1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI FACULTATEA DE ELECTRONICĂ, TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI DEPARTAMENTUL DE TELECOMUNICAŢII

Tabel cuprinzând îndrumătorii de licenţă, numărul de locuri disponibile şi temele de proiecte propuse pentru studenţii anului III, anul universitar 2015/2016

Nr crt

Nume si prenume

Nr. locuri

Domeniu / Teme

1.*

Prof.dr.ing. Alexandru Dumitru Nicolae

3

TST

1. Filtre Nyquist îmbunătăţite Se caută şi investigheză caracteristici de frecvenţă pentru filtre Nyquist care au performanţe mai bune în situaţia sincronizării imperfecte. Se deduc sau calculează numeric utilizând Mathematica sau Matlab răspunsurile la impuls ale filtrelor şi se determină probabilitatea de eroare pentru anumite valori ale erorii de sincronizare. Se determină influenţa lungimii de trunchiere a răspunsului la impuls asupra caracteristicilor spectrale. Cunostinte necesare: SCS, Sisteme de comunicatii, Comunicaţii digitale. Alexandru N.D., Onofrei L.A. Improved Nyquist Filters, POLITEHNIUM, Iaşi, 2009. Beaulieu, N.C., Tan C.C., and Damen, M. O.: ‘A better than Nyquist pulse’, IEEE Commun. Lett., 2001, 5, pp. 367–368 Beaulieu, N.C., and Damen, M.O.: ‘Parametric construction of Nyquist-I pulses’, IEEE Trans. Commun., 2004, 52, (12), pp. 2134–2142 Assalini, A., and Tonello, A.M.: ‘Improved Nyquist pulses’, IEEE Commun. Lett., 2004, 8, pp. 87-89 Sandeep, P., Chandan, S., and Chaturvedi, A.K.: ‘ISI-Free pulses with reduced sensitivity to timing errors’, IEEE Commun. Lett., 2005, 9, pp. 292 - 294 Chandan, S., Sandeep, P., and Chaturvedi, A.K.: ‘A family of ISI-free polynomial pulses’, IEEE Commun. Lett., 2005, 9,(6), pp. 496-498 2. Codare spaţio-temporală în sistemele digitale de comunicaţii multi-antenă Se propun şi investigheză coduri spaţio-temporale pentru sistemele MIMO. Se deduc matricile de codare şi schema bloc a emiţătoarelor şi receptoarelor. Cunostinte necesare: SCS, Sisteme de comunicatii, Comunicaţii digitale. Alexandru N.D., 2009, Comunicaţii digitale, CERMI, Iaşi, S. M. Alamouti, “A simple transmit diversity technique for wireless communications", IEEE J. Select. Areas Commun, vol. 16, no. 8, pp. 1451-1458, Oct. 1998. Stephan Baro, Gerhard Bauch, Aneta Pavlic and Andreas Semmler, “Improving BLAST performance using space-time block codes and turbo decoding,” GLOBECOM 2000, vol. 2, pp.1067-1071, 2000. M.O. Damen, A. Tewfik, J-C. Belfiore; “A Construction of a Space-Time Code Based on Number Theory”. IEEE Trans. on information theory, March 2002, pp. 753-760. M. O. Damen, H. E. Gamal, and N. C. Beaulieu, “Linear threaded algebraic space-time constellations,” IEEE Trans. Inform. Theory, vol. 49, no. 10, pp. 2372–2388, October 2003. H.E. Gamal, A.R. Hammons; “On the Design and Performance of Algebraic Space-Time Codes for BPSK and QPSK Modulation”; IEEE Trans. on communications, June 2002, pp. 907-913. G.D. Golden, G.J. Foschini, R.A. Valenzuela, P.W. Wolniansky, “Detection Algorithm and Initial Laboratory Results using the V-BLAST Space-Time Communication Architecture”, Electronics Letters, Vol. 35, No. 1, Jan. 7, 1999, pp. 14-15. Available at http://www.bell-labs.com/project/blast/. J.-C. Guey, M. P. Fitz, and M. R. B. W.-Y. Kuo, “Signal design for transmitter diversity wireless communication systems over Rayleigh fading channels,” IEEE Trans. Commun., vol. 47, no. 4, pp. 527–537, April 1999.

2

A.R. Hammons, H.E. Gamal; “On the Theory of Space-Time Codes for PSK Modulation”; IEEE trans. on information theory, March 2000, pp. 524-542. B. M. Hochwald and T. L. Marzetta, “Unitary space-time modulation for multiple-antenna communications in Rayleigh at fading," IEEE Trans. Inform. Theory, vol. 46, no. 2, pp. 543-564, 2000. B. M. Hochwald and S. ten Brink, “Achieving near-capacity on a multiple-antenna channel,” IEEE Trans. Commun., vol. 51, no. 3, pp.389–399, March 2003. X. Lin, R.S. Blum; “Systematic Design of Space-Time Codes Employing Multiple Trellis Coded Modulation”; IEEE trans. on communications, Apr. 2002, pp. 608-615. C. Pietsch, S. Sand, W. G. Teich, and J. Lindner, “Modeling and performance evaluation of multiuser MIMO systems using real-valued matrices,” IEEE J. Select. Areas Commun., vol. 21, no. 5, pp. 744–753, June 2003. G. G. Raleigh and J. M. Cioffi, “Spatio-temporal coding for wireless communication," IEEE Trans. Commun., vol. 46, no. 3, pp. 357-366, 1998. 3. Transmisiuni UWB (Ultra Wide Band) Se propun şi investigheză forme de undă care pot fi folosite în transmisiile UWB, ce satisfac cerinţele măştii de emisie. Se simulează funcţionarea emiţătoarelor şi receptoarelor. Cunostinte necesare: SCS, Sisteme de comunicatii, Comunicaţii digitale. Federal Communications Commission, “Revision of Part 15 of the commission’s rules regarding ultra-wideband transmission systems" , First Report and Order. February 14, 2002 European Union. Commission of the European Communities. “Decisions - Commission”, Official Journal of the European Union. Brussels, 21 Apr. 2009, sect.1.1 Maria-Gabriella Di Benedetto , Luca De Nardis, "Tuning UWB signals by pulse shaping: Towards context-aware wireless networks" , în Signal Processing 86 (2006) Wentzloff, D.D. & Chandrakasan, "Gaussian pulse generators for subbanded ultra-wideband transmitters" , IEEE Transactions on Microwave Theory and Techniques, Vol. 54, No. 4, April 2006, pp. 1647-1655 Siwiak Kazimierz, Debra McKeown, "Ultra-wideband radio technology", 2004, John Wiley and Sons, pp. 59-80 Maria-Gabriella Di Benedetto, Hüseyin Arslan; Zhi Ning Chen, "Ultra wideband wireless communication"; Publisher: Hoboken, N.J. : Wiley-Interscience, ©2006 Maria-Gabriella Di Benedetto,Guerino Giancola, "Understanding Ultra Wide Band Radio Fundamental" Chapter 8, "The UWB Channel and Receiver", my.safaribooksonline.com Oppermann I., Hämäläinen M., Iinatti J.,"UWB Theory and Applications", Wiley, 2004 Reed J.H.: An Introduction to Ultra Wideband Communication Systems, Prentice Hall, 2005 M. Ghavami, L. Michael, R. Kohno, "Ultra Wideband Signals and Systems în Communication Engineering", Wiley, 2007 A. Popa, " An Optimization of Gaussian UWB Pulses" , 10th International Conference on Development and Application Systems, Suceava, Romania, May 27-29, 2010.

2.

Prof.dr.ing. Bogdan Ion

4

TST

1. Tehnologia HSDPA (High Speed Downlink Packet Access): parametri, performanțe, aplicații 2. Tehnologia HSUPA (High Speed Uplink Packet Access): parametri, performanțe, aplicații 3. Noduri B de reședință (Home Node B) și femtocelule 4. Sisteme celulare de comunicații cu femtocelule: analiză și proiectare 5. Analiza comparativă a sistemelor de comunicații cu femtocelule Se pot stabili și alte teme din domeniul Comunicațiilor mobile sau Antenelor în funcție de preferințele studenților

3.*

Prof.dr.ing. Casian Botez Irinel

4

TST

1. Modelarea atomului de hydrogen .

Atomul de hidrogen este format dintr-un proton de masa kg si sarcina electrica C si un electron de masa

kg si sarcina electrica . Considerind electronul ca o unda care satisface ecuatia lui Schrodinger si miscarea electronului in

3

atom ca desfasurindu-se intr-un potential central, sa vor calcula nivelele de energie posibile s si p. [Schaum’s outlines]

2. Modelarea nano-materialelor Cind vorbim de modelarea nano-materialelor intelegem situatia in care electronii se afla intr-un material de dimensiuni mici. Un asemenea material (vezi fig.) are dimensiunile critice de ordinul de marime a lungimii de unda a unui electron; in acest caz, nivelele de energie devin discrete ceea ce conduce la un nou tip de conductibilitate. [Introducere in nanoelectronica, M.I.T notes].

3. Modelul cuantic al tranzistorului MOSFET.

Modelarea conductiei canalului unui transistor MOSFET considerind electronul ca o unda si nu ca o particula. 4. Modelarea efectului termoelectric. De obicei se discuta curgerea curentului cauzata de o diferenta de potential electric existent intre doua contacte. Totusi, daca cele doua contacte sunt mentinute la acelasi potential electric, dar se incalzeste unul dintre ele, in comparative cu celalalt, apare un current thermoelectric a carui sens de curgere va fi diferit pentru un canal de tip N fata de un canal de tip P. [Paulsson and Datta, 2003]

4

5) Modelarea rezistentei diferentiale negative a canalului unui nano-FET. In anumite conditii, caracteristica current-tensiune a canalului prezinta o cadere a curentului cu cresterea tensiunii, pentru o anumita polaritate a tensiunii , cadere care dispare in cazul celeilate polaritati a tensiunii. [Rakshit et all, 2004]

6) Cristale photonice - Studiu bibliographic si sinteză ale principalelor propietăţi ale cristalelor fotonice. 7) Modelarea tranzistorului FinFET - Modelarea in ADS a unui transistor FinFET.

5

4.*

Prof.dr.ing. Sîrbu Adriana

4

(TST si

EA)

1. Algoritmi de compresie a datelor de tip text - Implementare C/C++ . Algoritmii de compresie descriu tehnici de reducere a spaţiului ocupat sau a timpului necesar transmiterii unei anumite cantităţi de informaţie. Compresia poate viza atât date de tip text, cât şi imagini. Se vor implementa şi testa în C/C++ algoritmi de compresie pentru date de tip text. Bibliografie : - Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare - Note de curs si laborator - Transmisia şi Codarea Informaţiei - Note de curs si laborator - http://www.sqa.org.uk/e-learning/BitVect01CD/page_81.htm - D. Tărniceriu, V. Munteanu, Compresia datelor, Ed. CERMI, 2006. - D. Tărniceriu - Criptare şi compresie http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/dtarniceriu/discipline%20predate/cc/index.htm 2. Algoritmi de criptare - Implementare C/C++ Algoritmii de criptare descriu tehnici de securizare a datelor prin metode specifice. Se vor implementa şi testa în C/C++ algoritmi de criptare. Bibliografie : - Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare - Note de curs si laborator - D. Tărniceriu - Criptare şi compresie http://telecom.etc.tuiasi.ro/telecom/staff/dtarniceriu/discipline%20predate/cc/index.htm 3. Tehnici de modelare - simulare în ingineria electronica (Matlab, Simulink, PSpice) Modelarea şi simularea circuitelor în ingineria electronica implică aspecte legate de acurateţe, dar şi de timp de execuţie. Astfel, se vor identifica cele mai eficiente metode ce pot fi folosite în funcţie de aplicaţie şi se vor compara performanţele acestora. Bibliografie : - Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare - Note de curs si laborator - Proiectare asistată de calculator - Note de curs si laborator 4. Metode numerice în electronică Se vor proiecta în limbajul C biblioteci de funcţii utile în ingineria electronică (calcul matricial, matrici rare, metode de integrare numerică, metode de optimizare) Bibliografie : - Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare - Note de curs si laborator - Ioan Rusu, Metode numerice in electronica cu aplicatii in limbaj C, MatrixRom 5. Algoritmi de prelucrare a imaginilor - Implementare Matlab,C/C++ Algoritmii de compresie descriu tehnici de reducere a spaţiului ocupat sau a timpului necesar transmiterii unei anumite cantităţi de informaţie. Compresia poate viza atât date de tip text, cât şi imagini. Se vor implementa şi testa în C/C++ precum şi în Matlab algoritmi de compresie pentru imagini. Bibliografie : - Programarea calculatoarelor şi limbaje de programare - Note de curs si laborator - Constantin Vertan, prelucrarea şi analiza imaginilor, 1999 - http://imag.pub.ro/ro/cursuri/archive/carte_pai.pdf

5.*

Prof.dr.ing. Duma Petruţ

4

TST

1. Ceas de timp real cu microcontroler ATMEL. Interfațare ceas de timp real cu un sistem de dezvoltare echipat cu microcontroler ATMEL (realizare practică). Program de comandă și control în limbaj mașină pentru gestionarea ceasului de timp real și afișare zi, lună, an, ora, minut, secunda pe un LCD alfanumeric, LCD grafic, afișaj cu celule cu șapte segmente sau la o consola serială; agendă cu activități zilnice; calendar creștin ortodox, greco-catolic, romano-catolic (Microcontrolere). 2. Măsurare temperatură, umiditate sau presiune atmosferică cu microcontroler ATMEL. Interfațarea unui senzor cu un sistem de dezvoltare echipat cu microcontroler ATMEL (realizare practică). Program de comandă și control în limbaj mașină pentru

6

gestionarea senzorului și afișarea datelor pe un LCD alfanumeric sau PC (Microcontrolere). 3. Comandă și control ecran sensibil la atingere și afisaj cu cristale lichide grafic color cu microcontroler ATMEL. Interfațare ecran sensibil la atingere și afisaj cu cristale lichide grafic color cu un sistem de dezvoltare echipat cu microcontroler ATMEL (realizare practica). Program de comandă și control în limbaj mașină pentru gestionarea ecranului sensibil la atingere și a afisajului cu cristale lichide grafic color (Microcontrolere). 4. Sisteme secvențiale multiproces pentru monitorizare linie telefonică, recepționare/transmitere informație de selectie în puls/ton, transmitere/recepționare semnal de apel, stabilire legături telefonice, transmitere/recepționare tonalități și mesaje vocale într-o centrală telefonică electronică de capacitate mică (8 linii de abonat, 2 linii de trunchi, rețea de comutație spațiala, mașină de tonalități soft) cu microcontroler ATMEL. Interfață pentru realizarea unui proces în centrala telefonică electronică de capacitate mică (realizare practică). Program de comandă și control în limbaj masină pentru realizarea prin soft a procesului telefonic respectiv și a unui sistem multiproces (Microcontrolere, Centrale telefonice electronice).

6.*

Prof.dr.ing. Tărniceriu Daniela

4

TST

1-2. Simularea unui sistem MIMO. Descriere: Cerintele de crestere a benzii canalelor pentru comunicatii wireless au impus sisteme de transmisiuni care folosesc mai multe antene. Se utilizeaza şi se evalueaza performantele unor coduri spatiu – timp in diverse scenarii despre starea canalului. Se investigheaza si capacitatea canalului in aceste situatii. Bibliografie: Space time coding, Branka Vucetic ; Space time coding, Theory and Practice, Hamid Jafarkhani 3. Efectele cuantizarii in prelucrarea digitala Descriere: In sistemele discrete atat semnalele cat si coeficientii sunt marimi discrete, ceea ce face ca sistemele discrete sa fie, strict vorbind, neliniare. Se urmareste modelarea erorilor rezultate din cuantizare si alegerea structurii de implementare optime pentru indeplinirea cerintelor de proiectare. Bibliografie: Digital filters and signal processing, L. Jackson; Introduction in signal processing, J. Proakis, K. Manolakis. 4. Compresia semnalelor prin cuantizare scalara Descriere: Se introduc principiile cuantizarii scalare uniforme si adaptive, cu aplicatii in compresia semnalelor. Analiza distorsiunilor, stabilirea numarului optim de biti. Bibliografie: Data compression, K. Sayood, Digital coding of waveforms, N. Jayant, P. Noll 5. Compresia semnalelor prin codare subbanda Descriere: Semnalul (sursa) se descompune in diferite benzi de frecventa care se codeaza diferit in functie de continutul energetic al acestora. Aceasta codare subbanda se aplica in compresia semnalelor audio si de imagine. Se introduce si se aplica si analiza multirezolutie. Bibliografie: Multirate signal processing, P. Vaydianathan, Data compression, K. Sayood

7.*

Conf.dr.ing. Scripcariu Luminiţa

4

TST

1. Algoritmi de criptare a datelor - cu aplicatie Matlab sau in limbaj de programare 2. Echipamente pentru retelele de calculatoare - aplicatie in program de simulare de retea sau configurare de echipament 3. Protocoale de comunicatii - cu simularea unei retele intr-un program specific 4. Standarde de retea - cu proiectarea si analiza unei retele, eventual wireless. 5.Tehnici de securitate aplicate in retelele de comunicatii 6. Internet of things – prezentare, analiza retea, aplicatii, algoritmi de decizie automata Bibliografie: LScripcariu: Bazele retelelor de calculatoar, Securitatea retelelor de comunciatii, tutorial online s.a.

7

8.

Conf.dr.ing. Burdia Dănuţ

4

TST si

MON

TST: 3-4 locuri, MON: 1-2 locuri 1. Proiectarea în tehnologie CMOS a unei referinţe de tensiune pentru circuite integrate. Scopul lucrării este de a cerceta şi proiecta o referinţă de tensiune pentru circuite integrate care să fie stabilă şi precisă pentru o varietate mare de condiţii dinamice, inclusiv la variaţiile de temperatură. Discipline necesare: CEF, CIA, AACCE, PACSAD Instrumente software: Cadence, Spice sau similar 2. Modelarea VHDL, sinteza FPGA şi testarea unui emitator-receptor dintr-un sistem CDMA (tema pentru 1 sau 2 studenti) Scopul lucrării este de a proiecta un emitator-receptor dintr-un sistem CDMA cu anumite specificaţii. Proiectarea presupune definirea arhitecturii sistemului, modelarea VHDL a blocurilor componente, sinteza FPGA şi simularea postsinteză. CDMA (Code Division Multiple Access) este o metodă de acces multiplu a unui canal de comunicaţie radio care foloseşte tehnica împrăştierii spectrale (spread spectrum) şi a diviziunii în cod a semnalelor. Discipline necesare: CID, SCS2, Comunicaţii digitale, Comunicaţii mobile, PACSAD sau LDH. Instrumente software: ModelSim, Xilinx ISE, Matlab 3. Modelarea VHDL, sinteza FPGA şi testarea unui transceiver W-CDMA. (pentru 1 sau 2 studenti) Scopul lucrării este de a proiecta un transceiver W-CDMA cu anumite specificaţii. Proiectarea presupune definirea arhitecturii sistemului, modelarea VHDL a blocurilor, sinteza FPGA şi simularea postsinteză. W-CDMA (Wideband Code Division Multiple Access) este un standard utilizat în comunicaţiile mobile 3G. Discipline necesare şi/sau recomandate: CID, SCS2, Comunicaţii digitale, Comunicaţii mobile, PNS, PACSAD sau LDH. Instrumente software: ModelSim, Xilinx ISE, Matlab 4. Modelarea în VHDL(Verilog), sinteza şi implementarea FPGA a unor sisteme digitale cu aplicaţii specifice (2-3 studenţi) Exemplu: controler de comunicaţie, sistem de comandă şi control bazat pe senzori, joc video, osciloscop digital etc. Proiectarea sistemului presupune definirea arhitecturii, modelarea VHDL (Verilog) a blocurilor componente, simularea modelelor, sinteza şi implementarea FPGA, testarea funcţionării. Discipline necesare şi/sau recomandate: CID, SCS2, PNS, PACSAD sau LDH. Instrumente software: ModelSim, Xilinx ISE. Temele propuse sunt afişate şi pe pagina web a laboratorului PAC: http://www.etti.tuiasi.ro/pac

9.*

Conf.dr.ing. Bozomitu Radu Gabriel

4

TST

1. Transmisii de date analogice 2. Transmisii de date digitale 3. Tehnici pentru recuperare de clock 4. Proiectarea şi implementarea circuitelor PLL cu pompă de sarcină 5. Proiectarea unui radioemiţător/radioreceptor MF în domeniul SRD 6. Proiectarea şi implementarea filtrelor active de tip Gm-C 7. Proiectarea şi implementarea sistemelor ELIN 8. Tehnici de liniarizare a amplificatoarelor operaţionale 9. Circuite pentru detecţia semnalelor MA şi MF 10. Proiectarea sistemelor QPSK 11. Sisteme de transmisie cu modulaţii digitale 12. Analiza buclelor pentru reglajul automat al amplificării 13. Proiectarea şi implementarea sintetizoarelor de frecvenţă 14. Proiectarea şi implementarea circuitelor cu capacităţi comutate 15. Tehnici de transmisii cu impulsuri modulate în cod 16. Principiile multiplexării şi demultiplexării în frecvenţă 17. Tehnici de acces multiplu prin divizare în frecvenţă (FDMA), prin divizare în timp (TDMA) şi prin divizare în cod (CDMA) 18. Tehnici de reducere a offset-ului şi a zgomotului circuitelor de RF

8

19. Convertoare sigma-delta 20. Sisteme de transmisie „Ultra Wide Band” (UWB) 21. Tehnici de realizare a layout-ului circuitelor VLSI 22. Modelarea circuitelor electronice analogice (OPAMP, OTA, filtre de diferite tipuri) cu ajutorul limbajului AHDL 23. Tehnologie asistiva – tehnologii de comunicare cu persoane cu dizabilităţi si monitorizarea parametrilor fiziologici Temele de lucrări de diplomă propuse necesită cunoştinţe de proiectare, analiză şi modelare a circuitelor analogice cu ajutorul instrumentelor CAD, precum şi abilităţi în utilizarea limbajelor de programare. Aceste teme se adresează în primul rând studenţilor care urmează specializarea de Tehnologii şi Sisteme de Telecomunicaţii (TST), dar pot fi abordate cu succes şi de studenţii care urmează alte specializări. Temele propuse se referă în general la proiectarea şi implementarea unui circuit electronic cu aplicaţii in sistemele de comunicaţii moderne. Se urmăreşte în primul rând modelarea la nivel de sistem a circuitului propus, utilizându-se limbaje de programare adecvate („Matlab”, „MathCad”) sau instrumentele software specifice simulărilor la nivel de sistem oferite de programele de analiză a circuitelor electronice. Proiectarea la nivel de circuit a sistemului propus se realizează cu ajutorul programelor „OrCAD” sau „Cadence”, utilizându-se diferite tipuri de simulări clasice (tran, AC), dar şi simulări specifice analizei circuitelor de RF („harmonic balance”). În cazul temelor care vizează implementarea VLSI a unui circuit analogic se realizează şi proiectarea la nivel de „layout” a circuitului propus. Bibliografie [1] Behzad Razavi, “Design of Analog CMOS Integrated Circuits”, McGraw-Hill Higher Education, Inc., 2001; [2] David Johns, Ken Martin, “Analog Integrated Circuit Design”, John Wiley & Sons, Inc., 1997; [3] Philip E. Allen, Douglas R. Holberg, “CMOS Analog Circuit Design”, New York, Oxford, Oxford University Press, 2002; [4] C. Toumazou, F. J. Lidgey, and D. G. Haigh (eds.), “Analogue IC Design: The Current-Mode Approach”, London: Peter Peregrinus Ltd., 1990; [5] Paul R. Gray, Robert G. Meyer, “Circuite Integrate Analogice - Analiză şi Proiectare”, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1999; [6] Kenneth R. Laker, Willy M. C. Sansen, “Design of Analog Integrated Circuits and Systems”, McGraw-Hill, New York, 1994; [7] R. Jacob Baker, Harry W. Li, David E. Boyce, “CMOS Circuit Design, Layout and Simulations”, Institute of Electrical and Electronics Engineers, Inc., New York, 1998; [8] T. Lee, “The Design of CMOS Radio-Frequency Integrated Circuits”, Cambridge, Cambridge University Press, 1998; [9] Michael John Sebastian Smith, “Application – Specific Integrated Circuits”, Addison Wesley Longman, Inc., 1997; [10] Donald O. Pederson, Kartikeya Mayaram, “Analog Integrated Circuits for Communication – Principles, Simulation and Design”, Springer + Business Media, LLC, 2008; [11] W. Alan Davis, Krishna Agarwal, “Radio Frequency Circuit Design”, John Wiley & Sons, Inc., 2001; [12] John Rogers, Calvin Plett, “Radio Frequency Integrated Circuit Design”, Artech House, Inc., 2003; [13] Frank Ellinger, “Radio Frequency Integrated Circuits and Technologies”, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2007; [14] Vlad Cehan, “Bazele radioemiţătoarelor”, Editura MatrixRom, Bucureşti, 1997; [15] Radu Gabriel Bozomitu, “Tehnici de liniarizare pentru circuitele integrate de radiofrecvenţă”, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2009; [16] Radu Gabriel Bozomitu, “Radioemiţătoare şi radioreceptoare”, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2010; [17] Radu Gabriel Bozomitu, „Circuite VLSI pentru radiofrecvenţă” , ISBN 978-973-730-996-9, Editura Performantica (Cod CNCSIS 85), Iaşi, 2013; [18] Robert E. Collin, „Antennas and Radiowave Propagation”, McGraw-Hill Book Company, 1985; [19] Kazimierczuk, M. K., „RF Power Amplifiers”, J. Wiley & Sons, 2008; [20] Steve C. Cripps, „Advanced Techniques in RF Power Amplifier Design”, Artech House, Inc., 2002; [21] J. Sewick, „Transmission Line Transformers”, American Radio Relay League, 1990.

10.

S.l.dr.ing. Diaconu Felix

3 TST

Aplicaţii ale procesării şi transmisiei informaţiei utilizând simulatorul Matlab.

9

11.

S.l.dr.ing. Damian Radu Florin

3 TST

1. Aplicatie on-line. Sistem de gestiune a proiectelor Aplicaţie distribuită realizată în tehnologie LAMP/WAMP. PHP/MySql. Se gestionează o echipă (persoanele/utilizatorii asociaţi) care trebuie să pună impreună resurse (fişiere, informaţii, discuţii) pentru indeplinirea anumitor teme. Alocarea persoanelor pe teme, program, resurse comune, evaluare progres, gestionarea eficientă a echipei. Cunoştinţe necesare: programare, mediu, tehnologii web, minimal 2. Aplicatie on-line. E Primarie Aplicaţie distribuită realizată în tehnologie LAMP/WAMP. PHP/MySql. Se gestionează o primărie, care gestionează relaţiile cu diverse tipuri de organizaţii (persoane, firme, instituţii guvernamentale). Se implementează un sistem de control a calităţii în activitatea primăriei, gestionarea datelor diverselor entităţi, cu posibilitate de căutare a datelor dupa diverse criterii. Interfaţa duală, cu acces pentru angajaţii primăriei şi pentru entităţile gestionate. Cunoştinţe necesare: programare, mediu, tehnologii web, minimal 3. Proiectarea şi simularea unui ecran pentru microunde Se utilizează un simulator electromagnetic pentru proiectarea şi simularea unui ecran cu domeniul de acţiune în zona de frecvenţă a microundelor. Diverse structuri (Dalenbach, Salisbury, Jaumann) şi diverse materiale sunt incercate pentru obţinerea unui coeficient de absorbţie dorit la frecvenţa de lucru. Cunoştinţe necesare: microunde, mediu 4. Simulare electromagnetică a materialelor complexe Se utilizează un simulator electromagnetic pentru simularea performanţelor obţinute de metamateriale. Aceste materiale conţin intern o structură anume, sau inserţii cu alte materiale care le modifică proprietăţile electromagnetice. Cunoştinţe necesare: microunde, mediu 5. Proiectare şi simulare microstrip crossover Se utilizează un simulator electromagnetic pentru proiectarea şi simularea unui dispozitiv microstrip care să permită încrucişarea a două linii de transmisie în bandă cât mai largă posibil. Diverse materiale de substrat (cu model realist) sunt încercate cu evaluarea performanţelor. Cunoştinţe necesare: microunde, mediu 6. Proiectare şi simulare a unui filtru microstrip pentru microunde Se utilizează un simulator electromagnetic pentru proiectarea şi simularea unui filtru realizat în tehnologie microstrip care să îndeplinească anumite criterii de performanţă (tip, bandă, atenuare). Diverse materiale de substrat (cu model realist) sunt încercate cu evaluarea performanţelor Cunoştinţe necesare: microunde, mediu 7. Proiectare şi realizare sistem de captare a energiei electromagnetice Se proiectează un sistem utilizând o antenă Yagi pentru captarea energiei electromagnetice la frecvenţa de 2.45GHz (wireless). Un redresor converteşte această energia în c.c. pentru alimentarea unor consumatori de mică putere. Cunoştinţe necesare: microunde, minimal, realizare practică

12.*

S.l.dr.ing. Ionescu Daniela

3

TST si

MON

1. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru transmiţători wireless de la sistemele de comunicaţii prin satelit

2. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru filtre utilizate la transceiveri wireless de RF 3. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru transmiţători ASK (Amplitude-shift keying, cu modulaţie în

amplitudine) 4. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru un genarator de frecvenţă, cu ajutorul tehmologiilor organice

10

5. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru transformatori, în tehnologie LTCC 6. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru un afişor, în tehnologie LTCC 7. Proiectarea cablajului multistrat cu componente înglobate pentru rezonatori, în tehnologie LTCC 8. Metodologia de testare a cablajelor de tip system-on-package. Platforme ATE (automatic test equipment). Exemplificare. 9. Serigrafia modernă în electronică şi nu numai. Aplicaţii. 10. Metode şi dispozitive pentru determinarea hărţii de câmp generat de cablajele imprimate. 11. Metode şi dispozitive pentru determinarea tensiunilor, curenţilor şi câmpurilor electromagnetice în compatibilitatea

electromagnetică. Performanţe, îmbunătăţiri.

13.* S.l.dr.ing. Alecsandrescu Iolanda Elena

4

TST

1. Implementarea unui algoritm în limbajul C pentru determinarea poziţiei curente a unui autovehicul, pe baza vitezei şi a direcţiei poziţiei anterioare. 2. Implementarea in limbajul C++ a unei aplicaţii de recunoaştere de caractere. 3. Implementarea in limbajul C a algoritmului AES de criptare-decriptare.

14.*

S.l.dr.ing. Comşa Ciprian Romeo

4

TST

1. Pachet software pentru interpretarea mesajelor de comunicatie specifice protocolului auto CAN Protocolul de comunicații CAN este cel mai raspândit protocol folosit în industria automotive. Proiectul propus are ca scop familiarizarea cuspecificațiile acestui protocol la nivel fizic și de transfer de date. Acest scop poate fi atins prin studierea specificațiilor protocolului și implementarea într-un limbaj de programare a unei aplicații care să simuleze un CAN controller (adică să asculte busul de CAN, să interpreteze mesajele primite și să transmită mesaje). 2. Aplicații ale dicționarelor supra-complete în rețele de comunicații wireless În diverse aplicații wireless semnalele vehiculate au caracteristici rare (de exemplu răspunsul la impuls a unui canal de comunicații multipath va avea câteva eșantioane non-zero corespunzător componentelor multipath, iar restul componentelor vor avea valoarea zero). În astfel de aplicații se poate aplica teoria dicționarelor supra-complete și algoritmii de optimizare special creați de exemplu în matlab pentru a rezolva probleme de estimare de parametri cu performanțe mai bune decât abordările clasice estimare. Familiarizarea cu astfel de tehnici și implementarea în matlab a unei astfel de aplicații este subiectul acestei teme de proiect. 3. Algoritmi de localizare a surselor radio Localizarea surselor radio în comunicații în general și în comunicațiile mobile în particular este o teme de continuu interes in sensul îmbunătățirii performanțelor metodelor de localizare. Familiarizarea cu metodele de localizare și implementarea unui algoritm particular de localizare este subiectul acestei teme de proiect. 4. Comunicații inter-vehiculare. Implementarea unui protocol de comunicații specific În contextul în care în viitorul apropiat autovehiculele se vor conduce singure,schimbul de informație între autovehicule este o temă de interes. În acest scop, protocoale specifice de comunicație, precum DSRC au fost propuse și analizate. Studiul unui astfel de protocol și implementarea în matlab sunt mijloacele prin care un student se poate familiariza cu acest subiect și prin urmare aceasta poate fi o tema de proiect de diplomă.

15.*

S.l.dr.ing. Mătăsaru Petre Daniel

3

TST

1. "Aplicatie cu baza de date si server web (ex. magazin virtual, catalog online, etc) " 2. "Proiectare retea locala de calculatoare" 3. "Algoritmi de optimizare SEO pentru o pagina web" Bibliografia este disponibila integral online, la adresele: 1.World Wide Web Consortium (W3C), http://www.w3c.org, Specificatii HTML 2. Tutoriale HTML, CSS, Javascript, XML, http:// www.w3schools.com 3. Tutoriale Internet, Social Media http://www.gcflearnfree.org/

11

16.*

S.l.dr.ing. Trifina Vasile Lucian

3

TST

1. Coduri turbo pentru surse neuniforme Lucrarea presupune următoarele părți mari: descrierea situațiilor reale când sursele de informație se modelează prin surse binare neuniforme; descrierea codurilor turbo sistematice sau nesistematice (coduri convoluționale recursive sistematice sau nesistematice concatenate paralel

cu un interleaver) și a decodorului corespunzător cu algoritmul de decodare MAP și variantele sale simplificate (Log MAP și Max Log MAP); compararea performanțelor BER/FER ale codurilor turbo proiectate pentru surse binare uniforme cu cele proiectate pentru surse binare

neuniforme, cu ajutorul programelor în limbajul C și a figurilor generate cu programul Matlab. Sisteme hibride de corecţie şi detecţie a erorilor folosind coduri turbo Lucrarea presupune următoarele părţi mari: descrierea celor trei tipuri mari cunoscute de scheme hibride pentru corecţia şi detecţia erorilor, cu avantajele şi dezavantajele uneia faţă

de celelalte, din punct de vedere al timpului mediu de transmisie şi al BER; descrierea principalelor scheme hibride pentru corecţia şi detecţia erorilor folosind codurilor turbo; descrierea algoritmilor de decodare Log MAP şi Max Log MAP pentru coduri turbo; implementarea în limbajul C sau în Matlab a principalelor scheme pentru corecţia şi detecţia erorilor, folosind coduri turbo (codor, canal

AWGN, decodor); evaluarea performanţelor BER şi a timpului mediu de transmisie pentru schemele implementate.

Analiza simulării ratei de eroare de bit în sistemele digitale, cu aplicaţii pentru coduri turbo Lucrarea presupune următoarele părţi mari: descrierea metodelor principale folosite în simularea sistemelor digitale pentru determinarea BER (simularea Monte Carlo, simularea

Monte Carlo modificată cu eşantionarea la momentele importante, teoria valorilor extreme, extrapolarea „cozii” funcţiei densitate de probabilitate, simularea cvasi analitică); determinarea intervalelor de încredere a valorii BER simulate, în funcţie de numărul de biţi simulaţi; descrierea metodelor de simulare soft („necoerente”) pentru determinarea BER şi compararea cu metoda clasică de simulare

(„coerentă”), din punct de vedere al dispersiei valorii BER simulate, în cazul decodării turbo; implementarea metodelor de simulare anterioare pentru determinarea BER, în cazul unui cod turbo clasic; compararea timpilor de simulare şi a valorilor BER, în funcţie de SNR pe canal AWGN, pentru metodele implementate.

Observație: Toată documentația este în limba engleză. Temele de licență sunt adresate studenților de la secția TST și necesită cunoștințe de: Transmisia și codarea informației, Decizie și estimare în prelucrarea informației, Comunicații digitale, Teoria probabilităților. Pentru partea practică sunt necesare cunoștințe de Matlab și programare C.

17.*

Asist.dr.ing. Dobrea Monica Claudia

2-3

TST, EA

1. Sisteme robotice bioinspirate Descriere: În cadrul acestei teme se vor implementa algoritmi software bio-inspirați de comandă și control a unor structuri robotice reale (roboți gata construiți – 4 senzori IR, sistem diferențial de locomoție, microcontroler) sau simulate în mediul MobotSim. Bibliografie: https://en.wikipedia.org/wiki/Robotics ; Monica-Claudia Dobrea, Dan Marius Dobrea, A bio-inspired solution for a local autonomous, reflex, obstacle avoiding behavior, International Symposium on Signals, Circuits, and Systems, ISSCS 2011, June 30 – July 1, 2011, România, Iași, pp. 177-180 D.M. Dobrea, M.C. Dobrea, An Autonomous Robotic System, 9th International Symposium on Electronics and Telecommunications, November 11-12, 2010, Timișoara, România, pp. 107-110 2. Tehnici software de analiză și prelucrare a semnalelor

12

Descriere: Realizarea de aplicații software pentru generare audio 3D a diferitelor sunete pentru sistemele de tip realitate virtuală. Orgă de lumini digitală multicanal cu preluare a semnalului audio prin microfon (a muzicii ambientale) sau de la o intrare de date. Mascarea vocii umane prin tehnici de filtrare și amplificare spectrale specifice. Implementarea în timp real a efectelor de ecou și reverberație a unei surse sonore. Toate aceste proiecte vor fi realizate utilizând DSP-ul TMS320C6416 și o placă audio de tip: Audio Daughter Card TMDX326040. Bibliografie:http://www.unix.eng.ua.edu/~hc2315/My_Collected_Stuffs/ebooks/Digital%20Signal%20Processing%20and%20Applications%20with%20the%20C6713%20and%20C6416%20DSK%20-0471690074.pdf http://personal.ee.surrey.ac.uk/Personal/P.Jackson/ee1.lab/D3_echo/D3_EchoAndReverberationExpt.pdf 3. Dezvoltare de aplicații software pentru IoT (Internet of Things) Descriere: Aplicațiile software vor viza comanda, schimbul de date, vizualizarea stării diferitelor echipamente hardware prin intermediul internetului (a unor pagini web). Sistemele pe care vor fi dezvoltate aceste aplicații sunt de tipul Intel Galileo Gen 2. Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Internet_of_Things

18.

Asist.dr.ing. Cleju Nicolae

2

TST

1. Reconstrucţia imaginilor cu pixeli lipsă (image inpainting) În multe aplicaţii practice este necesară estimarea unor zone lipsă dintr-o imagine/secvenţă video (transmisie cu erori, retuşarea fotografiilor vechi zgâriate, eliminarea logo-urilor etc). Studentul va studia şi implementa una sau mai multe din metodele existente în literature de specialitate, evaluând performanţele metodei în diverse situaţii practice. Cerinţe: cunoaşterea unui limbaj de programare (Matlab, C/C++, Java, Python etc), curs PDS Referinţe: http://en.wikipedia.org/wiki/Inpainting;http://www.mathworks.com/company/newsletters/articles/applying-modern-pde-techniques-to-digital-image-restoration.html ; http://mountains.ece.umn.edu/~guille/inpainting.htm; http://www.math.ucla.edu/~imagers/htmls/inp.html 5. http://www.iiste.org/Journals/index.php/JIEA/article/view/1197/1118 2. Filtrarea de zgomot "sare și piper" a imaginilor și secvenţelor video Studentul va studia, implementa şi evalua performanţele unor metode de reducere a zgomotului în imagini şi secvenţe video. Cerinţe: cunoaşterea unui limbaj de programare (Matlab, C/C++, Java, Python etc), curs PDS Referinţe:http://nuit-blanche.blogspot.ro/2012/01/robust-denoise-this.html; http://arxiv.org/abs/1111.3240; http://www.doaj.org/doaj?func=fulltext&aId=551235 3. Prelucrări de semnal implementate in aplicaţia Sonic Visualizer Studentul va implementa o serie de plugin-uri implementând implementând operații de prelucrări de semnal în cadrul aplicaţiei Sonic Visualizer <http://www.sonicvisualiser.org/>, ce permite desfășurarea pe calculator a simulărilor și vizualizărilor de semnal specifice domeniului prelucrării digitale a semnalelor. Cerințe: cunoștințe de C/C++, curs PDS, disponibilitate de a învăța noţiuni suplimentare de programare. Referințe: http://www.sonicvisualiser.org/ 4. Prelucrări de semnal utilizând procesoarele plăcii grafice (GPU-based signal processing) Studentul va investiga utilizarea librăriilor dedicate programării pentru plăcile grafice, în principiu bazate pe librăria Cuda Toolkit pentru procesoarele de la Nvidia, pentru aplicații uzuale de prelucrare a semnalelor. Cerințe: bune cunoștințe de C/C++, curs PDS; Referințe: http://www.nvidia.com/object/cuda_home_new.html, http://www.rrsg.uct.ac.za/theses/ug_projects/radhakrishnan_ugthesis.pdf Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina: http://www.etti.tuiasi.ro/phd/ncleju/index.php/Teme_Licen%C5%A3%C4%83

12.05.2016 Director de departament,

Conf.dr.ing. LUMINITA SCRIPCARIU