1.4. TAPOTAMENTULEste o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde si terminatiilor nervoase. El se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, executate superficial sau profund n functie de scopul urmarit. Tapotamentul poate fi executat cu pulpa sau cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebratul sau cu miinile facute caus. Aceste lovituri se executa din caderea moale a miinilor si a degetelor.Tapotamentul cunoaste mai multe variante, n functie de particularitatile anatomo-fiziologice ale suprafetelor pe care la masam: n nuiele; percutat; tocat; batatorit; plescait; cu palma n caus; cu pumnul seminchis; cu pumnul nchis.Tapotamentul se executa cu ambele miini, usor departate ntre ele, prin loviri care cad pe piele n ritm foarte viu.Efectele tapotamentului sunt: ajuta la micsorarea si ncetarea durerilor, cind gradul de excitatie al nervului este marit; favorizeaza un aflux puternic de singe spre regiunea masata, determinind astfel nbunatatirea nutritiei acelei regiuni; are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv; produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale; influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.