Agatha Christie este cunoscuti in intreaga lume drept ,,Reginacrimei". A scris 80 de romane politiste gi volume de povestiri, 19 piese

de teatru (dintre care Cursa de Soareci este cea mai longevivi din istorie)gi gase romane publicate sub pseudonimul Mary Westmacott.

Celebrul Hercule Poirot - cel mai cunoscut detectiv de la Sherlock

Holmes - apare inci din primul roman al Agathei Christie, Misterioasaafacere de li Stytes. Poirot gi Miss Marple, bine-cunoscutul personai

imaginat de scriitoare, au devenit faimogi la nivel mondial 9i au ficutsubiectul multor filme realizate pentru marele gi micul ecran'

Agatha Christie a mai scris volume de nonficfiune, o autobiografie,dar ji povestiri amuzante despre numeroasele expedi;ii in care

a participat alituri de solul ei, arheologul sir Max Mallowan.Amuritin1976.

C,4afuOL'frM ISTERIOASA

AFACEREDE LA

STYLES

Traducere din limba englezi de

IonoeNe Fennxg qi $reneN FennNl

&t9Bucuregti

2019

. CI]PR,INS

Capitolul 1. Plec la Styles....

Capitolul 2.16 qi 1,7 iulie

Capitolul 3. Noaptea tragediei.... .......42

Capitolul 4. Poirot investighea z5 ........................ 5 4

Capitolul 5. Nu e stricnini, nu-i aga?................85

Capitolul 6. Audierile oficiale........ :........... .......726

Capitolul Z. Poirot igi plitegte datoriile ............145

Capitolul 8. Noile binuieli.... ..........1,63

Capitolul 9. Doctorul Bauerstein ..................... 189

Capitolul L0. Arestarea............... ....210

Capitolul 11. Capul de acuzare. ......235

Capitolul 12. Ultima verigi ,...........263

Capitolul 1 3. Poirot explici .............................. 280

CAPITOLUL I

PLEC LA ST]Z:LES

Interesul puternic stirnit in rindul opiniei pu-

blice de.aga-numitul ,,Caz Styles" incepuse siscad5. Cu toate acestea, linind seama de faimamondiali pe care o cipitase, am fost rugat, atdtde prietenul meu Poirot, cdt gi de cei din familie,si relatez intreaga poveste. Astfel, nutreamcredinla fermi ci zvonurile senzalionale care incimai persistau aveau si fie reduse la ticere.

Prin urmare, voi descrie in citeva cuvinte impre-juririle care au dus la implicarea mea in aceastiafacere.

Rinit pe front, fusesem trimis acasi gi, dupi o

perioadi de convalescenli intr.un sanatoriu cam

deprimant, mi s-a acordat o luni de concediu me-

dical. Cum nu aveam nici o rudi apropiati gi niciprieteni, ciutam o cale de a-mi petrece acest timp,cind l-am intAlnit intimplitor pe John Cavendish.

Nu-l mai vizusem de ani buni. De fapt, nu avuse-

serim niciodati o relafie strinsS. In primul rdnd,

8 I AGATHA CHRISTIE

era mai mare decit mine cu peste cincisprezece

ani, degi nu-gi arita vArsta real5, de patruzeci gi

cinci de ani. Cu toate acestea, in copilirie stitu-sem adeseori la Styles, re;edinfa din Essex a ma-mei lui.

Dupi ce am ingirat vrute gi nevrute despre vre-murile de altidati, mi-a adresat cu multi amabi-litate invitafia de a-mi petrece concediul la Styles.

- Mama va fi incintati si te revadi dupi atAt

timp, adiugi el.

- Mama dumitale e bine, sinitoasi? am in-trebat.

- A, da. Cred ci gtii ci s-a recisitorit, nu?

Mi tem ci surprinderea mea a fost destul de

vizibili. Doamna Cavendish, care se cisitorise cutatil lui John pe cdnd acesta era viduv, cu doicopii, fusese, aga cum mi-o aminteam, o femeie

frumoasi de virsti mijlocie. Cu siguranfi, acumera septuagenari. imi ficuse impresia unei per-

soane energice gi despotice, inclinate intr-o oare-

care misuri spre opere de caritate gi activitilisociale de prestigiu, adorind si organizeze tirguride binefacere gi sI o faci pe Lady Bountifull. Era o

femeie mirinimoasl gi, in plus, dispunea de oavere considerabili.

1 Doamni generoasS, care diruiegte ostentativ; denumireinspirati de personajul cu acest nume din comedia luiGeorge Farquhar The Beaux' Stratagem (7707). (n.tr.)

MISTERIOASA AFACERE DE LA STYLES I 9

Locuinfa lor de la !ari, Styles Court, fusese

cumpirati de domnul Cavendish la inceputul cis-niciei. Pentru ci triise complet sub influenla do-

minanti a soliei sale, inainte de a se stinge i-alisat acesteia atdt regedinfa, cAt gi o parte substan-

liali din venitul siu; un araniament categoric ne-

drept pentru cei doi fii ai lui. Cu toate astea,

d.oamna Cavendish fusese mereu foarte generoasi

cu ei; pe deasupra, in monnentul cAnd tatil lor se

recisitorise, amdndoi aveau o virsti fragedi, ast-

fel ci intotdeauna o priviseri ca pe mama lorbuni.

Lawrence, cel mai mic, fusese un adolescent de-

licat. Ficuse studii de medicini, dar renunfase inscurt timp la ideea de a profesa gi rimisese aca.si

ciutdnd si-gi realizeze ambi;iile literare, cu toate

ci poeziile lui nu inregistraseri nici un succes

semnificativ.

John practicase o vreme ca avocat pledant, dar

intr-un final se dedicase vielii mai plicute de

mogier. Se cisitorise in urmi cu doi ani gi igi adu-

sese sofia si locuiasci la Styles, degi aveam subtila

binuiali ci ar fi preferat ca mama lui si-i mi-reasci renta pAni acolo incit si-gi permiti o casiproprie. Totugi, doamna Cavendish era o persoani

cireia ii plicea si-gi faci planuri gi se agtepta ca

toli ceilalli si fie de acord cu ele, iar in acest caz

10 | AGATHA CHRISflE

era neindoielnic stipAni pe situafie, cu alte cu-

vinte, pe biierile pungii.

John imi remarci surprinderea la auzul vegtii cimama lui se recisitorise gi zimbi mihnit.

- Peste misuri de pargiv micul nemernic! zise

el furios. Crede-mi, Hastings, ne face viala ingro-zitor de grea. Cit despre Evie... ili aduci aminte de

Evie?

- Nu.- Ah, cred c5. a apirut dupi ce ai plecat. Pentru

mama, Evie este un fel defactofiim, dama de com-panie gi omul ei de incredere. O prieteni deose-

biti, draga de Evie! Nu tocmai tdniri gi frumoasi,dar o femeie pe care te poli bizui.

- Aveai de gind si spui...

- A, individul ila! $i-a ficut aparilia de niciierisub pretextul ci ar fi vir de-al doilea sau ceva de

genul ista cu Evie, degi ea nu s-a aritat deosebit

de entuziasti si recunoasci inrudirea. Individuleste nepoftitul perfect, se vede cu ochiul liber. Are

o barbi mare gi neagri ;i poarti cizme de lac, in-diferent de vreme! Dar mama s-a inleles cu el

imediat gi l-a angaiat ca secretar - fii minte cum

avea mereu o suti de societili de administrat, nu?

Am dat din cap aprobator.

- Ei, bineinfeles, rizboiul a transformat sutele

in mii. Firi indoiali, individul i-a fost foarte util.Dar am rimas cu gura ciscati cdnd, in urmi cu

MISTERIOASA AFACERE DE LA STYLES | 11

trei luni, mama ne-a anunlat pe neagteptate ci ea

gi Alfred s-au logodit! Tipul trebuie si fie cu celpufin douizeci de ani mai tAnir decdt ea. Este purgi simplu un vinitor de zestre impertinent; dar ce

si vezi - mama e stipini pe propria-i soarti, aga

ci s-a cisitorit cu el.

- Trebuie si fie o situalie dificili pentru voi tofi.- Dificili? E ingrozitoare!Cam asta a fost discufia; trei zile mai tArziu,

coboram din tren la Styles St. Mary o gari ridicolde mici, firi nici un motiv aparent de a exista,cocolati in miilocul cAmpurilor verzi gi al poteci-lor de !ari. John Cavendish, care mi agtepta pe

peron, m-a condus la magina sa.

- inci mai am un strop de benzini, infelegi,remarci el. Mai ales datoriti activitSlilor mamei.

Satul Styles St. Mary era situat cam la trei kilo-metri de gari, iar Styles Court se gisea la un kilo-metru gi jumitate mai departe. Era o zi linigtiti gi

caldi de inceput de iulie. Cdnd priveai la suprafalavasti a finutului Essex, care se intindea foarteverde gi extrem de linigtiti, pirea aproape imposi-bil de crezut ci, la mici distanfi, un rizboi mon-dial igi urma cursul. Am avut impresia ci,dintr-odati, mi riticisem intr-o alti lume. Cdndam ajuns la po4ile regedinfei, John spuse:

- Mi tem ci !i se va pirea prea linigtit aici,Hastings.

12 | AGATHA CHRISTIE

- Dragul meu amic, asta-i exact ceea ce imidoresc.

- A, este locul perfect daci vrei si duci o vialitihniti. Eu fac exerdilii cu voluntarii de doui oripe siptimdni gi dau o mini de ajutor la ferme.

Sofia mea lucreazi cu regularitate ,,pe mo9ie". La

ora cinci, in fiecare dimineafi, e in picioare simulgi vacile gi continui si munceasci firi intre-

rupere pini la vremea prAnzului. Per ansamblu,

viala ar fi minunati aici daci n-ar fi la mijloc

acest individ, Alfred Inglethorp! Frini brusc qi se

uiti la ceasul de la mint. Mi intreb daci am avea

timp si o luim gi pe Cynthia. Nu, a plecat de la

spital deia.

- E sofia ta?

- Nu, Cynthia este o proteiati a mamei, fiica

unei colege de gcoali care s-a cisitorit cu un avocat

nemernic. Avocatul a dat de belea gi fata a rimas

orfani gi firi un ban in buzunar. Mama i-a venit

in ajutor, astfel cI de aproape doi ani Cynthia

locuiegte cu noi gi lucreazi la Spitalul Crucii Rogii

de la Tadminster, la vreo zece kilometri depirtare

de aici.

Pe cind rostea ultimele cuvinte, ne-am oprit infala unei case vechi gi frumoase. O doamni intr-ofustS groasi din tweed, care stitea aplecati asupra

unui strat cu flori, igi indrepti spatele in momen-

tul cAnd ne-am aProPiat.

MISTERIOASA AFACERE DE LA STYLES I 13

- Buni, Evie, iatS-l pe eroul nostru cel rinit!Domnul Hastings - domnigoara Howard.

Strdngerea de mini a domnigoarei Howard era

energici, aproape dureroasi. Am descoperit doi

ochi foarte albagtri pe o fali arsi de soare. Era o

femeie atrigitoare de weo patruzeci de ani, cu o

voce ioasi, aproape blrbiteasci, cu un trup masiv

gi picioare pe misuri inc5llate cu nigte ghete

foarte groase. Felul ei de a vorbi, aveam si desco-

pir curind, era in stil telegrafic.

- Buruienile cresc asemenea unei case in fli-ciri. Nu te pofi culca pe-o ureche cu ele. Te su-

foci. Mai bine si fii cu bigare de seami!

- Voi fi extrem de incintat si mi fac util, am

rispuns eu.

- Nu spune asta. Nu o spune niciodati. Mai

tArziu vei dori si nu o fi sPus.

- Egti cinici, Evie, zise Iotm tizdnd. Unde bem

ceaiul azi,in casi sau afatl?

- Afari. Ziua e prea frumoasi ca si te inchizi incasi.

- Haide atunci, ai gridinirit suficient pentru

astizi. Lucritorul igi meriti plata. Vino 9i reim-

pro sp iteazi-fi forlele

- Ei bine, zise domnigoara Howard scofAndu-9i

minugile de gridini, sunt dispusi si fiu de acord

cu tine.

14 I AGATHA CHRISTIE

Evie o lui inainte spre terasi unde ceaiul ne

agtepta la umbra unui platan imens.

O persoani se ridici de pe un scaun din nuielegi veni in intdmpinarea noastri.

- Solia mea, Hastings, ficu John prezentirile.N-am si uit niciodati prima impresie pe care

mi-a lisat-o Mary Cavendish. Silueta ei inalti 9i

nrelti proiectati pe fundalul luminii strilucitoare;esenla vie a focului adormit care pirea si giseasci

expresie doar in acei minunali ochi ciprui cutenti rogiatici, ochi iegili din comun, diferili de

ochii oricirei alte femei pe care o cunoscusem;puterea intensi a calmului pe care il poseda gi care

totugi transmitea impresia unui spirit neimblinzitintr-un trup supus convenliilor sociale. Toate

aceste amintiri sunt imprimate definitiv in me-moria mea. Nu le voi uita niciodati.

Cu o voce ioasi gi clari imi adresi cAteva cu-vinte plicute de bun venit, aga ci m-am cufundatintr-un scaun, vidit bucuros ci acceptaseminvitalia lui John. Doamna Cavendish mi servi

cu ceai, qi pufinele ei remarci potolite imi confir-mari ci era o femeie cu totul fascinanti. Un bunascultitor impulsioneazl. mereu disculia, iar eu

am descris cu umor anumite incidente din peri-

oada gederii mele la sanatoriu, intr-o manieriprin care mi-a plicut si cred ci mi-am amuzatgrozav gazda. John, pe ds alti parte, cu toate ci

MISTERIOASA AFACERE DE LA STYLES | 15

este un tip de ispravi, nu prea stipinegte artaconversafiei.

in clipa aceea, o voce bine cunoscuti rizbitudinspre uga vitrati din apropiere:

- Atunci, dupi ceai ii vei scrie prinfesei, da,

Alfred? Eu ii voi scrie lui Lady Tadminster pentruziua urmltoare. Sau si agteptim pdni vom avea

vegti de la prinfesi? in cazul unui refuz, Lady Tad-

minster ar putea face deschiderea in prima zi, iardoamna Crosbie in a doua. $i atunci rimdne du-cesa - cu serbarea gcolari.

Se auzi murmurul unei voci de birbat, gi apoiglasul doamnei Inglethorp ca rispuns:

- Da, sigur. Dupi ceai va fi foarte bine. Egti taregrijuliu, dragi Alfred.

Uga vitrati se deschise brusc gi o frumoasidoamni in virsti, cu pirul alb gi o expresie oare-

cum autoritari, pigi afari pe pajigte. O urma unbirbat cu o atitudine refinuti.

Doamna Inglethorp mi intdmpini cu entuziasm.

- Ziu daci nu e incintitor, si te revid dupiatAfia ani, domnule Hastings. Alfred, dragule,domnul Hastings - solul meu.

L-am privit cu o oarecare curiozitate pe ,,Alfred,dragule". Cu certitudine, ficea o impresie exotici.Nu m-am mirat ci John obiectase in privinla bir-bii lui. Era una dintre cele mai lungi gi mai negre

birbi pe care le vlzusem in viala mea. Purta un

16 I AGATHA CHRISTIE

lornion cu rami de aur gi avea o mini impasibili.Mi-a lisat impresia ci ar fi putut arita firesc pe o

sceni, dar era ciudat de nelalocul lui in viala re-

ali. Vocea ii era profundi ;i mieroasi. Plasi o

mini rigidi in mina mea gi zise:

- O adevirati plicere, domnule Hastings. Apoi,

intorcindu-se spre solia sa: Emily dragd., cred ciperna asta este pufin umed5.

Ea ii zimbi cu afecfiune in timp ce el inlocuiperna, ddnd dovadi de o rnare tandrefe. Pasiunea

bizari a unei femei, altcumva cu picioarele pe

pimdnt!Aparifia domnului Inglethorp piru si trezeasci

intregii aduniri un sentiment de constrdngere 9i

ostilitate voalati. Domnigoara Howard, indeosebi,

nu ficea nici un efort si-gi ascundi sentimentele.

Doamna Inglethorp piru totugi si nu observe ni-mic neobignuit. Volubilitatea ei, care imi amintea

de vremea cind o cunoscusem, nu se diminuase

cAtugi de pulin cu ffecerea anilor, aga ci sporoviiafiri relinere gi neintrerupt despre bazarul de bine-

facere care urma si aibi loc peste pulin timp. Dincdnd in cind ii adresa solului ei cite o intrebare

referitoare la zile sau date. Atitudinea lui grijuliegi atenti rimAnea neschimbati. De la bun inceput

am simlit fali de el o antipatie profundi, 9i imiplace si cred ci primele mele pireri sunt de obicei

foarte perspicace.

MISTERIOASA AFACERE DE LA STYLES I 17

Curind, doamna Inglethorp se intoarse spre

Evelyn Howard si-i dea cdteva instrucliuni privi-toare la scrisorile ce trebuiau trimise, iar solul ei

mi se adresi cu vocea lui pitrunzitoare:

- Sunteli militar de profesie, domnule Hastings?

- Nu, inainte de rizboi am lucrat la Lloyd.

- $i vi veli intoarce acolo dupi ce se vor ter-mina luptele?

- Poate. Ori acolo, ori imi schimb total felul de

trai.Mary Cavendish se apleci.

- Ce profesie v-a!i alege daci v-a!i asculta incli-nafiile?

- Pii, depinde.

- N-avefi nici un hobby secret? intrebi ea. Spu-

nefi-mi, sunteli atras de ceva? Toati lumea.este -de obicei, de ceva absurd.

- O si rideli de mine.Ea zimbi.- Probabil.

- Ei bine, intotdeauna mi-am dorit in secret sifiu detectiv!

- Unul adevirat la Scotland Yard? Sau ca

Sherlock Holmes?

- Ah, ca Sherlock Holmes, categoric. Dar vor-bind serios, sunt foarte atras de asta. Cindva, inBelgia, am intilnit intimplitor un detectiv foarterenumit care m-a fascinat intru totul. Era un