taxbook ro 2013

111
 Fi scalitatea în România Ediţie de buzunar  ww w.pwc.com/ro  Ediţ ia 2013

Upload: arabelabela

Post on 08-Aug-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 1/111

 Fiscalitatea în RomâniaEdiţie de buzunar

 www.pwc.com/ro

 Ediţia 2013

Page 2: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 2/111

Cursuri de scalitate prin programul „The Academy”

1. Programul tehnic de formare în domeniul consultanţei scale 

şi juridice (doi ani)

The Academy at PwC este principalul centru de formare din România şi EuropaCentrală şi de Est, şi oferă o gamă largă de cursuri în domeniu şi programe deformare personalizate.

Programul nostru de formare este gândit la standardele înalte asociate

brandului PwC, iar sesiunile de instruire vor conduse de consultanţi scali dincadrul rmei noastre, cu o experienţă vastă în practică şi abilităţi demonstratede prezentare şi predare.

Programul nostru cu durata de doi ani include următoarele cursuri:

• Impozit pe prot

• Contabilitate scală

• Preţuri de transfer

• Taxa pe valoarea adăugată

• Taxe vamale şi comerţ internaţional

•  Accize şi taxe la Fondul pentru mediu

• Impozitarea persoanelor zice

• Procedura scală

• Legislaţie scală în Uniunea Europeană

Page 3: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 3/111

2. Cursuri specice pe teme scale

Portofoliul nostru include speţe generale şi specice, după cum urmează:

• Principii ale impozitării naţionale

• Principii ale impozitării internaţionale

• Impozitarea întreprinderilor (impozit pe prot, impozit pe venit, impozitelocale))

• Impozite indirecte

• Operaţiuni vamale şi taxe la Fondul pentru mediu

•  Aspecte scale întâlnite în practică şi Îndeplinirea obligaţiilor scale

•  Aspecte privind contribuţiile sociale• Preţuri de transfer

3. Cursuri specice pentru industrii

Portofoliul nostru include speţe generale şi specice, după cum urmează:

• Sectorul de Comerţ cu amănuntul şi bunuri de larg consum

• Industria farmaceutică

• Industria auto

• Industria energetică (petrol şi gaze naturale)

• Industria nanciară şi imobiliară

• Tehnologia informaţiilor, comunicare şi divertisment

• Produse industriale

Persoană de contactOana Turbureanu

Telefon : + 40 21 225 3655

E-mail : [email protected]

Page 4: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 4/111

Cuprins

Capitolul I: Impozitarea persoanelor zice 5

1. Impozitarea persoanelor zice 6

1.1 Principii generale 6

1.2 Impozitul pe venitul rezidenţilor 6

1.3 Impozitul pe venitul nerezidenţilor 13

2. Sistemul asigurărilor sociale 152.1 Principii generale 15

2.2 Contribuţii 15

3. Autorizaţia de muncă şi permisele de şedere ale

cetăţenilor străini 20

Capitolul II: Impozitarea persoanelor juridice 24

1. Impozitul pe prot 25

1.1 Principii generale 25

1.2 Impozitul pe venitul persoanelor juridice rezidente 26

1.3 Impozitul pe veniturile persoanelor juridice nerezidente 38

2. Preţurile de transfer 43

3. Obligaţiile declarative şi de plată pentru persoanele juridice 46

3.1 Principii generale 46

3.2 Reguli aplicabile persoanelor juridice nerezidente 47

4. Facilităţile pentru investiţii 494.1 Facilităţi scale 49

4.2 Ajutoare de stat 52

4.3 Fonduri europene 59

5. Impozite locale şi alte impozite 63

Page 5: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 5/111

Capitolul III: Impozitele indirecte 66

1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) 67

2. Operaţiuni vamale şi comerţ internaţional 82

3. Accize 86

3.1 Produsele accizabile armonizate 86

3.2 Alte produse accizabile (cafea) 884. Contribuţiile de mediu 90

Capitolul IV: Codul de procedură scală 92

1. Principii generale 93

2. Proceduri scale specice 95

 Anexe 99

 Anexa 1 100

 Anexa 2 101

Page 6: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 6/111

1  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Impozitarea persoanelor zice

• Majoritatea tipurilor de venituri realizate de persoanele zice suntsupuse cotei unice de impozitare de 16%.

• Românii cu domiciliul în România trebuie să plătească impozit pentru veniturile realizate în alte ţări (cu excepţia salariilor primite pentruactivitatea prestată în străinătate, în anumite condiţii).

• Persoanele zice străine (inclusiv românii care nu au domiciliul înRomânia) trebuie să plătească impozit în România numai pentru

 veniturile realizate în România. Totuşi, persoanele zice străine pot impozitate în România şi pentru veniturile realizate în alte ţări, dacăsunt îndeplinite anumite criterii.

• Persoanele zice angajate în străinătate şi care desfăşoară activităţidependente în România trebuie să calculeze, să declare şi să plătească

 în ecare lună impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, după caz,

pentru veniturile salariale obţinute de la angajatorii străini.• Pentru angajaţii care lucrează la crearea de programe pentru calcu-

lator se pot aplica, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii, scutiri de laplata impozitului pe salariu.

•  Veniturile din dividende, veniturile din premii şi veniturile din altesurse sunt supuse unui impozit nal cu reţinere la sursă, în cotă de16%.

• Câştigurile de capital rezultate din transferul de titluri de valoare suntimpozitate cu 16%, indiferent de perioada de deţinere a acestor titluri.

•  Veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare se impozitează înfuncţie de perioada pentru care au fost deţinute şi de valoarea aces-

tora, iar cota impozitului variază între 1% şi 3%.

•  Veniturile din dobânzile primite din România (inclusiv depozite la vedere/conturi curente) se impun prin reţinere la sursă, în cotă de16%.

Sistemul scal – aspecte generale

Page 7: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 7/111

  2

Impozitarea persoanelor juridice

• Cota standard a impozitului pe protul companiilor este 16%.

• Microîntreprinderile sunt obligate la plata impozitului pe veniturilerealizate, în cotă de 3%.

• Impozitul pe dividende este de 16% atât pentru dividendele plătitepersoanelor juridice rezidente în România, cât şi pentru dividendeledistribuite companiilor nerezidente, dar, pentru cea din urmă situ-

aţie, această cotă se poate reduce prin convenţii de evitare a dubleiimpuneri. Impozitul pe dividende se reduce la zero dacă beneciaruleste o companie rezidentă într-un stat membru UE (inclusiv România)sau în Spaţiul Economic European, care deţine, pentru o perioadăde cel puţin doi ani, minimum 10% din acţiunile companiei caredistribuie dividendele. Beneciarul trebuie să prezinte persoanei

 juridice române, la momentul plăţii dividendelor, atât certicatul derezidenţă scală eliberat de către autoritatea competentă din statul săude rezidenţă, cât şi o declaraţie pe propria răspundere în care se indică

 îndeplinirea condiţiei de beneciar, pentru aplicarea Directivei privindregimul scal comun care se aplică companiilor-mamă şi lialelor aces-

tora din diferite State Membre.

• Impozitul standard cu reţinere la sursă aplicat dobânzilor şi rede-

 venţelor plătite nerezidenţilor este de 16%, dar această cotă se poatereduce prin aplicarea prevederilor mai favorabile din convenţiilepentru evitarea dublei impuneri. Începând cu 1 ianuarie 2011,aceste plăţi sunt scutite de impozitul cu reţinere la sursă, dacăbeneciarul venitului este o societate rezidentă în UE sau SpaţiulEconomic European, care deţine cel puţin 25% din acţiunile persoanei

 juridice române pentru o perioadă neîntreruptă de minimum doiani. Beneciarul trebuie să prezinte persoanei juridice române,la momentul plăţii dobânzilor şi redevenţelor, atât certicatul derezidenţă scală eliberat de către autoritatea competentă din statul săude rezidenţă, cât şi o declaraţie pe propria răspundere în care se indică

 îndeplinirea condiţiei de beneciar, pentru aplicarea Directivei privindsistemul comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţeefectuate între companii aliate din State Membre.

• Începând cu 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit si companiile cotatela Bursa de Valori Bucureşti aplică reglementările contabile conforme

cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). De

Page 8: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 8/111

3  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

asemenea, începând cu exerciţiul nanciar 2012, companiile comer-

ciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe opiaţă reglementată au obligaţia de a aplica IFRS la întocmirea situ-

aţiilor nanciare anuale individuale.

Taxa pe valoarea adăugată

• Cota standard a TVA este de 24%, iar cotele reduse de TVA sunt de 9%şi respectiv 5%.

• Regulile de stabilire a locului livrării bunurilor şi prestării serviciilor(şi implicit a locului de taxare cu TVA) sunt armonizate integral cu

prevederile Directivei 112/2006 şi ale Directivei 8/2008 a UE privindTVA.

• Termenul-limită de facturare este data de 15 a lunii următoare celei încare s-a efectuat livrarea/prestarea.

• Rambursarea TVA este disponibilă pentru companiile stabilite şi nesta-

bilite în UE.

Operaţiuni vamale şi comerţ internaţional

• În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România aplică Tariful vamal comun al UE şi reglementările vamale ale Uniunii.

• România aplică toate acordurile de liber schimb ale UE încheiate cuterţe state.

• Sunt necesare licenţe de import pentru mărfuri cum ar : uleiurileminerale, anumite produse chimice şi arme.

• Nu există formalităţi vamale pentru bunurile cu statut comunitar(bunurile produse în UE sau cele a căror liberă circulaţie este permisa

 în cadrul UE).

• Pentru bunurile supuse regimurilor de perfecţionare activă şi deadmitere temporară, puse ulterior în liberă circulaţie pe teritoriul UE,se plăteşte dobândă compensatorie.

• Pentru regimurile vamale suspensive, cu mici excepţii, se solicităgarantarea drepturilor de import.

Page 9: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 9/111

   4

 Accize

• România respectă reglementările comunitare cu privire la produseleaccizabile „armonizate” şi include în categoria produselor accizabile„nearmonizate” cafeaua.

•  Accizele devin exigibile la momentul eliberării pentru consum aproduselor accizabile.

• Produsele accizabile pot produse, transformate, recepţionateşi deţinute în regim suspensiv de la plata accizelor numai într-unantrepozit scal, pentru care trebuie obţinută aprobarea prealabilă aautorităţilor scale competente. Produsele accizabile expediate din altestate membre UE pot primite în regim suspensiv de la plata accizelorşi de către destinatari înregistraţi.

Contribuţiile de mediu

• România respectă reglementările comunitare cu privire la obligațiilede mediu şi aplică principiul „poluatorul plătește”, precum şi „respons-

abilitatea producătorului”.

• Contribuțiile datorate la Fondul pentru mediu se aplică în funcție deactivitățile „poluante” desfășurate de operatorii economici.

• Principalele contribuții de mediu depind de respectarea obligaţiilorde gestionare a deşeurilor de ambalaje, anvelope, uleiuri, precumsi emisiilor poluante din surse xe, vânzării deşeurilor feroase şineferoase etc.

• Producătorii / importatorii / exportatorii de echipamente electrice şielectronice („EEE”) baterii şi acumulatori („B/A”) au obligația de a se

 înregistra la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Page 10: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 10/111

5  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Capitolul I:

 Impozitarea persoanelor zice

Page 11: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 11/111

  6

1.1 Principii generaleCota unică de impunere este de 16%.

 Anul scal este anul calendaristic. Persoanele zice sunt considerate rezidenţi scali români dacă:

a. au domiciliul în România, sau

b. au centrul intereselor vitale în România, sau

c. sunt prezente zic în România timp de peste 183 de zile pe parcursul oricăruiinterval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Cetăţenii români domiciliaţi în România se supun impozitării asupra veniturilor realizate în alte ţări (cu excepţia salariilor pentru muncadesfăşurată în străinătate, în anumite condiţii).

Rezidenţii români – persoane zice cu domiciliul în România care devinrezidenţi ai unui stat cu care România nu are încheiată o Convenţie de evitare adublei impuneri – sunt în continuare taxabili în România pentru veniturile dinorice sursă (atât din România, cât şi din străinătate) pentru anul calendaristic

 în care are loc schimbarea de rezidenţă, precum şi pentru următorii trei anicalendaristici.

Persoanele zice române cu domiciliul în afara României şi persoanele zicestrăine, indiferent de locul în care îşi au domiciliul, sunt supuse impozitării

 în România în primul an de prezenţă, numai pentru veniturile realizate înRomânia. Începând cu cel de-al doilea an de prezenţă, aceste persoane care au

 îndeplinit unul dintre criteriile b. sau c. de rezidenţă datorează impozit pentru veniturile din orice sursă. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere prevederileConvenţiilor pentru evitarea dublei impuneri, unde este cazul.

1.2 Impozitul pe venitul rezidenţilor 

Tipuri de venit şi cotele de impozit corespunzătoare Venituri din salarii

Salariul constituie veniturile în bani şi / sau în natură primite de o persoanăzică în baza unui contract de muncă, şi este impozitat la cota unică de 16%.

1. Impozitarea persoanelor zice

Page 12: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 12/111

7   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Veniturile asimilate salariilor cuprind, printre altele, indemnizaţiile plătiteconform clauzelor de neconcurenţă, sumele reprezentând plăţi compensatorii.Beneciile în natură impozabile includ: tichetele de masă, tichetele-cadou,tichetele de creşă, tichetele de vacanţă, utilizarea în scop personal a maşinii

şi a telefonului de serviciu etc. Totodată, indemnizaţiile de administrator,sumele primite de membrii Adunării Generale a Acţionarilor / Asociaţilor şiai Consiliului de Administraţie, de membrii directoratului şi ai Consiliului deSupraveghere sunt asimilate salariilor.

Sunt considerate contribuabili următoarele persoane:

• angajaţii companiilor româneşti (şi administratorii remuneraţi în bazacontractelor de mandat), ai sucursalelor şi reprezentanţelor companiilor

străine; angajatorul are obligaţia să calculeze, să reţină şi să virezeimpozitele pe salarii, lunar.

• nerezidenţii care desfăşoară activităţi în România în baza unui contractde muncă; aceştia sunt obligaţi să depună o declaraţie de venit lunară şi săplătească impozitul pe venit lunar pentru salariul obţinut de la angajatoruldin străinătate.

 Venituri din activităţi independente

 Veniturile din activităţi independente sunt impozitate la cota unică de 16%

(contribuţiile sociale obligatorii sunt deductibile) şi cuprind, printre altele:•  veniturile din activităţi liber-profesioniste (este necesară autorizaţie),

inclusiv venituri din exercitarea profesiilor liberale;

•  veniturile din drepturile de proprietate intelectuală.

 Activităţi liber-profesioniste

 Veniturile din activităţi liber-profesioniste sunt impozitate pe baza intrărilordin registrele contabile în partidă simplă pe care sunt obligate să le ţinăpersoanele care realizează activităţi independente. Pentru a calcula venitul net,din venitul brut se scad cheltuielile deductibile.

Pentru liber-profesionişti, sunt nedeductibile următoarele: amenzile,penalităţile de întârziere (altele decât penalităţile contractuale), donaţiile,bursele private, sponsorizările, cheltuielile de protocol şi cheltuielile aferenteautovehiculelor, diurnele şi alte cheltuieli care depăşesc limitele prevăzute delegea actuală.

Există de asemenea alternativa ca anumite categorii de liber-profesionişti să e

impozitaţi pe baza unei norme de venit xe anuale, comunicate în ecare an deadministraţiile locale.

Page 13: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 13/111

  8

Liber-profesioniştii care realizează venituri din activităţi independente trebuiesă efectueze în cursul anului scal plăţi trimestriale anticipate în contulimpozitelor datorate (până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din ecaretrimestru). Excepţie fac liber-profesioniştii care obţin venituri în baza unor

contracte de agent, pentru care beneciarii acestor activităţi au obligaţiareţinerii impozitului.

Drepturile de proprietate intelectuală

Plătitorii de redevenţe / venituri din cesiunea de drepturi de proprietateintelectuală trebuie să calculeze, să reţină şi să plătească o cotă de 10% impozitanticipat.

Beneciarii acestor venituri includ aceste sume în declaraţia anuală privind

 venitul realizat, pe baza căreia autoritatea scală stabileşte suma impozituluinal (cota nală de impozitare este de 16%).

Baza impozabilă pentru veniturile aferente drepturilor de proprietateintelectuală o reprezintă venitul brut, din care se deduc contribuţiile socialeobligatorii (reţinute de plătitorul de venit) şi o cotă forfetară echivalentă cu20% din venitul brut. În cazul veniturilor din crearea unor lucrări de artămonumentală, se admite o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut.

De asemenea, se poate opta (încă de la încheierea contractului) pentrureţinerea la sursă a unui impozit nal de 16% perceput asupra venitului brut.

 Venituri din chirii

 Venitul brut anual reprezintă venitul obţinut de proprietari în cursul anului, în funcţie de prevederile contractului de închiriere înregistrat la autorităţilescale române.

 Venitul net impozabil se determină prin deducerea cotei de cheltuieli de 25%din venitul brut, şi este impozitat la cota unică de 16%.Persoanele care realizează acest tip de venit trebuie să efectueze plăţitrimestriale anticipate în cursul anului scal. Fac excepţie de la aceastăprevedere persoanele care obţin venituri din închirierea în scop turistic acamerelor situate în locuinţe proprietate personală.

 Venitul obţinut de contribuabili din mai mult de cinci contracte de închiriere,şi respectiv din închirierea în scop turistic a mai mult de cinci camere dinlocuinţa proprietate personală, este considerat venit din activităţi independenteşi va impozitat corespunzător.

Page 14: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 14/111

9  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Persoanele care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelorsituate în locuinţe proprietate personală cu o capacitate de cazare cuprinsă

 între una şi cinci camere datorează impozit pe venitul stabilit ca normă anualăde venit, iar plata acestuia se face în două rate anuale (până la data de 25 iulie

inclusiv, şi respectiv 25 noiembrie inclusiv), impozitul ind nal. Pentru acestepersoane există posibilitatea de a determina impozitul pe venit în sistem real.În această situaţie impozitul plătit în cursul anului va constitui plăţi anticipate

 în contul impozitului anual datorat.

Persoanele care realizează venituri din închirierea în scop turistic a peste cincicamere situate în locuinţe proprietate personală cu o capacitate de cazaremai mare de cinci camere vor determina venitul net anual în sistem real înbaza datelor din contabilitatea în partidă simplă, şi vor datora impozit sub

formă de plăţi anticipate ce vor plătite în două rate. Ulterior, aceste persoane vor depune declaraţia privind venitul realizat, în baza căreia se va efectuaregularizarea privind impozitul anual datorat.

 Venituri din pensii

Pensiile sunt impozabile la cota unică de 16% pentru sumele ce depăşesc 1.000lei pe lună.

Contribuţiile sociale obligatorii sunt deductibile la calculul impozitului în

România.

 Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

Următoarele activităţi sunt considerate activităţi agricole:

• Cultivarea produselor agricole vegetale;

•  Activităţi viticole / pomicole;

• Creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv vânzarea produselor de origineanimală, în stare naturală.

 Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltareaşi vânzarea produselor specice fondului forestier naţional şi a amenajărilorpiscicole.

 Veniturile din activităţi agricole obţinute din valoricarea produselor în starenaturală se stabilesc pe baza normei de venit, aplicându-se cota unică de 16%

 venitului impozabil; termenele de plată a impozitului sunt 25 octombrie şirespectiv 15 decembrie.

Page 15: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 15/111

  10

 Veniturile obţinute din valoricarea produselor în orice altă stare decât ceanaturală, precum şi veniturile din silvicultură şi piscicultură, sunt considerate

 venituri din activităţi independente. În anumite limite stabilite de lege, veniturile din activităţile agricole sunt neimpozabile.

 Venituri din premii

Impozitul pe veniturile din premii este reţinut la sursă, ind stabilit prinaplicarea unei cote de 16% asupra sumelor de peste 600 lei achitate pentruecare premiu.

 Venituri din investiţii

Dividendele sunt impozitate la cota unică de 16%.Veniturile sub formă dedobânzi sunt impozitate în cotă de 16%, impozitul ind nal.

Câştigurile de capital sunt impozitate după cum urmează:

• câştigul net din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare - în cazul societăţilor închise - se impune la o cotă de 16%.Obligaţia declarării venitului prin declaraţia anuală de venit realizat, şi aplăţii impozitului, revine contribuabilului - persoana zică;

• câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen se impune

la o cotă de 16% la ecare tranzacţie, impozitul reţinut constituind platăanticipată în contul impozitului anual datorat; în cazul titlurilor de valoare în societăţile închise şi al părţilor sociale în societăţile cu răspunderelimitată obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit (pe bazacontractului dintre părţi) revine cumpărătorului, la momentul tranzacţiei;

• pierderea netă anuală din tranzacţionarea titlurilor de valoare, altele decâtpărţile sociale şi valorile mobiliare, se poate reporta până la şapte ani scaliconsecutivi;

• 16% impozit pe câştigurile realizate de acţionari din lichidarea societăţilor;obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe venit revine persoanei juridice.

 Venituri din tranzacţii imobiliare

 Veniturile din transferul de proprietăţi imobiliare deţinute pentru o perioadămai mică de trei ani se impozitează astfel:

• pentru valori de până la 200.000 lei inclusiv, impozitul pe venit este de 3%;

• pentru valori mai mari de 200.000 lei, impozitul pe venit este de 6.000 lei +2% din suma ce depăşeşte 200.000 lei.

Page 16: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 16/111

11  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Veniturile din transferul de proprietăţi imobiliare deţinute pentru o perioadămai mare de trei ani se impozitează astfel:

• pentru valori de până la 200.000 lei, impozitul pe venit este de 2%;

• pentru valori mai mari de 200.000 lei, impozitul pe venit este de 4.000 lei +1% din suma ce depăşeşte 200.000 lei.

Nu se plăteşte impozit pe venit pentru proprietăţile dobândite în baza unorlegi speciale, pentru actele de donaţie între rude de până la gradul trei, întresoţi şi în cazul moştenirilor, cu condiţia ca respectivele proceduri juridice săe nalizate în cel mult doi ani (se percepe un impozit pe venit de 1% dacăprocedura nu este nalizată în acest termen).

Impozitul pe venit plătit pentru transferul de proprietate se va calcula la valoarea declarată de părţi în documentele de transfer şi se va reţine de cătrenotarul public. Dacă valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoareaestimată stabilită în expertiza executată de Camera Notarilor Publici, impozitulpe venit se va calcula la valoarea de referinţă. Impozitul va virat până la datade 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut venitul.

 Venituri din jocuri de noroc

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se stabileşte prin aplicarea unei cotede 25% asupra venitului net.

Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este nal. Venitul net este sumacare depăşeşte valoarea de 600 lei achitată de acelaşi organizator sau plătitor

 într-o singură zi.

 Accesul în locaţiile autorizate este posibil numai pe baza unui bilet de intrare valabil pentru 24 de ore, în intervalul orar 8:00-8:00, taxa de acces ind de 20lei pentru jocurile de noroc caracteristice activităţii cazinourilor, respectiv 5 lei

pentru jocurile de noroc de tip slot-machine.

 Alte venituri

Obligaţia calculului, reţinerii şi virării impozitului (16%) îi aparţine plătitoruluide venit, impozitul ind nal.

În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de venituri impozabile(lista neind exhaustivă):

• primele de asigurări achitate de plătitor în beneciul unei persoane care nuare o relaţie de muncă cu plătitorul primei de asigurări;

Page 17: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 17/111

  12

• câştigurile de la societăţile de asigurări în urma încheierii unui contract deasigurări între părţi privind „tragerile de amortizare”;

•  veniturile acordate persoanelor zice pensionari, foşti salariaţi, sub formăde reduceri la achiziţia de bunuri, servicii şi alte drepturi, conform clauzelordin contractul de muncă sau în baza unor legi speciale;

•  venitul realizat de persoane zice sub formă de onorarii pentru servicii dearbitraj comercial etc.

Venituri neimpozabile

Principalele categorii de venituri neimpozabile sunt:

• indemnizaţia pentru concediul de maternitate, riscul maternal şi creşterea

copilului, concediu plătit din fondul asigurărilor de sănătate;• ajutorul acordat pentru creşterea copilului;

• salariile obţinute de persoanele cu handicap grav sau accentuat;

• sumele sau avantajele primite de persoane zice din activităţi dependentedesfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul scal în statulrespectiv; fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unuiangajator rezident în România sau care are sediul permanent în România,care sunt impozabile numai dacă România are drept de impunere;

• avantajele sub forma planurilor cu opţiune de cumpărare de acţiuni, (Stock Option Plan) în momentul acordării şi exercitării acestora;

• sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare efec-

tuate pe durata delegaţiilor / detaşărilor, în limita a de 2,5 ori nivelul stabilitpentru personalul din instituţiile publice;

•  venitul salarial legat de conceperea şi crearea de software (trebuie înde-

plinite anumite criterii, atât de către angajator, cât şi de către angajat);

• sponsorizări şi donaţii;

• moşteniri;

•  veniturile din vânzarea bunurilor mobile din patrimoniul personal (cuexcepţia celor considerate „câştiguri de capital”).

Page 18: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 18/111

13  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Deduceri la calculul impozitului pe venit Pentru funcţia de bază, în vederea calculării venitul impozabil din salariu, din

 venitul brut se vor deduce următoarele sume:

• contribuţiile de asigurări sociale obligatorii;• deducerea personală calculată conform legii;

• contribuţiile la fondurile de pensii facultative, în limita echivalentului în leial sumei de 400 de euro anual;

• cotizaţia sindicală.

Pentru ecare dintre funcţiile secundare, venitul impozabil este calculat cadiferenţa dintre venitul brut şi obligaţiile de asigurări sociale, deducereapersonală neind aplicabilă.

Contribuabilii pot hotărî direcţionarea în scopuri caritabile (sponsorizări) apână la 2% din impozitul pe venit anual datorat.

1.3 Impozitul pe venitul nerezidenţilor 

 Veniturile realizate de persoanele nerezidente din activităţi desfăşurate înRomânia sunt impozabile în România în cotă de 16% (cu excepţia cazurilor în

care impozitul este eliminat sau redus conform prevederilor unei Convenţiipentru evitarea dublei impuneri).

 Veniturile realizate din România cuprind, printre altele, următoarele:

•  venituri obţinute din activităţi independente desfăşurate în România;

•  venituri obţinute din activităţi dependente desfăşurate în România;

• alte tipuri specice de venituri realizate din România.

Următoarele reprezintă venituri impozabile obţinute din România de nerezidenţi:

• dividendele, dobânzile, redevenţele sau comisioanele de la un rezident;

• dobânzile, redevenţele sau comisioanele de la un nerezident care are unsediu permanent în România, dacă dobânda / redevenţa / comisionul este ocheltuială a sediului permanent;

•  veniturile din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România;

•  veniturile reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţi ce au calitatea deadministrator, fondator sau membru al Consiliului de Administraţie al uneipersoane juridice române;

Page 19: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 19/111

  14

•  veniturile din servicii prestate în România şi în afara României, mai puţintransportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

•  veniturile din profesii independente desfăşurate în România;

•  veniturile din pensii ce depăşesc plafonul lunar (1.000 lei);•  veniturile din premii acordate la concursuri organizate în România;

•  veniturile obţinute la jocurile de noroc practicate în România (acest tip de venit, ca şi în cazul persoanelor rezidente, este impozitat cu 25%);

•  veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridiceromâne;

•  veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în

România;•  veniturile unei persoane juridice străine, obţinute din proprietăţi imobiliare

situate în România, sau din transferul titlurilor de participare;

•  veniturile unei persoane zice nerezidente, obţinute dintr-o activitatedependentă desfăşurată în România;

•  veniturile unei persoane zice nerezidente, obţinute din transferul titlurilorde valoare deţinute la o persoană juridică română;

•  veniturile obţinute de nerezidenţi dintr-o asociere constituită înRomânia, inclusiv dintr-o asociere a unei persoane zice nerezidente cu omicroîntreprindere;

•  veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la duciar la bene-

ciarul nerezident în cadrul operaţiunii de ducie.

Persoanele zice nerezidente care realizează câştiguri de capital în Româniase supun aceluiaşi tratament scal aplicabil pentru veniturile realizate derezidenţii români. În funcţie de detaliile tranzacţiei, obligaţia calculării,

reţinerii şi virării impozitului pe venit pentru câştigurile realizate din vânzareade acţiuni poate reveni e dobânditorului, e beneciarului venitului.Persoanele nerezidente pot numi un reprezentant sau un agent scal românpentru îndeplinirea acestor cerinţe.

 Veniturile din tranzacţii cu proprietăţi imobiliare se impozitează în coteleaplicabile şi rezidenţilor. În cazul existenţei unei Convenţii de evitare a dubleiimpuneri între România şi statul de rezidenţă al persoanei zice, beneciarulnerezident poate să aplice prevederile mai favorabile din respectiva convenţie,

dacă prezintă plătitorului de venit certicatul de rezidenţă scală.

Page 20: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 20/111

15  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

2.1 Principii generale

În România, toţi angajatorii şi angajaţii, precum şi alte categorii de persoane,sunt cuprinşi în categoria contribuabililor la sistemul de asigurări sociale destat.

Sistemul de asigurări sociale acoperă pensiile, alocaţiile pentru copii, situaţiilede incapacitate temporară de muncă, riscurile de accidente de muncă şi boliprofesionale şi alte servicii de asistenţă socială, indemnizaţiile de şomaj şi

stimulentele acordate angajatorilor pentru crearea de locuri de muncă.

2.2 Contribuţii

Contribuţii sociale datorate pentru venitul din salariiPersoanele care realizează venituri din salarii sunt contribuabili ai sistemelorde asigurări sociale din România, exceptând situaţiile prevăzute înregulamentele europene de coordonare a sistemelor de securitate socială sau

 în convenţiile în domeniul securităţii sociale pe care România le-a încheiat custate din afara Spaţiului Economic European.

Contribuţiile sociale datorate de angajatori şi angajaţi se aplică asupra unorbaze de calcul, care pot plafonate conform prevederilor Codului scal. Cotelede contribuţii pot modicate prin legea bugetului asigurărilor sociale de statsau prin legea bugetului de stat. Pentru anul 2013, contribuţiile sociale au foststabilite după cum urmează:

Contribuţiile angajaţilor

• Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS): 10,5%

• Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj: 0,5%;

• Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 5,5%.

Pentru anul 2013, din contribuţia totală de asigurări sociale (CAS), 3,5% sedirecţionează automat către fondurile de pensii administrate privat. Aceastăcontribuţie va majorată la 4% prin legea bugetului asigurărilor sociale de statpentru anul 2013. Baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale

individuale o reprezintă câştigul brut realizat din activităţi dependente, în ţarăşi în străinătate.

2. Sistemul asigurărilor sociale

Page 21: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 21/111

  16

Plafon: baza de calcul pentru contribuţia individuală lunară de asigurări sociale(CAS) este plafonată la nivelul a de cinci ori câştigul salarial mediu brut peecare loc de realizare a venitului; pentru anul 2013, câştigul salarial mediubrut este 2.223 lei / lună.

Contribuţiile angajatorilor

• Contribuţia de asigurări sociale: 20,8%; 25,8%; 30,8% în funcţie decondiţiile de muncă (plafonată);

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate: 5,2%;

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate:0,85% (plafonată);

• Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: 0,25%;• Contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj: 0,5%;

• Contribuţia de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesio-

nale: 0,15% - 0,85%, diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă.

Baza lunară de calcul reprezintă suma veniturilor salariale brute realizate depersoanele zice rezidente şi nerezidente, în baza unui contract de muncă (sau aunui raport de serviciu sau statut special), precum şi venituri asimilate salariilor

(remuneraţiile administratorilor / directorilor cu contract de mandat etc.).Plafon: baza de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale este plafonată lanivelul produsului dintre numărul angajaţilor asiguraţi şi valoarea a de cinci oricâştigul salarial mediu brut lunar.

Contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj, precum şicele datorate de angajator, rămân neplafonate, aplicându-se la bazele de calculcorespunzătoare, reglementate de Codul scal.

Baza lunară pentru calculul contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii deasigurări sociale de sănătate datorate de angajatori este plafonată la nivelul a12 salarii minime brute pe ţară, garantate în plată, înmulţite cu numărul deangajaţi asiguraţi (salariul minim brut pe ţară garantat în plată începând cufebruarie 2013 este de 750 lei / lună şi va creşte la 800 lei de la 1 iulie 2013).

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale variază între 0,15% şi 0,85%, în funcţie de categoria de risc. Criteriile de stabilire acategoriilor de risc sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

Page 22: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 22/111

17   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Începând cu anul 2011 a fost introdusă obligativitatea depunerii unei declaraţiiunice (Declaraţia 112), pentru persoanele zice şi juridice care au calitatea deangajator sau de entitate asimilată angajatorului, aşa cum sunt acestea denitede Codul scal.

Pentru a asigura declararea contribuţiilor sociale aferente veniturilor din salariiobţinute din străinătate pentru activităţi desfăşurate în România, începând cu2012 declaraţia unică (Declaraţia 112) trebuie depusă şi de persoanele zicecare obţin astfel de venituri, dacă a fost încheiat un acord cu privire la declarareaşi plata contribuţiilor sociale între persoana care obţine astfel de venituri şiangajatorul său nerezident. În cazul în care un astfel de acord nu a fost încheiat,obligaţia depunerii declaraţiei unice revine angajatorului nerezident.

Depunerea declaraţiei 112 nu este necesară în cazul în care pentru veniturilesalariale obţinute din străinătate nu sunt datorate contribuţii sociale înRomânia potrivit regulamentelor europene de coordonare a sistemelor desecuritate socială sau convenţiilor pe care România le-a încheiat în domeniulsecurităţii sociale cu state din afara Spaţiului Economic European.

 Angajatorii calculează şi reţin contribuţiile salariale la momentul plăţiisalariilor. Contribuţiile la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor socialede stat se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se

datorează drepturile salariale. Neplata intenţionată a acestor contribuţiireţinute la sursă, în termen de 30 zile de la această dată, constituie infracţiuneşi se sancţionează corespunzător.

Contribuţii sociale datorate pentru venitul dinactivităţi independentePersoanele care realizează venituri impozabile din activităţi independentedatorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale în cotă de 31,3%, precumşi contribuţii individuale de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5%. În

cazul în care veniturile din activităţi independente sunt obţinute în baza unuicontract de agent, obligaţia virării contribuţiilor revine plătitorului de venit.

Baza de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale poate aleasă de cătreindivid între limita minimă şi cea maximă prevăzută în legislaţie: venitulasigurat nu poate sub 35% din câştigul salarial mediu brut, sau peste cinci orinivelul câştigului salarial mediu brut / lună aplicabil în anul în curs.

Contribuţiile pentru asigurări sociale nu se datorează pentru venituriledin activităţi independente dacă persoana în cauză obţine alte venituri (deexemplu, venituri din salarii) pentru care se plătesc contribuţii de asigurărisociale, sau dacă obţine venituri din pensii sau din indemnizaţii de şomaj.

Page 23: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 23/111

  18

Baza de calcul a contribuţiilor de asigurări de sănătate este venitul brut obţinutdin activităţi independente din care se scad cheltuielile suportate; în cazul

 în care venitul din activităţi independente este singurul venit pentru care sepercep contribuţii de asigurări sociale de sănătate, această bază de calcul nu

poate mai mică decât salariul minim brut realizat.

 Atât contribuţiile de asigurări sociale cât şi contribuţiile de asigurări sociale desănătate se plătesc trimestrial, în patru rate egale, până la data de 25 din ultimalună a ecărui trimestru.

Contribuţiile sociale datorate pentru venitul din drepturi de proprietate intelectualăPentru aceste venituri (cu reţinere la sursă a impozitului) se percep contribuţii

individuale de asigurări sociale şi contribuţii individuale de asigurări sociale desănătate.

Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale estelimitată la de cinci ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentareabugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat anual prin legea bugetuluiasigurărilor sociale de stat.

Contribuţiile individuale de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate

pentru aceste venituri se calculează, reţin şi virează de către plătitorul de venit,până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

Modalitatea de stabilire a bazei de calcul pentru contribuţiile socialeindividuale este: venitul brut minus cota de cheltuială (20% sau 25%), încazul veniturilor din valoricarea sub orice formă a drepturilor de proprietateintelectuală.

Persoanele care contribuie deja la sistemul de asigurări sociale de sănătate (deexemplu, persoanele care obţin venituri din activităţi independente, salarii,

pensii) şi la sistemul de asigurări sociale (de exemplu, în baza unui contractde muncă) sunt exceptate de la plata acestor contribuţii pentru veniturile dindrepturi de proprietate intelectuală.

Persoanele care obţin venituri din valoricarea drepturilor de proprietateintelectuală nu au obligaţia de a contribui la sistemul de asigurări pentru şomaj.

Contribuţii sociale datorate pentru alte venituriPersoanele care realizează alte venituri impozabile (de exemplu, venituri din

chirii, dividende, premii sau câştiguri din jocuri de noroc) au obligaţia de a plăticontribuţii individuale de asigurări de sănătate în cotă de 5,5% pentru întregul

Page 24: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 24/111

19  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 venitul obţinut din aceste surse, cu excepţia cazului în care obţin alte venituripentru care se percep contribuţii de asigurări sociale de sănătate (de exemplu,

 venituri din salarii, venituri din activităţi independente), sau venituri din pensiiori indemnizaţii de şomaj. Baza de calcul pentru contribuţiile individuale de

asigurări sociale de sănătate nu poate mai mică decât câştigul salarial minimbrut aplicabil.

Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate este calculată de cătreautorităţile scale pe baza venitului declarat de persoana care realizează

 venitul şi trebuie achitată anual, în termen de 60 de zile de la data la care estecomunicată decizia de impunere.

Contribuţii sociale datorate de persoanele care nu

realizează venituriPersoanele care nu realizează venituri impozabile au obligaţia achităriicontribuţiilor individuale de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5%aplicabilă asupra câştigului salarial minim brut, dacă aceste persoane audomiciliul în România şi nu sunt exceptate de la această obligaţie în bazaregulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială saua convenţiilor în domeniul securităţii sociale pe care România le-a încheiat custate din afara Spaţiului Economic European.

 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a preluat în 2012 competenţa deadministrare a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele zicecare realizează venituri din activităţi independente, activităţi agricole şiasocieri fără personalitate juridică, precum şi a celor datorate de persoanelezice care realizează alte venituri şi de persoanele care nu realizează venituri.

Page 25: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 25/111

  20

3. Autorizaţia de muncă şi

 permisele de şedere alecetăţenilor străini

 Dreptul de muncă pentru cetăţenii din SEE şi Confederaţia ElveţianăCetăţenii din Spaţiul Economic European (SEE) şi Confederaţia Elveţiană care

lucrează în România în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajatordin România sau în regim de detaşare nu au obligaţia de a obţine autorizaţie demuncă; aceste persoane au acces liber pe piaţa de muncă locală.

În cazul lucrătorilor detaşaţi există o procedură de noticare cu privire ladetaşare a autorităţilor cu atribuţii în domeniul muncii, procedură aată însarcina angajatorului străin.

 Autorizaţia de muncă

Ca regulă generală, străinii care lucrează în România trebuie să obţină oautorizaţie de muncă anterior începerii activităţii şi înainte de obţinereapermisului de şedere.

Prin „străin” se înţelege o persoană care nu are cetăţenie română, cetăţeniaunui alt stat membru al SEE ori al Confederaţiei Elveţiene.

Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot acordate străinilor sunt următoarele:autorizaţie de muncă pentru lucrători permanenţi, pentru lucrători detaşaţi,

pentru lucrători sezonieri, pentru lucrători stagiari, pentru lucrătoritransfrontalieri, pentru lucrători înalt calicaţi, precum şi autorizaţie nominalăde muncă.

În anumite circumstanţe, unele categorii de străini îşi pot desfăşura activitatea în România fără a obţine în prealabil o autorizaţie de muncă, de exemplu,cetăţenii străini, membri de familie ai cetăţenilor români, cetăţenii străiniangajaţi ai unor companii din state membre SEE sau din Confederaţia Elveţianădetaşaţi în România.

Şi în privinţa cetăţenilor străini detaşaţi în România există o procedurăde noticare a autorităţilor cu atribuţii în domeniul muncii cu privire la

Page 26: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 26/111

21  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 începutul / prelungirea / încetarea detaşării. Această procedură este în sarcinaangajatorului român.

Tipul relaţiei de muncă poate modica substanţial obligaţiile scale şi de

asigurări sociale. Mai exact, străinii care desfăşoară activităţi în România în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator din România suntobligaţi la plata impozitului pe venit pentru valoarea totală a indemnizaţiilorprimite în România, precum şi a contribuţiilor sociale datorate conformlegislaţiei din România. Străini detaşaţi în România pot benecia de drepturide detaşare (unele cu tratament scal favorabil) conform limitelor / excepţiilorstabilite prin legislaţia internă şi / sau prin reglementările Uniunii Europene îndomeniul imigraţiei şi al coordonării sistemelor de securitate socială.

 Autorizaţia de muncă pentru lucrători permanenţiÎn vederea încheierii unui contract de muncă local între un străin şi o societatedin România, străinul trebuie să obţină, în prealabil, o autorizaţie de muncă şi

 viza de lungă şedere aferentă, cu excepţiile prevăzute de lege.

 Autorizaţia de muncă pentru lucrători înalt calicaţi

 Acest tip de autorizaţie se poate acorda lucrătorilor străini care pot încadraţi în muncă pe baza unui contract de muncă local, cu respectarea unor cerinţespeciale cu privire la salariu, durata contractului, dovedirea unor calicări

profesionale superioare etc. Şederea în România a posesorului unei astfel deautorizaţii se face pe baza unei Cărţi albastre a UE.

 Autorizaţia de muncă pentru lucrători detaşaţi

Străinii pot detaşaţi în România de companii cu sediul în state terţe, în bazaunui contract de prestări servicii sau în cadrul aceluiaşi grup de companii.Detaşarea se poate face pentru cel mult 12 luni într-o perioadă de cinci ani şiimplică existenţa unui contract de muncă încheiat între detaşat şi companiacare dispune detaşarea.

Pentru a detaşat în România, străinul trebuie să obţină în prealabil oautorizaţie de muncă pentru detaşare şi o viză de lungă şedere corespunzătoare(cu excepţiile prevăzute de lege).

Străinii detaşaţi de angajatori nerezidenţi pentru a desfăşura activităţidependente în România trebuie să contribuie la sistemul de asigurări socialeromânesc, exceptând situaţiile prevăzute de Regulamentele Europene decoordonare a sistemelor de securitate socială sau de convenţiile în domeniul

securităţii sociale pe care România le-a încheiat cu state din afara SpaţiuluiEconomic European. Aceste persoane (sau în anumite cazuri angajatorii lor)

Page 27: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 27/111

  22

trebuie să calculeze, să declare şi să plătească lunar impozitul pe venit şicontribuţiile sociale obligatorii în România.

 Documentele de şedere

Documentele care conrma dreptul de şedere pe teritoriul României sunt:certicatul de înregistrare privind stabilirea rezidenţei, cartea de rezidenţă,permisul de şedere şi Cartea albastră a UE.

 Numărul de înregistrare scalăCetăţenii străini precum cei din Spaţiul Economic European (SEE) şiConfederaţia Elveţiană care realizează venituri pe teritoriul României şi carenu sunt obligaţi să obţină un permis de şedere sau respectiv un certicat de

 înregistrare, dar au obligaţii scale în România, trebuie să solicite înregistrarea

scală în România prin intermediul unui agent scal sau reprezentant scal, în vederea obţinerii unui număr de înregistrare scală.

Codul numeric personal emis odată cu permisul de şedere al străinilor,respectiv certicatul de înregistrare pentru cetăţenii din SEE şi ConfederaţiaElveţiană, este folosit ca număr de identicare scală după ce este înregistrat laautorităţile scale române.

Străinii şi cetăţenii din SEE şi Confederaţia Elveţiană care desfăşoară activităţi

dependente în România pot avea:• contract de muncă încheiat cu angajatorul străin (detaşare);

• contract de muncă încheiat cu angajatorul din România.

Şederea legală în România a persoanelor din SEE şi Confederaţia Elveţiană şi a membrilor de familie ai acestora care nu sunt cetăţeni ai SEE / Confederaţiei ElveţieneCetăţenii din SEE şi Confederaţia Elveţiană pot intra şi rămâne în Româniapentru o perioadă de până la trei luni fără obligaţia obţinerii documentelor deşedere (certicatelor de înregistrare). După depăşirea acestei perioade, pentrua benecia de un drept de rezidenţă pe teritoriul României aceștia trebuie saobţină un „certicat de înregistrare” (acest certicat se poate obţine în 24 deore de la data solicitării şi are o valabilitate de până la cinci ani ). Certicatelede înregistrare se obţin în funcţie de scopul şederii străinilor în România (deexemplu, angajare, detaşare sau mijloace de întreţinere etc.).

Membrii de familie ai persoanelor din SEE şi Confederaţia Elveţiană, care nusunt cetăţeni SEE / sau ai Confederaţiei Elveţiene, se supun altor formalităţiprivind şederea în România, după cum urmează:

Page 28: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 28/111

23  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• obţinerea unei vize de intrare în România, dacă este cazul; şi

• obţinerea unei cărţi de rezidenţă, în cazul în care şederea în Româniadepăşeşte trei luni.

Şederea legală în România pentru cetăţenii străiniÎn general, cetăţenii străini a căror şedere în România depăşeşte 90 de zile

 într-o perioadă de şase luni trebuie să obţină un permis de şedere temporară(există puţine excepţii aplicabile).

Permisul de şedere temporară se solicită, după ce anterior a fost obţinută o viză de lungă şedere de la misiunea diplomatică a României din străinătate (deregulă, din ţara de reşedinţă sau ţara de domiciliu). Cetăţenii din SUA, Canada,

Japonia sunt scutiţi de obţinerea vizei de lungă şedere în România.Documentele necesare pentru obţinerea vizei de lungă şedere / permisului deşedere diferă în funcţie de scopul şederii străinilor în România.

• Unul dintre tipurile de permise de şedere eliberate de către autorităţile dinRomânia (pentru lucrători înalt calicaţi) este „Cartea albastră a UE” (BlueCard).

• Unul dintre avantajele conferite de Cartea albastră a UE posesorului său

este posibilitatea cumulării perioadelor de şedere în diferite State Membre în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea calităţii de rezident petermen lung.

Page 29: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 29/111

Capitolul II: Impozitarea

 persoanelor juridice

  24

Page 30: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 30/111

25  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

1.1 Principii generale

Teritorialitatea

O societate este considerată rezidentă scal în România dacă are în această ţarăsediul social înregistrat sau locul de exercitare a conducerii efective.

 Entităţile supuse impozitului pe prot 

• Persoanele juridice române;• Persoanele juridice străine care îşi desfăşoară activitatea în România prin

intermediul unui sediu permanent;

• Persoanele juridice străine care obţin venituri din sau în legătură cu propri-

etăţi imobiliare situate în România, sau din vânzarea-cesionarea titlurilor departicipare deţinute la o persoană juridică română;

• Persoanele juridice şi zice străine care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

• Persoanele zice române care formează cu persoane juridice româneasocieri fără personalitate juridică, pentru veniturile obţinute din aceastăasociere pe teritoriul României sau în afara acestuia;

• Persoanele zice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile obţinute pe teritoriul României sau în afara acestuia din asocierifără personalitate juridică.

• Persoanele juridice cu sediul social în România, îninţate potrivit legislaţiei

europene.

Cota de impozit 

Cota standard a impozitului pe prot este de 16%.

Impozitul pe prot datorat pentru jocuri de noroc şi de către cluburile de noaptenu poate mai mic de 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi.

Cota de impozit aplicată asupra veniturilor microîntreprinderilor este de 3%.

1. Impozitul pe prot

Page 31: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 31/111

  26

1.2 Impozitul pe venitul persoanelor juridice rezidente

 Perioada scală şi perioada contabilă Anul scal este anul calendaristic sau durata de existenţă a entităţii, dacăaceasta a fost îninţată sau desinţată în timpul anului respectiv.

 Anul contabil este de regulă anul calendaristic, însă anumite categorii deentităţi (sucursalele româneşti ale companiilor străine, lialele româneşticonsolidate şi lialele lialelor companiilor străine) pot să îşi stabilească unan nanciar care să nu coincidă cu anul calendaristic, dacă anul nanciaral companiei-mamă diferă de anul calendaristic. Fac excepţie instituţiile decredit, instituţiile nanciare nebancare, entităţile autorizate, reglementateşi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, companiile de

asigurare-reasigurare şi de reasigurare, precum şi companiile de pensii private,care nu au posibilitatea de a-şi stabili un an nanciar care să nu coincidă cuanul calendaristic.

Stabilirea unei perioade de raportare nanciară diferite de anul calendaristicnu modică perioada pentru care se calculează impozitul pe prot aşa cum esteaceasta denită de Codul scal, şi anume anul calendaristic.

 Baza de impozitare

Protul impozabil al unei companii se calculează ca diferenţa dintre veniturilerealizate din orice sursă şi cheltuielile înregistrate pentru obţinerea veniturilorimpozabile pe durata unui an scal, ajustate din perspectivă scală prinscăderea veniturilor neimpozabile şi adăugarea cheltuielilor nedeductibile. Lacalculul protului impozabil se pot lua în considerare şi alte elemente similare

 veniturilor şi cheltuielilor.

Pentru contribuabilii care aplică IFRS există reguli scale specice în ceea cepriveşte determinarea valorii scale, ajustările pentru depreciere, amortizarea,

tratamentul scal al impozitului pe prot amânat şi plăţile anticipate.

Veniturile neimpozabile

Cele mai relevante tipuri de venituri neimpozabile prevăzute de Codul scal alRomâniei sunt:

• dividendele primite de o persoană juridică rezidentă în România de la o altăpersoană juridică rezidentă în România;

• dividendele primite de o persoană juridică rezidentă de la o lială dintr-unstat membru UE, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii: societatea

Page 32: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 32/111

27   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

românească să e plătitoare de impozit pe prot şi să deţină minimum 10%din acţiunile lialei pentru o perioadă neîntreruptă de minimum doi ani,care se încheie la data plăţii dividendelor;

• diferenţele favorabile de valoare aferente titlurilor de participare, înregis-

trate ca urmare a încorporării rezervelor, beneciilor sau primelor de emis-

iune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare;

•  veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-aacordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile,precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi / sau penal-

ităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;

•  veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a partic-

ipării în natură la capitalul altor persoane juridice;

•  veniturile provenind din impozitul pe prot amânat;

•  veniturile din modicarea valorii juste a investiţiilor imobiliare / activelorbiologice deţinute de contribuabilii care aplică IFRS;

•  veniturile neimpozabile prevăzute explicit în acorduri şi memorandumuri,aprobate prin acte normative.

 Deductibilitatea cheltuielilorCheltuielile se împart în trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli cudeductibilitate limitată şi cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile deductibile

De regulă, cheltuielile sunt deductibile numai dacă au fost efectuate în vedereaobţinerii de venituri impozabile.

Cheltuielile menţionate explicit de Codul scal ca ind efectuate în vederea

obţinerii de venituri impozabile includ:

• cheltuielile pentru marketing şi publicitate;

• cheltuielile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile pentru a recunoscute ca active necorporale din punct de vedere contabil;

• cheltuielile cu protecţia mediului şi conservarea resurselor;

• cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor infor-

matice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de manage-

ment al calităţii, obţinerea atestării conforme cu standardele de calitate;

Page 33: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 33/111

  28

• pierderile înregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor neîncasate, în una dintre următoarele situaţii: dacă procedura de faliment împotrivadebitorului a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti; dacă debitorul adecedat, iar creanţele nu pot recuperate de la succesori; dacă debitorul este

dizolvat sau lichidat; dacă debitorul are dicultăţi nanciare majore, care îiafectează întregul patrimoniu;

• cheltuielile de transport şi cazare aferente călătoriilor de afaceri efectuate în România sau în străinătate de angajaţi şi administratori, precum şi depersoanele zice asimilate acestora (administratori pe bază de mandat şipersoane detaşate ale căror costuri sunt suportate de companie);

• cheltuielile efectuate cu transportul angajaţilor la / de la locul de muncă;

• cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a angajaţilor;

• cheltuielile cu beneciile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluricu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneciilor, dacăacestea sunt supuse impozitului pe venit;

• cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor demuncă şi a bolilor profesionale, contribuţiile pentru asigurarea împotrivaaccidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi primele de asigurare contrariscurilor profesionale;

• cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţăutilă a acestora stabilită de către contribuabil;

• cheltuielile cu amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate încadrul contractelor comerciale.

Beneciarii care achiziţionează bunuri şi / sau servicii de la contribuabiliiinactivi, după data la care aceştia au fost declaraţi inactivi, nu beneciază dedreptul de deducere a cheltuielilor aferente achiziţiilor respective, cu excepţiaachiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită.

Cheltuielile cu deductibilitate limitată

Deductibilitatea anumitor cheltuieli este limitată astfel:

• heltuielile cu dobânzi şi pierderile nete din diferenţele de curs valutar (vezidetalii mai jos);

• cheltuielile cu provizioane şi rezerve în limitele prevăzute mai jos;

• amortizarea şi pierderea de valoare a mijloacelor xe conform regulilorprezentate mai jos;

Page 34: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 34/111

29  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• produsele perisabile în limita stabilită de organismele competente;

• cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 2% aplicată asupradiferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuie-

lilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şicheltuielile cu impozitul pe prot;

• indemnizaţiile zilnice pentru cheltuielile cu deplasările în ţară şi înstrăinătate sunt deductibile până la limita a de 2,5 ori valoarea plafonuluistabilit pentru instituţiile publice;

• cheltuielile sociale sunt deductibile în limita a 2% din cheltuielile cu sala-

riile. Cheltuielile sociale includ, printre altele, ajutoarele pentru naştere,cheltuielile cu tichetele de creşă, ajutoarele pentru înmormântare şi celepentru boli grave sau incurabile şi pentru proteze, precum şi cheltuielilepentru desfăşurarea corespunzătoare a anumitor activităţi sau funcţion-

area corespunzătoare a unor unităţi aate în administrarea contribuabililor(grădiniţele, creşele, serviciile medicale pentru boli profesionale şi acci-

dente de muncă până la internarea în unităţi medicale, cantinele, cluburilesportive, cluburile etc.). Sunt deductibile în această limită şi alte cheltuieliefectuate în baza contractului colectiv de muncă;

• primele de asigurare voluntară de sănătate sunt deductibile pentru angajator în limita sumei de 250 euro pe an pe angajat, iar pentru pensiile facultative

 în limita sumei de 400 euro pe an pe angajat;• taxele şi cotizaţiile plătite organizaţiilor neguvernamentale sau asociaţiilor

profesionale care au legătură cu activitatea contribuabilului sunt deductibile în limita sumei de 4.000 euro pe an;

• cheltuielile aferente vehiculelor care nu sunt folosite exclusiv în scopul activ -ităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească3.500kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, suntdeductibile în proporţie de 50%. Fac excepţie cheltuielilor aferente anumitor

tipuri de vehicule pentru care legea prezumă că sunt folosite exclusiv în scopcomercial, de exemplu, cele folosite pentru servicii de urgenţă, pază, celefolosite de agenţii de vânzări, curierat sau pentru transportul de călători /mărfuri.

Cheltuielile nedeductibile

O serie de cheltuieli sunt considerate nedeductibile, de exemplu:

• cheltuiala cu impozitul pe prot;

• cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; de menţionat că nu existăcheltuieli ce pot considerate aferente veniturilor din dividende;

Page 35: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 35/111

  30

• cheltuielile cu impozitul pe veniturile nerezidenţilor suportate de contribua-

bilii români în numele nerezidenţilor;

• dobânzile, amenzile şi penalităţile datorate autorităţilor române sau străine;

• cheltuielile cu servicii de management, consultanţă, asistenţă şi alte servicii,dacă nu s-au încheiat contracte scrise sau alte acorduri valide şi dacă bene -

ciarii nu pot justica prestarea efectivă a acestor servicii, prin documente justicative, precum şi necesitatea acestor servicii pentru activitatea pe careo desfăşoară;

• cheltuielile de sponsorizare şi mecenat şi cheltuielile privind burse private.Totuşi, contribuabililor li se acordă un credit scal în limita celei mai micisume dintre 0,3% din cifra de afaceri şi respectiv 20% din impozitul pe protdatorat;

• alte cheltuieli cu salariile şi / sau asimilate acestora (dacă acestea nu suntimpozitate la nivel de persoană zică), cu excepţia celor scutite expres de laplata impozitului pe venit;

• cheltuielile cu beneciile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluricu decontare în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor lamomentul acordării efective a beneciilor, dacă acestea sunt supuse impozit-

ului pe venit;

• cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele sau activitateacompaniei, cu excepţia celor pentru bunuri care reprezintă garanţie pentru împrumuturi bancare utilizate pentru desfăşurarea activităţii, sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere ori de leasing;

• cheltuielile care nu au la bază documente justicative;

• cheltuielile în favoarea acţionarilor, altele decât cele aferente bunurilor sauserviciilor primite de la acţionari la valoarea de piaţă;

• cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor xe, în cazul în

care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;

• cheltuielile cu impozitul pe prot amânat şi cele reprezentând modicarea valorii juste a investiţiilor imobiliare la contribuabilii care aplică IFRS;

• cheltuielile cu modicarea valorii juste a activelor biologice deţinute decontribuabilii care aplică IFRS;

• cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu IFRS, aferente

achiziţionării mijloacelor xe / imobilizărilor necorporale / stocurilor înbaza unor contracte cu plata amânată;

Page 36: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 36/111

31  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un documentemis de un contribuabil inactiv al cărui certicat de înregistrare scală a fostsuspendat;

• cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporaleconstatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu aufost încheiate contracte de asigurare;

• pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau înlitigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion;

• cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dove-

dite ulterior ca ind legate de fapte de corupţie, potrivit legii.

 Provizioanele şi rezerveleÎn general, provizioanele şi rezervele sunt nedeductibile la calculul impozituluipe prot.

Totuşi, există provizioane şi rezerve a căror constituire este deductibilă dupăcum urmează:

• constituirea sau majorarea rezervei legale în limită de 5% din protulcontabil brut (înainte de determinarea impozitului pe prot) cu anumiteajustări şi până la atingerea a 20% din capitalul social;

• provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;

• provizioanele pentru clienţii incerţi sunt deductibile în limita a 30%, dacăcreanţele îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

 –  să e înregistrate după 1 ianuarie 2004;

 –  să nu e încasate într-o perioadă mai mare de 270 de zile de la datascadenţei;

 –  să nu e garantate de altă persoană;

 –  să e datorate de o persoană care nu este aliată contribuabilului;

 –  să fost incluse în venitul impozabil al contribuabilului;

• provizioanele pentru creanţe neîncasate sunt integral deductibile, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

–  creanţele sunt înregistrate după 1 ianuarie 2007;

 –  debitorul este o companie pentru care este declarată procedura de

deschidere a falimentului printr-o hotărâre judecătorească;

Page 37: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 37/111

  32

 –  creanţele nu sunt garantate de altă persoană;

 – debitorul nu este o persoană aliată;

 – creanţele au fost incluse în venitul impozabil al contribuabilului;

• provizioanele specice constituite de instituţiile nanciare nebancare şi altepersoane juridice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

• ajustările pentru depreciere constituite de instituţiile de credit care aplicăIFRS şi ltrele prudenţiale constituite potrivit reglementărilor emise deBanca Naţională a României;

• rezervele tehnice constituite de companiile de asigurări şi reasigurări,conform cadrului legal de reglementare al acestora, cu excepţia rezervei de

egalizare;• provizioanele de risc pentru tranzacţii efectuate pe pieţele nanciare, consti-

tuite conform reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;

• provizioanele şi ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate depersoane juridice de la instituţiile de credit în vederea recuperării acestora,

 în limita diferenţei dintre valoarea creanţei preluate şi suma de achitatcedentului, în anumite condiţii;

• rezervele din reevaluări ale mijloacelor xe şi terenurilor, efectuate după 1

ianuarie 2004 şi care sunt deduse prin intermediul amortizării scale sau alcheltuielilor privind activele cedate şi / sau casate, se impozitează concom-

itent cu deducerea amortizării scale, respectiv la momentul scoaterii dingestiune a acestor mijloace xe.

• reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost ante-

rior dedusă din protul impozabil se include în veniturile impozabile şi seimpozitează ca atare, indiferent dacă reducerea sau anularea este datoratămodicării destinaţiei provizionului sau rezervei, distribuirii provizionului

sau rezervei către acţionari sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii, saudin orice alt motiv.

 Amortizarea contabilă şi amortizarea scalăCodul scal face o distincţie explicită între amortizarea contabilă şiamortizarea scală. Pentru mijloacele xe, amortizarea scală trebuiecalculată pe baza regulilor prevăzute de Codul scal. Amortizarea scală va o cheltuială deductibilă la calculul protului impozabil în timp ce amortizareacontabilă va tratată ca o cheltuială nedeductibilă.

Se pot amortiza cheltuielile aferente oricăror mijloace xe şi imobilizărinecorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu anumite excepţii.

Page 38: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 38/111

33  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Potrivit Codului Fiscal, în categoria activelor care nu se amortizează din punctde vedere scal sunt incluse următoarele:terenurile, inclusive cele împădurite;

a. fondul comercial;b. lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

c. orice mijloc x care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivitnormelor;

d. imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrateastfel potrivit reglementărilor contabile.

La calculul amortizării mijloacelor xe se va utiliza valoarea scală, care

include reevaluările contabile.

Dacă valoarea de piaţă stabilită la reevaluarea mijloacelor xe scade sub valoarea de intrare (egală cu costul de achiziţie, costurile de producţie, valoarea de piaţă a mijloacelor xe achiziţionate gratuit sau care reprezintăcontribuţie la capitalul social, ajustată cu reevaluările contabile), valoareascală rămasă neamortizată a mijloacelor xe se recalculează pe baza valorii deintrare în patrimoniu.

 Aceeaşi regulă se aplică reevaluării terenurilor, dacă se înregistrează o scăderea valorii acestora sub valoarea de intrare. Astfel, noua valoare recunoscută dinperspectivă scală este valoarea scală la data intrării în patrimoniu.

În cazul mijloacelor xe amortizabile / imobilizărilor necorporale la carese înlocuiesc părţi componente, valoarea scală rămasă neamortizată serecalculează prin diminuarea cu valoarea scală rămasă neamortizată aferentăpărţilor înlocuite şi majorarea cu valoarea scală aferentă părţilor noi. Aceastănouă valoare scală se va amortiza pe durata normală de utilizare rămasă.

Cheltuielile reprezentând valoarea scală rămasă neamortizată aferentăpărţilor înlocuite sunt cheltuieli deductibile.

 Amortizarea scală trebuie calculată pe baza valorii scale a activului şi aduratei de viaţă utile din punct de vedere scal, prin aplicarea uneia dintremetodele de amortizare permise:

(i) metoda liniară,

(ii) metoda accelerată, şi

(iii) metoda degresivă.

Page 39: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 39/111

  34

Echipamentele tehnice, calculatoarele şi perifericele pot amortizate prinoricare dintre metodele disponibile, adică liniară, accelerată sau degresivă.Pentru orice alt mijloc x (cu excepţia imobilelor, pentru care se poate aplicanumai metoda liniară), se poate folosi metoda liniară sau cea degresivă.

Începând cu anul 2009, metoda de amortizare accelerată devine aplicabilăşi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare, ca parte a stimulentelor scale acordate pentru aceste activităţi.Mai multe detalii, în Capitolul 4 / Secţiunea 4.1.

În cazul autoturismelor cu mai puţin de nouă scaune, amortizarea scală estelimitată la 1.500 lei / lună pentru ecare mijloc de transport.

Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, de drepturi de autor, licenţe,

mărci de comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale recunoscutedin punct de vedere contabil se recuperează prin intermediul deducerilor deamortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.

 Reglementările privind gradul de îndatorareDeductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţelede curs valutar, în legătură cu împrumuturile, se supune următoarelor douăreguli, cu excepţia dobânzilor şi diferenţelor de curs valutar aferente creditelorcontractate de la instituţii de credit, instituţii nanciare nebancare sau alte

entităţi ce acordă credite potrivit legii, precum şi a celor aferente obligaţiunilortranzacţionate pe o piaţă reglementată:

Regula privind rata maximă a dobânzii

Regula privind rata maximă a dobânzii limitează deductibilitatea dobânzii lamaximum 6% pentru împrumuturile în valută*, şi respectiv la rata de referinţăa dobânzii comunicate de Banca Naţională a României pentru împrumuturile înlei. Cheltuielile cu dobânda înregistrată peste această limită sunt nedeductibileşi nu pot reportate în perioadele următoare.

* Limita superioară pentru rata dobânzii se stabileşte prin Hotărâre de Guvern.Rata prevăzută mai sus este valabilă începând cu anul scal 2010.

Regula privind gradul de îndatorare (thin capitalisation rule)

Deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderile nete din diferenţelede curs valutar, în legătură cu împrumuturi pe termen lung (cu scadenţa depeste un an), se supune testului referitor la gradul de îndatorare. Capitalul

 împrumutat inclus la calculul gradului de îndatorare este reprezentat de toate

 împrumuturile cu o perioadă de maturitate de peste un an. Capitalul propriucuprinde capitalul social, primele de emisiune / fuziune, rezervele, protul

Page 40: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 40/111

35  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

nerepartizat, protul pe anul curent şi alte elemente de capital propriu. Atâtcapitalul împrumutat cât şi capitalul propriu sunt calculate ca medie a valorilorexistente la începutul şi la sfârşitul perioadei pentru care se calculeazăimpozitul pe prot.

Dacă gradul de îndatorare al unei companii este mai mare decât trei, sau în cazul în care capitalul propriu al companiei este negativ, cheltuielilecu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar aferente

 împrumuturilor pe termen lung sunt nedeductibile. Totuşi, aceste cheltuieli sepot reporta în anii scali următori şi devin deductibile integral în primul an încare gradul de îndatorare este mai mic sau egal cu trei.

Creditul scal extern

Dacă un contribuabil rezident in România obţine venituri supuse impozituluiunui stat străin, acesta poate benecia de credit scal în România. Astfel,impozitul plătit în statul străin se poate deduce din impozitul pe prot datorat

 în România, dar această deducere nu poate depăşi impozitul pe prot care ar fost datorat în Romania pe acele proturi realizate în străinătate.

Creditul scal se poate obţine atât în ceea ce priveşte impozitele cu reţinere lasursă plătite în străinătate, cât şi în ceea ce priveşte impozitul pe prot plătit înstrăinătate de sediile permanente aparţinând unor rezidenţi români.

Creditul scal se acordă doar din impozitul pe prot calculat pentru anul încare impozitul a fost plătit statului străin.

Creditul scal pentru impozitul plătit într-un stat străin se poate obţine dacăsunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea convenţiei de evitare a dubleiimpuneri încheiate între România şi respectivul stat, şi dacă persoana juridicăromână prezintă documentaţia din care să rezulte că impozitul a fost plătitrespectivului stat.

 Pierderile scaleCompaniile româneşti pot reporta pierderile scale generate după 1 ianuarie2009, pe o perioadă de şapte ani, pe baza metodei FIFO.

Pierderile înregistrate de un sediu permanent situat într-un stat membru alUniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau într-un statcu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri suntdeductibile din veniturile persoanei juridice.

Pentru persoanele juridice străine, regula reportării pierderilor se aplică numai în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile aferente sediului permanent dinRomânia al acestora.

Page 41: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 41/111

  36

Începând cu 1 octombrie 2012, pierderile scale reportate ale unei companii sepot transfera în cadrul unei operaţiuni de fuziune / divizare şi se pot recuperade către companiile care preiau integral sau parţial patrimoniul companieiiniţiale, proporţional cu activele şi pasivele transferate.

 Dividendele, dobânzile şi redevenţele plătite companiilor rezidenteDividendele plătite de o societate românească către altă societate româneascăsunt supuse unui impozit de 16% pe dividende. Acestea sunt neimpozabile dacăbeneciarul dividendelor deţine, la data plăţii acestora, minimum 10% dintitlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de doi ani

 împliniţi până la data plăţii acestora inclusiv.

Prevederile Directivei privind regimul scal comun aplicabil companiilor-

mamă şi lialelor acestora (Parent-Subsidiary Directive) au devenit aplicabile în România de la data de 1 ianuarie 2007. Astfel, dividendele primite de osocietate românească de la altă societate comercială rezidentă într-un statmembru al Uniunii Europene nu vor impozitate dacă beneciarul deţine celpuţin 10% din acţiunile companiei nerezidente respective pentru o perioadăneîntreruptă de cel puţin doi ani, care se încheie la data plăţii dividendelor.

Consolidarea

În România nu există consolidare scală sau impozitare la nivelul unui grup

de companii. Membrii unui grup trebuie să depună declaraţii de impuneredistincte. Pierderile înregistrate de membrii unui grup nu pot compensate cuproturile realizate de ceilalţi membri ai grupului.

Câştigurile de capitalCâştigurile de capital realizate de companiile româneşti sunt incluse în protulacestora şi se supun impozitului în cotă de 16%. În general, pierderile decapital aferente vânzărilor de acţiuni sunt deductibile.

De regulă, fuziunile, divizările, transferul de active şi schimbul de acţiuni întredouă companii româneşti, respectiv între o societate românească şi una din altStat Membru, nu atrag impozit pe câştigul de capital.

Relocarea sediului social al unei Societăţi Europene (SE) sau al unei SocietăţiCooperative Europene (SCE) din România într-un alt stat membru UE nureprezintă, în anumite condiţii, un transfer impozabil pentru diferenţadintre preţul de piaţă al elementelor de activ şi pasiv transferate şi valoarea lorscală. Nici la nivelul acţionarilor unei SE sau SCE nu se impozitează venitul,

protul sau diferenţa dintre preţul de piaţă al elementelor de activ şi pasiv transferate şi valoarea lor scală, rezultată ca urmare a transferului de sediusocial din România.

Page 42: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 42/111

37   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Contractele de ducieÎncepând cu data de 1 octombrie 2011 sunt în vigoare prevederi cereglementează tratamentul scal aplicabil venitului realizat din contractele deducie. Astfel, în situaţia în care constituitorul are şi calitatea de beneciar:

• transferul masei patrimoniale de la constituitor la duciar nu este considerattransfer impozabil;

• duciarul va ţine o evidenţă contabilă separată pentru masa patrimonialăduciară şi va transmite trimestrial constituitorului veniturile şi cheltuielilerezultate din administrarea patrimoniului.

În cazul în care beneciar este duciarul sau un terţ, cheltuielile înregistratedin transferul masei patrimoniale de la constituitor la duciar sunt

nedeductibile.

 Impozitul pe venitul microîntreprinderilorÎncepând cu 1 februarie 2013 este aplicabil sistemul obligatoriu de impunere a

 veniturilor realizate de microîntreprinderile care, la nalul anului precedent, îndeplinesc simultan următoarele criterii:

• realizează venituri, altele decât cele din activităţi bancare, activităţi pepiaţa de capital, asigurări şi reasigurări, jocuri de noroc, consultanţă sau

management;• au realizat venituri ce nu depăşesc echivalentul în lei al 65.000 euro*;

• capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şiautorităţile locale.

*Conform prevederilor în vigoare, cursul de schimb pentru determinareaechivalentului în lei al limitei de 65.000 euro este cel de la închidereaexerciţiului nanciar precedent.

Companiile nou-îninţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturilemicroîntreprinderilor începând cu primul an scal.

Cota de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor este de3%. Plata impozitului şi depunerea declaraţiei de impozit pe veniturilemicroîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv alunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie

 veniturile din orice sursă, cu anumite excepţii (de exemplu, veniturile aferentecosturilor stocurilor de produse, veniturile aferente costurilor serviciilor în curs

Page 43: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 43/111

  38

de execuţie, veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, veniturile din subvenţii de exploatare, veniturile din provizioane, veniturile dindespăgubiri primite în baza contractelor de asigurare etc.).

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe prot au obligaţia dea comunica autorităţilor aplicarea sistemului de impunere pe veniturilemicroîntreprinderilor, până la data de 31 ianuarie a anului pentru care seplăteşte acest impozit (pentru anul 2013, acest termen este 25 martie 2013).

Dacă, în cursul unui an, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe prot începând cu trimestrul în cares-a depăşit limita. Impozitul se va calcula în baza cheltuielilor şi veniturilor dela începutul anului scal, urmând ca impozitul pe prot datorat să e diminuat

cu valoarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursulanului respectiv. Dacă, în cursul unui an scal, una din celelalte condiţii caredenesc o microîntreprindere nu mai este îndeplinită, persona juridică vadeveni plătitor de impozit pe prot începând cu anul următor.

1.3 Impozitul pe veniturile persoanelor juridice nerezidente

Ca regulă generală, companiile străine sunt supuse impozitării pentru veniturile obţinute din România.

Regimul de impunere a companiilor străine în România depinde de activităţiledesfăşurate pe teritoriul României şi / sau cu rezidenţi români.

Companiile străine se supun impozitării dacă îninţează o sucursală, un sediupermanent ori o reprezentanţă, sau dacă intră în sfera de aplicare a impozituluicu reţinere la sursă perceput anumitor venituri obţinute din România.

Sucursala unei entităţi străineSucursalele trebuie înregistrate la autorităţile scale române. Înregistrarea,impozitarea (proturile impozabile sunt taxate cu 16%), depunereadeclaraţiilor şi efectuarea plăţilor urmează cerinţele aplicabile companiilorromâneşti.

Se consideră că o sucursală are personalitatea juridică a companiei-mamă, decinu constituie o entitate juridică separată (nu are capital social propriu, numedistinct etc.).

Obiectul de activitate al sucursalei nu poate mai extins decât cel al companiei-

mamă.

Page 44: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 44/111

39  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Repartizarea de fonduri către statul în care este localizat sediul principal nueste considerată repartizare de dividende, deci nu există obligaţii de impozitareprin reţinere la sursă. Totuşi, ca şi în cazul companiilor cu răspundere limitată,proturile se transferă la nele anului, după aprobarea de către sediul principal

a situaţiilor nanciare ale sucursalei.

Sediul permanent Sediul permanent nu are personalitate juridică de sine stătătoare, dar estesupus impozitării (proturile impozabile sunt taxate cu 16%) în România.Înregistrarea, depunerea declaraţiilor şi efectuarea plăţilor urmează cerinţeleaplicabile companiilor româneşti.

 Astfel, sediul permanent se deneşte ca locul de desfăşurare a întregii

activităţi a unei companii nerezidente sau a unei părţi a acesteia, în mod directsau printr-un agent dependent. Odată cu îninţarea unui sediu permanent,România are dreptul să impoziteze protul companiei străine obţinut dinactivitatea desfăşurată în România.

Legislaţia românească prevede în mod explicit doi factori generatori ai unuisediu permanent:

• baza xă – trebuie să existe un loc de desfăşurare a activităţii (sediu, utilaje

sau echipamente), cu un anumit grad de permanenţă;• agenţi cu statut dependent, care să desfăşoare activităţi economice în

România în numele entităţii străine.

 ReprezentanţeleReprezentanţele pot desfăşura exclusiv activităţi auxiliare sau pregătitoare.Reprezentanţele nu pot efectua tranzacţii în nume propriu şi nu se pot angaja înactivităţi comerciale.

Pentru reprezentanţe există un impozit x anual de 4.000 euro, care seplăteşte în lei la cursul de schimb valabil la data plăţii. Impozitul se plăteşte

 în două tranşe egale până la datele de 25 iunie şi respectiv 25 decembrie.Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţă areobligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea scală competentă,până la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

În cazul în care o reprezentanţă este îninţată sau închisă în timpul anului,impozitul datorat pentru anul respectiv este calculat proporţional pentru luniledin respectivul an scal în care reprezentanţa este operaţională.

Page 45: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 45/111

   40

 Impozitul cu reţinere la sursăCompaniile nerezidente sunt obligate la plata impozitului cu reţinere la sursă încotă de 16% pentru următoarele venituri obţinute din România:

• dobânzi;

• redevenţe;

• dividende;

•  venituri din servicii;

• comisioane;

•  venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice româneşti.

Există însă anumite prevederi specice şi excepţii, de exemplu:

• impunerea prin reţinere la sursă, în cotă de 50%, a plăţilor efectuate de cătrerezidenţi români pentru venituri obţinute din România (dividende, dobânzi,redevenţe, servicii) de nerezidenţi din ţări cu care România nu are încheiatun instrument juridic de schimb de informaţii;

• de la data aderării României la UE (1 ianuarie 2007), se aplică prevederileDirectivei privind regimul scal comun aplicabil companiilor-mamă şi

lialelor. Astfel, dividendele plătite de o societate românească unei companiirezidente în unul dintre statele membre UE sau SEE sunt scutite de la plataimpozitului cu reţinere la sursă dacă beneciarul dividendelor deţineminimum 10% din acţiunile companiei româneşti pe o perioadă neîntre -

ruptă de cel puţin doi ani, care se încheie la data plăţii dividendelor;

• de la 1 ianuarie 2010, regimul impunerii veniturilor de natura dividendelorşi dobânzilor obţinute din România de către fondurile de pensii din SEE afost aliniat cu cel aplicabil fondurilor de pensii din România. Astfel, dobân-

zile şi dividendele plătite către fonduri de pensii din SEE sunt scutite deimpozitul cu reţinere la sursă;

• România a pus în aplicare prevederile Directivei privind dobânzile şi rede-

 venţele. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru dobânzile şi redevenţeleplătite de o societate românească unei companii rezidente într-un statmembru UE sau SEE se va acorda scutire de plată a impozitului cu reţinere lasursă, dacă societatea nerezidentă-beneciar efectiv deţine minimum 25%din capitalul social al companiei româneşti pe o perioadă neîntreruptă de celpuţin doi ani, care se încheie la data plăţii dobânzilor / redevenţelor.

 

Page 46: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 46/111

 41  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Pentru a putea aplica legislaţia europeană, nerezidenţii au obligaţia de aprezenta plătitorului de venit certicatul de rezidenţă scală şi o declaraţie pepropria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor de deţinere prevăzute dedirectivele europene.

Veniturile care nu intră în sfera impozitului cu reţinere la sursăUrmătoarele categorii de venituri obţinute în România de nerezidenţi suntscutite de la plata impozitului cu reţinere la sursă:

•  venituri din dobânzi şi tranzacţionarea instrumentelor de datorie emise deautorităţile române;

•  venituri din servicii de transport internaţional şi serviciile accesorii acestui

transport;• premii obţinute de indivizi nerezidenţi la festivaluri / concursuri artistice,

culturale şi sportive nanţate din fonduri publice;

•  venituri obţinute din asocieri constituite în România de către o societatenerezidentă (aceste venituri se supun regulilor privind impozitul pe prot).

Câştigurile de capitalCâştigurile de capital realizate de nerezidenţi din vânzarea de proprietăţi

imobiliare aate în România sau din vânzarea de titluri de participare deţinutela companii româneşti sunt impozitate în România în cotă de 16%. Totuşi, înanumite condiţii se aplică prevederile mai favorabile ale convenţiilor de evitarea dublei impuneri.

Următoarele venituri nu sunt impozabile în România:

•  veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică din transferul titlurilor de valoare, respectiv al

titlurilor de participare deţinute direct sau indirect într-o persoană juridicăromână;

•  veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferultitlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, precum şidin transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români.

Ca regulă generală, fuziunile, divizările, transferurile de active şi schimburilede acţiuni între o societate românească şi o societate rezidentă în alt statmembru UE sunt, în anumite condiţii, neutre din punct de vedere scal şi nu

atrag impozit pe câştigurile de capital.

Page 47: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 47/111

   42

Convenţiile pentru eliminarea dublei impuneriPentru un tratament scal mai favorabil, se poate aplica impozitul cu reţinerela sursă, în cotele stabilite prin convenţii de evitare a dublei impuneri încheiatede România cu statul de rezidenţă al beneciarului plăţii. Pentru aplicareaprevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţiade a prezenta plătitorului de venit un certicat de rezidenţă scală eliberat deautoritatea competentă din statul de rezidenţă, valabil în momentul realizării

 venitului. Vă prezentăm în Anexa 1 lista statelor cu care România a încheiatconvenţii de evitare a dublei impuneri. Vă prezentăm în Anexa 2 cotele deimpozit cu reţinere la sursă pentru companiile din ţări semnatare ale anumitorconvenţii reprezentative de evitare a dublei impuneri.

Certicatul de rezidenţă scală trebuie să precizeze că titularul a fost rezident

scal în anul sau anii în care a realizat venituri în România. Certicatul derezidenţă scală valabil pentru anul aferent plăţilor este valabil şi pentruprimele 60 de zile ale anului următor, dacă respectivele condiţii de rezidenţă nus-au modicat.

În cazul neprezentării unu certicat de rezidenţă scală se aplică impozitelecu reţinere la sursă conform legislaţiei naţionale şi ulterior se poate solicitarestituirea acestora, dacă certicatul de rezidenţă scală se prezintă înperioada de prescripţie de cinci ani.

Page 48: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 48/111

 43  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Principii generaleTranzacţiile dintre companii aliate trebuie să respecte principiul preţuluide piaţă. Dacă preţurile de transfer nu sunt stabilite conform acestuiprincipiu, autorităţile scale române au dreptul să ajusteze veniturile saucheltuielile contribuabilului, astfel încât acestea să reecte valoarea de piaţăcorespunzătoare.

 Atât tranzacţiile cu persoane aliate române cât şi tranzacţiile cu persoanealiate nerezidente intră sub incidenţa investigaţiilor privind respectarealegislaţiei privind preţurile de transfer.

La stabilirea preţurilor de transfer pot folosite metodele tradiţionale de calcul(tranzacţii comparabile necontrolate, cost plus şi preţul de re-vânzare), precumşi alte metode ce respectă Ghidul OCDE referitor la preţurile de transfer (marjanetă a tranzacţiilor şi împărţirea protului).

Legislaţia română prevede explicit că la aplicarea regulilor privind preţurile detransfer autorităţile scale române vor avea în vedere şi Ghidul OCDE referitor

la preţurile de transfer.

 Documentaţia referitoare la preţurile de transferContribuabilii angajaţi în tranzacţii cu companii aliate sunt obligaţi să

 întocmească şi să pună la dispoziţia autorităţilor scale române un dosar cudocumentaţia privind preţurile de transfer, la cererea şi în termenul stabilit decătre autorităţi.

Conţinutul dosarului preţurilor de transfer a fost aprobat prin ordin al

Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul secompletează cu Liniile directoare privind preţurile de transfer elaborate deOCDE şi Codul de conduită cu privire la dosarul preţurilor de transfer pentrupersoanele aliate din Uniunea Europeană.

Termenul-limită pentru prezentarea dosarului preţurilor de transfer este demaximum trei luni calendaristice, cu posibilitatea unei singure prelungiri egalecu perioada stabilită iniţial.

Neprezentarea dosarului cu documentaţia preţurilor de transfer sauprezentarea unui dosar incomplet în urma a două cereri consecutive poateduce la estimarea preţului de transfer de către autorităţile scale pe baza

2. Preţurile de transfer 

Page 49: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 49/111

   44

informaţiilor publice disponibile, preţ calculat ca media aritmetică a treitranzacţii similare.

 Activitatea de control a preţurilor de transfer a cunoscut o creştere

semnicativă în ultimii ani şi cererile de prezentare a dosarelor preţurilorde transfer au devenit o practică răspândită. Cunoaştem cazuri recente în care autorităţile scale din România au ajustat rezultatul impozabil alcontribuabililor în concordanţă cu reglementările aplicabile.

 Acordul de preţ în avansContribuabilii care desfăşoară tranzacţii cu persoane aliate pot solicitaeliberarea unui Acord de preţ în avans (APA) emis de Agenţia Naţională pentru

 Administrare Fiscală.

Termenul de emitere a unui Acord de preţ în avans prevăzut în Codul deprocedură scală este de 12 luni pentru cel unilateral, şi de 18 luni pentru celbilateral şi multilateral. Acordul de preţ în avans este emis pentru o perioadă depână la cinci ani. În cazuri excepţionale poate emis pe o perioadă mai marepentru contractele pe termen lung.

 Acordul de preţ în avans este opozabil şi executoriu pentru autorităţile scale,atât timp cât premisele pe baza cărora a fost emis nu suferă schimbări desubstanţă. În acest context, beneciarii sunt obligaţi să depună un raport anualcu privire la respectarea clauzelor acordului.

În cazul în care contribuabilul nu este de acord cu conţinutul Acordului de preţ în avans, poate notica în acest sens Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală în termen de 15 zile. În acest caz, Acordul de preţ în avans nu produce efecte juridice.

Soluţia scală anticipatăCompaniile pot solicita emiterea unei Soluţii scale individuale anticipate decătre Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, contra unui tarif de 1.000euro.

În cazul în care contribuabilul nu este de acord cu conţinutul soluţiei scaleanticipate, poate notica în acest sens Agenţia Naţionala de AdministrareFiscală în termen de 15 zile. În acest caz, soluţia scală anticipată nu produceefecte juridice.

Soluţia scală anticipată este opozabilă şi executorie pentru autorităţile scale,

cu condiţia respectării de către contribuabili a clauzelor acesteia.

Page 50: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 50/111

 45  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Posibile ajustări ale bazei de impozitare a TVAÎncepând cu 1 februarie 2013, legislaţia locală cuprinde noi prevederi privindposibile ajustări ale bazei de impozitare a TVA în funcţie de valoarea de piaţă aunei livrări de bunuri / prestări de servicii.

 Aceste prevederi pot avea impact asupra contribuabililor ce operează înprincipal în următoarele sectoare: bancar, leasing şi alte servicii nanciare,imobiliar, etc.

Page 51: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 51/111

   46

3.1 Principii generale

Contribuabilii (cu excepţia companiilor comerciale bancare, a organizaţiilornon-prot şi a contribuabililor care obţin venituri majoritare din culturacerealelor) au obligaţia de a declara şi plăti trimestrial impozitul pe prot, pânăla data de 25 a primei luni următoare încheierii ecăruia dintre trimestrele

I-III, în situaţia în care nu optează pentru sistemul de declarare şi plată cu plăţianticipate. Denitivarea şi plata impozitului se vor realiza până la data de 25martie a anului următor.

Contribuabilii societăţi comerciale bancare–persoane juridice române şisucursalele din România ale băncilor–persoane juridice străine au obligaţiade a declara şi plăti impozit pe prot anual, cu plăţi anticipate efectuatetrimestrial. Denitivarea şi plata impozitului se vor realiza până la data de 25martie a anului următor.

Plăţile anticipate trimestriale reprezintă o pătrime din impozitul pe protdatorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, şise calculează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentrucare se efectuează plata. Indicele preţurilor de consum va publicat prin ordinal ministrului nanţelor publice până la data de 15 aprilie a anului pentru carese efectuează plăţile anticipate. Pentru anul scal 2013, indicele preţurilor deconsum utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului peprot este 104,3%.

Contribuabilii companii comerciale bancare–persoane juridice româneşi sucursalele din România ale băncilor–persoane juridice străine, e ceinou-îninţaţi e cei care au înregistrat o pierdere scală în anul precedentefectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe prot la nivelul sumeirezultate din aplicarea cotei de impozit asupra protului contabil al perioadeipentru care se efectuează plata anticipată.

Începând cu 1 ianuarie 2013, contribuabilii, cu excepţiile prevăzute de lege, pot

opta pentru declararea şi plata impozitului pe prot anual, cu plăţi anticipatetrimestriale.

3. Obligaţiile declarative şi de

 plată pentru persoanele juridice

Page 52: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 52/111

 47   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Opţiunea privind sistemul anual de declarare şi plată trebuie comunicată pânăla data de 31 ianuarie inclusiv a anului scal pentru care se doreşte aplicarea,şi este obligatorie pentru cel puţin doi ani scali consecutivi. Dacă în primul anal perioadei obligatorii de aplicare a acestui sistem contribuabilii care intră sub

incidenţa acestei prevederi înregistrează pierdere scală, plăţile anticipate încontul impozitului pe prot se calculează prin aplicarea cotei de impozit asupraprotului contabil al perioadei pentru care se efectuează plăţile anticipate.

Contribuabilii mari şi mijlocii au obligaţia de a depune declaraţiile scale înformat electronic, accesând site-ul www.e-guvernare.ro. Semnarea electronicăa declaraţiilor scale se realizează prin utilizarea unui certicat digital emisde un furnizor de servicii de certicare acreditat prin lege. Pentru celelaltecategorii de contribuabili, depunerea online a declaraţiilor scale este

opţională.

Organizaţiile non-prot şi contribuabilii care obţin majoritar venituri dincultura plantelor pot plăti şi depune declaraţia anuală până pe data de 25februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Pentru neachitarea la termen a creanţelor scale datorate bugetului de stat seaplică dobânzi de 0,04% pentru ecare zi de întârziere. Pe lângă dobânzile de

 întârziere, de la 1 iulie 2010 se aplică şi penalităţi de întârziere (pentru detalii

 vezi Capitolul IV: Codul de procedură scală).În cazul în care contribuabilii nu îşi depun declaraţiile scale, se vor stabili dinociu impozitele, taxele şi contribuţiile cu regim de stabilire prin autoimpuneresau reţinere la sursă, pentru ecare obligaţie scală cuprinsă în vectorulscal al contribuabilului, pentru ecare perioadă scală pentru care nu aufost depuse declaraţii, conform unei proceduri stabilite prin Ordin al AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

3.2 Reguli aplicabile persoanelor juridice nerezidentePersoanele juridice nerezidente care realizează venituri din proprietăţiimobiliare aate în România sau din vânzarea de titluri de participare deţinutela companii româneşti sunt obligate să declare şi să plătească impozitul peprot corespunzător. Companiile nerezidente au opţiunea de a desemna unreprezentant / împuternicit scal în acest scop. Totuşi, obligaţia de a declara,reţine şi plăti impozitul pe prot revine cumpărătorului, dacă acesta este osocietate românească sau un sediu permanent din România al unei companii

nerezidente, urmând ca societatea nerezidentă să declare, să regularizeze şi săplătească impozitul pe prot datorat anual.

Page 53: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 53/111

   48

În vederea declarării şi plăţii impozitelor pe câştigul de capital, legislaţiaromânească prevede depunerea următoarelor declaraţii scale:

• declaraţii trimestriale, cu începere de la data de 25 a lunii următoare trime-

strului în care nerezidentul a realizat pentru prima dată câştiguri de capitalimpozabile în România;

• declaraţie scală anuală privind impozitul pe prot.

Declaraţiile trimestriale şi cea anuală se vor depune pe parcursul întregiiperioade în care nerezidentul este înregistrat la autorităţile scale române,chiar şi atunci când acesta nu mai desfăşoară tranzacţii care generează venituriimpozabile în România.

Page 54: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 54/111

 49  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 4.1 Facilităţi scale

 Amortizarea acceleratăConform Codului scal, instalaţiile şi echipamentele, calculatoarele şiperifericele, precum şi brevetele, pot amortizate prin metoda amortizăriiaccelerate, care permite deducerea a 50% din valoarea scală a activelor îndecursul primului an de folosire, restul valorii putând amortizat liniar de-alungul duratei de viaţă utile rămase.

 Facilităţi speciale pentru cheltuieli aferente activităţilor decercetare-dezvoltareCompaniile pot benecia de o deducere suplimentară de 50% pentrucheltuielile eligibile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Mai mult,amortizarea accelerată poate aplicată pentru aparatura şi echipamenteledestinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

În vederea acordării deducerii suplimentare la determinarea protului

impozabil, activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile trebuie să se încadreze în domeniul cercetării aplicative şi / sau dezvoltării tehnologice, relevantepentru activitatea industrială sau comercială a contribuabilului, efectuate atâtpe teritoriul României, cât şi în statele membre UE / SEE.

Stimulentele scale se acordă separat pentru ecare proiect de cercetare-dezvoltare desfăşurat.

Scutirea la impozitare pentru dividendele reinvestite

Dividendele distribuite sunt exceptate de la impozitare începând cu 1 ianuarie2009, dacă sunt investite în aceeaşi societate sau în capitalul social al alteipersoane juridice române.

Pentru a benecia de această scutire, dividendele trebuie reinvestite în scopulde a păstra şi spori numărul de angajaţi şi de a stimula activitatea existentă.

 Această scutire nu poate solicitată de către contribuabili înainte de publicarea / emiterea de către autorităţi a procedurii de aplicare a acestor prevederi.

 4. Facilităţile pentru investiţii

Page 55: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 55/111

  50

Cota redusă a TVA de 5%, la vânzarea de clădiriCompaniile care vând clădiri pot aplica o rată redusă a TVA, de 5%, înurmătoarele cazuri:

• clădirile fac obiectul unei politici sociale, de exemplu, cămine de bătrâni şipensionari, orfelinate, centre de reabilitare pentru copii cu handicap;

• clădirile sunt folosite ca locuinţă de către o persoană zică / familie şi auo suprafaţă utilă maximă de 120 de metri pătraţi şi o valoare mai mică de380.000 lei (fără TVA) ecare.

Scutiri de taxe locale pentru activităţi situate în parcuriindustriale şi în parcuri ştiinţice şi tehnologice

Nu se datorează impozit pe clădiri pentru construcţiile şi clădirile aate într-unparc industrial. De asemenea, terenul din interiorul parcurilor industriale estescutit de impozitul pe teren.

Facilităţile acordate pentru îninţarea şi dezvoltarea parcurilor industrialeinclud:

• scutiri / reduceri de taxe locale pentru bunurile imobile şi terenurile afer-

ente unui parc industrial;

• alte facilităţi ce pot acordate de administraţia publică locală;

• programe de dezvoltare pentru infrastructură, investiţii şi dotări cu echipa-

mente provenite de la administraţia locală şi publică centrală, companii, şiprin asistenţă nanciară din străinătate;

• concesiuni şi fonduri structurale pentru dezvoltare.

• Companiile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor parcuri indus-

triale beneciază de:

• anumite servicii furnizate de către administratorul parcului, în mod gratuitsau la tarife reduse;

• condiţii avantajoase legate de locaţie, utilizarea infrastructurii şi a căilor decomunicaţie ale parcului, cu plata în rate.

 Facilităţi scale pentru angajarea unor categorii speciale delucrătoriPentru angajarea de nou absolvenţi, angajatorul poate solicita o subvenţie

lunară de 1 – 1,5 (în funcţie de forma de învăţământ absolvită) înmulţit cuindicatorul social de referinţă (în prezent stabilit la 500 lei) pentru ecare nou

Page 56: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 56/111

51  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

absolvent al unei instituţii acreditate, pentru o perioadă de 12 luni. Angajatoriicare beneciază de acest stimulent au obligaţia de a păstra acest raportde muncă pe o perioadă de cel puţin trei ani. În plus, angajatorul poate deasemenea să e scutit pe perioada acestor 12 luni de la plata contribuţiei pentru

şomaj datorate pentru aceşti absolvenţi. Mai mult, angajatorii pot benecia desubvenţii egale cu valoarea contribuţiilor la asigurările sociale pentru doi ani,datorate pentru absolvenţii angajaţi dacă aceştia sunt în continuare angajaţi aicompaniei pentru încă doi ani, pe lângă primii trei ani.

 Aceleaşi facilităţi se aplică pentru angajarea de nou absolvenţi cu handicap,singura diferenţă ind faptul că perioada pentru care se acordă scutirea de platăa contribuţiilor la fondul de şomaj şi subvenţiile lunare este extinsă la 18 luni.

 Angajatorii pot solicita de asemenea scutire de plată a contribuţiilor pentrufondul de şomaj şi o subvenţie lunară egală cu indicatorul social de referinţăpentru angajarea ecărui şomer cu vârsta de peste 45 de ani, sau pentru ecareastfel de persoană care este singurul susţinător al familiei. Această subvenţielunară se acordă pentru o perioadă de 12 luni. Angajatorii care beneciază deacest stimulent au obligaţia de a păstra acest raport de muncă cel puţin doi ani.

 Angajatorii care desfăşoară programe de formare profesională pentru angajaţiilor pot solicita rambursarea a 50% din cheltuielile efectuate pentru un număr

de până la 20% din angajaţi, în anumite condiţii şi cu anumite limite. Alte facilităţi acordate contribuabililorLa cererea temeinic justicată a contribuabililor, autorităţile scale pot acorda

 înlesniri la plată, precum eşalonarea la plată a obligaţiilor scale.

Eşalonarea la plată se acordă persoanelor zice şi juridice în baza unei cereri.Perioada de eşalonare la plată se stabileşte de organul scal competent înfuncţie de cuantumul obligaţiilor scale şi de capacitatea nanciară de plata acontribuabililor, dar nu poate depăşi cinci ani (şapte ani pentru contribuabiliicare înregistrează obligaţii scale în sumă totală mai mare de 300 milioane lei).

Pentru a putea benecia de eşalonarea la plată a obligaţiilor scale,contribuabilii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să constituie ogaranţie care să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile datorate peperioada eşalonării plus un procentaj din sumele eşalonate, în funcţie deperioada de eşalonare.

Page 57: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 57/111

  52

 4.2 Ajutoare de stat*

* Această secţiune reprezintă contribuţia societăţii de avocatură D&B David şiBaias corespondentă a PwC în România.

Prevederile cu privire la ajutoarele de stat sunt în vigoare în România începând cu anul 1999. Cu toate acestea, implementarea lor nu a fost ecientăde la început. Procesul de pregătire a României pentru aderarea la UE adeterminat alinierea legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar în domeniu.Cu toate acestea, mai trebuie depuse eforturi, în special în ceea ce priveşteimplementarea regulilor privind ajutorul de stat, precum şi conformitatea cuprocedurile UE (mai ales în privinţa obligaţiei de a notica anumite ajutoarede stat individuale). Având în vedere aderarea României la UE, Consiliul

Concurenţei (autoritatea naţională care deţinea competenţa totală desupraveghere în materie de ajutor de stat) a transferat Comisiei Europene, de la1 ianuarie 2007, toate atribuţiile sale în domeniul ajutoarelor de stat. În acestmoment Consiliul Concurenţei are un rol de suport şi monitorizare a ajutoarelorde stat acordate în România.

Guvernul a aprobat o nouă Politică Naţională în domeniul Ajutoarelor de stat,pentru perioada 2006 - 2013, care promovează o orientare accentuată peschemele de ajutor de stat, în derulare în prezent la nivelul autorităţilor centrale

competente.

În ianuarie 2007, Comisia Europeană a aprobat harta ajutoarelor regionalepentru România pentru perioada 2007 - 2013. Alte scheme de ajutor de statsunt în prezent în pregătire pentru a promova absorbţia Fondurilor Structuraledisponibile pentru România de la 1 ianuarie 2007.

Scheme de ajutor de stat disponibile pentru proiecte maride investiţii

În 2013, sunt disponibile următoarele tipuri de stimulente pentru investiţii, epe baza unor scheme de ajutor de stat, e în baza unui ajutor de stat individual:

• sume nerambursabile pentru achiziţionarea de active corporale saunecorporale;

• contribuţii nanciare de la bugetul de stat pentru locuri de muncă noucreate;

• dobânzi subvenţionate la împrumuturile contractate, precum şi alte tipuri defacilităţi prevăzute de legislaţia în vigoare (spre exemplu, garanţii de stat).

Page 58: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 58/111

53  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• Totodată, în funcţie de particularităţile ecărui act normativ de reglemen-

tare, schemele de ajutor de stat / ajutoarele individuale pentru investiţii pot acordate pentru următoarele obiective:

• achiziţionarea de active corporale sau necorporale în cazul îninţării uneiunităţi noi, extinderea unei unităţi existente, diversicarea producţiei,schimbarea fundamentală a procesului de producţie;

• achiziţionarea de active xe aate în legătură directă cu o unitate închisăsau cu una care ar fost închisă;

• iniţierea unor proiecte de cercetare - dezvoltare;

• crearea de noi locuri de muncă;

• pregătirea profesională a angajaţilor;

• iniţierea proiectelor ce implică utilizarea resurselor regenerabile de energie,protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.

Mai mult, pentru a benecia de ajutoare de stat investiţiile realizate în Româniaar trebui să contribuie la realizarea unuia dintre următoarele obiective:

• dezvoltare şi coeziune regională;

• protecţia şi reabilitarea mediului înconjurător;

• creşterea ecienţei energetice, producerea şi utilizarea energiei din resurseregenerabile;

•  încurajarea cercetării - dezvoltării şi a proceselor de inovare;

• ocuparea şi formarea profesională a forţei de muncă. În principiu, domeniile de activitate care sunt eligibile pentru aceste stimulenteinclud:

• prelucrare agro-industrială;

• industria prelucrătoare;

• producerea şi distribuţia de energie;

• protecţia mediului;

• alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deşeurilor;

• tehnologia informaţiilor şi comunicaţii (IT & C);

• cercetare, dezvoltare şi inovare;• servicii legate de forţa de muncă.

Page 59: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 59/111

  54

I. Schemă de ajutor de stat pentru dezvoltare economică durabilă

Dintre actele normative care reglementează stimulentele precizate mai sus,amintim Hotărârea Guvernului nr. 1680 din 10 decembrie 2008 pentruinstituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării

economice durabile („HG 1680 / 2008”) ce se aplică companiilor înregistrateconform Legii nr. 31 / 1990 privind companiile comerciale, care investesc înRomânia şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:

• realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 5 şi 10milioane euro inclusiv, echivalent în lei, şi care creează minimum 50 de noilocuri de muncă;

• realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 10 şi 20

milioane euro inclusiv, echivalent în lei, şi care creează minimum 100 de noilocuri de muncă;

• realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 20 şi 30milioane euro inclusiv, echivalent în lei, şi care creează minimum 200 de noilocuri de muncă;

• realizează o investiţie iniţială cu o valoare care depăşeşte 30 milioane euro,echivalent în lei, şi care creează minimum 300 de noi locuri de muncă.

HG 1680 / 2008 nu se aplică companiilor care se aă în una dintre următoarelesituaţii:

• sunt considerate companii în dicultate în sensul Regulamentului ComisieiEuropene nr. 800 / 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoarecompatibile cu piaţa comună în aplicarea art. 87 şi 88 din tratat (Regulamentgeneral de exceptare pe categorii de ajutoare);

• sunt companii împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui

ajutor de stat, dacă această decizie nu a fost deja executată, conform preve-

derilor legale în vigoare.

În plus, pentru a eligibilă investiţia nu ar trebui să înceapă înainte desemnarea unui acord de principiu cu autoritatea competentă.

În plus faţă de condiţiile cu privire la cuantumul investiţiei şi numărul de locuride muncă realizate, companiile trebuie să dovedească faptul că ajutorul de statastfel obţinut are un „efect stimulativ”, şi anume:

Page 60: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 60/111

55  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• asigură o creştere substanţială a dimensiunii proiectului / activităţiiplanicate;

• asigură o creştere substanţială în domeniul de aplicare al proiectului / activ -ităţii planicate;

• asigură o creştere substanţială a costurilor suportate de către beneciar;

• asigură o reducere substanţială a duratei de nalizare a proiectului;

• proiectul nu ar fost desfăşurat dacă nu ar beneciat de ajutor de stat.

Ca regulă, intensitatea brută a ajutorului de stat regional nu poate depăşi50% din costurile aferente investiţiei iniţiale sau din costurile salariale, pe operioadă de doi ani, cu personalul nou-angajat. Pentru investiţiile sau locurile

de muncă realizate în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, intensitateamaximă a ajutorului de stat este de 40%.

II. Schema pentru dezvoltarea regională prin stimularea

investiţiilor

 Această schemă de ajutor de stat, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 753din 16 iulie 2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privinddezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor („HG 753 / 2008”), estecreată pe baza procedurilor şi a politicilor naţionale cu privire la ajutoarele

de stat şi respectă regulile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de statregionale.

Pentru a benecia de această schemă de ajutor de stat, o societate mare(adică o societate având cel puţin 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri netă decel puţin 50 de milioane euro) trebuie să e înregistrată în conformitate cuLegea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, trebuie să aibă sediul social şi săefectueze activităţi în România şi să planice investiţii iniţiale, care îndeplinescurmătoarele criterii:

• Investiţiile au o valoare care depăşeşte echivalentul în lei a 100 milioaneeuro, şi

•  Valoarea costurilor eligibile depăşeşte 50 milioane euro şi

• Sunt create cel puţin 500 de noi locuri de muncă, în urma investiţiei iniţiale.

Toate domeniile de activitate sunt eligibile pentru scheme de ajutor de stat, înafară de producţia primară a produselor agricole din Anexa 1 la Tratatul deinstituire a Comunităţii Europene, pescuit, industria cărbunelui, siderurgie,

transport, construcţii de nave maritime, bre sintetice.

Page 61: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 61/111

  56

Stimulentele introduse prin această schemă de ajutor de stat sunt disponibilesub formă de fonduri nerambursabile, supuse unei duble limitări:

• Suma maximă acordată ca ajutor de stat este determinată pe baza uneianumite rate specice denumită „intensitate”. Intensitatea maximă de niveleste calculată ca procentaj din cheltuielile eligibile pentru investiţii. Maimult, sunt indicate niveluri specice de intensitate pentru investiţii mai micide 50 milioane euro, precum şi pentru cele de peste 50 milioane euro, daracestea depind de asemenea de locul în care are loc investiţia: Judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti sau în alte zone din România;

•  Valoarea maximă absolută, stabilită pe baza fondurilor alocate (de exemplu,aceeaşi entitate poate benecia de până la 30 milioane euro pentru investiţii

 în Judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti şi 37,5 milioane euro în orice altă

regiune).

Cheltuielile eligibile sunt denite ca ind valoarea cea mai mare dintre:

• Costurile investiţiilor cu active corporale şi necorporale în investiţia iniţială,sau

• Costurile de ocupare a forţei de muncă estimate pentru proiectul deinvestiţii.

Societăţile pot benecia de schema de ajutor de stat în cazul în care acestea:

• Nu au datorii restante la bugetul de stat;

• Nu au fost declarate „în dicultate”, conform deniţiei Liniilor directoarecomunitare privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarearmelor aate în dicultate;

• Nu au fost supuse unei decizii de rambursare a ajutoarelor de stat;

• Nu au obţinut un ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile de la alţifurnizori de ajutor de stat sau pentru alte tipuri de scheme de ajutor de statregional;

• Menţin investiţia iniţială, pentru o anumită perioadă de timp după nalizare(de exemplu, cinci ani pentru societăţile mari);

• Contribuie cu cel puţin 25% din costurile de investiţii.

Page 62: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 62/111

57   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

HG 753/2008 nu se aplică societăţilor care se aă în una dintre următoarelesituaţii:

• Sunt considerate rme în dicultate, în sensul Liniilor directoare comunitare

privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea rmelor aate îndicultate;

• Sunt rme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unuiajutor de stat, dacă această decizie nu a fost deja executată, conform preve-

derilor legale în vigoare.

Perioada de valabilitate a prezentei scheme a fost prelungită prin acordulComisiei Europene până la data de 31 decembrie 2013.

III.Schema pentru sprijinirea investiţiilor care promoveazădezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea

de locuri de muncă

 Această schemă de ajutor de stat este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.797 din 31 iulie 2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentrusprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizareatehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă („HG 797 / 2012”).

Prezenta schemă este adresată companiilor care îndeplinesc următoarelecondiţii:

• sunt înregistrate potrivit Legii nr. 31 / 1990 privind companiile comerciale;

• intenţionează să realizeze o investiţie iniţială în România;

• nu înregistrează debite restante la bugetul general consolidat şi la bugetullocal;

• nu intră în categoria „ întreprinderilor în dicultate”, potrivit prevederilorLiniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şirestructurarea întreprinderilor aate în dicultate;

• nu se aă în procedură de executare silită, faliment, reorganizare judiciară,dizolvare, închidere operaţională, lichidare;

• nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau- în cazul în care asemenea decizii au fost emise - acestea au fost executate,conform prevederilor legale în vigoare;

• nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile.

Page 63: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 63/111

  58

• Pentru a benecia de această schemă de ajutor de stat investiţiile pentru carese solicită nanţare în cadrul schemei trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

• să e considerate investiţii iniţiale;

• să e investiţii inovatoare sau investiţii care să includă o componentă ITC deminimum 20% din valoarea planului de investiţii;

• să conducă la crearea a cel puţin 200 de locuri de muncă;

• să facă dovada viabilităţii proiectului de investiţii şi a ecienţei economice acompaniei pe baza planului de afaceri;

• să facă dovada contribuţiei la dezvoltarea regională.

Domeniile de activitate eligibile pentru schema de ajutor de stat prevăzute înmod expres de către HG 797 / 2012 sunt următoarele:

• industria prelucrătoare, cu excepţia fabricării băuturilor şi produselor dintutun;

• producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aercondiţionat;

• editare produse software;

• telecomunicaţii;

• activităţi de servicii informatice şi specice tehnologiei informaţiilor;

• cercetare-dezvoltare.

 Ajutorul de stat este calculat pe baza costurilor salariale înregistrate pe operioadă de doi ani consecutivi ca urmare a creării de locuri de muncă şi seacordă cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

• locurile de muncă sunt create ca urmare a realizării investiţiei;• locurile de muncă trebuie create în cel mult trei ani de la data nalizării

investiţie.

Perioada de valabilitate a schemei în care se pot emite acorduri pentrunanţare este de doi ani, respectiv 2012-2013.

Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2013-2018, în limita bugetuluianual alocat schemei.

Page 64: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 64/111

59  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 4.3 Fonduri europene

Statutul României de stat membru al Uniunii Europene permite companiilorsă acceseze fondurile structurale şi de coeziune ale UE. În cele mai multe

cazuri facilităţile acordate iau forma subvenţiilor pentru dezvoltare. O seriede facilităţi pentru investiţii sunt disponibile pentru solicitanţii (în special

 întreprinderi mici şi mijlocii) care îndeplinesc anumite criterii şi activează îndiferite sectoare ale economiei.

Pentru România sunt disponibile în jur de 20 miliarde euro pentru 2007 -2013 din Fondurile Structurale (Fondul Social European, Fondul European deDezvoltare Regională) şi Fondul de Coeziune. La acestea se adaugă alocăriledin fondurile complementare, respectiv Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit .

 Aceste fonduri sunt destinate reducerii disparităţilor regionale şi promovăriicoeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene. Utilizarea lor

 vizează sprijinirea proiectelor care se adresează direct nevoilor identicate lanivel local (de exemplu, pentru a ajuta populaţia în dobândirea de noi abilităţisau pentru a contribui la dezvoltarea companiilor existente).

 Accesarea fondurilor europene se face prin Programele operaţionale care

au fost elaborate de către autorităţile competente conform regulamenteloreuropene. Programele operaţionale stabilesc priorităţile de alocare şi oferăinformaţii despre tipul de proiecte nanţate. Solicitanţii de subvenţii trebuie săidentice programele care s-ar potrivi cel mai bine proiectelor lor.

Pentru companii, cele mai relevante programe operaţionale sunt:

• Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”(POS CCE),

• Programul Operaţional Regional (POR),• Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)

La sfârşitul anului 2012, conform datelor publicate de Ministerul FondurilorEuropene , totalul sumelor virate către beneciari a fost de aproximativ 20,9miliarde lei (aproximativ 4,8 miliarde euro), ceea ce corespunde unei absorbţiiinterne de 21,85%. În ceea ce priveşte absorbţia calculată ca plăţi rambursateefectiv de Comisia Europeană, aceasta se situează la 11,47% din alocarea totală

pentru anii 2007-2013. POR înregistrează cel mai ridicat grad de absorbţie, cuplăţi de intermediare de 920,34 milioane euro de la Comisia Europeană.

Page 65: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 65/111

  60

 POS CCEPOS CCE este gestionat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediuluide Afaceri, are un buget de 3,011 miliarde euro şi are ca obiectiv principalcreşterea productivităţii companiilor româneşti. Principalele tipuri de investiţiinanţate sunt:

• Capacitatea de producţie: beneciarii-ţintă sunt întreprinderile mari,mici şi mijlocii, în special din industria prelucrătoare şi din domeniulconstrucţiilor, care trebuie să se modernizeze şi să îşi dezvolte produsele şiprocesele tehnologice.

• Cercetare - dezvoltare: companiile ar putea obţine fonduri UE pentrucercetare industrială şi activităţi de dezvoltare pre-competitivă care să

genereze rezultate de interes economic şi să sprijine transformarea rezul-

tatelor cercetării în produse noi sau îmbunătăţite, tehnologii şi servicii cu ungrad ridicat de cerere pe piaţă. Sunt încurajate diferite forme de colaborare

 între companii şi instituţii de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a intensicaactivităţile acestora în acest domeniu şi de a susţine transferul de tehnologie.Pentru a ridica nivelul de inovare şi competitivitatea pe piaţă şi pentru acrea noi locuri de muncă în domeniul cercetării - dezvoltării, se oferă sprijinpentru dezvoltarea capacităţilor de cercetare în companii. Este nanţatăachiziţionarea de instrumente, echipamente, computere, software etc. nece-

sare pentru activitatea de cercetare - dezvoltare.• Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC): sprijinul nanciar este

 îndreptat spre aplicaţii TIC şi interoperabilitatea acestora, adoptarea desoluţii integrate pentru companii, ceea ce duce la costuri reduse pe termenlung, uşurând astfel accesul pe piaţa internă şi internaţională şi susţinând ogestionare mai ecientă a proceselor. În acelaşi timp, se ţine cont de securi -

tate în creşterea reţelelor electronice, precum şi de adoptarea de soluţii anti-fraudă, pentru a dezvolta un sector eBusiness sigur şi dinamic.

• Energie: POS CCE nanţează proiecte care au ca scop sporirea ecienţeienergiei la nivelul utilizatorului nal, şi promovează anumite tipuri deinvestiţii în instalaţii / echipamente ale operatorilor industriali pentrua realiza economii de energie bazate pe echilibrul energetic. Sunt deasemenea eligibile pentru nanţare investiţiile în instalaţii menite să scadăconsumul de energie al utilizatorilor industriali, şi investiţiile în modern-

izarea şi construirea de noi capacităţi de producţie pentru energie şi încăl-

zire prin valoricarea surselor regenerabile de energie.

Page 66: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 66/111

61  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Conform calendarului orientativ al lansării operaţiunilor din cadrul POS CCE, în 2013 este disponibilă schema de sprijin pentru integrarea companiilor înlanţurile de furnizori sau clustere.

Pentru detalii, consultaţi site-ul Organismului Intermediar pentru IMM http://oiimm.mimmcma.ro/.

 PORPOR este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi AdministraţieiPublice, are un buget total de aproximativ 4,4 miliarde euro şi urmăreştereducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunilemai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, prin îmbunătăţirea condiţiilor deinfrastructură şi a mediului de afaceri.

Proiectele nanţate prin POR urmăresc, între altele, dezvoltarea durabilăa structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională; crearea,dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valoricarearesurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice; reabilitareasiturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi.

Conform calendarului orientativ al lansării operaţiunilor din cadrul POR, în 2013 este disponibilă schema de nanţare privind crearea, dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valoricarea resurselor naturaleşi creşterea calităţii serviciilor turistice – doar pentru regiunile Sud-Vest Olteniaşi Centru.

Pentru detalii, consultaţi site-ul Autorităţii de Management pentru POR dincadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice http://

 www.inforegio.ro/.

 PNDRPNDR este gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, areun buget de 8,022 miliarde euro şi sprijină restructurarea şi modernizareaprocesării şi comercializării produselor agricole şi forestiere, respectândprincipiile de dezvoltare durabilă. Priorităţi ale programului sunt şi promovareainvestiţiilor în exploataţiile agricole, atât în sectorul de creştere a legumelorcât şi în sectorul de creştere a animalelor, pentru construcţiile noi şi / saumodernizarea construcţiilor agricole existente, ca parte a exploataţiei, precumşi utilităţile aferente, achiziţionarea de noi echipamente şi utilaje şi îninţareade plantaţii.

Page 67: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 67/111

  62

Conform calendarului orientativ al lansării operaţiunilor din cadrul POR, în2013 este disponibilă schema de nanţare privind îninţarea grupurilor deproducători.

Pentru detalii, consultaţi site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şiPescuit: http://www.apdrp.ro.

 Alte Fonduri europene disponibile

Cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare

tehnologică (PC7)

Programul este principalul instrument de nanţare pentru cercetare al UniuniiEuropene, în perioada 2007 - 2013. Sprijinul se acordă pentru întreaga gamăde activităţi de cercetare desfăşurate în cooperare transnaţională, de la

proiecte şi reţele de colaborare până la coordonarea programelor de cercetare.Programul se concentrează pe nouă domenii tematice: sănătate; alimentaţie;agricultură şi biotehnologie; tehnologii de informare şi comunicare; nano-ştiinţă, nanotehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie; energie; mediuşi schimbări climatice; transport şi aeronautică; ştiinţe socio-economice şiumaniste; spaţiu şi securitate.

Programul Cultura 2007-2013

Prin Programul Cultura sunt sprijinite proiectele culturale din domenii precumpatrimoniu, arte vizuale, artele spectacolului, carte şi lectură, traduceriliterare.

În urma Summit-ului european privind Cadrul Financiar Multianual al UniuniiEuropene pentru perioada 2014-2020, România are alocată suma de 39,8miliarde de euro, din care: 17,5 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună,21,8 miliarde euro pentru Politica de Coeziune şi 0,5 miliarde euro pentrualte măsuri (de exemplu, populaţia dezavantajată din zonele rurale). NoulCadru Financiar Multianual, inclusiv prevederile referitoare la alocările pentruRomânia, va intra în vigoare odată cu aprobarea acestuia de către ParlamentulEuropean.

PwC vă poate oferi servicii complete de consultanţă cu privire la stimulentescale pentru investiţii, subvenţii de la UE şi alte forme de ajutor de stat şifonduri nerambursabile. Consilierea şi suportul sunt disponibile atât pentrunoii investitori multinaţionali, cât şi pentru companiile româneşti. Graţieexperienţei dobândite de-a lungul multor ani şi reţelei extinse de persoanede contact disponibile, vă putem oferi analize vaste şi informaţii despreoportunităţile de nanţare existente, precum şi sprijin important în aplicarea,pregătirea şi implementarea proiectelor.

Page 68: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 68/111

63  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

5. Impozite locale şi alte impozite

 Impozite locale

Impozitele locale cuprind următoarele: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren,impozitul pe mijloacele de transport, taxele de înmatriculare, înregistrare,taxele pentru eliberarea certicatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentrufolosirea mijloacelor de promovare şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxahotelieră.

Consiliile locale pot majora cotele impozitelor locale de mai sus cu cel mult20% pe an peste plafonul legal, cu excepţia sub-categoriilor de impozite pentru vehiculele grele de transport.

Impozitul pe clădiri

În cazul clădirilor deţinute de persoane zice, cota de impozitare este de 0,1%şi se aplică valorii impozabile a clădirii stabilită în funcţie de structură, zonă şirangul localităţii.

Se prevăd anumite ajustări ale bazei de impozitare pentru locuinţe, clădiri vechi etc.

De asemenea, impozitul se majorează în funcţie de numărul de clădirideţinute de persoanele zice, cu excepţia celor care deţin în proprietate clădiridobândite prin succesiune legală.

În cazul clădirilor deţinute de persoane juridice, cota de impozit se stabileştede către consiliul local şi este cuprinsă între 0,25% şi 1,5% din valoarea deintrare a clădirii, ajustată cu valoarea lucrărilor de reconstrucţie, consolidare,

modernizare, modicare, extindere şi de reevaluare, dacă este cazul.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota de impozit va stabilităastfel:

•  între 10% si 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimiitrei ani;

•  între 30% si 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimiicinci ani.

Page 69: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 69/111

  64

Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează încursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar aclădirii.

Consiliul local poate acorda scutire de plată a impozitului pe clădiri sau oreducere a acestuia pe o perioadă de minimum şapte ani pentru proprietariiapartamentelor şi imobilelor care au realizat lucrări de reabilitare energetică pecheltuială proprie.

De asemenea, se pot acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri pe operioadă de cinci ani consecutivi pentru proprietarii care execută lucrări decreştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

 Valoarea impozabilă a clădirilor amortizate integral se reduce cu 15%.

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două tranşe egale, până la data de31 martie şi respectiv 30 septembrie. Ca regulă generală, consiliul local poatehotărî să acorde o reducere de până la 10% la impozitul pe clădiri, dacă acestaeste plătit în avans pentru întregul an, până la data de 31 martie a anuluirespectiv.

Impozitul pe teren

Proprietarii de terenuri sunt obligaţi la plata impozitului pe teren, care este

stabilit la o sumă xă pe metrul pătrat, în funcţie de rangul localităţii în careeste situat terenul şi de zona şi / sau categoria de folosinţă a acestuia, conformclasicării realizate de consiliul local.

Nu se datorează impozit pe suprafaţa de teren acoperită de o clădire.

Ca şi impozitul pe clădiri, impozitul pe teren se plăteşte anual, în două tranşeegale, până la data de 31 martie şi respectiv 30 septembrie, iar pentru plata

 în avans, până la data de 31 martie, a impozitului datorat de persoanele zice

pentru un an întreg se poate acorda o reducere de până la 10%.În cazul persoanelor zice şi juridice care încheie contracte de ducie,impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale duciare sunt plătite decătre duciar.

 Alte impozite

 Alte impozite includ contribuţia pentru nanţarea unor cheltuieli de sănătate,contribuţia persoanelor juridice pentru persoanele şomere cu dizabilităţi, taxa

pentru licenţa de exploatare a jocurilor de noroc etc.

Page 70: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 70/111

65  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Contribuţia pentru nanţarea unor cheltuieli de sănătate

Furnizorii de servicii publicitare care realizează încasări din activităţipublicitare la produse din tutun şi băuturi alcoolice contribuie la nanţareaunor cheltuieli de sănătate cu o cotă de 12% din valoarea acestor încasări.

Există de asemenea şi o cotă a acestei contribuţii datorată de producătorii şiimportatorii de produse din tutun, după cum urmează:

• ţigarete: 10 euro / 1.000 bucăţi;

• ţigări şi ţigări de foi: 10 euro / 1.000 bucăţi;

• tutun destinat fumatului: 13 euro / kg.

Producătorii şi importatorii de băuturi alcoolice, altele decât berea, vinul, altebăuturi fermentate şi produse intermediare trebuie la rândul lor să contribuiecu suma de 200 euro / hectolitrul de alcool sau de 2 euro / litrul de alcool pur.

Page 71: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 71/111

Capitolul III:

 Impozitele indirecte

  66

Page 72: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 72/111

67   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Principii generaleOperaţiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care îndeplinesc următoarelecondiţii:

• reprezintă o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plată sau o operaţiuneasimilată acestora;

• se consideră că locul livrării / prestării se aă în România;

• sunt realizate de persoane impozabile;• sunt rezultatul unor activităţi economice.

Importurile de bunuri, achiziţiile intracomunitare şi operaţiunile asimilateachiziţiilor intracomunitare se încadrează în sfera de aplicare a TVA.

O persoană impozabilă este considerată stabilită din perspectiva TVA la sediulactivităţii economice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esenţialeprivind managementul său şi unde îşi exercită funcţiile sale centrale. Totodată,

o persoană nerezidentă este considerată stabilită în România din perspectivaTVA dacă are un sediu x, respectiv dacă dispune în România de sucienteresurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi prestăride servicii impozabile.

Locul livrării bunurilor şi al prestării serviciilor (şi implicit locul de taxare cuTVA) se determină în funcţie de aceleaşi reguli de teritorialitate prevăzute deDirectiva 112 / 2006 şi Directiva 8 / 2008 valabile la nivelul UE.

Comerţul intracomunitarLivrarea de bunuri ce sunt transportate din România în alt stat membru UEreprezintă o livrare intracomunitară de bunuri, care este scutită de TVA înanumite condiţii. În oglindă, achiziţiile intracomunitare de bunuri realizate înRomânia sunt supuse TVA prin mecanismul taxării inverse.

 Avansurile încasate / plătite aferente livrărilor / achiziţiilor intracomunitarenu se mai declară în decontul de TVA, şi nici în declaraţia recapitulativă. Pentruavansurile încasate în legătură cu livrări intracomunitare de bunuri, furnizorul

nu are obligaţia de a emite facturi. Totuşi, în situaţia în care, prin opţiune,se vor emite facturi pentru avansurile încasate / plătite aferente livrărilor /

1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Page 73: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 73/111

  68

achiziţiilor intracomunitare, acestea se vor declara în decontul de TVA şi îndeclaraţia recapitulativă.

Tranzacţiile cu mijloace de transport noi, produse accizabile şi vânzările la

distanţă sunt supuse unor regimuri speciale.Persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA în România (de exemplu,persoanele zice, instituţiile publice) şi care achiziţionează intracomunitarmijloace de transport noi au obligaţia de a depune un decont special de TVA şi de a plăti TVA înainte de înmatricularea acestor mijloace de transport înRomânia.

 Vânzările la distanţă reprezintă livrări de bunuri către persoane neînregistrate în scopuri de TVA, stabilite în alt stat membru UE, dacă transportul bunuriloreste realizat de vânzător. Acestea vor supuse TVA în Statul Membru dedestinaţie, dacă valoarea totală a vânzărilor la distanţă efectuate de cătrefurnizor depăşeşte un plafon xat de către Statul Membru de destinaţie. Încazul României plafonul este de 65.000 euro pe an.

 Importul de bunuri

TVA aferentă bunurilor importate se achită în continuare în vamă până ladata de 31 decembrie 2016, cu excepţia persoanelor impozabile înregistrate

 în scopuri de TVA care obţin un certicat de amânare de la plata TVA pentruimporturi, eliberat de autorităţile vamale. Plafonul privind valoarea minimăa importurilor pentru obţinerea certicatului de amânare de la plata TVA este de 100 milioane lei în ultimele 12 luni anterioare celei în care se solicităcerticatul sau în anul calendaristic precedent. În acest caz, TVA nu se plăteşte

 în vamă, ci se înregistrează în decontul de TVA, atât ca taxă deductibilă, câtşi ca taxă colectată. Începând cu 1 ianuarie 2017 această facilitate se va aplicatuturor persoanelor înregistrate în scopuri de TVA.

Sunt scutite de la TVA la import bunurile a căror livrare în România este înorice situaţie scutită de TVA în interiorul ţării (de exemplu, importul de bunuriurmat de plasarea într-un antrepozit de TVA).

Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri simplicate de vămuire eliberată de un alt Stat Membru sau care efectuează importuri debunuri pentru care TVA se datorează în România şi pentru care nu au obligaţiade a depune declaraţii vamale de import vor plăti TVA datorată pentruimporturile de bunuri în România, pe baza unei declaraţii de import pentruTVA şi accize.

Page 74: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 74/111

69  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Baza de impozitare în scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea în vamă, la care se adaugă taxele vamale, accizele (dacă există) şi cheltuielileauxiliare, de exemplu, comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şiasigurare înregistrate ulterior intrării bunurilor în România şi până la prima

destinaţie a acestora, precum şi cheltuielile care decurg din transportul cătrealt loc de destinaţie din Comunitate, în cazul în care locul respectiv estecunoscut la momentul importului.

Transferul unei afaceri nu este operaţiune cuprinsă în sfera de

aplicare a TVA 

Orice tip de transfer, total sau parţial, de active (transferul unei afaceri,indiferent de formă) ce formează o structură de afaceri independentă capabilăsă desfăşoare o activitate economică în mod independent nu este consideratlivrare de bunuri, dacă beneciarul este persoană impozabilă. În plus,beneciarul este considerat succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustareadreptului de deducere a TVA.

 Persoana impozabilă stabilită în RomâniaPersoana impozabilă este orice persoană care desfăşoară activităţi economice,

 în mod independent, indiferent de loc şi de scopul sau rezultatul acestoractivităţi, precum şi orice persoană juridică neimpozabilă înregistrată în

scopuri de TVA.Orice persoană zică ce efectuează o livrare de mijloace de transport noi (celeaate în cel mult şase luni de la darea în folosinţă sau care nu au parcurs maimult de 6.000 de kilometri) sau care vinde proprietăţi imobiliare (în cadrulunei activităţi economice continue) este considerată de asemenea persoanăimpozabilă.

O persoană impozabilă este stabilită în România dacă are sediul activităţiieconomice sau un sediu x în România.

O persoană impozabilă cu sediul activităţii economice în afara României areun sediu x în România dacă dispune de suciente resurse tehnice şi umanepentru a efectua / primi în mod regulat livrări de bunuri şi / sau prestări deservicii impozabile.

 Prestarea de serviciiÎn cazul serviciilor prestate de persoane impozabile către alte persoaneimpozabile, locul de impozitare va locul în care beneciarul are sediul

activităţii economice, sediul x, domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.

Page 75: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 75/111

  70

În cazul serviciilor prestate de persoane impozabile către persoaneneimpozabile, locul de impozitare va locul în care prestatorul îşi are sediulactivităţii economice, sediul x, domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită de lacare sunt prestate serviciile.

Există şi servicii care fac excepţie de la regulile de bază, pentru care loculimpozitării se va determina în funcţie de reguli specice (de exemplu, locul

 în care sunt situate bunurile imobile pentru prestări de servicii în legăturăcu bunurile imobile, locul în care mijlocul de transport este pus la dispoziţiaclientului pentru închirieri pe termen scurt, locul prestării efective pentruserviciile de catering).

Locului impozitării cu TVA a anumitor servicii prestate către beneciari -

persoane impozabile din afara UE va locul utilizării şi exploatării efective aserviciilor. Astfel de servicii sunt serviciile accesorii transportului, lucrărileasupra / evaluările bunurilor mobile corporale şi transportul local de bunuri.

Consolidarea poziţiei de TVAÎncepând cu 1 februarie 2012, companiile independente din punct de vedere

 juridic dar aate în strânsă legătură din punct de vedere nanciar, economic şiorganizatoric pot opta pentru constituirea unui grup scal, atât timp cât suntadministrate de către acelaşi organ scal competent. Totuşi, tranzacţiile între

membrii grupului vor în continuare în sfera de aplicare a TVA.

 Înregistrarea în scopuri de TVAÎnregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA în România se poateface prin:

•  înregistrarea în scopuri de TVA a companiilor stabilite în România;

•  înregistrarea specială în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare (deexemplu, instituţiile publice, societăţile de asigurări);

•  înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile nestabilite / stabi-

lite în UE prin numirea unui reprezentant scal în scopuri de TVA;

•  înregistrarea directă în scopuri de TVA doar a persoanelor impozabile stabi-

lite în UE.

O societate românească poate obligată să se înregistreze în scopuri de TVA şi în alte state membre UE în care desfăşoară anumite operaţiuni (de exemplu,achiziţii intracomunitare de bunuri, deţinerea unui stoc de bunuri în alt StatMembru).

Page 76: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 76/111

71  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Persoanele impozabile stabilite în România care primesc / expediază pentruprelucrare bunuri mobile corporale din sau în alt Stat Membru nu au obligaţiaraportării tranzacţiilor, iar proprietarul din celălalt Stat Membru nu va aveaobligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România, dacă, în urma prelucrării:

• rezultă deşeuri valoricabile sau nu, care nu părăsesc teritoriul României /celuilalt Stat Membru;

• bunurile se distrug sau produsele obţinute care sunt degradate calitativ orinu corespund exigenţelor calitative impuse de beneciar sunt distruse peteritoriul României / altui Stat Membru din dispoziţia proprietarului.

Persoanele impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în

România vor putea solicita înregistrarea pentru importuri de bunuri, precumşi în cazul vânzării sau închirierii de bunuri imobile (dacă se optează pentrutaxare).

Organele scale pot să anuleze înregistrarea în scopuri de TVA din ociu, încazul în care contribuabilul se aă într-una din următoarele situaţii:

• este declarat inactiv sau a intrat în inactivitate temporară;

• administratorii / asociaţii au înscrise anumite infracţiuni în cazierul scal;

• nu a depus nici un decont pe parcursul unui semestru calendaristic;

•  în deconturile depuse pe un semestru nu au fost evidenţiate achiziţii debunuri / servicii, şi nici livrări de bunuri / prestări de servicii.

 Pragul de înregistrare în scopuri de TVA pentru persoaneleimpozabile stabilite în RomâniaCifra de afaceri anuală pentru înregistrarea în scopuri de TVA este echivalentul

 în lei al sumei de 65.000 euro.

La calcularea cifrei de afaceri se includ şi veniturile obţinute din operaţiuniscutite fără drept de deducere. Totuşi, în calculul cifrei de afaceri nu se includ

 veniturile obţinute din vânzarea de active xe (corporale sau necorporale) şidin livrările intracomunitare de mijloace de transport noi.

Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în cursul unui ancalendaristic nu depăşeşte plafonul de scutire de 65.000 euro poate solicitascoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA între data

de întâi şi 10 a ecărei luni următoare perioadei scale utilizate (lună sautrimestru).

Page 77: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 77/111

  72

Dacă, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA,persoana impozabilă depăşeşte plafonul de 65.000 euro, aceasta va solicita

 înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care aatins sau a depăşit acest plafon.

 Exigibilitatea sau când se datorează TVAExigibilitatea TVA intervine la data livrării bunurilor / prestării serviciilor, cuanumite excepţii.

Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare (LIC) intervine la data emiteriifacturii, sau la data emiterii autofacturii sau în cea de-a cincisprezecea zi a luniiurmătoare celei în care se efectuează LIC, dacă o factură / autofactură nu a fostemisă până la această dată.

Sistemul de plată a TVA la încasareÎncepând cu 1 ianuarie 2013, a fost introdus sistemul de plată a TVA la încasare;acesta presupune amânarea exigibilităţii taxei până la momentul încasăriicontravalorii bunurilor livrate / serviciilor prestate. Totodată, dreptul dededucere la beneciarii livrărilor / prestărilor se amână până la data efectuăriiplăţii prin bancă.

Sistemul de plată a TVA la încasare este obligatoriu atât pentru contribuabilii

cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei înregistrată în anulcalendaristic precedent, cât şi pentru companiile nou îninţate. Sistemul nuse aplică în cazul contribuabililor care fac parte dintr-un grup scal, în cazuloperaţiunilor efectuate între părţi aliate, şi nici în cazul plăţilor prin numerarsau al contribuabililor care depăşesc plafonul anterior menţionat.

În situaţia în care facturile emise de contribuabilii obligaţi la aplicareasistemului TVA la încasare nu au fost încasate în termen de maximum 90 de zilecalendaristice calculate de la data emiterii facturii sau de la termenul legal de

emitere a facturii (în cazul în care nu a fost emisă o factură), exigibilitatea TVA intervine în cea de a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturii sau de latermenul legal de emitere a acesteia.

Sistemul de plată a TVA la încasare nu se aplică pentru tranzacţiile scutite,pentru cele supuse regimurilor speciale (de exemplu, regimul pentru agenţiilede turism, bunuri second-hand, opere de artă, aurul de investiţii), şi nici pentrucele supuse taxării inverse. Sistemul nu se aplică nici în cazul operaţiunilorintracomunitare, al importurilor şi exporturilor.

Page 78: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 78/111

73  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Baza de impozitare

Baza de impozitare a TVA cuprinde tot ceea ce constituie contrapartidaobţinută de la furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, la care seadaugă impozitele şi taxele şi cheltuielile accesorii, de exemplu, comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor /prestator cumpărătorului sau beneciarului.

Baza de impozitare a TVA nu cuprinde: rabaturile, remizele, riturnele,sconturile şi alte reduceri de preţ, sumele reprezentând daune-interese stabiliteprin hotărâre judecătorească sau dobânzile pentru plăţi cu întârziere.

Se va utiliza valoarea de piaţă pentru a determina baza de impozitare aferentălivrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii între părţi aliate atunci când:

• contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneciarul livrăriisau al prestării nu are drept integral de deducere;

• contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, furnizorul / prestatorulnu are drept integral de deducere şi livrarea / prestarea este scutită fărădrept de deducere;

• contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul / presta-

torul nu are drept integral de deducere.

Cotele TVA

Cota standard

Începând cu data de 1 iulie 2010 cota standard de TVA este de 24% şi se aplicătuturor livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, inclusiv importurilor,pentru care nu se aplică scutiri (cu sau fără drept de deducere) sau una dintrecotele reduse de TVA. În acelaşi timp, cotele reduse de TVA (5% şi 9%) rămânneschimbate şi se aplică pentru livrările de bunuri / prestările de servicii de

mai jos.Cote reduse

Cota redusă de 9% se percepe pentru medicamentele de uz uman şi veterinar,cărţi, ziare şi periodice, cazarea la hoteluri sau în locaţii cu rol similar, biletede cinema, taxele de intrare la muzee, monumente istorice, grădini zoologice şigrădini botanice, târguri şi expoziţii, furnizarea de manuale şcolare, de protezeşi produse ortopedice.

Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuinţelor care fac obiectulpoliticii sociale, inclusiv cămine de bătrâni şi pensionari, case de copii şi centre

Page 79: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 79/111

  74

de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, inclusiv clădiri şi părţiale acestora livrate ca locuinţe, în anumite condiţii. Astfel, cota redusă de 5%se aplică şi în cazul livrării de locuinţe ce au o suprafaţă utilă de maximum 120mp şi o valoare ce nu depăşeşte suma de 380.000 lei.

ScutiriScutirea cu drept de deducere

Există de asemenea operaţiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferentăachiziţiilor:

• livrările de bunuri expediate sau transportate în afara UE, transporturile şiserviciile aferente;

• livrările intracomunitare de bunuri;• transporturile internaţionale de pasageri;

• plasarea bunurilor în zone libere şi antrepozite libere;

• livrările de bunuri către şi în antrepozite vamale, antrepozite TVA şiserviciile aferente;

• livrările de bunuri plasate în regimuri vamale suspensive;

• prestările de servicii în legătură cu bunuri plasate în regimuri vamale

suspensive;• livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru misiunile diplomatice,

organizaţiile internaţionale şi forţele NATO.

Scutirea fără drept de deducere

Scutirea de TVA fără drept de deducere se aplică unei serii de activităţi ceinclude activităţile bancare, nanciare şi de asigurări. Totuşi, anumite serviciinanciare vor supuse TVA la cota de 24% (de exemplu, operaţiunile de

factoring, recuperarea creanţelor, administrarea şi depozitarea anumitor titluride valoare).

Scutirea de TVA fără drept de deducere se aplică şi activităţilor medicale,de protecţie socială şi educative, dacă acestea sunt desfăşurate de unităţiautorizate.

Livrarea ulterioară a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxeiaferente achiziţiei a fost limitat se efectuează în regim de scutire de TVA.

Operaţiunile de închiriere şi leasing de bunuri imobile, precum şi livrarea declădiri vechi, sunt scutite de TVA fără drept de deducere.

Page 80: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 80/111

75  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Livrarea unei clădiri noi înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a clădirii. Oclădire nouă cuprinde şi orice construcţie transformată sau parte transformatăa unei construcţii, în cazul în care costul transformării, exclusiv taxa, se

ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei sau a părţii dinconstrucţie, astfel cum este stabilită aceasta printr-un raport de expertiză,exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării.

Livrarea de terenuri neconstruibile este, la rândul său, o operaţiune scutită dela plata TVA.

Totuşi, există opţiunea de taxare a operaţiunilor constând în livrarea deconstrucţii vechi sau terenuri neconstruibile sau închirierea / leasing-ul de

bunuri imobile. Opţiunea se exercită prin depunerea unei noticări scrise laorganele scale competente.

 Deducerea TVAOrice persoană impozabilă are dreptul să deducă TVA aferentă achiziţiilor,dacă acestea sunt destinate efectuării de operaţiuni taxabile.

TVA deductibilă pentru cheltuielile angajate în scopul operaţiunilorpremergătoare începerii unei activităţi taxabile (cheltuieli de constituire,achiziţii de stocuri etc.) poate dedusă retroactiv, după îndeplinirea tuturorcondiţiilor de deductibilitate a taxei, pe o perioadă de maximum cinci ani.

Justicarea deducerii taxei se poate face şi pe baza facturilor transmise pe caleelectronică.

Companiile ce deţin o autorizaţie unică pentru proceduri simplicate de vămuire eliberată de un alt Stat Membru sau care efectuează din perspectivaTVA importuri de bunuri în România pentru care nu au obligaţia de a depunedeclaraţii vamale de import pot deduce taxa datorată pentru importul de

bunuri pe baza declaraţiei de import pentru TVA şi accize.

Beneciarul unei operaţiuni nu va avea dreptul să deducă taxa înscrisă în moderonat într-o factură, dacă operaţiunea aferentă respectivei facturi este scutităfără drept de deducere.

Plătitorii de TVA cu regim mixt

Dacă o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA efectuează atâtoperaţiuni impozabile, cât şi operaţiuni scutite fără drept de deducere, „TVA 

deductibilă” poate recuperată conform următoarelor criterii:

• taxa atribuibilă direct tranzacţiilor taxabile –integral deductibilă;

Page 81: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 81/111

  76

• taxa atribuibilă direct tranzacţiilor scutite – integral nedeductibilă;

• taxa aferentă atât tranzacţiilor taxabile, cât şi celor scutite - se aplică pro ratapentru a determina TVA de dedus.

Pro-rata se determină ca raport între:

• suma totală, fără TVA, a livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii carepermit exercitarea dreptului de deducere, cuprinzând subvenţiile legatedirect de preţ, la numărător; şi

• suma totală, fără TVA, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a livrărilor debunuri şi prestărilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului dededucere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului saubugetele locale, acordate în scopul nanţării operaţiunilor scutite fără dreptde deducere sau operaţiunilor care nu se aă în sfera de aplicare a TVA.

 Valoarea vânzărilor bunurilor de capital, precum şi valoarea altor operaţiunidesfăşurate ocazional (de exemplu, leasing, închirieri de bunuri imobile), nueste inclusă la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeşte la următoarea unitate înfavoarea persoanei impozabile (de exemplu, de la 4,1 % la 5%).

TVA nedeductibilă

TVA aferentă bunurilor şi serviciilor ce nu sunt achiziţionate în scop comercialeste nedeductibilă, la fel ca TVA aferentă achiziţiilor de băuturi alcoolice şiţigarete.

Beneciarii care achiziţionează bunuri şi / sau servicii de la contribuabilideclaraţi inactivi, după data la care aceştia au fost declaraţi inactivi, nu voravea drept de deducere a TVA aferentă achiziţiilor respective, cu excepţiaachiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită.

Deductibilitatea TVA în cazul achiziţiilor de vehicule şi /

sau al achiziţiilor de bunuri şi servicii în legătură directă cu

funcţionarea vehiculelor (de exemplu, combustibil, servicii

reparaţii etc.) 

Deductibilitate integrală

• În cazul vehiculelor utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţiieconomice şi al celor utilizate în scopul activităţilor exceptate specicmenţionate în lege (pentru servicii de urgenţă, pentru închiriere, utilizate decătre agenţii de vânzări etc.) se aplică regulile generale de deducere a TVA.

Page 82: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 82/111

77   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• În vederea exercitării dreptului de deducere persoana impozabilă trebuiesă facă dovada utilizării exclusive a vehiculelor în scopul desfăşurăriiactivităţilor economice, inclusiv în cazul activităţilor economice exceptateprevăzute de lege, prin deţinerea unor documente / informaţii prevăzute de

lege pentru deducerea TVA (obiect de activitate, foi de parcurs etc.).

Deductibilitate limitată la 50%

• În cazul vehiculelor utilizate atât pentru desfăşurarea activităţiloreconomice, cât şi pentru folosul personal (utilizare mixtă) sau pentru altescopuri decât in folosul activităţii economice, se aplică limitarea la 50% adreptului de deducere a TVA.

Deducerea TVA pentru bunurile de capitalSchimbarea destinaţiei iniţiale a unui bun de capital (de exemplu, a unui mijlocx sau a unui bun mobil) prin utilizarea respectivului activ pentru operaţiunice dau drept de deducere într-o proporţie diferită de cea stabilită iniţialatrage ajustarea dreptului de deducere în perioada scală în care intervineevenimentul care generează ajustarea. Ajustările se vor efectua pentru acelaşibun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare, ori de câte ori aparrespectivele evenimente.

Dreptul de deducere se păstrează în cazul persoanei impozabile ce deţine unimobil în curs de execuţie, care nu se mai nalizează din cauze ce nu depind de voinţa sa.

TVA deductibilă nu se ajustează pentru bunurile de capital a căror duratănormală de funcţionare este mai mică de cinci ani.

Nu se va ajusta taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în situaţia în careprevederile unui act normativ impun casarea acestora.

 Ajustarea TVA deductibilă pentru servicii şi bunuri, altele decâtbunurile de capital

Nu se aplică regulile privind livrarea către sine sau ajustarea taxei deductibile în cazul casării de active corporale xe, altele decât bunurile de capital.

Contribuabilii a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată vor ajustataxa aferentă activelor corporale xe pentru valoarea rămasă neamortizată sau,după caz, proporţional cu perioada rămasă din perioada de ajustare.

Page 83: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 83/111

  78

 Bunuri lipsăÎncepând cu 1 ianuarie 2013, nu se mai auto-colectează TVA pentru bunurilelipsă din gestiune, distruse, pierdute ori furate, perisabilităţi, şi nici pentrubunurile de natura stocurilor degradate calitativ, ci, cu anumite excepţii, se vaajusta TVA aferentă achiziţiei de bunuri de natura celor menţionate mai sus.

 Măsuri de simplicarePentru tranzacţiile de vânzare-cumpărare care au ca obiect deşeurile saumaterialul lemnos,efectuate între persoanele impozabile înregistrate înscopuri de TVA în România, taxa nu este plătită efectiv, ci doar menţionată decumpărători în decontul TVA atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă.

Până la data de 31 mai 2013, măsurile de simplicare se aplică şi pentru

livrările de cereale şi plante tehnice, respectiv: grâu, alac, secară, orz, porumb,soia, rapiţă, oarea soarelui, sfeclă de zahăr. Există probabilitatea prelungiriiacestui termen, cu acordul Comisiei Europene.

Măsurile de simplicare se aplică şi pentru transferul de certicate de emisii degaze cu efect de seră. În consecinţă, pentru tranzacţiile cu astfel de certicate

 între persoane înregistrate în scopuri de TVA în România, beneciarii vor aveaobligaţia plăţii TVA prin aplicarea mecanismului taxării inverse.

Dacă organele de inspecţie scală constată neaplicarea măsurilor desimplicare în cazul unor operaţiuni, iar furnizorul / prestatorul şi / saubeneciarul se aă situaţie de insolvenţă, de insolvabilitate, inactivitate,suspendare sau radiere din registrul comerţului ori în situaţia anulării coduluide înregistrare în scopuri de TVA, potrivit legii, se va menţine regimul normalde taxare în baza condiţiilor prevăzute de lege.

Obligaţiile de raportare privind TVAPerioada scală

Ca regulă generală, perioada scală este luna calendaristică. Pentru persoaneleimpozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri la sfârşitulanului anterior nu a depăşit 100.000 de euro, perioada scală este trimestrulcalendaristic.

Pentru persoanele impozabile care au ca perioadă scală trimestrulcalendaristic perioada scală devine luna calendaristică în cazul în carepersoana impozabilă efectuează în cursul anului calendaristic precedent unasau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

Page 84: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 84/111

79  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Facturarea

Facturile pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii interne trebuieemise cel târziu în cea de-a 15 a zi a lunii următoare celei în care are loclivrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. TVA aferentă livrărilor / prestărilor

trebuie raportată în luna în care are loc livrarea / prestarea.

Factura trebuie să conţină informaţiile minime cerute de lege, prevăzute şi înDirectiva 112 / 2006.

Persoanele impozabile au şi posibilitatea de a emite facturi centralizatoare saufacturi în numele furnizorului / prestatorului, şi de a emite şi arhiva facturile cuajutorul mijloacelor electronice. Din perspectiva TVA, semnarea şi ştampilareafacturilor nu mai este obligatorie.

Începând cu 1 ianuarie 2013, au fost introduse norme noi privind facturarea,ce stabilesc un tratament egal pentru facturile pe suport de hârtie şi celeelectronice care îndeplinesc aceleaşi condiţii. Astfel, orice documente saumesaje pe suport de hârtie sau în format electronic sunt considerate facturidacă îndeplinesc condiţiile minime obligatorii privind facturarea.

Facturile emise pentru operaţiunile impozabile în România vor respectaregulile naţionale aplicabile, iar în cazul facturilor emise pentru operaţiunileimpozabile în alt Stat Membru se vor respecta regulile aplicabile în acel StatMembru.

S-au introdus noi elemente de inclus obligatoriu în facturi. De exemplu, dacăbeneciarul este persoana obligată la plata taxei, pe facturi se va înscriemenţiunea “taxare inversă”; dacă se aplică regimul special pentru agenţii deturism, menţiunea “regimul marjei – agenţii de turism”, iar în cazul în carefactura este emisă de beneciar în numele şi contul furnizorului, menţiunea„autofactură” etc.

În cazul facturilor electronice, autenticitatea originii şi integritatea conţinutuluipot garantate şi prin controale de gestiune care să stabilească o legăturădirectă între o operaţiune, factura aferentă şi alte documente emise în legăturăcu acea operaţiune.

Evidenţa operaţiunilor

Persoanele impozabile trebuie să ţină evidenţe complete şi detaliate pentrucalculul obligaţiilor de plată aferente TVA.

Deconturile de TVA trebuie depuse la autorităţile scale până la data de 25 alunii următoare perioadei scale; TVA de plată este datorată până la aceeaşidată. Decontul TVA trebuie predat şi pe suport electronic (CD).

Page 85: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 85/111

  80

Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA trebuie să plăteascătaxa şi să prezinte un decont special de TVA pentru serviciile achiziţionate dela nerezidenţi, pentru care locul prestării se consideră a în România. Acesteobligaţii trebuie îndeplinite până la data de 25 a lunii următoare celei în care

sunt prestate serviciile.

Declaraţia recapitulativă se depune lunar, până la data de 25 inclusiv a luniiurmătoare livrării / achiziţiei intracomunitare de bunuri sau prestării /achiziţiei de servicii pentru toate operaţiunile intracomunitare efectuate cupersoane impozabile stabilite în alte State Membre, cu anumite excepţii.

Contribuabilii mari şi mijlocii, precum şi sediile secundare ale acestora, auobligaţia depunerii decontului de TVA şi a declaraţiei recapitulative prin

mijloace electronice. Semnarea declaraţiilor se realizează prin utilizareacerticatului digital emis de un furnizor de servicii de certicare.

Persoanele impozabile trebuie să depună şi declaraţii pentru livrările şiachiziţiile taxabile realizate pe teritoriul României pe bază de factură.Declaraţiile se vor depune odată cu decontul, până la data de 25 a luniiurmătoare perioadei pentru care se face raportarea (lună, trimestru, semestrusau an).

Pentru comerţul intracomunitar de bunuri, persoanele impozabile depun şi

declaraţia Intrastat.

Corectarea documentelor

Dacă o persoană impozabilă a facturat în mod eronat fără TVA livrări debunuri / prestări de servicii, iar în urma unei inspecţii scale autorităţile austabilit obligaţii suplimentare de plată privind TVA, persoana impozabilă poaterecupera sumele de TVA de la beneciari prin emiterea unei facturi de corecţie,

 în timp ce beneciarii îşi pot exercita dreptul de deducere în condiţiile stabilitede lege.

 Alte obligaţii

Începând cu 1 august 2010, persoanele impozabile şi persoanele juridiceneimpozabile, care efectuează comerţ intracomunitar cu bunuri şi servicii,au obligaţia înscrierii în „Registrul operatorilor intracomunitari”, altfel codulde înregistrare în scopuri de TVA nu va considerat valabil pentru operaţiuniintracomunitare.

 Rambursarea TVADacă o societate se aă în poziţia de rambursare a TVA, va trebui să bifezerubrica de rambursare a taxei din decontul TVA pentru a solicita efectuarea

Page 86: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 86/111

81  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

rambursării. Există şi posibilitatea reportării soldului TVA de rambursat pentrua acoperi sumele de plată din deconturile viitoare. Cererile de rambursaretrebuie procesate de administraţia nanciară în termen de 45 de zile de ladepunere.

Deconturile de TVA cu sume negative cu opţiune de rambursare se soluţioneazănumai după încadrarea persoanei impozabile de către autorităţile scale într-ocategorie de risc scal (mic, mediu sau mare). Astfel, deconturile de TVA curisc scal mic se soluţionează prin emiterea deciziei de rambursare, cele curisc scal mediu cu analiză documentară, iar deconturile cu risc scal mare cuinspecţie scală anticipată.

Dacă TVA nu este rambursată în termenul stabilit de lege (45 de zile),

persoanele impozabile au dreptul să solicite plata dobânzii pentru sumelerespective, în prezent în valoare de 0,04% pentru ecare zi de întârziere.

Noua procedură de rambursare a TVA achitată în alte State Membre de cătrepersoanele impozabile stabilite în România, pentru importuri şi achiziţii debunuri / servicii, permite depunerea formularelor prin mijloace electronice.Formularele se vor depune prin intermediul portalului electronic pus ladispoziţie de ANAF şi se vor semna în baza certicatului digital emis de unfurnizor de servicii de certicare acreditat.

Rambursarea TVA către persoane impozabile stabilite în UE / în

afara UE

Persoanele impozabile neînregistrate şi care nu au obligaţia înregistrării înscopuri de TVA în România pot cere rambursarea sumelor de TVA achitate

 în România în baza cererii de rambursare transmise pe cale electronicăautorităţilor din Statul Membru în care sunt stabilite.

Cererile vor transmise Statului Membru în care solicitantul este stabilit, cel

târziu până la data de 30 septembrie a anului următor perioadei de rambursare.Termenul de soluţionare a cererilor de rambursare este de patru luni de la dataprimirii cererii de către autorităţile din România, cu posibilitatea prelungirii încazul în care autorităţile scale solicită informaţii suplimentare.

Persoanele impozabile stabilite în afara UE au de asemenea dreptul larambursarea TVA din România, în baza acordurilor de reciprocitate încheiatede România, care în prezent are astfel de acorduri cu Elveţia,Turcia şi Norvegia.Taxele vamale

Page 87: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 87/111

  82

Taxele vamale

Taxele vamale sunt cele precizate în Tariful Vamal Comun al UE. Taxele vamalese exprimă ca o cotă procentuală aplicată asupra valorii în vamă (taxe ad

 valorem) a bunurilor, sau ca sumă xă aplicată valorii în vamă (taxe specice).

Produsele agricole (produsele din capitolele 1 – 24) sunt supuse unei impozitărispecice. Există cazuri (de exemplu, carnea) în care cota taxei vamale este

stabilită în legătură cu preţul CIF al produselor sau cu preţul de intrare. În altecazuri, cota taxei vamale este stabilită prin adăugarea la taxele ad valorem ataxelor adiţionale, de exemplu, cele pentru componente agricole (EA), pentruzahăr (AD S / Z) şi pentru făină (AD F / M).

 Reprezentarea în vamăPersoanele stabilite în afara Comunităţii pot declara bunuri numai prindesemnarea unui reprezentant indirect.

De asemenea, persoanele stabilite în afara Comunităţii pot declara în modocazional bunuri în nume propriu sau printr-un reprezentant direct, cu condiţiaca autorităţile să considere justicat acest fapt.

Persoanele stabilite în Comunitate pot declara bunuri atât în nume propriu, câtşi prin desemnarea unui reprezentant direct sau indirect.

Valoarea în vamă Valoarea în vamă a bunurilor se stabileşte şi se declară de importatori conform

prevederilor legislaţiei vamale comunitare care sunt similare cu cele ale Acordului de evaluare în vamă negociat al Organizaţiei Mondiale a Comerţului(de exemplu, Acordul care se referă la implementarea Articolului VII al

 Acordului GATT).

În cazul tranzacţiilor în lanţ cu bunuri destinate importului, valoarea în vamăpoate stabilită, în anumite condiţii, pe baza preţului oricărei tranzacţii dinlanţ (principiul primei vânzări). Astfel, valoarea în vamă se poate stabili pebaza unui preţ mai scăzut decât cel plătit /datorat de importator (de exemplu,

pe baza preţului primei tranzacţii din lanţ).

2. Operaţiuni vamale şi comerţ

internaţional

Page 88: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 88/111

83  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Valoarea în vamă poate modicată în termen de 12 luni de la data declaraţiei vamale pentru punerea bunurilor în liberă circulaţie, în anumite cazuri (deexemplu, în cazul bunurilor defecte).

În anumite condiţii, se poate stabili valoarea în vamă la import, în ciudalipsei unor elemente care trebuie adăugate la valoarea în vamă şi care nu suntcuanticabile la data importului (de exemplu, licenţe, redevenţe).

 Autorităţile vamale pot efectua controlul valorii în vamă în timpulformalităţilor vamale sau al unui control ulterior (autorităţile vamale au dreptulsă efectueze acest control într-un interval de trei ani de la data importului).

De asemenea, este posibilă recticarea sau invalidarea declaraţiei vamale, dupăcum urmează:

• recticarea declaraţiei vamale înainte de obţinerea liberului de vamă;

• invalidarea declaraţiei vamale, în termen de 90 de zile de la data obţineriiliberului de vamă;

• modicarea după obţinerea liberului de vamă se poate efectua la cerereadeclaranţilor, în termen de trei ani de la data liberului de vamă.

 Agent economic autorizat (AEO)

Operatorii economici care obţin certicarea AEO beneciază de simplicăriprivind procedurile vamale, obţinerea autorizaţiilor vamale şi efectuareaformalităţilor vamale.

Mai mult, societatea deţinătoare a certicării AEO este recunoscută de cătreautorităţile vamale ca o societate de încredere, oferind certitudine privindrespectarea standardelor de siguranţă şi securitate.

 Informaţiile tarifare obligatorii (ITO) / Informaţiile de origine

obligatorii (IOO)Companiile pot obţine decizii de la autorităţile vamale române privindclasicarea tarifară a bunurilor importate, decizii care sunt executorii pentruautorităţile vamale şi care se aplică pe o perioadă de şase ani, ori de câte orisunt importate bunuri identice cu cel descris în ITO.

De asemenea, un tip asemănător de decizie poate obţinut în legătură cuoriginea bunurilor. IOO sunt valabile o perioadă de trei ani.

Page 89: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 89/111

  84

Scutirea temporară de taxe la import Regimul de perfecţionare activă (PA)

Dacă sunt importate în UE (România sau alte state membre) materii prime,

componente sau accesorii în vederea prelucrării şi re-exportului ulterior alproduselor nite în afara UE, scutirea de taxe vamale se poate realiza prin PA.Procesarea cuprinde întregul proces de asamblare şi fabricare. În acest regim,importatorii pot opta e pentru un sistem de suspendare a taxelor vamale (nuse datorează drepturi de import), e pentru un sistem de restituire a taxelor

 vamale (drepturile de import sunt plătite la data importului materiilor prime,dar se pot rambursa la exportul produselor nite). În cazul în care produselecompensatoare plasate în PA – sistemul cu suspendare – sunt puse în liberăcirculaţie în UE, se datorează dobândă compensatorie.

Regimul de perfecţionare pasivă (PP)

Regimul vamal de PP permite ca materiile prime să e procesate în afara UE,iar produsele nite să e re-importate ulterior cu o scutire parţială sau totalăde taxe vamale. Acest regim se aplică şi în cazul bunurilor sau echipamentelorexpediate pentru lucrări de reparaţii şi / sau modernizare.

 Antrepozitarea vamală (AV)

 Antrepozitele vamale reprezintă un regim vamal ce permite suspendarea

temporară a plăţii drepturilor de import pentru bunurile importate din stateextracomunitare şi depozitate în antrepozite până în momentul scoateriiacestora din respectivele antrepozite. Atât bunurile aparţinând entităţilorstrăine, cât şi cele achiziţionate iniţial de titularul român al autorizaţiei de AV pot plasate în regimul AV.

Produsele agricole româneşti pot plasate într-un regim AV în scopuldepozitării până la părăsirea teritoriului comunitar, dacă în continuare seintenţionează exportul acestor produse în afara UE.

 Admiterea temporară (AT)

În cazul bunurilor introduse în România pentru a utilizate temporar, urmândsă e returnate proprietarului extracomunitar, se acordă o scutire totală sauparţială de plată a drepturilor vamale de import. Scutire totală înseamnă căautorităţile vamale nu impun plata unor sume în legătură cu drepturile vamalede import, TVA şi accize, dacă acestea sunt aplicabile. Totuşi, cuantumuldatoriei vamale trebuie garantat. Scutire parţială

 înseamnă că autorităţile vamale vor percepe lunar 3% din taxa vamală,importatorul urmând să asigure o garanţie care să acopere diferenţa. În cazul

Page 90: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 90/111

85  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 în care produsele sunt puse în liberă circulaţie în UE, se datorează dobândăcompensatorie.

 Antrepozitele libere (AL)

Într-un AL bunurile importate pot stocate pe o perioadă nelimitată de timp,plata drepturilor vamale ind suspendată fără să e solicitată garantareaacestora, iar procedura vamală ind simplicată.

Garanţiile pentru bunuri plasate în regimuri vamale suspensive /

economice

Regimurile vamale suspensive / economice necesită depunerea unei garanţiicare să acopere valoarea drepturilor de import. Totuşi, în anumite cazuri,autorităţile vamale pot acorda o exonerare de la garantare, ca de exemplu

pentru bunurile plasate în regim de PA – sistemul cu suspendare.

 Măsuri comercialePentru unele produse agricole, în general UE impune măsuri specice, deexemplu, contingente valorice sau cantitative aplicate importurilor din alte ţări.Pentru un astfel de produs este obligatorie obţinerea unei licenţe de import

 înainte de efectuarea importului.

În plus, este necesară şi obţinerea de licenţe de import / export de la autorităţile

de resort pentru mărfurile considerate potenţial periculoase pentru sănătateaumană sau pentru mediu (de eexemplu, anumite produse chimice, anumitetipuri de deşeuri şi reziduuri), pentru mărfurile a căror destinaţie nală estecontrolată (de exemplu, explozibilii) sau pentru produsele cu dublă utilizare(civilă şi militară).

Page 91: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 91/111

  86

3.1 Produsele accizabile armonizate

Următoarele produse sunt supuse accizelor armonizate:

• alcoolul etilic şi băuturile alcoolice,

• produsele de tutun,

• produsele energetice (de exemplu, benzina fără plumb, motorina, gazul,cărbunii),

• electricitatea.

 Exigibilitatea Accizele se datorează atunci când produsele accizabile sunt eliberate pentruconsum (de exemplu, importate în România, scoase de sub regimul suspensiv).

 Regimul suspensivProdusele accizabile pot produse, transformate, recepţionate şi deţinute în

regim suspensiv de la plata accizelor numai într-un antrepozit scal, pentrucare trebuie să se obţină aprobarea prealabilă a autorităţilor scale.

Produsele accizabile pot depozitate în regim suspensiv de accize doar în:

• antrepozitele scale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia deproduse energetice şi ale persoanelor aliate acestora, în limita unui numărtotal de opt antrepozite de depozitare;

• antrepozitele scale aate în zona aeroporturilor, destinate exclusiv 

alimentării aeronavelor, în baza certicatelor eliberate de autoritateacompetentă în domeniu;

• antrepozitele scale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţiga-

rete şi care deţin o cotă de piaţă mai mare de 5% şi ale persoanelor aliateacestora, în limita unui număr total de două antrepozite de depozitare.

 Antrepozitarii scali români sunt autorizaţi şi pentru circulaţiaintracomunitară a produselor accizabile aate în regim suspensiv. Produseleaccizabile pot de asemenea primite din UE în regim suspensiv de către

destinatarii înregistraţi.

3. Accize

Page 92: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 92/111

87   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

De asemenea, produsele accizabile pot expediate în regim suspensiv dupăce au fost puse în liberă circulaţie de către expeditorul înregistrat (acesteprevederi se aplică şi în cazul deţinătorului unei autorizaţii unice pentruproceduri simplicate de vămuire).

Circulaţia produselor accizabile în regim suspensiv trebuie să se efectueze pebaza documentului administrativ electronic de însoţire (e-DA).

Producerea, deţinerea şi circulaţia produselor accizabile aate în regimsuspensiv sunt supuse obligaţiilor de garantare. Garanţia nu poate mai micădecât cuantumul minim prevăzut de legislaţia în vigoare.

Scutiri

 Alcoolul etilic şi alte produse alcoolice sunt scutite de la plata accizelor dacăsunt denaturate, utilizate în industria alimentară, farmaceutică sau cosmetică.Sunt de asemenea scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produsealcoolice atunci când sunt utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţia caprodusul nit să nu conţină alcool, sau când sunt utilizate ca eşantioane pentruanaliză sau ca teste necesare pentru producţie ori în scopuri ştiinţice.

 Anumite produse energetice supuse controlului mişcării pot achiziţionate în scopuri scutite de la plata accizelor, cu condiţia obţinerii autorizaţiei deutilizator nal şi a garantării plăţii accizelor.

Garanţia pentru circulaţia în regim suspensiv poate constituită şi decătre transportator, de către proprietarul produselor accizabile sau de cătredestinatar, sau poate constituită în comun de două ori mai multe dintrepersoanele implicate în circulaţia produselor accizabile (de exemplu, de cătreantrepozitarul expeditor şi transportator).

Scutirea de accize pentru produsele alcoolice şi produsele energetice poate acordată în anumite cazuri direct pe baza unei autorizaţii de utilizator nal, sau

indirect prin restituire / compensare.

Tutunul prelucrat este de asemenea scutit de accize, atunci când este destinat înexclusivitate testelor ştiinţice şi celor privind calitatea produselor.

 Restituirea accizelorÎn unele cazuri, agenţii economici pot solicita restituirea accizelor plătite (deexemplu, acciza plătită pentru bunurile eliberate pentru consum în România,dar a căror destinaţie este consumul în alte State Membre, acciza plătită

pentru bunurile eliberate pentru consum şi returnate apoi antrepozitului scalautorizat pentru producţie pentru a reciclate, reprocesate sau distruse, acciza

Page 93: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 93/111

  88

plătită pentru produse achiziţionate din UE sau importate şi returnate apoifurnizorului).

 Reglementări speciale

Înainte de a eliberate pentru consum în România, produsele intermediare,alcoolul etilic şi produsele din tutun sunt supuse marcării, cu excepţiileprevăzute de lege. Responsabilitatea marcării revine antrepozitarilor scali,destinatarilor înregistraţi şi importatorilor care eliberează aceste bunuri pentruconsum.

Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specică şiacciza ad valorem. Acciza specică exprimată în echivalent euro / 1.000 deţigarete se determină anual până la data de 1 martie, pe baza preţului mediu

ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentajului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale.

Companiile care comercializează combustibil în staţiile de distribuţie auobligaţia de a se înregistra la autorităţile scale.

Depozitarea produselor accizabile într-un antrepozit scal pentru careautorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o alta nouă este considerată eliberarepentru consum şi atrage plata accizelor.

3.2 Alte produse accizabile (cafea)

 Alte produse accizabile sunt cafeaua verde, cafeaua prăjită (inclusiv cafea cu înlocuitori) şi cafeaua solubilă (inclusiv amestecuri cu cafea solubilă).

 ExigibilitateaPentru cafeaua provenită din teritoriul comunitar, accizele sunt datorate atuncicând are loc recepţia bunurilor.

Pentru importul de cafea, importatorii care deţin o autorizaţie unică pentruproceduri simplicate de vămuire eliberată de către un alt Stat Membru trebuiesă depună o declaraţie de TVA şi accize la autorităţile vamale. Exigibilitateaaccizelor intervine la data înregistrării declaraţiei de import pentru TVA şiaccize.

ScutiriScutirea la plată a accizelor se aplică în cazul în care cafeaua este exportată sauplasată într-un regim vamal suspensiv.

Page 94: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 94/111

89  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Operatorii economici şi exportatorii de cafea pot benecia de restituireaaccizelor plătite pentru cafeaua utilizată ca materie primă.

Operatorii economici care achiziţionează cafea au dreptul la restituirea

accizelor plătite, dacă produsele sunt exportate, livrate într-un alt stat membruUE sau dacă sunt returnate nemodicate furnizorului.

Page 95: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 95/111

  90

 4. Contribuţiile de mediu

Contribuţiile la Fondul pentru mediuPentru anumite activităţi (de exemplu, vânzarea deşeurilor feroase şineferoase, a substanţelor periculoase, activităţi ce generează emisii poluante,punerea pe piaţă a ambalajelor / anvelopelor), companiile trebuie să plăteascătaxe şi contribuţii la Fondul pentru mediu.

În unele cazuri (de exemplu, deşeurile de ambalaje), contribuţia la Fondulpentru mediu depinde de măsura în care companiile ating obiectivele de

 valoricare / reciclare prevăzute de legislaţia în vigoare referitoare lagestionarea deşeurilor. Astfel, pentru deşeuri de ambalaje, taxa la Fondulpentru mediu este în prezent de 2 lei pentru ecare kilogram de ambalajintrodus pe piaţă, şi se plăteşte pentru diferenţa dintre obiectivul de valoricare

 / reciclare stabilit de lege şi cel efectiv realizat de companii.

Companiile care desfăşoară activităţi generatoare de emisii poluante provenitede la surse xe (de exemplu, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organicipersistenţi, emisii de metale grele de exemplu, plumbul, cadmiul, mercurul)

trebuie să plătească la Fondul pentru mediu taxe care variază între 0,02 lei /kilogram (aproximativ 0,0046 euro) şi 20 lei / kilogram (aproximativ 4,65 euro).

O taxă de 2 lei / l se aplică pentru uleiurile industriale şi lubrianţii introduşipe piaţă; taxa se aplică pe diferenţa dintre obligaţiile anuale de gestionare şicantităţile de uleiuri uzate gestionate.

Producătorii / importatorii / exportatorii („producătorii”) de echipamenteelectrice şi electronice („EEE”) baterii şi acumulatori („B / A”) trebuie să se

 înregistreze la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Înregistrarea, evaluarea şi autorizarea produselor chimice(REACH)Substanţele şi preparatele chimice comercializate pe piaţă trebuie înregistratela Agenţia Europeană pentru Produse Chimice.

Înregistrarea reprezintă singura modalitate care le permite producătorilorşi importatorilor de substanţe chimice să continue să producă şi să importe

substanţe şi preparate chimice.

Page 96: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 96/111

91  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

Obligaţiile de mediuCompaniile sunt obligate să elaboreze un Program de prevenire şi reducere acantităţilor de deşeuri generate, pe baza rezultatelor unui audit în domeniulgestiunii deşeurilor.

Companiile care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului înconjurătortrebuie să elaboreze un Bilanţ de Mediu (nivel 0, I şi / sau II) pentru a obţine

 Autorizaţia de Mediu.

Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului are rolul de a evalua impactulgenerat de investiţiile noi sau de modernizarea dotărilor existente. Aceststudiu este necesar emiterii de către autoritatea de mediu a Acordului de Mediunecesar obţinerii Autorizaţiei de construire.

Page 97: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 97/111

Capitolul IV:

Codul de procedură scală

  92

Page 98: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 98/111

93  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

1. Principii generale

Codul de procedură scală, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, aunicat legislaţia scală anterioară, reglementând restituirea impozitelor,taxelor şi a oricăror altor contribuţii datorate de către contribuabili, darşi înregistrarea scală, inspecţia scală, colectarea creanţelor bugetare şi

 jurisdicţia în materie scală. Principiile generale, precum şi principalele reguliaplicabile procedurii scale sunt prezentate în cele ce urmează.

 Interpretarea legii

Interpretarea legii se realizează prin intermediul Comisiei Fiscale Centrale, alecărei interpretări în materie scală sunt obligatorii atât pentru contribuabili,cât şi pentru autorităţile scale.

 Răspunderea altor persoane Acţionarii, directorii, administratorii precum şi alte persoane pot ţinuţirăspunzători, în anumite condiţii, pentru executarea obligaţiilor scale alecontribuabililor (de exemplu, orice persoană care cauzează starea de insolvenţăa debitorului prin înstrăinarea bunurilor acestuia sau prin ascunderea acestora;orice persoană care dobândeşte cu rea-credinţă bunurile debitorului, într-operioadă de trei ani anterior apariţiei stării de insolvenţă).

 Actele administrative scalePentru emiterea şi comunicarea actelor administrative scale cătrecontribuabili sunt aplicabile reguli specice.

• contribuabilii pot solicita emiterea unei soluţii scale anticipate, care va opozabilă autorităţilor scale în măsura în care: (i) prevederile legale în

temeiul cărora a fost emisă soluţia scală anticipată nu au fost modicateori abrogate, şi (ii) contribuabilul se conformează dispoziţiilor soluţieiscale anticipate. O solicitare similară poate formulată în ceea ce priveşteconvenţiile privind acordurile de preţ în avans aplicabile între entităţialiate.

• conform prevederilor legale, termenul pentru emiterea soluţiei scaleindividuale anticipate este de până la trei luni de la data depunerii cererii,cu excepţia situaţiei în care autorităţile scale solicită furnizarea de infor-

maţii suplimentare, caz în care termenul se prelungeşte cu durata necesarăfurnizării informaţiilor solicitate. În cazul convenţiilor privind preţurile de

Page 99: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 99/111

  94

transfer acest termen este de 12 până la 18 luni, după caz. Cu toate acestea, în practică, autorităţile scale soluţionează asemenea cereri cu întârziere.

  Domiciliul scalCodul de procedură scală deneşte conceptul de domiciliu scal, aplicabilatât persoanelor zice, cât şi persoanelor juridice. Acest concept este esenţial înmateria jurisdicţiei scale, dar şi în privinţa obligaţiei de înregistrare scală.

 Alte reguliCererile formulate de către contribuabili trebuie soluţionate de cătreautorităţile scale în termen de 45 de zile de la data înregistrării acestora, cu

Page 100: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 100/111

95  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

2. Proceduri scale specice

Excepţia situaţiilor în care autorităţile scale solicită furnizarea de informaţiisuplimentare, caz în care termenul se prelungeşte cu durata necesară furnizăriiinformaţiilor solicitate.

 Înregistrarea scalăPotrivit Codului de procedură scală, sunt supuse înregistrării scale oricepersoane sau entităţi, subiecţi ai unui raport juridic scal. Înregistrarea trebuieefectuată în termen de 30 de zile de la data naşterii obligaţiei de înregistrare,

conform legii.

Stabilirea creanţelor scale Autorităţile scale au dreptul să stabilească obligaţii scale suplimentare în interiorul unui termen de prescripţie de cinci ani, începând cu data de 1ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere obligaţia scală.

 Inspecţia scalăInspecţiile scale pot efectuate în legătură cu orice persoane - indiferent de

forma acestora de organizare - care au obligaţia de stabilire, reţinere şi plată aimpozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a oricăror altor sume datorate bugetuluigeneral consolidat.

 Anterior desfăşurării inspecţiei scale, autorităţile scale sunt obligate sănotice în scris contribuabilul cu privire la inspecţia scală, prin transmitereaunui aviz de inspecţie scală, cu excepţia cazurilor prevăzute expres în Codulde procedură scală.

 Autorităţile scale nu pot efectua o inspecţie scală pentru perioade ce aufost supuse anterior unei alte inspecţii scale, cu excepţia situaţiilor în care aufost obţinute informaţii suplimentare care nu erau cunoscute inspectorilor lamomentul efectuării inspecţiei scale anterioare, sau în cazul în care în cadrulinspecţiei scale anterioare au avut loc erori de calcul.

Inspecţiile scale se desfăşoară, de regulă, la sediul social al contribuabiluluişi nu se pot întinde pe o perioadă mai mare de şase luni pentru mariicontribuabili, respectiv trei luni pentru restul contribuabililor. În cazul

contribuabililor care deţin sedii secundare, inspecţiile scale nu pot depăşi şaseluni. Autorităţile scale pot proceda la suspendarea inspecţiei scale în situaţia

Page 101: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 101/111

  96

 în care apreciază că sunt necesare anumite claricări cu privire la statutulcontribuabilului.

Înaintea nalizării inspecţiei scale, autorităţile scale sunt obligate să

informeze contribuabilul cu privire la constatările inspectorilor scali şiimplicaţiile aferente, precum şi să acorde contribuabilului posibilitatea de a-şiexprima punctul de vedere în acest sens în termen de trei zile lucrătoare de ladata încheierii inspecţiei scale.

Odată cu nalizarea inspecţiei scale, autorităţile întocmesc un raport deinspecţie scală, în baza căruia se emite o decizie de impunere ce urmeazăa comunicată contribuabilului în termen de 30 de zile de la data încheieriiinspecţiei.

Colectarea creanţelor bugetareCodul cuprinde reguli detaliate cu privire la modalităţile de plată, termenele deplată şi regimul juridic al plăţilor parţiale.

Compensarea între creanţele contribuabilului împotriva bugetului şi creanţelebugetare prevalează asupra restituirii sumelor de la buget. Compensarea estepermisă între creanţe certe, lichide, exigibile, ce au ca obiect sume datoratecontribuabilului de la un anumit buget, şi creanţe ce au ca obiect sume datoratede către contribuabil către acelaşi buget, cu respectarea regulilor specice şi aordinii de compensare stabilite în Codul de procedură scală.

Dreptul contribuabilului de a solicita restituirea este supus prescripţiei întermen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luatnaştere dreptul la compensare sau restituire.

Pentru neachitarea la termen a creanţelor scale datorate bugetului de stat se vor aplica dobânzi de întârziere şi penalităţi de întârziere.

Începând cu data de 1 octombrie 2010, cuantumul dobânzilor este de 0,04% pezi, cifră care se poate modica prin legile bugetare anuale.

Penalităţile de întârziere se vor stabili astfel:

• dacă plata se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datoreazăpenalităţi de întârziere;

• dacă plata se realizează după 30 de zile, dar înainte de împlinirea termen-

ului de 90 de zile de la scadenţă, nivelul penalităţilor de întârziere este de

5% din obligaţiile scale principale stinse;

Page 102: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 102/111

97   Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

• dacă plata se realizează după 90 de zile de la scadenţă, penalităţile vorajunge la 15 % din obligaţiile scale principale rămase nestinse;

• penalităţile de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor de întâr-

ziere.

În cazul creanţelor către bugetele locale se datorează majorări de întârziere încuantum de 2% din valoarea obligaţiilor scale principale, calculate pentruecare lună sau fracţiune de lună.

Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează dobândăcontribuabililor (şi anume 2% pe lună sau fracţiune de lună).

 Executarea silită a creanţelor bugetareÎn situaţia în care debitorul nu îşi execută obligaţiile scale, autorităţile scalepot proceda, prin intermediul aparatului propriu, la executarea silită a sumelordatorate.

 Autorităţile scale pot utiliza oricare dintre următoarele proceduri deexecutare silită:

• executare silită prin poprire;

• instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile ale debitorului;

• instituirea unui sechestru asupra bunurilor imobile ale debitorului.

Sumele rezultate din executarea silită vor distribuite între creditoriicontribuabilului în ordinea stabilită în Codul de procedură scală. Creditoriicare beneciază de garanţii reale asupra bunurilor supuse executării silite vor preferaţi creditorilor bugetari, în condiţiile în care şi-au înregistrat garanţia

 în registrele de publicitate corespunzătoare, anterior înregistrării creanţei decătre autorităţile scale.

Orice persoană interesată (inclusiv contribuabilul) poate contesta orice actnelegal de executare, executarea silită însăşi ori refuzul executorului scal dea duce la îndeplinire un act de executare, în termen de 15 zile de la data la carecontribuabilul a luat cunoştinţă de:

• executarea sau actul de executare, din comunicarea somaţiei sau a actului de înştiinţare primit ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silitesau în alt mod;

• refuzul organului de executare de a îndeplini actul de executare;

• eliberarea sau distribuirea sumelor contestate.

Page 103: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 103/111

  98

Dreptul autorităţilor scale de a executa silit creanţele bugetare poate exercitat în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui

 în care a luat naştere dreptul de a solicita executarea silită.

Contestaţia scalăContribuabilii sunt îndreptăţiţi să conteste în faţa organelor scale competentee actul administrativ scal nelegal, e omisiunea autorităţilor scale de aemite actul solicitat.

Codul de procedură scală reglementează atât forma cât şi conţinutulcontestaţiilor ce pot formulate de către contribuabili.

Contestaţia scală trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului administrativ scal, sub sancţiunea decăderii. Dacă actuladministrativ scal contestat nu conţine anumite elemente obligatorii (deexemplu, termenul de depunere a contestaţiei sau organul scal la care sedepune contestaţia scală), contestaţia poate depusă în termen de trei luni dela data comunicării actului administrativ scal.

În situaţia în care contribuabilul nu este mulţumit de soluţia pronunţată decătre autorităţile scale, se va putea adresa instanţelor de judecată în termende şase luni de la data comunicării deciziei de soluţionare a contestaţiei scaleemise de autorităţile scale. Pentru motive temeinice termenul de şase luni vaputea prelungit, însă nu mai mult de un an de la data comunicării soluţiei decătre autorităţile scale.

Suspendarea executării siliteContribuabilii beneciază de diverse modalităţi de a solicita suspendareaexecutării silite e prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară, e pecalea unei acţiuni în justiţie.

Începerea executării silite este suspendată în situaţia în care, ulteriorcontestării pe cale administrativă a actelor administrative scale prin care sestabilesc creanţe scale, contribuabilul depune la organul scal competent oscrisoare de garanţie bancară la nivelul obligaţiilor scale contestate. Condiţiilede valabilitate ale scrisorii de garanţie bancară precum şi situaţiile în carescrisoarea de garanţie bancară poate executată sau rămâne fără obiect suntstabilite expres de Codul de procedură scală.

În situaţia formulării unei acţiuni în justiţie având ca obiect suspendareaexecutării silite, contribuabilul va putea obligat de instanţă la plata uneicauţiuni de până la 20% din cuantumul sumei contestate.

Page 104: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 104/111

99  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Anexe 

Page 105: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 105/111

  100

 Anexa 1

 Lista Convenţiilor pentru evitarea dublei impuneriSunt în vigoare Convenţiile pentru Evitarea Dublei Impuneri semnate deRomânia cu următoarele ţări:

* Tratatul încheiat cu R.S.F. Iugoslavia, în vigoare din 1989, se aplică pentru Bosnia-Herţegovina, iar tratatul încheiat cu R.F. Iugoslavia, în vigoare din 1998, se aplică pentruSerbia şi pentru Muntenegru.

 Africa de Sud

 Albania

 Algeria

 Armenia Australia

 Austria

 Azerbaidjan

Bangladesh

Belarus

BelgiaBosnia-Herţegovina*

Bulgaria

Canada

China

Croaţia

Cipru

Cehia

Coreea de Nord

Coreea de Sud

Danemarca

Ecuador

Egipt

Elveţia

Emiratele

 Arabe UniteEstonia

Federaţia Rusă

Finlanda

Filipine

Franţa

Georgia

Germania

Grecia

India

Indonezia

Iordania

Iran

Irlanda

Israel

Islanda

Italia

Japonia

Kazahstan

Kuweit

Letonia

Liban

LituaniaLuxembourg

Macedonia

Malayezia

Malta

Marea Britanie

MexicMoldova

Muntenegru*

Maroc

Namibia

Nigeria

Norvegia

Olanda

Pakistan

Polonia

Portugalia

Qatar

S.U.A.

San Marino

Serbia*

Singapore

SlovaciaSlovenia

Spania

Sri Lanka

Suedia

Sudan

SiriaTadjikistan

Thailanda

Tunisia

Turcia

Turkmenistan

Ucraina

Ungaria

Uzbekistan

 Vietnam

Zambia

Page 106: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 106/111

101  Fiscalitatea în România 2013 Ediţie de buzunar 

 Anexa 2

Cotele de impozit reţinut la sursă, conform unor Convenţiireprezentative pentru evitarea dublei impuneri

Ţara Comisioane

(%)

Dividende

(%)

Dobândă

(%)

Redevenţe

(%)

Fără Convenţie 16 16 16 16

Directiva UE „Parent-Subsidiary” X  0* X X 

Directiva UE „Interest-Royalties” X X  0* 0*

 Australia 0 5/15 10 10

 Austria 0 0/5 0/3 3

Belgia 5 5/15 10 5

Bulgaria 0 10/15 15 15

Canada 0 5/15 10 5/10

Cipru 5 10 10 5

Cehia 0 10 7 10

Danemarca 4 10/15 10 10Estonia 2 10 10 10

Finlanda 0 5 5 2.5/5

Franţa 0 10 10 10

Germania 0 5/15 0/3 3

Grecia 5 25/45 10 5/7

Ungaria 5 5/15 15 10

Irlanda 0 3 0/3 3

Israel 0 15 5/10 10

Italia 5 10 10 10

Japonia 0 10 10 10/15

Coreea de Sud 10 7/10 0/10 7/10

Luxemburg 5 5/15 0/10 10

Malta 10 5/30 5 5

Moldova 0 10 10 10/15

Olanda 0 0/5/15 0/3 0/3Norvegia 4 10 10 10

Page 107: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 107/111

  102

Ţara Comisioane

(%)

Dividende

(%)

Dobândă

(%)

Redevenţe

(%)

Polonia 0/10 5/15 10 10

Portugalia 0 10/15 10 10

Rusia 0 15 15 10

Singapore 0 5 5 5

Slovacia 0 10 10 10/15

 Africa de Sud 0 15 15 15

Spania 5 10/15 10 10

Suedia 10 10 10 10

Elveţia 0 0/15 0/5 10

Turcia 0 15 10 10Ucraina 0 10/15 10 10/15

Marea Britanie 12.5 10/15 10 10/15

SUA 0 10 10 10/15

X - Nu este cazul

* cu îndeplinirea anumitor condiţii

Page 108: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 108/111

 Încercați aici ExperTax,noua aplicaţie a PwC!

QR code for Android QR code for IOS

Page 109: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 109/111

 Aplicația ExperTax, dezvoltată de PwC, oferă consultanţă persoanelor zicecare desfăşoară activităţi economice în mod independent.

 Aplicaţia conţine un calculator de taxe şi impozite, sub forma unui algoritm

care calculează taxele şi impozitele datorate de persoanele zice, permiţândtransformarea venitului din brut în net şi invers. Acest calculator conţinecâmpuri pe care ecare utilizator le poate completa cu detaliile specicesituaţiei sale, algoritmul urmând a calcula rezultatul nal.

 Aplicaţia conţine următoarele rubrici:

• Noutăţi - cuprinde noutăţi legislative pe teme de scalitate, relevante pentrupersoanele zice;

• Calendar - cuprinde un calendar al taxelor şi impozitelor datorate depersoanele zice;

• Prevederi legislative - include informaţii detaliate privind obligaţiilescale ale persoanelor zice, conform legislaţiei actuale: taxe şi impozite,contribuţii, cote de impunere, condiţii şi excepţii, dobânzi şi penalităţi,termene, informaţii privind declaraţiile de depus, termene de depunere,informaţii despre declaraţii recticative şi alte informaţii utile;

• Linkuri utile - conţine o colecţie de site-uri utile ale autorităţilor scale,

legislaţie europeană şi alte surse de informare de interes;• Informaţii despre PwC - cuprinde datele de contact ale consultanţilor noştri,

harta sediilor PwC din România şi alte informaţii despre rmă.

•  Aplicaţia a fost dezvoltată în limba română, este accesabilă în mod gratuit şieste disponibilă pentru descărcare atât pentru IOS, cât şi pentru Android. Încurând, va lansată şi platforma pentru BlackBerry.

Page 110: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 110/111

PwC Tax Advisors &

 Accountants SRL 

PwC Audit SRLClădirea LakeviewStr. Barbu Văcărescu 301-311020276 Bucureşti, România

Tel.: +40 21 225 3000Fax: +40 21 225 3600

PwCManagement Consultants SRLClădirea Lakeview 

Str. Barbu Văcărescu 301-311020276 Bucureşti, România

Tel.: +40 21 225 3640Fax: +40 21 225 3650

D&B David şi BaiasClădirea LakeviewStr. Barbu Văcărescu 301-311020276 Bucureşti, România

Tel.: +40 21 225 3770Fax: +40 21 225 3771 E-mail : [email protected]

PwCTimişoaraCity Business CentreStr. Coriolan Brediceanu nr. 10300011 Timişoara, România

Tel.: +40 21 225 3000Fax: +40 21 225 3600

PwCCluj-NapocaMaestro Business CenterStr. 21 Decembrie 1989 nr. 104, et. 8400124 Cluj-Napoca, România

Tel.: +40 21 225 3000Fax: +40 21 225 3600

PwCConstanţaMillenium Business CenterStr. Mamaia nr. 135-137, et. 4900590 Constanţa, România

Tel.: +40 21 225 3000Fax: +40 21 225 3600

PwCChişinău,Republica MoldovaStr. Maria Cibotari nr. 37Hotel „Jolly Alon”, et. 6Chişinău, Moldova

Tel.: +373 22 238 122Fax: +373 22 238 120

Sediile noastre

E-mail [email protected]: http://www.pwc.com/ro

Page 111: Taxbook Ro 2013

8/22/2019 Taxbook Ro 2013

http://slidepdf.com/reader/full/taxbook-ro-2013 111/111