TEATRUL CLASIC FRANCEZ

Momentul istoric: instaurarea monarhiei absolutiste: în 1594 în catedrala din Chartres,

Henric IV era consacrat regele Franţei, abjurând de la credinţa protestantă în favoarea

celei catolice.

Monarhia absolutistă a lui Henric IV, Ludovic XIII, Ludovic XIV s-a preocupat de

perfecţionarea instituţiilor publice, ameliorarea internă a condiţiilor de viaţă, consolidarea

puterii regale ce a dus către absoultism.

În literatura, în perioada lui Ludovic XIV, vin ecouri din Spania: Cidul lui Corneille, DJ

lui Molière

CARACTERISTICI ALE LITERATURII în I perioadă:

- Aristotel este citit, citat, tratat ca autoritate

- Purificarea limnbii, frînarea elementului popular, stilul nobil, pronunţia elegantă

- Toate genurile teatrale, comic, tragic, burlesc îşi au reprezentanţii lor

II perioadă: Clasicismul francez

- monarhul şi monarhia sunt în apoteoză

- absolutismul se manifestă şi în literatură: nu mai avem libertatea din prima

perioadă, ci apar normele.

- Boileau pare mai mult decât un teoretician literar, el este legislatorul.

- Academia franceză dă sentinţă, impune criterii de judecată

- Gustul suveranului dă tonul, are valoare de lege.

- Legătura cu clasicii

III perioadă: ultimul pătrar al sec. XVII- 1715

IDEALUL DE UMANITATE: l’honnete home> este o fiinţăfăcută pentru societate, ce

stăpâneşte ştiinţa şi mecanismele acesteia. E cultivat, are naturaleţe. Om cultivat şi

agreabil. Este o îmbinare originală debun gust înnăscut şi bun gust dobândit prin

exerciţiu, de rafinament dobândit prin observare de sine. Reper important, ordonator de

valori.

SALOANELE LITERARE

Secolul XVI : secolul rafinamentului

Seria marilor saloane este deschisă de Hotel de Rambouillet

ACADEMIA FRANCEZĂ 1634

PRIMELE TEATRE: HOTEL DE BOURGOGNE, THEATRE DU MARAIS

PRIMII ACTORI FRANCEZI

Pierre Le Messier, supranumit Bellerose

Nicole Gassot, soţia sa

TEATRUL LUI MOLIERE

24 oct. 1658: Moliere dobandea prima autorizaţie de a juca în faţa curţii cu trupa sa,

Troupe de Monsieur.

CORNEILLE

- 3 Discursuri asupra poemului dramatic, tragediei şi asupra celor trei unităţi.

- Tragedia presupune subiecte mari, emoţionante

- Dramele eroilor trebuie să se scrie ăn aletele mai mari ale sufletului omenesc

- Fie ăn virtute, fie în viciu,personajele alese pentru tragedie trebuie să inspire

admiraţie

- Caracteristica principală a eroilor tragici: VOINŢA

- C subliniază că regulile de timp şi loc au ca scop să elimine din etatru anumite

convenţii. Însă pt a le aplica e nevoie de alte convenţii numite „ficţiuni de teatru”

- E bine ca decalajul dintre durata reprezentaţiei şi durata acţiunii să se reducă

- CIDul

MOLIERE

- a fost actor

- a fost sufletul şi protagonistul trupei sale de actori

- nu a fost potrivit pentru tragedie din cauza fizicului şi a vocii sale

- M era pt linia simplă, naturală, pe care a vrut să o introducă şi în tragedie

- Potrivit pentru comedie

- A început prin a perpetua tradiţia farsorilor francezi, întregind-o cu procedee de

commedia del arte

- Personajelor interpretate de el, M le impune 2 faze: una de infatuare, cealaltă de

ridicol şi grimasă.

- Timp de 13 ani M s-a plimbat cu trupa sa prin toată Franţa

- A cultivat subiecte de inspiraţie mitologică şi pastorală cu aceeasi naturaleţe cu

care s-a ocupat de sb burgheze

- În DJ, decorul se schimbă de la act la act

- Intriga dramatică: M no respecta un principiu anume

- Fabula acţiunii nu reprezenta a prioritate, o alegea uşor

- Deznodămintele nu-i constituiau o preocupare strictă, legată de un principiu, de

un anumit pct de vedere

- Comedia are o misiune suverană: a.i zugrăvi pe contemporani

- Zugrăvirea personajelor trebuie făcută după natură

- Comedia trebuie să şi instruiască (Tartuffe)

- Teatrul are printre atribuţiile lui să îndrepte viciile oamenilor

- Regele nu apare niciodată propriu-zis, ci doar ca o voinţă. O autoritate

- Pictor de moravuri

- Negustori, oameni ai legii, funcţionari ai regelui, maeştrii de dans şi de scrimă

- Tablou al provinciei franceze

- Tartuffe, DJ, Mizantropul, Femeile savante, Avarul, Amorul medic, Bolnavul

imaginar

- Scopul său era să obţină râsul spectatorului

- A parcticat toate mijloaccele de obţinere a comicului

- Personajul comic al lui M trăieşte într-o lume proprie

- Comic uman, tulburări exagerate de situaţie

- Nu a practicat un sistem filosofic anume, ci a fost un moralist

- Simţea umanitatea ca pe o realitate vie

- Crede în drepturile naturii şi ale instinctului

- Respectul naturii era legat de un respect al raţiunii

RACINE

- Andromaca, Fedra

- În dramele sale se bazează pe adevăr şi raţiune

- Sentimentele dezbătute sunt de ordin greneral-omenesc: iubirea, gelozia, ambiţia,

iubirea maternă

- Subiectele tratează fapte comune din realitatea cotidiană

- R a aderat la regula celor 3u

- Are în minte imaginea tragediei greceşti.