UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE SI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi

Dezvoltare Rurală

Ing. DRAGOMIR VILI

T EZA DE DOCTORAT

Proiectarea unui sistem de marketing, de tip Holding, pentru produsele agricole de

origine vegetală, prin intermediul asocierii, în judeţul Călăraşi

Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. ALECU IOAN NICOLAE Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

CUPRINS

Introducere • * CAPITOLUL 1 SCURTĂ PREZENTARE A AGRICULTURII ROMANEŞTI 9

1.1 Particularităţi ale agriculturii româneşti I I 1.1.1 Formele de proprietate şi de exploatare în agricultură 13 1.1.2 Particularităţile economiei de piaţă 16

1.2 Evoluţia suprafeţei agricole în perioada 2000-2005 19 1.3. Numărul exploataţiilor agricole şi suprafaţa agricolă medie 22 1.4. Structura culturilor agricole 23 1.5. Producţia principalelor culturi 25 1.6. Evoluţia efectivului de animale 27 1.7. Evoluţia producţiei animale 29 1.8. Evoluţia producţiei agricole valorice 31 1.9. Indicatori tehnici 32 1.10 Producţia agricolă medie pe locuitor 38 1.11 Productivitatea muncii şi investiţiile 42 1.12 Concluzii 48

CAPITOLUL 2 INDICATORII ECONOMICI ŞI METODE DE ANALIZĂ ŞI DE PROIECTARE A SISTEMULUI DE MARKETING 50

2.1 Indicatorii şi gruparea lor 50 2.2 Metode de analiză financiară şi indicatorii specifici 54

2.2.1 Metode specifice analizei economice 55 2.3 Metode de prognozare 67 2.4 Metode şi tehnici specifice de previzionare economico-financiară 69

2.5 Concluzii 71 CAPITOLUL 3 IMPORTANŢA HOLDINGULUI AGRICOL PENTRU FILIERA PRODUCŢIEI AGRICOLE 76

3.1 Situaţia actuală a comercializării produselor agricole de origine vegetală pe plan intern şi internaţional 79

3.1.1 Comerţul intern 79 3.1.2. Comerţul exterior 90

3.2. Holdingul agricol - concept, organizare şi funcţionare 93 3.2.1. Cadrul legislativ privind organizarea şi funcţionarea fermei 93 3.2.2 Particularităţile şi formele cooperării în agricultură 105

3.3 Esenţa conceptului de integrare. Tipuri de integrare 111 3.4 Modelele de integrare pe verticală 118 3.5 Elaborarea modelului de integrare pe verticală 120 3.6 Concluzii 125

CAPITOLUL 4 PREZENTAREA AGRICULTURII DIN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI 128 4.1 Organizarea economico — socială a agriculturii din judeţul Călăraşi - formele de exploatare şi tipurile de exploataţie agricole, în judeţ 128

4.1.1 Resursele naturale ale judeţului Călăraşi 128 4.1.2 Economia judeţului Călăraşi 129 4.1.3 Forţa de muncă în agricultura judeţului Călăraşi 133 4.1.4 Caracterizarea fondului funciar din judeţul Călăraşi 135

4.2 Analiza ofertei de produse agricole de origine vegetală din judeţul Călăraşi 152 4.3 Analiza cererii de produse agricole de origine vegetală din judeţul Călăraşi 155

1 4.3.1 Analiza consumului de produse agricole de origine vegetală la nivelul judeţului

araşi 1^5 4.4 Analiza canalelor de distribuţie din judeţul Călăraşi 165 4.5 Concluzii 178

CAPITOLUL 5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A AVANTAJELOR SOCIETĂŢII DE TIP HOLDING DIN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI. STUDIU DE CAZ 183

5.1 Prezentarea generala a SC. „Lio Prest" SRL Călăraşi 183 5.1.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari din cadrul SC „Lio Prest"

SRL 185 5.1.2. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari 190

5.2 Prezentarea SC „Agrozootehnica Drumu-subţire" SA Călăraşi 196 5.2.1 Analiza principalilor indicatori economico-financiari din cadrul SC

, ̂ Agrozootehnica Drumu-subţire" SA Călăraşi 201 5.2.2. Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari 202

5.3 Concluzii 223 CAPITOLUL 6. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE MARKETING, DE TIP HOLDING, PENTRU PRODUSELE AGRICOLE DE ORIGINE VEGETALĂ, PRIN INTERMEDIUL ASOCIERII, ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI 227

6.1 Prezentarea situaţiei actuale ale celor trei societăţi viitoare componente ale holdingului 227

6.2 Previzionarea activităţii economice 239 6.3 Previziunea indicatorilor economico-financiari în sistemul de tip holding

pentru cele trei societăţi 246 6.4 Concluzii 251

CAPITOLUL 7 CONCLUZII ŞI PROPUNERI 254 Bibliografie 269 Bibliografie selectivă a autorului 273 Anexe 276 Lista tabele 293 Lista grafice 299 Lista anexe 304

INTRODUCERE

Pentru România, agricultura este o prioritate absolută. Această afirmaţie se bazează, atât pe resursele naturale şi umane ale

agriculturii româneşti, cât şi pe funcţiile sociale şi economice vitale ale acestei ramuri: asigurarea alimentaţiei populaţiei României, a necesarului de materii prime pentru industrie, a unui export activ şi profitabil de produse agroalimentare, protecţia mediului şi a peisajului, menţinerea echilibrului ecologic, dezvoltarea spaţiului rural. Cu cât componenta comercială creşte ca pondere în totalul productiei agricole, cu atât agricultura va fi mai performantă, iar agricultura României mai integrată în circuitul economic intern şi internaţionalul].

Pentru stimularea acestor funcţii importante ale agriculturii, agricultura ca ramură, şi agricultorii ca participanţi în realizarea echilibrului economic şi social trebuie sustinuti, prin efort naţional, financiar şi legislativ.

Conform ultimelor raportări ale unor ţări, agricultura reprezintă o fracţiune din venitul naţional şi această fracţiune este cu atât mai redusă cu cât tara respectivă este considerată ca fiind mai bogată2. [2]

In anii care au urmat schimbării regimului politic totalitar, acest subsistem economic a cunoscut o puternică criză structurală, generată de un complex de cauze de natură economică, socio-politică, ecologică, instituţională etc, de ordin intern şi extern, aflate într-o interdependenţă dinamică şi însoţite de o multitudine de efecte de antrenare, manifestate prin contradicţii şi dezechilibre profunde.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă aplicarea Legii nr. 18/1991, Legea fondului funciar, care, datorită faptului că nu a fost elaborată în concordanţă cu conditiile existente în agricultura noastră la vremea respectivă, a condus la fărâmiţarea terenului agricol din România, fapt ce face şi la ora actuală, aproape imposibilă practicarea unei agriculturi viabile, care să conducă la o eficienţă economică sporită şi la o competitivitate crescută cu celelalte produse agricole de pe piaţă, în contextul recentei aderări a României la Uniunea Europeană.

Criza economiei româneşti a integrat elemente normale de evoluţie a parametrilor economici sintetici caracteristici proceselor de recesiune economică şi perioadelor de tranziţie, manifestate prin modificări radicale ale raporturilor de proprietate şi structurilor economico-productive, la nivel micro şi macroeconomic. La acestea se adaugă şi elemente anormale generate de unele greşeli de politică economică, de restricţii subiective, interne şi internaţionale.

In ansamblul mecanismelor de integrarea internaţională adoptate de Uniunea Europeană, Politica agricolă este cea mai reprezentativă expresie a principiilor de integrare şi a eforturilor pe care le presupune construcţia europeană3. [18]

1 Alecu I., Cazac V. - Managementul agricol în România - Trecut, prezent, viitor, Editura Ceres, Bucureşti, 2002 2 Alecu I.N., Constantin M. - Agro turism şi marketing agroturistic, Ed. Ceres, Bucureşti, 2006 3 Cecilia A. şi colab. - Integrarea europeană a pieţelor agricole româneşti, Iaşi, Ed. Terra Nostra, 2006

Proiectarea unui sistem de marketing - de tip Holding - prin intermediul asocierii, pentru produsele

agricole vegetale tn judeţul Călăraşi

Aderarea României la U.E. şi în mod implicit, integrarea europeană a sectorului agroalimentar, reprezintă una din cele mai însemnate provocări ale economiei noastre naţionale, din perioada post decembristă4. [36]

încadrată în tendinţa generală de globalizare, relaţia dintre agricultura românească şi cea europeană poate fi necesară şi reciproc avantajoasă, cu conditia asigurării unui grad sporit de compatibilitate şi competitivitate a produselor pe piaţă, precum şi a unui nivel corespunzător de armonizare structurală5 [11].

Referindu-se la agricultura anului 2010, Philip Freiherr van der Bussche, preciza printre altele: "exploataţii/e agricole trebuie să crească şi să devină mari unităţi economice, fie prin asociere, fie prin utilizarea în comun a utilajelor... până în anul 2010 agricultura va suferi în cursul procesului de globalizare numeroase schimbări... mediul economic se va caracteriza prin creşterea accelerată a pieţelor de bunuri de consum şi servicii, a pieţei de capital şi a forţei de muncă, precum şi a ştiinţei şi finanţelor. Această integrare accelerată a pieţelor oferă noi surse pentru dezvoltarea agriculturii. Ea prezintă şi riscuri pentru aceia care nu se pot adapta la timp unei situaţii".

Producătorii agricoli trebuie însă să cunoască cele mai adecvate sisteme de productie, organizare şi informaţional-decizionale, care să vizeze informatiile privind activitatea de producţie, activitatea de marketing6 [7], elaborarea deciziilor în condiţii de certitudine, risc şi incertitudine.

Sporirea producţiei şi rentabilităţii nu se poate realiza decât prin coordonarea eforturilor unitare în vederea găsirii unui sistem optim de organizare şi funcţionare şi a unei mai bune gestionări economico-financiare.

Pentru a programa activitatea în cadrul oricărei unităţi economice, trebuie să se aibă în vedere rezultatele obţinute în perioada anterioară şi factorii sau cauzele care au influenţat într-un sens sau altul nivelul programului de activitate stabilit.

Optimizarea structurii culturilor şi a tehnologiilor de productie este una din căile cele mai simple de mărire a productiei şi rentabilităţii, ea realizându-se fără a necesita eforturi financiare deosebite, factorul uman, specialistul agronom fiind principalul pilon de susţinere.78[21] [54]

Situaţia agriculturii româneşti în perioada de tranziţie la economia de piaţă dovedeşte că în prezent agricultura este o activitate care necesită investiţii importante pentru a deveni eficientă. Structura fondului funciar, piaţa terenurilor agricole, alături de actualele capacităţi de productie vegetale, animale şi agroindustriale demonstrează incapacitatea actuală a producătorilor de a rezista concurenţei străine.

Pentru acest motiv studiile prezentei lucrări de doctorat au avut în vedere analiza economico-financiară a trei societăţi din agricultură, aflate pe filiera produselor agricole de morărit şi panificaţie, în scopul integrării acestora într-un

Giurcă D. şi colab. - Sectorul agricol în perspectiva aderăm României la Uniunea Europeană. Implicaţii asupra sistemului de plăţi, Institutul European din România, Studii de impact III, Studiul nr. 6,2005

Berea Mihai - Agricultura în tranziţie, Editura Ceres, Bucureşti, 2001 6 Anghel L. - Marketing, Ed. ASE, Bucureşti, 2000

Constantin M. şi colab. - Marketingul productiei agroalimentare, Ed. Universitaria, Craiova, 2002 8 Otiman PI . - Optimizarea productiei agricole, Ed. Facla, Timişoara

2

sistem de tip holding, prin intermediul asocierii, în vederea creşterii eficienţei economico-financiare, a creşterii randamentelor, a unei mai bune poziţionări a acestora pe piaţă şi chiar pătrunderea pe alte pieţe de produse agricole vegetale de morărit şi panificatie.

Lucrarea de doctorat este structurată în şase capitole distincte, precedate de o introducere, organic legate între ele, prin intermediul cărora se analizează multitudinea căilor, directiilor şi factorilor de sporire a performanţelor economice din agricultură - în general - şi din sfera productiei, prelucrării şi comercializării de produse de morărit şi panificaţie - în special - sintetizate prin perfecţionarea activităplor de management şi marketing, considerate direcţii hotărâtoare ale redresării şi revigorării activităţii din agricultură.

în capitolul 1, intitulat „Scurtă prezentare a agriculturii româneşti" au fost atinse aspecte privind: particularităţile agriculturii româneşti - privind formele de proprietate şi de exploatare în agricultură — şi ale economiei de piaţă; evolutia suprafeţei agricole în perioada 2000-2005; numărul exploatatiilor agricole şi suprafaţa agricolă medie a acestora; structura culturilor agricole pe an şi producţia acestora; evoluţia efectivului de animale şi a producţiei aferente; evoluţia producţiei agricole valorice precum şi o serie de indicatori tehnico-economici şi productivitatea muncii în agricultură şi investiţiile realizate în acest domeniu.

în capitolul 2, intitulat „Indicatori economici de valorificare şi metode de analiză şi apreciere economică" am făcut o prezentare a indicatorilor şi clasificarea acestora, precum şi a metodelor de analiză financiară, respectiv: analiza diagnostic, cercetarea de marketing, analiza SWOT precum şi a indicatorilor specifici ale analizei, printre care amintesc: tabloul soldurilor intermediare de gestiune, marja comercială, rezultatul net, cifra de afaceri, producţia exerciţiului, marja cheltuielilor variabile, pragul de rentabilitate, coeficientul de levier financiar, rata marjei nete, rata rentabilităţii economice şi financiare etc.

în capitolul 3, intitulat „Importanţa holdingului pentru filiera producţiei agricole" am realizat o trecere în revistă a: principalelor caracteristici ale lanţului de cereale; situaţiei actuale a comercializării produselor agricole de origine vegetală pe plan intern şi internaţional, situaţie prezentată printr-o serie de tabele şi reprezentări grafice; conceptului de holding şi organizarea şi functionarea acestuia; particularităţile şi formele de cooperare în agricultură; conceptului de integrare şi a tipurilor de integrare; elaborării modelului de integrare pe verticală a participanţilor la activitatea economică aflaţi pe filiera produselor agricole de morărit şi panificaţie în scopul realizării holdingului.

în capitolul 4, „ Prezentarea agriculturii judeţului Călăraşi" am realizat un diagnostic al agriculturii din judeţul Călăraşi, respectiv: organizarea economico -socială a agriculturii din judeţul Călăraşi cu formele de exploatare şi tipurile de exploataţie agricole, resursele naturale ale judeţului Călăraşi, economia judeţului, forţa de muncă în agricultură, caracterizarea fondului funciar, precum şi analiza ofertei şi cererii de produse agricole de origine vegetală din judeţul Călăraşi şi a canalelor de distribuţie a acestora.

In capitolul 5, intitulat „Analiza economco-financiara a avantajelor societăţii de tip holding din judeţul Călăraşi. Studiu de caz" au fost luate in studiu doua societari de tip holding din judeţul Călăraşi, respectiv SC „LioPrest" SRL si SC „Agrozootehnica Drumu Subţire" SA. In cadrul capitolului sunt prezentate cele doua societari atat din punct de vedere tehnico-administrativ, cat si din punct de vedere economico-financiar, din acest ultim punct de vedere fiind prezentaţi si analizaţi principalii indicatori, respectiv: cifra de afaceri; venituri din exploatare; cheltuieli de exploatare; profit din exploatare; venituri financiare; cheltuieli financiare; pierderi financiare; venituri totale; cheltuieli totale; profit brut-pierdere; profit net-pierdere netă precum si o serie de alţi indicatori mai complecşi, precum: analiza soldurilor intermediare de gestiune, analiza echilibrului financiar, analiza lichidităţii, analiza indatorarii si ratelor de gestiune si analiza rentabilităţii.

în capitolul 6, intitulat „Proiectarea unui sistem de marketing - de tip holding - pentru produsele agricole de origine vegetală, prin intermediul asocierii, în judeţul Călăraşi", am prezentat avantajele economice ale valorificării produselor agricole vegetale în sistemul de tip holding, prin parcurgerea a trei etape distincte: prima etapă, aceea de prezentare a situaţiei actuale a celor trei societăţi comerciale, viitoare componente ale holdingului agricole, prin calculul indicatorilor economici prezentări în capitolul 2 al tezei de doctorat, în perioada 2004 - 2006; a doua etapă, aceea de previzionare a activităţii economice a societăţilor în perioada următoare, previzionare care a avut la bază o serie de metode specifice; cea de a treia etapă, aceea de prezivionare a activităţii economice a societarilor în sistemul de tip holding, cu evidenţierea diferenţelor valorice a indicatorilor calculări comparativ cu situaţia previzionată în cazul în care acestea şi-ar continua activitatea ca societăţi de sine stătătoare, fără a intra în asociaţie.

Capitolul 7, „Concluzii si propuneri" am sintetizat o serie de concluzii si propuneri desprinse din cele relatate în cadrul tezei de doctorat.

Doresc să mulţumesc pe această cale d-lui Prof.univ.dr. Alecu Ioan Nicolae pentru îndrumările competente pe care mi le-a acordat, precum şi d-lui Prof.univ.dr. Manea Drăghici, pentru susţinerea şi încrederea arătată în pregătirea tezei de doctorat cât şi în activitatea de cercetare pe care o desfăşor.

De asemenea, mulţumesc Institutului Naţional de Statistică şi colegilor din cadrul Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală ce mi-au pus la dispoziţie date din cadrul cercetărilor din domeniu efectuate până în prezent.