tabel util bacalaureat

5/9/2018 Tabel util bacalaureat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tabel-util-bacalaureat 1/12

Tabel util bacalaureat- Partea scrisa Romanul si proza scurta

Opera/

Autor

Perioada

si curent

Tip de scriere.

Caracteristicispeciei

Relatii temporare

şi spatiale.Tematica

Conflict- Actiune

1. Ion- L.Rebreanu

PerioadainterbelicaCurentulrealist

Romanobiectiv.Scrierea esterealizata intr-unmod realist, la persoana a III-a,avand unnarator

omniscient siomniprezent.Romanul este ospecie a genuluiepic, in proza,de mariintinderi, cuunul sau maimulte fire epice,cu un numar

mare de personaje.Liviu Rebreanureprezinta unadintre cele mai pertinente vociale perioadeiinterbelice,

Actiunea dedesfasoara lainceputulsecolului XX,intr-un satardelenesc inapropiere deBistrita. In roman,

satul este numitPripas. Acestnume, in realitate,nu exista. Estevorba de dorintaautorului de atransmite mesajulca problemelesatului sunt pretutindeni.

Toata actiunearomanului sedesfasoara in plinregim austro-ungar.Problematica estecomplexa, inroman existand

Romanul se concentrează pe via a satului ardelenesc, în careț există o stratificare socială clară. Este un conflict mut între ăranii săraciț i cei boga i. Figura centrală a romanului este Ion, fecior sărac, ceș ț

trăie te drama provocată de gre elile părin ilor. Tatăl său, Alexandruș ș ț Glaneta ul, are patima băuturii si risipe te averea so iei. Ion, un personajș ș ț dârz, cu mari idealuri, nu este sprijinit de părin i să plece la gimnaziu,ț lucru ce îi crează un puternic conflict interior.

Opera debutează prin prezentarea unei situa ii ini iale: Hora dinț ț

sat de după slujba de duminică este un prilej bun pentru observareastratificării sociale. ăranii boga i, frunta i ai satului, au grupul lor, iar Ț ț ș preotul preferă compania acestora. Cei săraci sunt, în schimb,neorganiza i, simbol al vie ii pe care o duc. Toată ac iunea se desfă oarăț ț ț ș la începutul secolului XX, într-un sat ardelenesc în apropiere de Bistri a.ț În roman, satul este numit Pripas.

Cuplurile care se întrevăd ini ial sunt Ion al Glaneta ului siț ș Florica Oprea, pe de o parte i George Bulbuc cu Ana Baciu, pe de altăș parte. Ion al Glaneta ului, este un lider al tinerimii satului, un fecior ș bine văzut. El suferă din cauza nedreptă ii sociale, i se considerăț ș

victimă a propriului destin. Florica, la rîndul ei, suferă din cauza mameicare se dovede te incapabilă de a administra consistenta avere avută laș moartea so ului. Ion oscilează între cele două glasuri, al pământului i alț ș iubirii. Glasul pământului este mai puternic decât glasul iubirii, i, înș primă fază, Ion renun ă la orice lege morală, profită de iubirea Aneiț pentru el, i o seduce, lăsând-o gravidă.ș Eroul nostru va oscila între Ana, pentru care nu ştie dacă simte ceva sau nu şi Florica, fata săracă dar acărei prezenţă este tot timpul tulburătoare pentru Ion. Un conflict



autor ce isiexprimaoptiunea pentru

scrierea realista,exclusiv la persoana a III-a

temele: patima banului, iubirea,istoria, moartea.

Datorita acesteimultitudinitematice romanulcapata statutul defresca sociala.îîşţăîâ

interior, ce rămâne constant pe întreg parcursul operei, este cel dat defaptul că Ion va avea de ales între un trai sărac alături de fiinţa iubită sauunul opulent alături de femeia pe care nu o iubeşte. O dată luată decizia

căsătoriei cu Ana, aceasta este transformată în victimă, într-un simpluobiect de schimb. Pe de altă parte, hotărârea luată îi amplifică frustrărilelui Ion, transformându-l într-un personaj violent.

Un prim fir narativ se dezvoltă, deci, prin focalizarea intrigilor dinrândul ţărănimii. Un al doilea este dat de conflictul dintre reprezentanţiimicii intelectualităţi a satului. Este vorba de războiul dintre familiaînvăţătorului Herdelea şi preotul Belciug. Cele două fire epice seîmpletesc într-un mod armonios în operă, dezvoltându-se paralel,întretăindu-se deseori. În cadrul acestui fir epic ni se dezvăluie un personaj cu un rol important în comunitatea rurală, Zaharia Herdelea.

Trăind drama intelectualului român care trebuie să facă compromisuri pentru a supravieţui, acesta are o poziţie delicată în sat: casa familieisale este aşezată pe pământurile bisericii, el aflându-se la dispoziţia preotului, personaj care va profita de acest lucru pentru a-şi consolida poziţia. Copleşit de greutăţile cotidiene, având o familie numeroasă,Herdelea are o existenţă plină de drame personale, de neîmpliniri, care,amplificate de o situaţie materială precară, vor duce la o serie decompromisuri făcute cu speranţa unui trai mai bun. Cei trei copii aiînvăţătorului, Titu, Laura şi Ghighi vor intra în conflict cu tatăl lor,nefiind capabili, de multe ori, a-i inţelege deciziile acestuia, decizii luate

din cauza constrângerilor cotidiene.După ce Ion profită de Ana, fata este izgonită de tatăl său atuncicând acesta află că fiica lui nu poartă în pântece copilul lui George, cel pe care îl preferă ca ginere. După o întreagă serie de intrigi, va avea loc prima înţelegere dintre ginere şi socru, Ana fiind un simplu obiect denegociere al celor doi. Nunta este stabilită şi naşii vor fi Zaharia şiMaria Herdelea. Satul va fi martorul unui eveniment inedit. Familiaînvăţătorului decide ca fiica cea mare, Laura, să se căsătorească în



acelaşi timp cu Ion şi Ana.Laura ia decizia pripită a căsătoriei cu Pintea, la insistenţele

părinţilor. Această nu este încă vindecată de durerea produsă de eşecul

relaţiei anterioare avută cu Aurel. Mariajul celor doi se va dovedi, însă,a fi fericit în timp. Nu acelaşi lucru se poate spune de cel al Anei cuIon. Semnele declinului apar încă de la nuntă, când Florica joacă horamiresei în locul Anei. Toţi nuntaşii pot observa patima din privireamirelui care acum devine conştient de cele întâmplate şi vrea, parcă, aschimba ceva. Nu mai poate însă, deoarece glasul pământului este mai puternic decât cel al iubirii. O decizie neaşteptată ia şi Florica, cerăspunde afirmativ cererii în căsătorie făcută de George Bulbuc. Esteaici vorba de o hotărâre surprinzătoare a lui George, rival al lui Ion, carevrea astfel să se răzbune pentru faptul că i-au fost date peste cap

planurile făcute de el împreună cu Vasile Baciu. Chiar dacă atât Ion câtşi Florica iau decizia căsătoriei din considerente financiare cu personaje pe care nu le iubesc, aceştia doi rămân, paradoxal, un cuplu.

După nuntă, Ion îşi transformă radical comportamentul faţă deAna, pe care o neglijează, o umileşte prin violenţa cu care o tratează.Este aici rezultatul frustrării acumulate de acest personaj care începe sărecunoască în faţa altora că Ana nu i-a fost niciodată dragă. Atitudinealui nu se schimbă nici după naşterea lui Petrişor. Înebunită, cu puterileslăbite, dobândind certitudinea că Ion o ură te din ce în ce mai tare, Anaș îşi pune capăt zilelor, spânzurându-se în gospodăria casei.

În tot acest timp, satul trăie te. El este animat de sărbătorileș religioase respectate cu stricte e, care sunt puncte de reper, i de toateț ș celelalte evenimente la care comunitatea î i dovede te unitatea. Spreș ș exemplu, botezul lui Petri or se va desfă ura cu mare fast chiar în ziuaș ș de Sf. Petru. Ceea ce mai animă via a tăranilor simpli este i seria deț ș evenimente ce in de destinul istoric al locului. Conflictul dintreț na ionali ti i reprezentan ii regimului austro-ungar devine evidentț ș ș ț înaintea alegerilor, când tensiunea cre te. Reprezentantul românilor,ș



avocatul Grof oru (cel care îl salvează pe Herdelea de la închisoare), î iș ș acuză contracandidatul ungur, Bela Beck, de falsificarea rezultatuluialegerilor. O soartă dureroasă are învă ătorul Herdelea, care, pentru a- iț ș

proteja familia, î i încalcă principiile i sus ine cauza maghiară. Dupăș ș ț alegeri însă, „alia ii” lui îi vor întoarce spatele, iar ca rezultat al revolteiț sale, î i va pierde slujba.ș

Din cauza uneltirilor preotului Belciug, Ion va intra în temniţă.Acest lucru se produce şi din cauza faptului că personajul nu ştie limbaoficială pentru a se putea apăra în faţa judecătorului. Problemele cu justi ia nu îl afectează numai pe Ion, ci i pe Zaharia Herdelea, care intrăț ș în conflict cu aprigul judecător maghiar pentru o serie de chestiuni de principiu. În acest timp, din cauza neglijenţei Zenobiei şi a Glanetaşului,Petrişor se îmbolnăveşte. Eforturile doctorului adus de Vasile Baciu se

dovedesc a fi inutile şi copilul moare. Nimic nu îl mai opre te acum peș Ion să meargă pe furi la Florica. Satul vorbe te în oaptă despre idilaș ș ș celor doi, dar lui Ion nu îi pasă, mai ales că acum este în rândul ăranilor ț boga i, deoarece lui îi rămâne toată averea agonisită de Vasile Baciu.ț

Ion î i găse te sfâr itul în grădina lui George Bulbuc, după ce esteș ș ș surprins venind la Florica, pe înserat. Finalul romanului aduceîmpăcarea învă ătorului cu preotul, descriind ultimele schimbări în sat.ț Familia Herdelea î i dă consim ământul pentru căsătoria mezinei Ghighiș ț cu noul învă ător Zăgreanu. Hora din curtea Todosiei este acum lipsităț de cei doi rivali, George i Ion, simbol al faptului că satul continuă săș

trăiască. Enigma

Otiliei -GeorgeCalinescu

PerioadainterbelicaCurentulrealist

Romanobiectiv.Scrierea esterealizata intr-unmod realist, la persoana a III-a,avand un

Actiuneadebuteaza in anul1909, intr-unBucuresti cochetcare se asemanain cateva privintecu Parisul.

În casa lui mo Costache Giurgiuveanu vine Felix Sima, orfan deș ambii părin i, un proaspăt absolvent al unui liceu din Ia i. Sosireaț ș acestuia în capitală este cu scopul terminării studiilor. Felix îl găse te peș mo Costache, unchiul tatălului său, hăr uit de propria familie. Lumeaș ț ce se perindă în casa bătrânului este pestri ă. Aici o întâlne te peț ș enigmatica Otilia, fata vitregă a lui Costache, ce este curtată dePascalopol, un mo ier bogat care trăie te drama incertitudinii erotice.ș ș



narator omniscient siomniprezent.

Romanul este ospecie a genuluiepic, in proza,de mariintinderi, cuunul sau maimulte fire epice,cu un numar mare de personaje.

Romanul estetipologic, de tip balzacian.Balzac a fost unscriitor francezcare a descrisrealitatile pariziene datede stratificareasociala.

Forta detaliuluiestesurprinzatoarein cazul luiBalzac. Fie caeste vorba deelementelearhitecturale, fie

Romanul are cateme patima banului si iubirea.

Tot aici, tânărul Felix dă piept cu clanul Tulea. Membrii acestei familiisunt asemeni unor robo i programa i să exploateze orice resursă pentruț ț ob inerea unor câ tiguri nemuncite. De fapt, ei vor cu orice pre avereaț ș ț

lui Mo Costache. Clanul Tulea este format din Aglae, Simion i cei treiș ș copii ai lor: Titi, Aurica si Olimpia. Aceasta din urmă este căsătorită cuStanică Ra iu, un avocat fără procese, care se dovede te pe întregț ș parcursul romanului a fi un mare demagog si oportunist.

Mutarea lui Felix în casa bătrânului nu este primită bine demembrii clanului, care judecă totul din prisma propriului caracter i careș cred că tânărul urmăre te, la rândul său, jefuirea unchiului. Acesta areș parte de o întreagă serie de comentarii răutăcioase, venite mai ales din partea Aglaei, ce î i acuză fratele că face din propria lui casă azil deș orfani sau pensiune. Statutul lui Felix, de adolescent total dezinteresat

de partea materială a existen ei, nu este în eles de niciunul dintreț ț membrii clanului Tulea. Singurii care par cu adevărat a în elege fireaț nobilă de veritabil intelectual fin a lui Felix sunt Otilia i Pascalopol.ș Ace tia din urmă formează un cuplu cu un statut straniu. Delicataș domni oară este între inută de mo ierul care, ca vârstă, putea să îi fieș ț ș tată. Studentul Felix va tulbura oarecum lini tea acestui cuplu. Otilia areș o atitudine plină de grijă i de un soi de afec iune a cărei natură nu a fostș ț niciodată deslu ită de băiatul care începe să o iubească. Astfel, edereaș ș lui în casa lui mo Costache va fi una plină de zbucium sufletesc, stareș generată de capriciile frumoasei fete capabilă de a-i deruta pe to i ceiț

din jurul ei. Felix se treze te adeseori mângâiat de acordurile de pian aleș Otiliei, este alintat de atitudinea caldă a fetei, doar atunci când cei doisunt singuri. În prezen a lui Pascalopol, enigmatica domni oară îlț ș tratează pe Felix ca pe un frate. Suferin a tânărului este generată deț suma gesturilor contradictorii cu care fata îl debusolează. Disconfortuleste accentuat i de răută ile cotidiene fie ale Aglaei, fie ale Auricăi, laș ț adresa lui sau a Otiliei.

Stănică Ra iu se dovede te a fi cel mai comic personaj al operei.ț ș



ca se descriuelemente deinterior,

vestimentatiesau trasaturifizice, intalnimun spectacol baroc plin deculoare.

Scopul său în via ă pare a fi doar acela de a produce celor din jur ț sentimente de compasiune pentru a ob ine avantaje materiale.ț Invocă permanent destinul de om cinstit dar fără noroc, de care a avut parte.

Până i pe Felix, acesta încearcă să-l însoare, evident cu gândul ascunsș de a-l îndepărta din casa lui mo Costache. El caută ve nic o modalitateș ș pentru a se sustrage cheltuielilor familiei, făcând acest lucru într-un modteatral. Olimpia, so ia lui, este acuzată permanent că nu îi dăruie te unț ș fiu sănătos, repro care se tranformă într-un lait-motiv al căsniciei celor ș doi. Stănică îl aduce în casă pe a a-zisul doctor Vasiliade care vaș monitoriza starea de sănătate a bătrânului. De fapt, inten iile avocatuluiț sunt neortodoxe, fiind de părere că evolu ia sănătă ii lui mo Costacheț ț ș trebuie să fie în favoarea mo tenitorilor.ș

În tot acest timp, mo Costache î i revarsă toată afec iunea cătreș ș ț

Otilia, având ca ideal construirea unei case pentru aceasta. Giurgiuveanueste con tient că fata lui adoptivă va rămâne fără nimic după moartea sa.ș El acceptă, în cele din urmă, la îndemnurile lui Pascalopol, să deschidăla bancă un cont pentru viitorul acesteia, însă amână momentul i planulș nu va mai fi pus în aplicare. Felix se împrietene te cu doctorulș Weissmann, amândoi deta ându-se de spectacolul grotesc al lupteiș absurde a familiei Tulea, pentru banii si bunurile din casa bătrânului. Noul prieten al lui Felix este cel care percepe ridicolul situa iilor ceț animă membri clanului, etichetând-o pe Aglae drept baba absolută.

Putem afirma chiar că Stanică Ra iu este autorul moral al mor iiț ț

lui Costache. Acesta îi produce un oc bătrânului atunci când îi ia toatăș agoniseala de o via ă, agoniseală făcută cu scopul nobil de a-i ridica oț casă “fe-feti ei lui”. Urmează apoi o grotescă scenă a răscoliriiț camerelor bătrânului de către Aglae, pentru găsirea unei sume de banisau a bijuteriilor, în timp ce cadavrul i i schimbă culoarea. Otiliaș prive te cu triste e în suflet toate aceste ac iuni întreprinse de Aglaeș ț ț Tulea. Scena pomenii, ulterioare înmormântării. este plină de savoare.Popa uică, vine i emite o serie de considerente despre familia Tulea,Ț ș



considerente care sunt exact opusul a ceea ce reprezintă ea de fapt. Dupăo noapte petrecută în aceea i cameră, Felix este părăsit de Otilia.ș Mo ierul Pascalopol pleacă cu aceasta la Paris, astfel idila terminându-ș

se, intempestiv i fără explica ii, pentru tânărul ce va fi derutat o lungăș ț perioadă de timp. De remarcat este viziunea modernă în care estesubliniată evolu ia personajelor: Felix află peste ani de soarta Otiliei deț la Stanică Ra iu, care afirmă că Otilia s-a ajuns, fiind căsătorită cu unț conte italian. În finalul romanului, aflăm că Felix se căsătore te i intră,ș ș prin so ie în cercurile influente ale capitalei. Se realizează, evident, iț ș profesional, având o carieră medicală strălucită. Stănică rămâne acela iș speculant notoriu, dar evoluează pe scara socială. Este prefect într-oguvernare de scurtă durată, proprietar al unui blockhaus bucure tean,ș presa de scandal a timpului luându-l în vizor ca patron al unor grupări

ilegale. Pe bătrânul Pascalopol, Felix îl întâlne te după terminareaș războiului în trenul spre Constan a.ț

De la îmbătrânitul moşier, eroul nostru află că Otilia l-a iubit pestemăsură. Enigmatica fată a fost lăsată dintr-o chestiune de umanitate să plece pentru a-şi trăi viaţa. Lui Felix îi este arătată o fotografie aactualei Otilia, o femeie maturizată, gen actriţă întreţinută, alături de un bărbat elegant, în ţinuturi exotice. Bulversat, el se întorce acasă şicompară femeia văzută în fotografia recentă cu fata din poza deodinioară, pe care o ţine ca amintire a unor vremuri demult trecute.



Moara cunoroc-Ioan

Slavici

PerioadaMarilor clasici,

curentulrealist

Nuvela esterealist- psihologica.

Nuvela estespecia genuluiepic in proza,cu un singur fir epic care seconcentreaza in jurul vietii unuisingur personaj principal, bineindividualizat

Totul se intamplain Ardeal, intr-untimp nedefinit

Cizmarul Ghiţă, strâmtorat financiar, hotărăşte să îşi schimbe soartaşi să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc. Face acest pas în ciudavorbelor înţelepte ale soacrei lui, care afirmă că omul „trebuie să se

mulţumească cu sărăcia sa”, căci „nu bogăţia, ci liniştea colibei te face fericit ”.

Sosind la cârciumă, familia duce o viaţă liniştită, căci, datorită firiilui, Ghiţă reuşeşte să aibă un profit bun şi să câştige încredereadrumeţilor. Tihna le este însă tulburată de apariţia la moară a lui LicăSămădăul care, încă de la început, se arată dornic de a institui regulicărora toţi trebuie li se supună. Deşi, iniţial, Ghiţă pare a nu se lăsadominat de puterea porcarului, el sfârşeşte prin a fi manipulat de acesta,descoperind în sămădău o importantă sursă de câştig. Astfel, Ghiţă primeşte însemnele turmelor lui Lică, angajându-se să urmărească în ce

măsură vor fi trecând pe la cârciumă turme de porci furaţi de la el. Apoi,contrâns de acesta, cârciumarul acceptă să dea cu împrumut baninenumăraţi porcarului, mai ales după ce constată că, la înapoiere, sumaeste mult mai mare decât cea iniţială. Prezenţa sămădăului era toleratăde gospodar şi pentru faptul că acesta era cu dare de mână şi nu se uitala ban când trebuia să achite un serviciu. Este şi motivul pentru careGhiţă trece cu vederea momentul când, drept răsplată, i se oferă porci cenu aveau însă şi însemnele cunoscute.

În nici jumătate de an de la instalarea sa la Moara cu noroc, familiafostului cizmar începe să simtă prosperitatea. Acest lucru îl determină

pe Ghiţă să rămână în continuare în aceste locuri primejdioase, în ciudafaptului că începe să intuiască pericolul. Treptat, constată căîntovărăşirea cu Lică atrage asupra familiei numai necazuri. Jefuireaarendaşului şi uciderea unei tinere femei şi a copilului acesteia îl aduc pe cârciumar în faţa justiţiei. El este acuzat de complicitate la tâlhărie şicrimă, fapt care îi declanşează o veritabilă prăbuşire interioară. Ca atare,este nevoit să caute un om (pe vărul său), care să garanteze pentru el,facilitând astfel eliberarea pe chezăşie. Ulterior, se va afla din nou în



faţa instanţei împreună cu Lică şi, dacă acesta din urmă este consideratnevinovat, el va fi lăsat să plece din lipsă de probe.

Ghiţă este spectatorul propriei decăderi morale. Conflictul său

interior se accentuează odată cu evoluţia acţiunii, iar el se vede pus însituaţia de a căuta circumstanţe atenuante faptelor. Ceea ce-i dă curaj şimângâiere este că a făcut totul din dragoste pentru Ana şi din grijă faţăde familie. Aceeaşi va fi şi motivaţia pentru consolidarea legăturii cuLică, fapt care se va solda cu câştiguri imense, într-un timp relativ scurt.Sămădăul îl va antrena acum în exerciţiul sofisticat al spălării de bani,descoperit încă de la început de Ana, care va recunoaşte o bancnotă cefusese, nu cu mult timp în urmă, în mâinile femeii ucise. Certitudineaaceasta îl pune pe cîrciumar, din nou, în legătură cu Pintea, căruia îi promite sprijin în operaţiunea demascării lui Lică.

Deşi prezenţa sufocantă a porcarului la cârciumă conduce ladegradarea căsniciei dintre cei doi soţi, Ghiţă nu pune capăt asocierii luicu sămădăul. Este cultivată comunicarea cu Pintea, dar momentuldezvăluirii adevărului se lasă aşteptat. Ghiţă amână parcă acestdeznodământ din lăcomie pentru bani, dar şi din cauza mustrărilor deconştiinţă. Un imbold pentru luarea unei decizii va fi momentul în carecârciumarul conştientizează apropierea dintre soţia lui şi Lică.Sentimentul geloziei se va dovedi devastator, fiind mult mai puternicdecât patima pentru câştig. În ajunul Paştelui, cu acordul lui Ghiţă,familia se pregătea să meargă la Ineu, pentru a petrece acolo sărbătorile.

Încercând să profite de absenţa Anei, Lică îi propune lui Ghiţă o altătranzacţie, de data aceasta cu piese valoroase de aur, argint, fel de fel.Aflând că Ghiţă îi va însoţi mai târziu, Ana refuză să plece fără soţ, fapt pentru care nu va pleca de la moară, în ajunul învierii. Bătrâna, cusufletul strâns de o presimţire, îşi ia rămas bun, dându-le de grijă celor doi tineri să fie atenţi cu Lică, un om rău, care trebuie ţinut departe defamilie.

Atunci când porcarul îi reproşează lui Ghiţă prezenţa Anei la



cârciumă, acesta îi răspunde că n-a putut să se desfacă de dânsa. Licăînţelege să rezolve situaţia creată prin îndepărtarea tuturor de la moară,inclusiv a lui Ghiţă, astfel încât rămâne singur cu Ana la han. Orbit de

gelozie, Ghiţă se îndreaptă spre Ineu, pentru a-l aduce pe Pintea, care l-ar fi surprins pe Lică având asupra lui şerparul plin cu bani, furaţi de laarendaş. Ana nu reuşeşte să-l reţină pe porcar până în zori, aşadar planullui Ghiţă eşuând. Înebunit, personajul îşi înjunghie soţia, iar el va fi ucisde oamenii lui Lică. După recuperarea şerparului, Lică ordonăincendierea cârciumei. Încercînd, ulterior, să scape de urmărirea luiPintea, sămădăul, rămas fără murg, preferă a se sinucide izbindu-se deun copac, decât să cadă viu în mâinile fostului tovarăş. A doua zi, foculde la moară este cu desăvârşire stins. În fundul gropii, care fuseseodinioară pivniţă, nu se mai vedeau decât oasele albe ieşind din cenuşa

groasă. Jelindu-şi în tăcere copiii, bătrâna închide premoniţia dinincipitul textului, afirmând că aşa le-a fost dat. Apoi, îi ia pe cei doiorfani şi pleacă mai departe.

PovestealuiHarap-Alb, deIonCreanga

BasmulCultPerioadaMarilor clasici,

Basmul estespecia genuluiepic in proza,cu un singur fir epic care seconcentreaza in jurul luptei

dintre bine sirau. Basmultransmite oserie de valorimorale si estescris cu scopulde a fi adresatcopiilor.

Chiar daca basmul popular are o actiune plasata intr-untimp si spatiunedefinit, in operalui Creanga,

personajeletraiesc intr-oMoldova eterna,acolo unde timpulse imparte infunctie desarbatorilereligioase

Un crai, tată a trei feciori, prime te „carte” de la „fră âne-său”,ș ț împăratul Verde, în care i se cere să-ifie trimis cel mai vrednic dintrenepo i, pentru a i se lăsa mo tenire tronul, după moartea unchiului.ț ș Aceasta pentru că Verde-Împărat, care locuia la celălalt capăt al pământului, nu avea decât fete.

Craiul îl cheamă pe cei trei fii i le aduce la cuno tin ă dorin aș ș ț ț unchiului. Imediat, fiul cel mare e gata de plecare cerând bani de

cheltuială i haine de primeneală, considerând că lui i se cuvine aceastăș cinste. Tatăl acceptă, însă, pentru a-i testa curajul flăcăului, îl supuneunei probe: se îmbracă în blană de urs i îl a teaptă sub un pod, laș ș trecerea peste o apă. Feciorul se sperie i, întorcându-se acasă, îiș mărturise te părintelui că nu vrea să mai mo tenească împără iaș ș ț promisă. Acela i lucru i se întâmplă i feciorului mijlociu. Vine, în celeș ș din urmă, rândul mezinului să încerce a spăla onoarea familiei. Sfătuitde Sfânta Duminică, acesta cere tatălui armele, hainele i calul dinș



tinere ile lui. După ce ob ine ce i-a dorit, prâslea porne te la drum.ț ț ș ș

El reuşeşte să treacă proba la care îl supune craiul, astfel încât primeşte binecuvântarea spre a-şi continua călătoria. Tot acum tatăl îi dă

un sfat: să nu se încreadă în omul spân şi omul roş (există o credinţă populară conform căreia aceştia doi sunt oameni însemnaţi de divinitateca fiind oameni răi). Odată ieşit din împărăţia tatălui, iese, de fapt, dinspaţiul protector şi eroul nostru este expus tuturor pericolelor.

Drumul până la împărăţia unchiului său se dovedeşte plin deobstacole. Negăsind un alt tovarăş de drum, încalcă, din naivitate, sfatul părintesc şi ia în slujba sa un spân care, în scurt timp, prin viclenie,reuşeşte să-i fure identitatea. Pentru a-şi salva viaţa, personajul acceptăsă fie botezat Harap-Alb. În calitate de slugă a omului-spân, el ajunge lacurtea unchiului său.

Dorindu-i pieirea, spânul recurge la diferite metode pentru a scăpade fiul de crai. Astfel, îl trimite să aducă salăţile din grădina ursului, pietrele preţioase din pădurea cerbului şi pe fata Împăratului Roş. DacăSfânta Duminică îl ajută să treacă peste primele două încercări, în cazulcelei de-a treia, fiul de crai va fi sprijinit de cei cinci prieteni fabuloşi, oserie de monştri caricaturizaţi: Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Gerilă şiPăsări- Lăţi- Lungilă. Probele la care îi supune împăratul Roş pesimpaticii peţitori sunt extrem de dificile şi, fiecare dintre cei cinciînsoţitori se doveşte a avea un rol important. Gerilă răceşte cameraîncinsă, Flămânzilă şi Setilă duc la bun sfârşit proba ospăţului,

producându-i pagube însemnate crudului împărat, iar Ochilă cu Păsări-Lăţi-Lungilă reuşesc să prindă şireata fată prefăcută în pasăre care seascnde după lună. Şi crăiesele furnicilor şi albinelor îl răsplătesc peHarap Alb pentru altruismul arătat necondiţionat, anterior. La ultimadintre probe, calul, animal devotat, duce la îndeplinire sarcina trasată, deaceastă dată, de fata peţită.

Învins, Împăratul Roş este nevoit să-şi respecte cuvântul şi să-şi pregătească fata de drum. La întoarcere, Harap- Alb se îndrăgosteşte de



ea, aceasta fiind “ frumoasă de mama focului”. Sentimentul a fostreciproc căci, ajunşi la curtea Împăratului Verde, fata îl demască pespân, atunci când acesta încearcă să-şi revendice cucerirea. Instinctul de

răzbunare îl determină pe spân să-i reteze capul lui Harap Alb. Calul, larândul său, îl omoară pe omul cel rău. Fata de împărat îl readuce la viaţă pe eroul nostru, folosind apa vie, apa moartă şi smicelele de măr dulce.Acţiunea se încheie cu nunta tinerilor care a ţinut ani întregi.

tabel util bacalaureat

Documents