t , acvarii, diferite b ă i de laborator etc.

Cu dispozitivul descris În continuare se o b ţ i n rezultate bune În înc ă l z i r e a t e r m o s t a t a t ă a apei pentru·scopurile amintite. Evitînd În felulacesta s u p r a î n c ă l z i r i l e inutiie, ned o r i t ~ , d i s p o z i t i v u l p r e z i n t ă un altavantaj, anume o economisire Îns e m n a t ă de energie e l e c t r i c ă , dem u n c ă timp.

DESCRIERE

Dispozitivul (fig. 1) este realizat

În sistem modular se compunedintr-un senzor-releu de c o m a n d ă cu sistem pneumatic sau hidraulic,S (tip folosit la boilere electrice saula radiatoare electrice cu ulei, acceSlbilîn c o m e r ţ ) . o p r i z ă tripla cu ÎmpamÎntare, P, becuri de semnalizare-Glimm, folosite la o serie deaparate de uz casnic, L L untermometru cu mercur pentru ur -

TEHNIUM 6/1983

I I

C h im. TIBERIU L A S Z L O

m ă r i r e a temperaturii. Priza trrpla sem o d i f i c ă d u p ă schema de conexiune (fig. 1), curentul de alimentare introducîndu-se prin bornelede la nivelurile B C. Becul de sem

nalizare Glimm LI i n d i c ă punerea lap r i z ă a aparatului, iar becul L i n d i c ă cuplarea decuplarea r e z i s t e n ţ e i de î n c ă l z i r e . Becurile de semnalizare sînt legate În serie cu cîte o rez i s t e n ţ ă de p r o t e c ţ i e de 40 kO/O,SW.

Plita e l e c t r i c ă sau termoplonjorul(2) se c o n e c t e a z ă de priza t r i p l ă P labornele A, iar senzorul-releu (3) sec o n e c t e a z ă la bornele C. Toateaceste l e g ă t u r i se r e a l i z e a z ă cu ajutorul unor ş t e c h e r e cu p r o t e c ţ i e . Larîndul lui, becul de semnalizare LÎ m p r e u n ă cu r e z i s t e n ţ a de p r o t e c ţ i e sînt montate Într-un ş t e c h e r simplu,introdus În bornele B.

Dispozitivul este În felul acestaformat din patru module distinctecare a l c ă t u i e s c î m p r e u n ă cu vasul

corpul' de î n c ă l z i r e un ansamblu(fig. 1). Senzorul-releu se poate fixa

la un stativ de lemn sau metal construit În mod adecvat, d u p ă nevoip o s i b i i i t ă t i .

f U N C Ţ I O N A R E Se umple vasul (1) cu a p ă . Se in

troduce corpul senzorului (3) În vasÎn a ş a fel Încît fie cît mai Mult

Din tabelul nr. 2 se poate . edeaun alt avantaj al acestui tip de

s c h e m ă este acela de a puteaaprinde cu o s i n g u r ă i n s t a l a ţ i e unn u m ă r mare de tipuri de l ă m p i cuplate În paralel. Singura r e s t r i c ţ i e este i m p u s ă de identitatea l ă m p i lorconectate în paralel. De m e n ţ i o n a t

schema c l a s i c ă nu permite asemenea c o n e c t ă r i decît pentrul ă m p i l e de 20 W.

Diodele utilizate sînt fie de tipF407, fie 1N4007 .Cuplarea l ă m p i i se face cu lega

rea la un loc a contactelor terminalela fiecare soclu.

,...-IIAIII18IIIleIL_

-..,

I pIIII

5

-Tl1220 v

acoperit cu a p ă . Se introduce termometrul de control. Rezervorul cumercur al termometrului trebUie safie aproximativ la j u m ă t a t e a grosimii stratului de a p ă . Se pune Înpriza cordonul prizei triple Se calib r e a z ă releul de comanda, fixîndbutonul S În diferite p o z i ţ i i Senzorul a c ţ i o n e a z ă asupra Întrerupatorului 4 prin dilatarea contractarea

s u b s t a n ţ e i din corpul lui. pe cale. p n e u m a t i c ă sau h i d r a u l i c ă ..Temperatura se poate regla din

doua În doua grade, Între temperatura i n i ţ i a l ă a apei 92' C. Preciziat e r m o s t a t ă r i i , pe l î n g ă parametriivasului propriu-zis, este În primulrînd În f u n c ţ i e de i n e r ţ i a t e r m i c ă asistemului electric de î n c ă l z i r e (2)I n e r ţ i a t e r m i c ă m ă r e ş t e intervalul

de t e m p e r a t u r ă s t a b i l i z a t ă mai multla temperaturi mai joase ( p î n ă la:irca 50 e) mai p u ţ i n la temperaturi mari. La folosirea unui termoplonjor de 300-500 W, aceasta valoare este de 1 -2 C. Pentru scopuri mai p r e t e n ţ i o a s e este deci indicata folosirea unui termoplonjor.La folosirea unei plite electrice cuun vas pentru apa, temperatura

apei sem e n ţ i n e

În medie Într-un interval de 10-12 C.În cazul dispozitivelor de la acva

rii, este bine se acopere corpulsenzorului de la releu cu un strats u b ţ i r e de lac inert, incolor.

Ca exemplu de aplicare a dispozitivului, În figura 2 este prezentataadaptarea lui la o baie de laborator

I l

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 12/24

Ing. MAR IAN VELCEA

(URMARE DIN NR.2/1983)

D. 'Cardanul a s i g u r ă fixarea catargului la p l a n ş ă , s a t i s f ă c î n d ur-m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i : .

1. permite decuplarea de lap l a n ş ă În cazul În care un val solic i t ă catargul vela (aflate În a p ă ) . aVÎnd t e n d i n ţ a de a le introduce subp l a n ş ă ;

2. permite montarea altor catarge.

Pentru s o l u ţ i a p r o p u s ă se prez i n t ă În d e t a ~ u fiecare elementcomponent (fig. 1), inclusiv teacace u r m e a z ă a fi f i x a t ă în lonjeron(fig. 2). Se r e c o m a n d ă ca materialele fie protejate împotriva a c ţ i u -nii mediului. Diametrul exterior altecii va fi aproximativ egal cu grosimea materialului folosit la lonjeron.

E. Catargul trebuie s ă a i b ă oî n ă l t i m e de 4 300 mm si un diametrumediu de 40 mm. Se poate conf e c ţ i o n a din ţ e a v ă de duraluminiu

l (ex. D16T) cu perete de 1,5-2 mmsi diametrul de 35-45 mm, dinlemn si din duraluminiu ori numaidin lemn (fig. 3).

Pe piciorul catargului e x i s t ă puncte de prindere p e n t r u v e l ă pentru ş i r e t u l de asigurare a catargului la p l a n ş ă . A c e a s t ă asigurare

esten e c e s a r ă

În cazul În care piciorul catargului ·ar i e ş i din teaca sa,f ă c î n d p o s i b i l ă pierderea catargului

a velei.F. Ghiul a s i g u r ă un punct de an

corare a velei permite manevrarea acesteia a catargului. Sepoate construi din ţ e a v ă de duraluminiu cu diametrul de 25-35 mmperete de 1-1,5 mm, l u n g ă de 6 m(fig. 4).

Detaliul A p r e z i n t ă c l e ş t e l e pentru fixarea ghiului pe catarg, iar detaliul B Î n f ă ţ i ş e a z ă punctul de ancorare a velei.

O a l t ă s o l u ţ i e o f e r ă posibilitatear e a l i z ă r i i ghiului din lemn (fig. 5).Fiecare l a t u r ă este c o n f e c ţ i o n a t ă din cîte 4 baghete cu dimensiunilede 10 mm x 40 mm x 3 000 mm.Acestea se f o r m e a z ă pe un dispozitiv special (fig. 6). Lipirea baghetelor Se .face cu clei epoxidic. Apoi sep r o t e j e a z ă cu nitrolac.

Pe zona de lucru se va trage untub de cauciuc provenit de la o cam e r ă de b i c i c l e t ă , asigurînd astfel op r i z ă mai b u n ă pentru sportiv.

Blocajele sforii de tensionare avelei se r e a l i z e a z ă din t a b l ă de o ţ e l inoxidabil, cu dimensiunile 2 mm x30 mm x 50 mm. Prinderea ghiuluipe catarg se face conform p o z i ţ i e i Adin figura 5.

G. Vela. Planul velei pentru realizarea din fis lat de 90 cm este dat Înfigura 7. P o r ţ i u n i l e de fixare se vorî n t ă r i cu piele. Vela se va fixa Înghiu, la cardan (picior) În VÎrf. Vafi p r e v ă z u t ă cu balene.

Pe v e l ă se vor fixa atit simbolulclasei, cît n u m ă r u l de înregistrare. M ă r i m e a m i n i m ă a literelor sinumerelor va fi: Î n ă l t i m e a 225 mm;l ă ţ i m e a 150 mm (mai ' p u ţ i n nr. 1 litera 1); grosimea 30 mm; d i s t a n ţ a 45mm.

Emblema clasei se a f l ă În parteade sus a velei numai la tribord

12

BB

fig.? VELA

CA PIONAGRUPA C, CUP

Avem În imaginea a l ă t u r a t ă galera " B a ş t a r d e " a concurentului turc Nuretin Tasei,cea mai a p r e c i a t ă n a v ă a concursului.

Ea a o b ţ i n u t cel mai marepunetaj a c î ş t i g a t "Cupa def r u m u s e ţ e " . Nava este i n e d i t ă nu numai ca aspect general,ci pentru faptul este

prima reconstituire de g a l e r ă o t o m a n ă p r e z e n t a t ă Într-oc o m p e t i ţ i e o f i c i a l ă . D a c ă nem seama Mihai Viteazula capturat 3 asemenea galere, ea p r e z i n t ă un foartemare interes pentru publicul românesc.

L , N A Ţ I O N A L DE NAVOMOD

"AMIRAlMURGESCU" MUL

S P E R A N Ţ

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 13/24

9

8

7

6

FIU. 1

t· .•

28

O ) r ~ - ---f _ .

I

\

II

I

FIGIPOZITIAJ

FIG.J.POZITiA.2

I 1000R <:)1 r - - - - ~ /j RII .I ( - ~ ~ - ~ -

. I II 550 ! '2000 ------.J

II

I

FIG7.POZITIA.5

25

fig. 6.

I

t:!

I-Ly-

; I

FIGIPOZITIA. 8

FIG. IPOZITIA .;

: : , : ~ , 1 , -

) )< i

- i _ ~ I *. j . .;:. 1

...'~ - ~ ţ . } . : #

evenimente deosebite au

r ă b d a r e a unor sportivi ain a v o m o d e l i ş t i i . Sala de

a Institutului' de arhitec"Ion Mincu" din B u c u r e ş t i a

finala Campionatului n a ţ i o apoi

i n t e r n a ţ i o n a l ,Amiral MurÎn perioada 12-19 mai a.c.

cadrul campionatului n a ţ i o n a l , indivi

fost u r m ă t o a r e l e : CLASAMENTUL GENERAL

+ JUNIORI):

C o n s t a n ţ a 669 puncteAeronautica" - B u c u r e ş t i 509

C o n s t a n ţ a 442 puncte

CLASAMENTUL PE ECHIPE

B u c u r e ş t i 363

B u c u r e ş t i 354

" V o i n ţ a " - Tg. M u r e ş 348

CLASAMENTUL PE ECHIPE

Constanta 328

- Sibiu 257 puncte

::el

fig. 3

3. " V o i n ţ a " puncte

T i m i ş o a r a 240

- CLASAMENTELE INDIVIDUALE PE CLASE:

Clasa CI:1. Andre i Romeo - AS. I.M. -C o n s t a n ţ a 97 puncte

2. Vasi liu V ic to r - C.S.U. - Gal a ţ i 94,66 puncte3. Florescu Mircea - "Cetatea" -

Giurgiu 94 puncte4. Georgescu Cristian - ,Aera

nautica" - B u c u r e ş t i 93 puncte5. Mihai Nicolae - "Proiectan

tul" - Slobozia 88,33 puncte6. Cîrstea Adrian - S.C.-Tulcea

87 puncte

Clasa C2:

1. Orosz Ion - ICEMENERG -B u c u r e ş t i 96 puncte

2. Busuioc Mircea - "Cetatea" -Giurgiu 92,67 puncte

3. Gheorghe Anghel - C.S.U. -G a l a ţ i 92 puncte

4. Maier Emil - " V o i n ţ a " - Tg.M u r e ş 9 1 , 6 7 puncte

5. Baloni Francisc - " V o i n ţ a " - Tg. M u r e ş 91,33 puncte

6. Bujor R ă z v a n - "Aeronaut ica"90,67 puncte

Clasa e,:1. Muneran Adalbert - " V o i n ţ a "

Arad 96 puncte2. Dulgheru Adrian - ,Aeronau-

fig. 4.

G

~ . I , ~ l l f f ~ . ~ l c i . ~ . f r Y!7?Cc,.:",-. r» . - . _ . ~ r»

37 1 \' - ': .

- - -< .1. ..... 1 .<:Y'

Uca" 93,66 puncte3. L ă z ă r e s c u Ioan - , Aeronau

tica" 93,66 puncte4. Jelenici Francisc - C o n s t a n ţ a

91,66 puncte5. D r ă g h i c i Marin - AS. "Portul"

89,66 puncte6. S t r ă ş n e i Lucian - " V o i n ţ a " -

Arad 87 puncte

Clasa C-l:1. Goga Vladimir - ICEMENERG -

B u c u r e ş t i 92,63 puncte2. Datcu Ovidiu - " V o i n ţ a " -

Tg. M u r e ş 88,67 puncte3. Goga Vladimir - ICEMENERG -

B u c u r e ş t i 87,67 puncte

În continuare, În cadrul Concursului i n t e r n a ţ i o n a l "Amiral Murgescu", e x p o z i ţ i a a g ă z d u i t peste150 de modele de nave, grupate. Îndiverse categorii, reprezentînd 120de sportivi din R.S. România, Republica Turcia, R.P. U n g a r ă , R.P. Po-1 0 n ă R.D. G e r m a n ă .

Concursurile organizate de c ă t r e F e d e r a ţ i a r o m â n ă de modelism,prin ,intermediul Clubului ,Aeronautica" al Intreprinderii de avioane Bucuresti, s-au bucurat de multsucces de ' public, e x p o z i ţ i a fiind viz i t a t ă de peste 10 ,000 de supor teriai acestui gen de activitate, În marea majoritate pionieri elevi dinC a p i t a l ă

fig.5.GHIUL

Calitatea d e o s e b i t ă a l u c r ă r i l o r prezentate a fost bine a p r e c i a t ă dejuriul i n t e r n a ţ i o n a l de c ă t r e vicep r e ş e d i n t e l e forului mondial NAVIGA, prof. dr. Franz Bordag dinR.D.G. S-a remarcat calitatea deos e b i t ă a modelelor prezentate dec ă t r e cluburile Gemi Modellcileridin Istanbul, Muzeul tehnicII dinBudapesta cele ale clubului Lublin (R.P. P o l o n ă ) . I A T Ă CLASAMENTUL INDIVI-DUAL: •

Clasa CI:1. Nuret in Tasci - Turcia2. Andrei Romeo - AS.I.M.

Constanta3. Georgescu Cristian - ,Aero

nautica"

Clasa C2:

1. Orosz Ioan - ICEMENERG2. E ~ o l Ersan - Turcia3. Naim Tiner - Turcia

Clasa C3:

1. Goga Vladimir2. Kunhar Istvan3. L ă z ă r e s c u Ioan

Clasa C-l:

ICEMENERGR.P. U n g a r ă ,Aeronautica"

1. Goga Vladimir :;- ICEMENERG2. Stasiak Stanislaw - R.P. P o l o n ă 3. Datcu Ovidiu - " V o i n ţ a " -

Tg. M u r e ş .Ing- CRISTIAN C R ~ C I U N O I U

lZJ

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 14/24

IUTOTURISllll "OlTCIT"

1. Ergonomia postului de condu-cere a autoturismelor. Tabloul debord, aparatura de control, organele de c o m a n d ă postul de. conducere sînt rezultatul unor cerc e t ă r i ergonomice' fundamentalefacute de D i r e c ţ i a de studii caroseni Citroen, precum al unei exper i e n ţ e dobîndite În timp, În d i r e c ţ i a " a d a p t ă r i i . postului de conducere"la c o n d i ţ i i l e tot mai p r e t e n ţ i o a s e impuse de c e r i n ţ e l e actuale: confort, s i g u r a n ţ ă , conducere f ă r ă eforturi etc. Ergonomia auto esteun domeniu subiectiv empiric,care depinde de i n s p i r a ţ i a ergonomistului, precum de alte categoriide parametri: p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e de

gabarit ale celor d o u ă sexe, r e a l i z ă -rile privind nivelul de confort actual, normele de securitate, progresul În domeniul materialelor tehnologiilor de f a b r i c a ţ i e , "moda aut o m o b i l i s t i c ă " , toate avînd un scopuniC - rea li zarea unui "post deconducere ideal".

14

Pentru definirea a m p l a s ă r i i comenzilor, a scaunului, volanuluietc., e r g o n o m i ş t i i e f e c t u e a z ă cerc e t ă r i de b i o m e c a n i c ă au În vedere u r m ă t o a r e l e probleme: parametrii antropometrici ai c o n d u c ă -torilor auto, cîmpul de vizibilitate(95 fYJ din i n f o r m a ţ i i l e necesare cond u c ă t o r u l u i autoturismului sînt deordin vizual), zonele de utilizare alepostului de conducere habitaclului, p o z i ţ i a o p t i m ă a oglinzilor retrovizoare, cîmpul de a c ţ i u n e al ş t e r -g ă t o a r e l o r de parbriz, cîmpul de vizibilitate. f a ţ ă spate al c o n d u c ă t o -rului auto (fig. 1 a), i n f l u e n ţ a unghiurilor moarte ale m o n t a n ţ i l o r caroseriei (fig. 1 b) asupra v i z i b i l i t ă ţ i i ş . a . m . d . D u p ă stabilirea zonelor de amplasare pentru fiecare element altabloului de bord si al habitacluluiÎn partea din f a ţ ă , ' eliminînd p ă r ţ i l e dure, a s c u ţ i t e , s u p r a f e ţ e l e metaliceetc., s-a executat p l a n ş a bord auÎnceput seriile de Î n c e r c ă r i la ş o c u r i

Dr. ing. TRAIAN C A N Ţ Ă de a n d u r a n ţ ă pe bancuri auto

turisme, În vederea definirii for.meifinale a o m o l o g ă r i i i n t e r n a ţ i o n a l e . , (disipare energie În zonele de impact ale capului În caz de coliziune).

2. Postul de conducere al auioturismelor. Comenzile accesoriilepostului de conducere al autoturismului OLTCIT-Club (mai completcu turometru electronic În bordunele comenzi modificate f a ţ ă deOLTCIT-Special) se p r e z i n t ă În figura 2, unde s-au notat cu: 1 -o g l i n d ă retrovizoare i n t e r i o a r ă ; 2 -orificii pentru dezaburirea dezg h e ţ a r e a geamului lateral stînga;3 - difuzor de aer, lateral stînga,

orientabil În plan orizontal vertical; 4 - buton de c o m a n d ă deschidere-închidere difuzor de aerisirelateral stînga; 5 - indicator luminos martor pentru controlul funcţ i o n ă r i i i n s t a l a ţ i e i de frÎnare deverificare a nivelului lichidului def r î n ă ; 6 - Î n t r e r u p ă t o r avarie cu

martor încorporat; 7 - î n t r e r u p ă t o r ' i n t , . ; ă l z i r e l u n e t ă spate, cu martor În·corporat; 8 - î n t r e r u p ă t o r de a c ţ i o -nare a i n s t a l a ţ i e ; de Î n c ă l z i r e ven-t i l a ţ i e (aerot'ermei), cu d o u ă viteze

martor încorporat; 9 - buton deschimbare a l t e r n a t i v ă a fazei de întîlnire cu faza de drum; 10 - tamburc o m a n d ă iluminare; 11 - , orificii dedezaburire d e z g h e ţ a r e a parbrizulu;; 12 - difuzor de aerisire cen.,.trai-stînga, orientabil În planurileorizontal vertical; 13 - butonde c o m a n d ă deschidere-închidere

a difuzoare/or de aerisire centrale;14 - contact avertizor luminos(apel taruri); 15 - difuzor de aerisire central-dreapta, orientabil Înplanurile orizontal vertical; 16 -buton de c o m a n d ă deschidere-Închidere a difuzorului de aerisire lateral dreapta; 17 - difuzor de aerisire lateral dreapta, orientabil Înplanurile orizontal vertical; 18 -orificii pentru dezaburirea dezg h e ţ a r e a geamului lateral dreapta;19 - c o m a n d ă avertizare s o n o r ă ; 20 - buton de c o m a n d ă a ş t e r g ă t o -rului de parbriz; 21 - buton de com a n d ă a i n s t a l a ţ i e i de s p ă l a t parbrizul; 22 - buton de c o m a n d ă a semnalizatorului de d i r e c ţ i e ; 23 .,- com a n d ă deschidere c a p o t ă motor;24 - buton de c o m a n d ă reglare faruri; 25 - buton de c o m a n d ă a cla

petei de aer( ş o c u l u i ) ;

26 - reostatiluminare tablou de bord; 27 - contact pentru pornirea motorului;28 - c o n s o l ă ; 29 - b r i c h e t ă ; 30 -levier f r î n ă de m î n ă ; 31 grup deÎ n c ă l z i r e - v e n t i l a ţ i e a p ă r ţ i i infe"rioare stînga a habitaclului; 32 -m a n e t ă cutie de viteze; 33 - grupde î n c ă l z i r e - v e n t i l a ţ i e a p ă r ţ i i inferioare dreapta a habitaclului;34 - buton de c o m a n d ă deschidere-Închidere a difuzorului de aerisire locuri b a n c h e t ă ; 35 - difuzorde aeriSire pentru locurile dinspate; 36 - s c r u m i e r ă ; 37 - comanda aerului cald; 38 - comandadebitului de aer pentru partea infer i o a r ă sau s u p e r i o a r ă a habitaclului; 39 - comanda aerului proaspat(rece); 40 - mecanism de Închidere cutie de m ă n u s i .

În tabloul de bord al autoturismelor OLTCIT s-a amplasat originalun ansamblu format din d o u ă blocur'; de comutare stînga-dreapta.denumite ş i s a t e l i ţ i , între care sîntamplasate central d o u ă cadrane,care au În partea s u p e r i o a r ă un altbloc de î n t r e r u p ă t o a r e martor, necesare conducerii sigure optimea autoturismelor.

Blocul de comutare stinga aref u n c ţ i u n i l e : comanda semnalizarea s c h i m b ă r i i d i r e c ţ i e i de mers aautoturismelor, comanda a v e r t i z ă -rii sonore, comanda ş t e r g ă t o r u l u i de parbriz comanda i n s t a l a ţ i e i des p ă l a t parbrizul. Blocul de comutare dreapta are u r m ă t o a r e l e . functiuni: comanda i l u m i n ă r i i , scHimbarea a l t e r n a t i v ă a fazei de întîlnire cufaza de drum, comanda a v e r t i z ă r i i luminoase, controlul f u n c ţ i o n ă r i i farurilor, controlul f u n c ţ i o n ă r i i farurilor de c e a ţ ă spate, controlulf u n c ţ i o n ă r i i fazei de întîlnire, comanda f u n c ţ i o n ă r i i lanternelor dep o z i ţ i e .

Cadranul central stinga este destinat i n d i c ă r i i vitezei a u t o t u r i ş m u l u i În k m / o r ă si t o t o d a t ă a n u m ă r u l u i p a r ţ i a l total de kilometri e f e c t u a ţ i de autoturism. Are marcate patru·zone care d e l i m i t e a z ă domeniul deviteze ce nu trebuie d e p ă ş i t de c ă t r e c o n d u c ă t o r u l a u t o t u r i s m u l u i , d u p ă rodarea motorului: 60-80 k m / o r ă (viteza a III-a), 40-60 k m / O r ă (viteza a II-a) peste 40 k m / o r ă { v i t e z a i). În partea de jos-stînga a c ~ d r a -nului se a f l ă indicatorul luminos decu loare ros ie care a r a t ă starea deî n c ă r c a r e a bateriei de acumulatoare. Tot În partea de jos (dreapta)se a f l ă montat indicatorul presiuniide ulei a motorului, care se ilumln e a z ă rosu atunci cînd se face contactul se stinge În c o n d i ţ i i de tunet lonare n o r m a l ă imediat dupa pornirea motorului. Cadranul centraldreapta are p r e v ă z u t e diferite indicatoare pentru: uzura p l ă c u ţ e l o r def r î n ă f a ţ ă , a c ţ i o n a r e a frînei de m î n ă

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 15/24

m i n i m ă de b e n z i n ă din

Blocul superior de i n t r e r u p ă t o a r e bord are o serie de in

de f r î n ă (cu p o z i ţ i e mopentru testare martor),î n t r e r u p ă t o r u l u i de ava

(cu martor încorporat). a c ţ i o n a de Î n c ă l z i r e a lunetei

martor încorporat). a c ţ i o i n s t a l a ţ i e i de Î n c ă l z i r e venp r e v ă z u t ă cu d o u ă viteze,

o r - s p ă l ă t o r l u n e t ă spate (pom o m e n t a n ă pentru martor),l u n e t ă spate ,(cu f U l 1 c ţ i 0 -

i n t e r m i t e n t ă )

3. Amplasarea comenzilor autoOlTeIT. Organele dea l ă t u r i de aparatele de

si accesoriile existente, sîntergonomic Într-o concep

u n i t a r ă , m o d e r n ă de proiectare,c o n d u c ă t o r u l u i au

o accesibilitate u s o a r ă c o n d i ţ i i optime de conducere

O rganele de c o m a n d ă pentru

cunoscute foarte bine ca amutilizare, sînt: ansamblul

cu cheia, comanda clapetei

ac

comenzile de iluminare,ş i . avertizare s o n o r ă . cu cheie (antifurt-con

3,p o z i ţ i i l e : 1 - s t a ţ i o n a r e (St). 2alimentare ind icatoare control

(A), 3 - garaj (G), 4 - f u n c ţ i o (M) 5 - demaror (D).

Pornirea motorului rece se face. se v e r i f i c ă levierul de co

fie În punctulÎn p o z i ţ i e m a x i m ă bu

5 de c o m a n d ă a ş o c u l u i (fig.se a c ţ i o n e a z ă cheia În p o z i ţ i a

" p î n ă ce motorul f u n c ţ i o n e a z ă a atinge pedala de a c c e l e r a ţ i e 9

r o ş u al presiunii uleiumotor trebuie se s t i n g ă ) ; se

motorul s ă f u n c ţ i o n e z e cîtevaf ă r ă a accelera; se împingede c o m a n d ă ş o c În p o z i ţ i e

iard u p ă Î n c ă l z i r e a

a motorului În p o z i ţ i e Pentru temperaturi sub

se debreieze pentruu ş u r a pornirea motorului, iar

aceea se I a s ă progresiv pe7 În p o z i ţ i a i n i ţ i a l a .

Pomi.rea maiorului cald se facef o l o s e ş t e ş o c u l ; se

la maxim pedala de accele-

6/1983

r a ţ i e se m e n ţ i n e f ă r ă a accelerarepetat atîta timp cît motorul nu ademarat; se a c ţ i o n e a z ă cheia pentru pornire p î n ă cînd motorul amarat l ă s î n d l i b e r ă pedala de accel e r a ţ i e În momentul d e m a r ă r i i (indicatorul de presiune ulei motor trebuie se s t i n g ă ) . D a c ă motorul nua pornit d u p ă prima încercare, nutrebuie l ă s a t ă l i b e r ă pedala de acc e l e r a ţ i e , iar demarorul se a c ţ i o n e a z ă QU o p a u z ă de cîteva secunde. In figura 4 s-au notat cu: 1 -indicator nivel lichid de f r î n ă ; 2 -

Ing- CONSTANT I N MICL-ESeU,

G a l a ţ i În s c h i ţ e l e a l ă t u r a t e este

prezentat un suport pentrumontarea unui far suplimentar pentru mers înapoi (saufar de c e a ţ ă ) . EI se e x e c u t ă din t a b l ă de 2 mm, preferabildin a l a m ă sau inox. Prinderea se face cu ajutorul ş u r u buriioF ce f i x e a z ă lampa deiluminat n u m ă r u l .

Profilul suportului "co-p i a z ă " oarecum profilul barejde p r o t e c ţ i e este completmarcat de aceasta, ceea ce îic o n f e r ă un aspect esteticl e g ă t u r i l e electrice se facde la cutia de viteze, undeeste mO'ntat dispozitivul cucontact automat pentru mersÎnapoi, de la cutia de bornede sub bord, cu ajutorul c a ~ biurilor l i ţ a t e monofilare.

(

lamp!m"s Ina,,"; ( a i b ă ) sau p ~ n t r u . c e - a t ă ( r o s i e J . , . '

Indicator u z u r ă p l ă c u ţ e f r î n ă f a ţ ă ; 3 - indicator f r î n ă de securitate;4 - pîrghie f r î n ă de securitate; 5 -buton de c o m a n d ă a ş o c u l u i ; 6 -

cheie contact; 7 - p e d a l ă . de ambreiaj; 8 - p e d a l ă de f r î n ă ; 9 - ped a l ă de a c c e l e r a ţ i e , s ă g e ţ i l e indicînd selectarea trep telor. de. v i t e z ă pentru mersul înai'1te pentrumersul Înapoi (AR*). In Încheiere sepoate aprecia ca fiind remarcabilefortul s p e c i a l i ş t i l o r În a realiza unpost de conducere al autoturismelor O lTCrT i e ş i t din comun, dator i t ă confortului u ş u r i n ţ e i conducerii, corelat cu alte avantaje deosebite, asigurate de transmisia f a ţ ă . sistemele de d i r e c ţ i e frÎnare.

* Vezi I n s t r u c ţ i u n i de folosire aautoturisme or OLTCIT ClubSpecial.

/ ' a m p ă luminat n c J r n ă r u f

A

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 16/24

C o m e r ţ u l pune la d i s p o z i ţ i a fotografilor aparate de m ă r i t p r e v ă z u t e cu capete color din familiile KROKUS (R.P.P.) sau MEOPTA (R.S.C.).Aparatele de tip KROKUS se li

v r e a z ă În exclusivitate cu capul color, astfel Încît pentru executareaunor f o ţ o g r a f i i alb-negru se va uzabecul cu halogeni al acestuia jnmod nejustificat. Date fiind costulridicat v i a ţ a s c u r t ă a becului cuhalogeni, propunem posf;lsorilorunor astfel de aparate realizareaunei lanterne o b i ş n u i t e pentru înlocuirea capului color. Costul cons t r u c ţ i e i propuse este inferior costului unui singur bec cu halogeni(monobloc, cu o g l i n d ă ) .

Structura aparatelor KROKUS cucap color este cea din figura 1, iarvarianta r e z u l t a t ă prin adaptare cor e ş p u n d e figurii 2.

In cele ce u r m e a z ă nu se ~ a u coteexacte, constructorul urmîndt r e a c ă prin u r m ă t o a r e l e etape practice:

1. Sed e m o n t e a z ă

capul color.,2. Se preia conturul exact al zoneide Îmbinare de pe corpul de b a z ă .

3. Se p r o i e c t e a z ă cutia lanterneidin d o u ă sau mai multe tronsoane,În f u n c ţ i e de p o s i b i l i t ă ţ i l e de

TABEIng. VAS I LE C Ă L I N E S C U

e x e c u ţ i e , astfel încît se" respecteconturul de îmbinare. I n ă l ţ i m e a cutiei, "H", este de ordinul a300-350 mm. .

4. Se e x e c u t ă cutia din t a b l ă de 1

mm grosime. Î m b i n ă r i l e se pot faceprin cositori re, s u d u r ă sau nituire.Eventualele i n t e r s t i ţ i i nedorite sea s t u p ă cu chit la vopsire. Partea su-.p e r i o a r ă se face p l a n ă , ea neavîndrol de s u p r a f a ţ ă r e f l e c t a n t ă . Cutiase v o p s e ş t e , d u p ă e x e c u ţ i a comp l e t ă , Într-o culoare oarecare la ext e r i o ~ ş i alb-mat sau argintiu la interior. In figura 3 se s c h i ţ a de ansamblu a lanternei, reperele fiind: 1- cut ia lanternei ; 2 - ş i c a n ă (pentru a b s o r b ţ i e aer rece); 3 - ş i c a n ă (pentru evacuare aer cald); 4 - art i c u l a ţ i e ti p n u c ă ; 5 - t i j ă portdulie'6 - bec (cu s u p r a f a ţ ă r e f r e c t a n t ă i n ţ e r i o a r ă ) .

In cutia lanternei se e x e c u t ă cîte4 -8 g ă u r i de 10-20 mm diametrula partea i n f e r i o a r ă la cea super i o a r ă pentru asigurarea c i r c u l a ţ i e i

unui flux de aer der ă c i r e .

Pentruîmpiedicarea p ă t r u n d e r i i luminii încamera o b s c u r ă , aceste g ă u r i sea c o p e r ă cu d o u ă ş i c a n e dreptunghiulare care s ă p e r m i t ă c i r c u l a ţ i a aerului conform s ă g e ţ i l o r din de-

A TR n RUn accesoriu extrem de util este minerul antrenor din figura 1.

A t a ş a t inelului obiectivului de punere la punct a c l a r i t ă ţ i i , antrenorul permite m i c ş o r a r e a c o n s i d e r a b i l ă a timpului necesar reglajului c l a r i t ă ţ i i . Acest lucru este important in orice s i t u a ţ i e carepresupune m o d i f i c ă r i dese ale p o z i ţ i e i subiectului sau ale condi-

ţ i i l o r de iluminare.

Se o b s e r v ă din fotografie antrenarea p r o p r i u - z i s ă se face prinintermediul unui i n e i - b a n d ă care sef i x e a z ă prin strîngere de inelul rotitor al obiectivului. Mînerul c o n ţ i n e d i ş p o z i t i v u l de strîngere, a benzii.

In cele ce u r m e a z ă se i n d i c ă modul de realizare a unui asemeneaantrenor. Forma e x t e r i o a r ă a mÎnerului va fi d i f e r i t ă de a celei din fotografie, realizat În c o n d i ţ i i industriale.

Figura 2 p r e z i n t ă desenul de ansamblu al antrenorului propus sprerealizare. Diametru! ineluiuiobiectiv antrenat este notat Do, iar raza sa

cu R'I'Reperele componente sînt: 1 -i n e i - b a n d ă ; 2 - mîner; 3 .:.- ş t i f t ; 4 -b u c ş ă rotitoare; 5 - buton de strîngere; 6 - nit.

Banda 1 este p r i n s ă fix la unul dincapete de mînerul 2 (prin lipire saunituire ca În desen) mobil la c e l ă lalt c a p ă t f a ţ ă de b u c ş a 4, prin intermediul unul ş t i f t 3. Banda este me-

Ifi

tai i c ă , de p r e f e r i n ţ ă din o ţ e l (de felul celor folosite la mecanismele cumotor-arc .de la j u c ă r i i ) , cu o l ă ţ i m e "b" de 4 -8 mm, în f u n c ţ i e de m ă r i mea zonei accesibile prinderii inelului obiectivului. Prinderea m o b i l ă se face prin simpla r ă s f r î n g e r e abenzii pe ş t i f t sau, d a c ă materialuleste prea moale, se va prefera sol u ţ i a d a t ă În detaliul a l ă t u r a t desenului de ansamblu. D a c ă bandaeste mai I a t ă de 6 mm, ea se va îngusta (prin pilire sau polizare) laa c e a s t ă valoare pe zona corespunz ă t o a r e ş t i f t u l u i . Ş t i f t u l este lung de 9 mm, are dia

metrul de 2 mm, astfel Încît intrela montaj În b u c ş a 4 u ş o r presat.B u c ş a 4 are un orificiu central princare p ă t r u n d e extremitatea reperului 5, efectuÎndu-se În a c e a s t ă stareasamblarea acestor d o u ă pieseprintr-o o p e r a ţ i e . de ş t e m u i r e . Ş t e muirea se e x e c u t ă cu un dorn conic, avîndu-se g r i j ă ca b u c ş a 4 s ă - ş i p ă s t r e z e pOSibilitatea de rotire f a ţ ă

coloana aparatului

capcolor

~ p . . , - - d _ e __ - - - " , ~

sen. Lateral se p r a c t i c ă d o u ă g ă u r i pentru prinderea cutiei de corpulde b a z ă . E x e c u ţ i a g ă u r i lor se faced u p ă p o z i ţ i a g ă u r i l o r filetate deprindere din corp.

Pe axa o p t i c ă a cutiei ( i d e n t i c ă cuaxa o p t i c ă a condensatorului) sep r a c t i c ă o g a u r ă de 31 mm diametru

trei g ă u r i de 4,5 mm la 120 0 pe uncerc de 37 mm în capacul din parteas u p e r i o a r ă . Acestea servesc mon-

de butonul 5.Butonul 5 are o p o r ţ i u n e f i l e t a t ă

care, prin rotire pe filetul interior almînerului 2, permite deplasareab u c ş e i 4, respectiv a c a p ă t u l u i mobil al benzii, pe d i r e c ţ i a a x i a l ă . Prina c ţ i o n a r e a butonului se r e a l i z e a z ă astfel strîng,erea, respectiv deSfacerea b enzii' pe obiectivul aparatului fotografic. Capul benzii î ş i menţ i n e p o z i ţ i a d a t o r i t ă m o b i l i t ă ţ i i buc-ş e i f a ţ ă de buton. .

Mînerul 2 se r e a l i z e a z ă din ţ e a v ă sau dintr-un laminat cilindric, partea s u p e r i o a r ă deformîndu-se u ş o r pentru a realiza partea de a ş e z a r e pe inelul obiectivului. Ajustarea(prin pilire) a acestei p ă r ţ i se va faceÎn f u n c ţ i e de diametrul l ă ţ i m e a inelului obiectivului.

Figurile 3, 4 5 c o n ţ i n s c h i ţ e l e de

l a n t e r n ă ~ , ~

t ă r i i a r t i c u l a ţ i e ; 4, a r t i c u l a ţ i e execut a t ă conform s c h i ţ e l o r publicate În tr-un n u m ă r anterior. Desigur, utilizarea unei a r t i c u l a ţ i i de la un aparatde m ă r i t Vechi, scos din uz, este pe

deplin p o s i b i l ă , impunîndu-se Î n s ă a l ~ g e r e a unei alte s o l u ţ i i de fixare,

In locul becului cu o g l i n d ă inter i o a r ă se poate utiliza un beco b i ş n u i t , opal sau mat (40-75 W).

6

--2-M------ '--3

- ~ ~ 4 -----5

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 17/24

-

Icp

I r- -

II

I41

6!0-

Io

I.i-OI

"16

s::

. ~ ! - -,

I:

6/1983

I-.-

LnN

45

--1-- _.-

randalinm drC? t

AnNIDR5AU·[RID e ş i În paginile revistei problema

Înlocuirii unei s u b s t a n ţ e În stare anh i d r ă cu a c e e a ş i s u b s t a n ţ ă În starec r i s t a l i z a t ă (sau reciproc) a mai fostt r a t a t ă , revenim pe scurt pentru ar ă s p u n d e s o l i c i t ă r i i mai multor cititori.

e x e c u ţ i e pentru mîner, butonb u c ş ă . La stabilirea lungimii benziise va avea În vedere ca butonulfie î n ş u r u b a t p î n ă la 2-4 mm dec a p ă t u l interior al filetului dinmîner.

Cu e x c e p ţ i a benzii 1 - ş i a ş t i f t u l u i 3, restul r;j:)erelor se fac din duralpentru a avea o greutate m i n i m ă . Abateri de la cotele indicate sînt posibile, respectîndu-se î n s ă principiul de c o n s t r u c ţ i e f u n c ţ i o n b a r e .

Din considerente estetice, mînerul se va eJoxa negru.

I TETabelul prezentat În continuare

i n d i c ă cu cîte grame din s u b s t a n ţ a a n h i d r ă se înl.ocuiesc 100 g de subs t a n ţ ă c r i s t a l i n ă (coloana a doua)n u m ă r u l gramelor de s u b s t a n ţ ă c r i s t a l i n ă care înlocuiesc 100 g des u b s t a n ţ ă a n h i d r ă (coloana a treia).

1. COLORAREA BRONZULUI .Brun-deschis. Obiectele degre

sate În prealabil se s c u f u n d ă Într-os o l u ţ i e ce c o n ţ i n e În 500 p ă r ţ i a p ă dizolvate 20 p ă r ţ i c l o r u r ă de potasiu, 10 p ă r ţ i sulfat de nichel 40p ă r ţ i sulfat de cupru (II) pentahidrat. D u p ă o b ţ i n e r e a n u a n ţ e i dorite, obiectele se scot din baie, ses p a l ă se u s u c ă .

Maroniu. Obiectele degresate Înprealabil se s c u f u n d ă Într-o baie cec o n ţ i n e 2 p ă r ţ i c l o r u r ă de amoniu, oparte c l o r u r ă de sodiu o parteazotat de sodiu dizolvate În 96 p ă r ţ i o ţ e t , iar d u p ă o b ţ i n e r e a n u a n ţ e i dorite se s p a l ă cu a p ă se u s u c ă .

Albastru-verzui se o b ţ i n e analog,dar folosind o s o l u ţ i e ce r e z u l t ă prindizolvarea În 240 p ă r ţ i a p ă a 10 p ă r ţ i c l o r u r ă de amoniu, 20 p ă r ţ i c l o r u r ă de sodiu 60 p ă r ţ i a p ă o x i g e n a t ă .

2. COLORAREA CUPRU UIGalben-verzui se o b ţ i n e d a c ă

obiectul, degresat În prealabil, sef r e a c ă cu o s o l u ţ i e o b ţ i n u t ă prin dizolvarea a 5 p ă r ţ i oxid ,,:le cupru (II)

10 p ă r ţ i amoniac, s o l u ţ i e concent r a t ă , În 500 p ă r ţ i o ţ e t . Obiectele sea c o p e r ă cu a c e a s t ă s o l u ţ i e sef r e a c ă cu o perie, p î n ă la uscare.

17

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 18/24

TEST R·Ing. I A NCU ZAHAR I A

Aparatul prezentat nu c o n ţ i n € ' c ~ , , , : e 9 ~ ~ D t ~ d e f i c i t ~ . r ~ , . , ~ i , p ~ r ~ i ~ ~ : Aparatul mai. poate fi utilizat ca ge

nerator dea u d i o f r e c v e n ţ ă .

cu amplitudine r e g l a b i l ă , pentru veri·ficarea amplificatoarelor sau pentrucompletarea c u n o ş t i n ţ e l o r în domeniul telegrafie;

Schema e l e c t r i c ă este p r e z e n t a t ă În figura 1. Un generator de curentpulsatoriu, cu f r e c v e n ţ a de 400 -1 000 Hz ( a u d i o f r e c v e n ţ ă ) , aliment e a z ă o punte Wheatstone, prin intermediul unui comutator inversorde polaritate indicatorul sonor deechilibru electric al p u n ţ i i .

Unul din b r a ţ e l e p u n ţ i i îl constituie j o n c ţ i u n e a emitor-colector atranzistorului testat, În timp ce Înc o m p o n e n ţ a b r a ţ u l u i adiacent sîntincluse r e z i s t e n ţ e cu valori reglabile, care permit echilibrarea, indic a t ă prin reducerea la minimum ai n t e n s i t ă ţ i i sunetului generat decasca D, cu i m p e d a n ţ ă mai mare de1 kO.

Amatorii care dispun de un microampermetru de 100 sau 500 jJ-A,cu i n d i c a ţ i a zero la centrul cadranului, îl pot conecta În locul c ă ş t i i , În d e r i v a ţ i e cu condensatorul Cl,conectînd În paralel d i f e r e n ţ i a t peacest condensator d o u ă diode cugermaniu, de tip EFD106 sau 108,pentru p r o t e c ţ i a instrumentului Încazurile de dezechilibru p r o n u n ţ a t al p u n ţ i i de m ă s u r ă .

Generatorul de curent pulsatoriuc o n s t ă din oscilatorul cu r e a c ţ i e prin transformator, realizat cu tranzistorul T2. ale c ă r u i o s c i l a ţ i i aproximativ sinusoidale c o m a n d ă tranzistorul TI, montat în regim de comut a ţ i e . astfel încît În colectorul acestuia se o b ţ i n impulsuri dreptunghiulare pozitive, cu amplitudineade 3-3.3 V, care a l i m e n t e a z ă pun-tea de m ă s u r ă . .

Alimentarea aparatului este asig u r a t ă de bateria E, .de tJp 3 R-12, cutensiunea de 4.5 V. Consumul aparatului nu d e p ă ş e ş t e 12 mA, ceea cepermite alimentarea aparatului dintrei elemente de tip R-6 Înseriate.

Din valorile c a p a c i t ă ţ i l o r Ce C,se poate modifica d u p ă d o r i n ţ ă f r e c v e n ţ a impulsurilor (preferabilmai mare). Capacitatea C; s u p r i m ă armonicele superioare, înlesnindsesizarea echilibrUlui p u n ţ i i .

Transformatorul Tr este de tipulcelor folosite la etajul final În contratimp • din radioreceptoarele portabile. I n f ă ş u r a r e a I este primarul(priza m e d i a n ă nu se u t i l i z e a z ă ) .

Elementele indicate pe schemae l e c t r i c ă se m o n t e a z ă pe o b u c a t ă de circuit imprimat, care se introduce Într-o c a r c a s ă de f o r m ă paral e l i p i p e d i c ă . î m p r e u n ă cu sursa dealimentare. Panoul frontal al carcasei este sugerat În figura 2.

I n s c r i p ţ i o n a r e a c u r e n ţ i l o r se exec u t ă În raport cu i n d i c a ţ i i l e unui miliampermetru. Mai Întîi se inscripţ i o n e a z ă cadranul R" Înseriind

18

- depistarea intreruperilor electrice între terminalele dispozitivelo r semiconductoare, ale componentelor electrice pasive sau În circuite;

- depistarea scurtcircuitelor între terminalele dispozitivelor se. miconductoare;

_ m ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e l o r electrice cuprinse intre 100 Q 5 kf1;- m ă s u r a r e a factorului de amplificare /3 al tranzistoarelor de m i c ă medie putere;- aprecierea factorului f3 al tranzistoarelor de putere.

miliampermetrul între 8 1 RI, cu

comutatorul KI Înp o z i ţ i a

3 (elim i n ă m tranzistorul experimentatcasca O).

Cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i Rl 1.i-ind la c a p ă t u l de jos pe s c h e m ă , a j u s t ă m valoarea R, p î n ă o b ţ inemi n d i c a ţ i a m a x i m ă (5 mA). A c e e a ş i valoare o m o n t ă m apoi pentru R".Gradarea lui R, În kiloohmi se exec u t ă conform i n d i c a ţ i i l o r unui ohmmetru conectat În d e r i v a ţ ie pe R,.D ă m cursorul lui R, la c a p ă t u l desus pe s c h e m ă . M o n t ă m (eventual)o r e z i s t e n ţ ă În paralel pe R, (nu estef i g u r a t ă pe s c h e m ă ) , astfel a l e a s ă încît miliampermetrul indice cu-

,rentul minim de colector (0.5 mA).

valoare pentru I ~ . ..

Deoarece curentul pulsatoriu cucare este a l i m e n t a t ă puntea este îns o ţ i t de o c o m p o n e n t ă c o n t i n u ă , iartranzistoarele de medie putere aude obicei un curent rezidual de colector neglijabil, valoarea {J va rezulta din d i f e r e n ţ a factorilor care Il

stau la baza a d o u ă m ă s u r ă t o r i consecutive, de exemplu o m ă s u -r ă t o a r e cu KI În p o z i ţ i a 1 a douacu KI În p o z i ţ i a 2. Din prima m ă s u -rare r e z u l t ă II 63 jJ-A, iar din a douaII> 108 /lA. C a l c u l ă m valoarea lui {3:

{3 = 2 000 1 000 1 000 = 22.

108 - 63 45Pentru tranzistoarele de putere

se vor lua c u r e n ţ i mai mari de 2 mA,

m ă s u r î n d cu KI În p o z i ţ i a 3, sau seva realiza un aparat În care valoriler e z i s t e n ţ e l o r care compun punteade m ă s u r ă vor fi de 5-10 ori maimici, p e r m i ţ î n d gradarea cadranului pentru 1, p î n ă la 25-50 mApentru II, p î n ă la 2,5-5 mA.

Scurtcircuitele Între terminale sev e r i f i c ă a c ţ i o n î n d butonul. normalde,schis Be 

Intreruperile din dispozitivele se

miconductoare sau din circuite sec o n s t a t ă prin a p a r i ţ i a unui sunetputernic cînd este a c ţ i o n a t butonulnormal închis BI'R e z i s t e n ţ e l e directe inverse ale

diodelor semiconductoare se verif i c ă manevrÎnd comutatorul Ke,dioda t e s t a t ă fiind c o n e c t a t ă la bornele E C, unde se c o n e c t e a z ă r e z i s t e n ţ e l e între 100 5 000 n, ac ă r o r valoare r e z u l t ă din p o z i ţ i a luiR, la echilibru.

Semnalul de a u d i o f r e c v e n ţ ă cuamplitudine r e g l a b i l ă , fin din R"brut din RIIi, r e z u l t ă de la bornele 8

E. A c e l a ş i semnal, cu amplitudinea de circa 3 V, r e z u l t ă la bornele E

C.I n s c r i p ţ i o n a r e a c u r e n ţ i l o r de polarizare a bazei se e x e c u t ă înseriindcu baza unui tranzistor valid, conectat la bornele aparatului, com

pletat cu casca D În stare de funcţ i o n a r e . un microampermetru. Cucursoarele p o t e n ţ i o m e t r e l o r R:, lac a p ă t u l de sus pe s c h e m ă RHI lac a p ă t u l din stînga pe s c h e m ă , a j u s t ă m valoarea pentru o b ţ i n e -rea i n d i c a ţ i e i 1;, maxim de 500 jJ-A.Coborîm cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i A-l la c e l ă l a l t c a p ă t ş i e v e n t u a t con e c t ă m o r e z i s t e n ţ ă a d e c v a t ă În der i v a ţ i e cu R,) pentru ca instrumentuletalon indice 50 ~ ( A . valoare îns c r i s ă la p o z i ţ i a p o t e n ţ i o m e t r u l u i Rlo. M u t ă m cursorul lui RI" la cap ă t u l din dreapta pe s c h e m ă montînd o r e z i s t e n ţ ă În d e r i v a ţ ie peRlii o b ţ i n e m i n d i c a ţ i a 5 jJ-A. La fel sei n s c r i p ţ i o n e a z ă c e i l a l ţ i c u r e n ţ i ind i c a ţ i În figura 2.

p n p ~ - - - - ~ . ~ n p n

Avînd În vedere faptul factorulde amplificare {3 este egal aproximativ cu valoarea raportului IJL.. ins c r i p ţ i o n a r e a acestor cadrane seface conform calculului, conside-rînd 1. 1 mA. .1 .

Cînd miliampermetrul etalOn esteînseriat cu 8 1 R.\, se r e g l e a z ă rez i s t e n ţ a Rl (comutatorul KI În poz i ţ i a 1), pentru i n d i c a ţ i a de 1 mA(circa 2,7 kO). C o m u t ă m pe KI Înp o z i ţ i a 2 r e g l ă m pe Rc la valoareade, circa 1 kn, astfel încît instrumentul etalon indice 2 mA.

Din se .aduce curentul de colector al tranzistorului Te' la valoareade 2-3 mA.M Ă S U R A R E A

Tranzistorul de m i c ă putere sec o n e c t e a z ă la borne, cu KI În poz i ţ i a 1; se m a n e v r e a z ă R,) sau Rliipentru echilibrarea p u n ţ i i , d u p ă care se c i t e ş t e valoarea fJ

Cînd se m a n e v r e a z ă unul din pot e n ţ i o m e t r e l e Rei sau Rl ", c e l ă l a l t vafi la valoarea c o r e s p u n z ă t o a r e rentului maxim ( i n s c r i p ţ i o n a r e a r e n ţ i l o r s-a efectuat În asemeneac o n d i ţ i i ) . D a c ă trecem pe Kl În p o z i ţ i a 3p o z i ţ i o n ă m pe R, la i n d i c a ţ i a de

1 mA, la îndeplinirea c o n d i ţ i e i deechilibru a p u n ţ i i o b ţ i n e m a c e e a ş i

E

C 0 - - - - - - - - . . - ' - - - - - - '

RlO -80 - - - - - - . 0 4

1mA,R ţ K 1 2mA

@)

1Mn

0,1

©o@K2

pnp-npn

le

K.omA

E@ B@ ®(

R851K.o

1

11O

Tl

EFT323

o1}JF

@))

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 19/24

PO I IU

PROIElTIE,A DIAPOZITIVELOA CU DouA

DIASCOAPE PRIN METODA

INT P Ă T R U N D E R I I Ing. A. CURELEA j C .UR ICARU

ispozitivul din figura 1 s e r v e ş t e p r o i e c ţ i a c o n t i n u ă a diapozitivea d i c ă f ă r ă întreruperi, a ş a cum

î n t î m P l ă la p r o i e c ţ i a cu un singurse o b s e r v ă În

lase d a t o r e a z ă cadrului mobil

(4) al aparatuo b t u r e a z ă fluxul luminospe ecran um.bra În m i ş -

l ă s a t ă de acesta. Intreruperilef r a c ţ i u n i l o r de se

p î n ă la cîteva secundeprovocînd oboseala specta

discontinuitate În prezen

Dispozitivul este a l c ă t u i t dinaparate de p r o i e c ţ ie (dias

(1) - numai beculor trebuie a i b ă a c e e a ş i pu-, un suport (2) cu o p l a c ă re

(3) n e c e s a r ă pentru a putea

d o u ă aparate pe(5) În f u n c ţ i e de d i s t a n ţ a de

imagini se o b ţ i n e prin rotirea(6) pe tija f i l e t a t ă (7).

Cele d o u ă diascoape sînt coman

2, care r e a l i z e a z ă a l t e r n a t i v ă g r a d a t ă a

Cînd tiristorul Th2 nu ete coman

R3, R2 se c o m a n d ă se des-

s e m i p e r i o a d ă ar e ţ e a r e d r e s a t ă , tiristo

deci becul 81 este aprinsputerea m a x i m ă . Acum conden-

satorul Ci se Î n c a r c ă cu tensiune.Gînd Th2 p r i m e ş t e impuls de com a n d ă , se deschide d e t e r m i n ă blocarea tiristorului Th1 prin aplicarea tensiunii negative de pe C1pe anodul s ă u . Deci cele d o u ă tiristoare, pe parcursul unei semiperioade echivalente cu un ciclu def u n c ţ i o n a r e , stau blocate sau des:hise alternativ. Raportul dintre duratele de deschidere ale tiristoarelor Th1 Th2este egal cu raportuli n t e n s i t ă ţ i l o r cu care l u m i n e a z ă becurile 81 82. Acest raport estedat de momentul comenzii pe

5

I

1.221</3W

poarta lui Th2. Deci aprinderea bacului 82 este r e g l a t ă clasic prin intermediul tiristorului Th2 cu ajutorul simulatorului TUJ format din Ti

"

L e g e n d ă : C1 - 1 - diapozitivul 1 din cutia C?

se expune la diascopul 2

m a x i m ă la p o z i ţ i a 1 a potenţ i o m e t r u l u i ; becul 82 al diascopului 2 are intensitateal u m i n o a s ă m a x i m ă la poz i ţ i a . 2 a p o t e n ţ i o m e t r u l u i .

• - becul 81 al diascopului 1\ are intensitatea l u m i n o a s ă

II

II

-"" '=---" t-----t-

1

II·1

1,1

T2. Acesta face parte dintr-un oscilator de relaxare sincronizat cur e ţ e a u a ce permite ca prin reglarealui P se realizeze reglarea de lazero la maxim a i n t e n s i t ă ţ i i luminoase a becului 82. Deci becul 81 valumina c o r e s p u n z ă t o r de la maximla zero.

Întregul montaj se poate încasetaÎntr-o cutie m i c ă p r e v ă z u t ă cu d o u ă prize o b i ş n u i t e pentru cuplarea celor d o u ă becuri (diascoape), cucordon de alimentare la r e ţ e a cup o t e n ţ i o m e t r u de reglaj. De exemplu se poate utiliza o p r i z ă m u l t i p l ă din c o m e r ţ la care se d e p l a s e a z ă fundul pentru m ă r i r e a s p a ţ i u l u i dininterior se g ă u r e ş t e pe o parte( f a ţ ă l a t e r a l ă ) pentru prinderea pot e n ţ i o m e t r u l u i de reglaj.

SISTEMUL DE P R O I E C Ţ I E

Fiecare diascop (1) este alimen·tatcu diapozitive din cîte o cutie se

2

Vedere din B

pa r a t ă (C i C2) În ordinea prezent a t ă În tabelul a l ă t u r a t . D i s p o z i t i v u ~ e l i m i n ă toate deza

vantajele procedeului de p r o i e c ţ i e cu un singur diascop; În plus, areposibilitatea p r e z e n t ă r i i unor imagini În succesiuni astfel alese (gîndite î n c ă din momentul fotografierii) Încît sugereze m i ş c a r e a (depinde de rapiditatea precizia cucare se pot schimba diapozitivele Încele d o u ă diascoape de manevrabilitatea p o t e n ţ i o m e t r u l u i ) . De asemenea se pot realiza mixaje de culoare, de figuri etc. Toate acesteadepind În primul rînd de i m a g i n a ţ i a celui ce a l c ă t u i e ş t e programul cusetul de diapozitive.

B i n e î n ţ e l e s , se pot folosi altecircuite integrate dm seriile 709741, ca LM 709; LM 741; MC 1741;TBA 221 (741) etc., În capsule TO 99 100

La magnetofoanele sovietice MaMaiak 205 circuitele inte

203), respectiv K157UD2 (Maiakpot fi lnlocuite cu rezultate si

p.A 709 f3A 741.La magnetofonul Malak 203, cirţ J . A 709 se poate

in locul lui K553UD1 A f ă r ă a traseelor cabla1).

La magnetofonul Maiak 205, cirf3A 741 se poate

În locul lui K157UD2 con2.

6/1983

sau TO 116. '. K.nCondensatorul de 10 pF. În cazul

m o n t ă r i i unui circuit 741, nu se maif o l o s e ş t e . · .

lOpF

19

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 20/24

mATRllE DE luminiDlnAmllE lU

mEmORIE "EPRom"În n u m ă r u l trecut al revistei a

a p ă r u t o versiune s i m p l i f i c a t ă aacestei scheme. F u n c ţ i o n a r e a esteÎn general a s e m ă n ă t o a r e , exceptînd adresarea becurilor deplas ă r i l e În trepte ale modelelor formate pe s u p r a f a ţ a matricii 5 x 5.

Becurile sînt a ş e z a t e în modulep ă t r a t e de m ă r i m e convenabila l e a s ă pentru scopul u r m ă r i t . Pentru o s u p r a f a ţ ă de dans, dimensiunea unuia se poate lua 1 m x 1 m,deci 25 m' în total. D a c ă se d o r e ş t e amplasarea pe un perete, se voralege alte dimensiuni ţ i n î n d ş e a m a

becurile sînt de 100 W. In varianta c o m b i n a t ă cu orga de luminip r e z e n t a t ă la s f î r ş i t u l acestui articol, În fiecare modul se m o n t e a z ă trei becurj colorate: r o ş u , galbenalbastru. In acest caz, modulul seva acoperi cu ' s t i c l ă m a t ă pentru ase o b ţ i n e o c o m b i n a ţ i e a celor treiculori fundamentale în f u n c ţ i e dem u z i c ă .

Schema bloc este d a t ă în figura 1.Ca memorie s-a folosit de dataaceasta tipul 2716 deoarece are o

S t u d e n t GUNTER ZE ISEL

s i n g u r ă alimentare o capacitatede 2 kbytes (2048 de cuvinte). Programul care este prezentat În articol merge p î n ă la 1 kbyte (1 024 decuvinte), c e l ă l a l t kbyte putînd fiprogramat d u p ă fantezia f i e c ă r u i a . Se pot a f i ş a cu datele din acestkbyte de memorie 22 de modele.I n f o r m a ţ i a e x i s t e n t ă la un mo

ment dat la i e ş i r e a ' b memorieiEPROM c o n s t ă din 5 b i ţ i de adresare a becurilor, un bi t de date carec o m a n d ă stingerea sau aprindereabecului adresat doi b i ţ i pentrupauza Între elementele a c e l u i a ş i model pentru pauza dintre modele. (mai mare decît prima). Adresarea memoriei EPROM se face cuun n u m ă r ă t o r programabil reversibil pentru a avea acces la oricaremodel a-I repeta numai pe el dusîntors d a c ă dorim. Deoarece În timpul trecerii de la o a d r e s ă la a l t ă

, a d r e s ă i e ş i r i l e EPROM-ului sînt Îns t ă r i nedefinite, s-a introdus Întîrzierea v a l i d ă r i i datelor citite din memorie.

Ad:resele sînt demultiplexate

( b i ţ i i O", Oi, O" al, O-l) apoi folo-. site la comanda unei memorii tampon f o r m a t ă din bistabili de tip "D".Aceasta are rolul de a memora caredintre becuri r ă m î n aprinse în timP!.!' unei pauze.

Intreruperile se fac cu d o u ă circuite monostabile. Primul produceun impuls c o r e s p u n z ă t o r pauzeilungi, iar al doilea unul corespunz ă t o r

celei scurte dintre elementelea c e l u i a ş i model. Un circuit "SAU"În. care i n t r ă aceste impulsuri dreptunghiulare c o m a n d ă oprirea generatorului de tact.

Pentru a evita pocniturile produse În aparatura audio la amorsarea triacelor la tensiuni mari, alimentarea circuitului de c o m a n d ă se face În jurul treceri or prin zeropentru o s c u r t ă p e r i o a d ă (250 j 1 ş ) .

Adresarea becurilor (fig. 2). Ina c e a s t ă f i g u r ă este dat un exemplupentru a î n ţ e l e g e cum a fost conceput programul. Se o b s e r v ă primiicinci b i ţ i r e p r e z i n t ă În binar chiarn u m ă r u l becului, conform n o t a ţ i i l o r din matricea 5 x 5. O) În ,,1" îns e a m n ă "bec aprins", iar În "O" "becstins". 00 în ,,1" Î n s e a m n ă "pauza 2"( s c u r t ă ) , iar 07 În ,,1" î n s e a m n ă "pauza 1" ( l u n g ă ) .

Aducerea la zero g e n e r a l ă (stingerea tuturor becurilor) seface prin ş t e r g e r e a i n f o r m a ţ i e i din bistabilii "D". Pentru aceastase a d r e ' s e a z ă un bistabil izolat(CBB 26 din figura 3) prin adresam a x i m ă : OIlOiO,OlO-l == 11111.

Schema e l e c t r i c ă (fig. 3). Alimentarea montajului se face cu un redresor stabilizat la +5 V, exceptîndcircuitele de c o m a n d ă a triacelor.

Semnificatia datelor din EPROM

reversibil

Adrese

Memorie EPROMOgJ_e_ _ _ _ _ __

P \D a t ă Adrese auze

Pauze

0.7

OO1O

1

D a t ă 0. 6 0.5

(} 11 1O OO 1

2 3

Adrese

0.4 0.3 0. 2 Q1 QO

O O 1 1 O1 O O O 1O O 1 1 O1 1 1 1 1

4 5

p i ~ d a ~ e n e r . se alege astfel Încît la! e ş l r e .sa, o , b ţ m e m +5 V (emitor TCh).In prinCIpIU, toate a l i m e n t ă r i l e circuitelor integrate se mai mont e a z ă condensatoare de 100 nF dela +5 V (pinul de alimentare Vcc alf i e c ă r u i cip). Ia m a s ă . P o r ţ i l e S2, Sl, S ~ , S, cu tranzistoa

rele T'7, T,x f o r m e a z ă detectorul dezero. Poarta S2 cu Cl , Rxo, Dl form e a z ă un circuit monostabil, la felca S.l cu C-l, RXi, D ~ . La i e ş i r e a porţ i i S.J se o b ţ i n impulsttri la fiecare

trecere prin zero a tensiunii der e ţ e a . Poarta S, are rolul de formator de tensiune d r e p t u n g h i u l a r ă din tensiunea r e ţ e l e i , l i m i t a t ă la intrare cu R7X' R7y , Rn, Di, D,. Astfel,circuitele de c o m a n d ă sînt alimentate un timp dat de constanta r = RX!! .

Cl = RXi . C.j = 265 j1s. D a c ă la în~ e p u t u l semiperioadei tensiunii der e ţ e a e x i s t ă semnal În baza tranzistoarelor de c o m a n d ă Ti ... T'5, triacui respectiv este deschis pentrut o a t ă semiperioada, primind un impuls de amors.are de 265 j1s pepoarta sa. D a c ă nu, t o a t ă semiperioada triacul va fi stins. Acest lucrunu este observat de ochiul omenesc, dar are o mare i n f l u e n ţ ă asupra p a r a z i ţ i l o r p r o d u ş i în r e ţ e a , carear fi mari la cele 25 de t r a n z i ţ i i produse de amorsarea triacelor În timpul semiperioadei (deci la o tensiune de alimentare de sute de v o l ţ i a triacelor).

Demultiplexarea celor cinci datedin EPROM s-a realizat c u ~ d o u ă circuite DMUX (demultiplexor) de 4b i ţ i a d r e s ă , folosind l n s ă una din" i n t r ă r i l e dEL validare E"a circuitului.C e a l a l t ă (EJ) este f o l o s i t ă pentruvalidarea cu întîrziere a demultiplexorului.N u m ă r ă t o r u l programabil es,te

realizat cu circuite CDB 4193. Inf u n c ţ i e de starea CBB 27, pe intrareade n u m ă r a r e d i r e c t ă (Cu) sau pecea de n u m ă r a r e i n v e r s ă (Cd) sosesc impulsurile de tact. N u m ă r ă t o -rul î ş i s c h i m b ă starea la t r a n z i ţ i a jos-sus a tactului. D a c ă Î n t r e r u p ~ torul K, este Închis ( p o z i ţ i a "a"), Q

a lui CBa 27 este În ,,1", iar poartaSx I f i s ă t r e a c ă impulsurile de tactla intrarea Cu, programul dinmemoria EPROM fiind derulat începînd cu prima a d r e s ă terminîndcu adresa 1024, d u p ă care i e ş i r e a Q, a celui de-al treilea n u m ă r ă t o r CDB 4193 trece În ,,1", cauzînd prininversoarele 11, 17 aducerea la zero an u m ă r ă t o a r e l o r . De obicei i e ş i r e a O, nu poate comanda s i n g u r ă aducerile la zero (R) ale n u m ă r ă t o a r e -lor. fapt pentru care s-a introdus o

Becul 6 aprinsBecul 17 aprins, pauza 2Becul 6 stins, pauza 1Aducere la zero g e n e r a l ă

6 7 8 9 10Matricea 5x 5 În care se a m p l a s e a z ă

Demultiplexor cele 25 module cu becuri si nu

11 12 13 14 15lor conform programului din EPROM

16 17 18 19 20

21 22 23 24 2S

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 21/24

d l ! b l ă negare.Intirzierea v a l i d ă r i i OMUX a

p o r ţ i l o r care transmit b i ţ i i de p a u z ă se face cu un circuit monostabil format din SI" SI-I inversat pentrub i ţ i i de p a u z ă cu S15. Ea este deT = CI-I . Ry, = 22 fJ.s frontul pozitival impulsurilor de validare a OMUXfiind În c o n c o r d a n ţ ă cu cel negatival impulsuri or de n u m ă r a r e ale primului COB 4193.P o r ţ i l e SII" S I ~ v a l i d e a z ă b i ţ i i de

p a u z ă 0- , Oh ai i e ş i r i l o r EPROMului. La i n t r ă r i l e celor d o u ă mono-

v

Ext.

stabile MON 1, respectiv MON 2,formate cu circuitul trimer 556 seo b ţ i n impulsuri negative de d u r a t ă Te = RY2 • CI> = R'I' . Clh 220 fJ.s,care d e c l a n ş e a z ă cele d o u ă circuite. La i e ş i r e a a l se o b ţ i n e un impulsdreptunghiular pozitiv cu duratam a x i m ă de 6 s. iar la 02 un impulsde maximum 1,2 s, ambele reglabiledin Pc sau P,.

Aceste impulsuri ajung într-uncircuit ..SAU" realizat cu Ox, O", R"u,iar apoi, negate cu SIK, c a u z e a z ă oprirea generatorului de tact rea-

!izat cu circuitul triger SchmittCOB 413.

Cu ajutorul comutatorului KI sepoate alege modul de lucru. în poz i ţ i a ..a" se poate comanda n u m ă -r ă t o r u l pas cu pas la A a p ă s a r e a man u a l ă a butonului K-l. In p o z i ţ i a ..b",n u m ă r ă t o r u l este comandat din exterior, eventual sincronizat cu frecv e n ţ e l e c o r e s P A u n z ă t o a r e b a ş i l o r dintr-o melodie. In p o z i ţ i a "c", montajul f u n c ţ i o n e a z ă automat cu ajutorul pauzelor realizate cu circui

tele monostabile MON 1 MON 2.

Aceasta este f u n c ţ i o n a r e a n o r m a l ă pentru care a fost proiectat montajul.

Comutatorul K: În p O Z i ţ i a "b " faceca n u m ă r ă t o r u l s ă - ş i inverseze sensul de n u m ă r a r e la fiecare p a u z ă dintre modele (pauza 1). La fiecareimpuls de p a u z ă 1 care s o s e ş t e peintrarea de tact a CBB 27, acesta is is c h i m b ă starea, validînd poarta Ssau S'o Astfel se r e p e t ă dus-întorsun singur model aflat Între d o u ă pauze lungi.(CONTINUARE IN NR VIITOR)

Tr '1 .... .Tr.25= TIC 2060,TXC 18E40 triac 400V, 4A17=1/6C08404 Br" B25 = bec220V, 100W

••• 16 =coa 406 MON1,MON2 = 556 •..P3=1K.nlin. ;R94=320.n..S1,S2=(OB 413 T1 .. .T

25= 25xB( 547 R1"Rz;c::3901t ; RS9 =3 /9K.Cl.

S3· . •S18=4 x (OB 400 T26 =B0235 R26'·R50,R82,R91,RS6,R87=10Kfl.

(BBr,.CBS26=13xCOB474 T27 =8(557 R5r ·R 75 = 1Kfl. ;R76=1K1t(B827 =1'2x (OB 474 T2S= BO 236 R88,R90,R92'R93) R77= 100 K.o.

08,0 9= EFO 108 01 ..·07=1N4148 R78,R 79 =47Kn. ; RS3

=4,7KfiC = 100 O)lF, 12V; C2= 220fF; C3'( 4= 6,8n F Rao' R

S1= 39 Kll; RS4,RS5

=120n

( 5 (13 =1}'F j (11= 4t7fF ; (6'( 7'(S =100 nF ; (9= 470)JF ; (10( 12= 10 n F ; C 1 ~ ( t i C 1 6 =2,2 nF

EHNIUM 6/1983 2Jl

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 22/24

Hz

RADIO REF. 511982

\LI

RADIO. 12/1982

r-------------------1

! ~ I Q ? I ~ IIA:!

• 81 j4 ....

2

22

1: a .. 1( D I - ~ lN6.

1 I,Ot .. KII I -lIS, 61t16. '7

03

sf1pBEI:ErTIIK UUI

Utilizind un tub electronictat de la televizoarele vechi b 1/ [

sau PCF82 etc., se poate construiun receptor pentru banda de UUS.Partea de p e n t o d ă este amlplii1rlicailorRF AF. iar partea detor cu superrea (d(lmrearatoruiui se face

Ll , l2, l4 : ş i L5 Sint

struile din CuEmf ă ş o a r ă pr un strat 'pe

zistoare (0,5 W). L\S este tot un dor-urat pe o c a r c a s ă 0 6 (din

15 spire CuEm 0,5.are 9 spire CuEm 0,7,

mm", i n f ă ş u r a t e pe car-mm. In interiorul ca rcasei

deplasa un miez din a l a m ă 10 mm.

MODEUST CONSTRUCTOR,2/1983

TEHNIUM 6/1983

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 23/24

8/2/2019 Tehnium 06 1983

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-06-1983 24/24

Craiovapropunerea, va pu-

b l i c a t ă intr-un n u m ă r viitor.FlOR.IAN jud. Cluj

La televizor 6), d i s p a r i ţ i a

etajul cu

provine dincanale. V e r i f i c a ţ i

C o n s t r u c ţ ia estet r a t a t ă În rubrica

NICOLAE Hunedoaramai publica realizarea unei

tabele de a f i ş a j . MIRONESCU G. - G a l a ţ i

Vom analiza d o r i n ţ a dv. de ascultare a sunetului TV prin c ă ş t i . DAScAlU GH. - P i t e ş t i

Orga de lumini se c u p l e a z ă la di fUZOL Varianta de mixer p r o p u s ă este b u n ă . Iesirea mixerului se cup l e a i ă la intrarea preamplificatoarelor.MARIN FlORIAN - Giurgiu

Hezultate bune au o b ţ i n u t e cu valorile indicate pe s c h e m ă . Ma-

r---n - - - - - -

l BF-195

dificînd schema, nu stim cum vaf u n c ţ i o n a orga r e s p e c t i v ă . OPRRC IOAN - Hunedoara

Cele solicitate vor fi publicate Înlimita s p a ţ i u l u i . CiBEA VALENTIN - G a l a ţ i

magnetofon s-au deteriorattranzistoarele din etajul final.JURCA AUREl - jud. Cluj

O a n t e n ă Vagi este e f i c i e n t ă pentru 3 canale de televiziune ( a l ă t u -rate).

EROEI AMBROZIE - Salu Mare

Probabil comutatorul este murdar, trebuie s p ă l a t cu spirt.RACU Ş T E f A N - jud. B a c ă u P u t e ţ I cupla la magnetofonu! dv.boxe de 25 W/8 n. A u d i ţ i a va fi

mult mai b u n ă cu boxe.

PAMFll MARIAN - O d o b e ş t i NecunoscÎnd caracteristicile tu

bului catodic pe care-I d e ţ i n e ţ i , nuputem recomanda o s c h e m ă de

utilizare.

lu l2

fl}: ~ ~ - - - - ~ ~ ~ ~ IIIlIIII1- __ - ,

fA I

I

I I

I Iinterme-, I

URBAN ATILA - AradModul cum se c u p l e a z ă filtrele

fi u r m ă r i t ÎnRevedeti c o l e c ţ i a

latrucald). Intrareade microfon) se c u p l e a z ă m a s ă cursorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i . M'lnIl'lLII 'I I&L.A MARIAN - Tecuci

Un alimentator d e b i t e a z ă curentcontinuu d a c ă are încorporat un redresor.BINDEA GEORGE - B u c u r e ş t i

f e l i c i t ă m pentru p r e o c u p ă r i l e r e u ş i t e l e În domeniul electronicii.Condensatoare!e trimer cu aer

pot fi înlocuite cu condensatoaretrimer ceramice. C ă ş t i l e au imped a n ţ a de 50 n.BRATU OORU - jud. TeleormanR e d a c ţ i a nu are o b l i g a ţ i a

t r i m i t ă , la cerere, scheme sau altemateriale. Ca c o n s t r u i ţ i un amplificator cu TBA 790, era suficient

c o n s u l t a ţ i rubrica HI-FI.B O R O Ş MARIAN - B u c u r e ş t i Lipsa f r e c v e n ţ e l o r superioare se

poate datora p o z i ţ i o n ă r i i g r e ş i t e acapului magnetic. Oricum nus f ă t u i m m o d i f i c a ţ i partea elect r o n i c ă . DRAGOMIRESCU VASILE - B a c ă u

Generatorul are bobinele cu cîte4 spire CuEm 0,4 bobinate pe carcase de la bobinele UUS din radio-

T8 cr-..

kHz, iar pentru I I I

L- .=:=_--.: ~ - : : : . :::.=-: ::::..:-:::. ::. .:::. :. ~ - . J

receptoare.FLORIN M U R E Ş A N - P e t r o ş a n i

Nu d e ţ i n e m date din articolele puÎn alte reviste.

D R A G O Ş - P l o i e ş t i 5 6 am

",,..,tor.ol,'",,

la echiteievizo-

d e b i t e a z ă fi utilizat la

de W, Micsorîndde alimentare, se va re

duce puterea amplificatorului. La40 V tensiune de alimentare putereaamplificatorului scade p î n ă la 30 W,O B I Ş ALEXANDRU - Baia Mare

Cu tranzistoare din seria BD, deexemplu B0138-80140 etc., se potrealiza amplificatoare AF cu puterede8W.p Ă R A O A N U SORIN PiatraN e a m ţ A u t o r i z a ţ i e din partea M.T.Te.

este n e c e s a r ă pentru orice tip der a d i o e m i ţ ă t o r , indiferent de ce prov e n i e n ţ ă este ce putere debit e a z ă . PANDURU N. - Strehaia

Banda US nu poate fi c o n e c t a t ă laCAF.

D Ă N I L Ă DUMITRU - jud. B r ă i l a Un nou oscilator de ş t e r g e r e pen

tru casetofon poate c o n f e c ţ i o n a o c o o p e r a t i v ă sau un prieten binevoitor, to t d u p ă o s c h e m ă de casetofon japonez.

iII TÂNASE LUDOVIC - Constan,aDefectul din s c h i m b ă t o r u l de ca

nale poate fi remediat de o cooper a t i v ă s p e c i a l i z a t ă .

I .M .

p,mp 104iltom