- 1 -

UNIVERSITATEA BUCURE�TI FACULTATEA DE ISTORIE

LUCRARE DE DOCTORAT

IDEOLOGIE OFICIAL� � I „DEVIA� IONISM”

ÎN ROMÂNIA ANILOR 1948 - 1964

Doctorand

Prof. Pascu VASILE Co nd uc� to r � t i in � i f i c Pr o f . un iv . dr . IOAN SCURTU B U C U R E � T I – 2 0 1 0

- 2 -

I N T R O D U C E R E

„Nici un r�u pe care totalitarismul pretinde a-l vindeca, nu este atât de r�u precum totalitarismul însu�i.” Albert Camus I m p o r t a n � a t e m e i

Ideologia regimurilor totalitare - de orice tip - a constituit o tem� major� a �tiin�ei istorice, mai ales pentru secolul XX, secol în care au luat na�tere, au existat �i �i-au încheiat existen�a, în cea mai mare parte, aceste regimuri politice.

Mai mult decât oricare alte regimuri politice, cele totalitare au avut o puternic� manifestare ideologic�, îndoctrinarea cet��enilor fiind una din

practicile fundamentale ale acestora.

Regimul totalitar-comunist �i-a g�sit exprimarea cea mai pregnant� în propria sa ideologie pe care o sus�inea �i prin care se sus�inea pentru a crea o construc�ie politic�, economic� �i social� credibil� dar, în realitatea lui tragic�, iluzorie.

Tema aleas� pentru prezenta tez� de doctorat se ocup� nu numai de ideologia oficial� a regimului totalitar - cu con�inutul ei ideatic, institu�ii �i practici de inoculare în rândul membrilor societ��ii - dar �i de „devierile” de la canoanele acesteia, atât la nivelul Puterii cât �i la nivelul societ��ii române�ti din perioada 1948 - 1964. Ideologia regimului totalitar a reprezentat forma de manifestare a acestuia cea mai brutal� �i care a avut o prezen�� permanent� �i ap�s�toare pe toat� durata existen�ei sale. Se poate spune c� practica ideologic�, propaganda cople�itoare totalitar� a fost mult mai distructiv� decât politica economic� falimentar� a regimului sau represiunea din anii ‘50. Acest caracter demolator venea din presiunea pe care o exercita asupra mentalit��ii umane, distorsionând-o, dar �i din perspectiva sub care ac�iona, influen�a sa fiind

detectat� �i la mult� vreme dup� dispari�ia transmi��torului propagandistic.

Propaganda �i jocul ideologic au avut �i rolul unui barometru al st�rii regimului în diferite momente ale duratei sale. Astfel c�, gradul de stabilitate a regimului era dat de vigoarea propagandei ideologice, de amplificarea sau diminuarea acesteia, de capacitatea teoretic� a regimului de a-�i sus�ine doctrina �i de a-�i justifica, prin ideologie, politica intern� �i extern�. Siguran�a, încrederea de sine ori panica regimului se putea observa cel mai bine prin discursul oficial al liderului politic, care, la rândul s�u, d�dea tonul �i con�inutul activit��ii propagandi�tilor în materie ideologic�.1)

________________________________________ 1) Vezi �i: Doina Jela, Tehnici de manipulare a opiniei publice în prima faz� a terorii comuniste, Analele Sighet 6, Funda�ia Academia Civic�, 1998, p. 334; Arhivele Na�ionale ale României, Fond CC al PCR, Sec�ia Propagand� �i Agita�ie - Dosar 2/1948 - cu Rapoarte ale Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie cu privire la activitatea din domeniul înv���mântului de partid, presei �i culturii ; Fond CC al PCR - Cancelarie, Dosar 22/1947 - �edin�a Sec�iei de Educa�ie Politic� a Organiza�iei Capitalei cu privire la munca propagandistic�; Tism�neanu, Vladimir, Noaptea totalitar�, Athena, 1995,(Partea I: Dogme, reforme, erezii: Cuvânt înainte - Splendoarea �i mizeria radicalismului utopic, Minciuna totalitar�, Milovan Djilas despre reformele comuniste, Eroismul ideilor, E�ecul ideologiei?, Logica revizionismului, Umanismul filosofic �i praxisul rezisten�ei);Vezi �i Tism�neanu, Vladimir, Arheologia terorii, Ed. Allpha, 1998 (pag. 125 - 164: �colile de partid ca form� de îndoctrinare comunist�, Academia �tefan Gheorghiu �i formele corup�iei ideologice, Jdanov, Cominformul �i r�zboiul rece, Strategia comunist� în 1947...).

- 3 -

Studierea ideologiei oficiale, analizarea aspectelor sale în diferite

intervale de timp este foarte util� pentru a cunoa�te îns��i evolu�ia

regimului, a raporturilor dintre componentele sale, a rela�iilor dintre regim

�i societate în general, a raporturilor sale cu Moscova - puterea suzeran� �i

ocrotitoare a regimurilor totalitare comuniste din Europa - �i cu celelalte state

„surori”. Punctul de vedere oficial, discursul politic al liderului

„singular”(suprem) �i al celorlal�i lideri „de grup” ( de e�alon doi) ofer� un

diagnostic posibil asupra st�rii interne a regimului dar �i a pozi�iei pe care

acesta o are în cadrul lag�rului „democra�iilor- populare”.

Calitatea ideologiei de barometru al st�rii regimului se poate constata

de-a lungul întregii existen�e a acestuia. Dac� în primele dou� decenii ale

regimului propaganda �i presiunea ideologic� s-au men�inut la cote foarte înalte

�i au avut un caracter brutal �i agresiv pentru a se impune societ��ii, în cea de a

doua parte a regimului - perioada Nicolae Ceau�escu - ele au avut rolul de a

men�ine credibilitatea acestuia, bazându-se pe sus�inerea unui de��n�at cult al

personalit��ii liderului de Partid �i de Stat.

În perioada pe care o are în vedere lucrarea - 1948 - 1964 - presiunea

ideologic� asupra componentelor societ��ii a fost cea mai puternic�, agresiv� �i

de o intoleran�� ce mergea pân� la lichidarea „nonconformi�tilor”.

Analiza aspectului ideologic al politicii regimului comunist este

modalitatea cea mai concret� �i edificatoare privind caracterul distructiv al

acestuia sub lozinca construirii unei noi societ��i, a egalit��ii �i bun�st�rii, a

desfiin��rii exploat�rii omului de c�tre om! Politica demolatoare a regimului

totalitar a fost sus�inuit� �i justificat� de con�inutul ideologic al doctrinei de

partid, care r�sturna scara valorilor politice, sociale �i culturale democratice.

Evolu�ia discursului oficial a mers în paralel cu obiectivele de politic�

intern� �i extern� ale regimului. Cu alte cuvinte, ac�iunile guvernan�ilor de la

Bucure�ti au fost precedate �i justificate de propaganda ideologic� desf��urat�

prin mijloacele de informare în mas� (Radioul, Televiziunea, presa) �i

institu�iile de Partid �i de Stat. 1) ___________________________________________________________

1) Besancon, Alain, Anatomia unui spectru, Ed. Humanitas,Bucure�ti, 1992; Aron, Raymond, Istoria �i dialectica violen�ei, Ed. Babel, Bucure�ti, 1995; Caravia, Paul (coord), Gândirea interzis�, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2000; Denize, Eugen, Mâ��, Cezar, România comunist�. Statul �i propaganda, 1948-1953, Ed.Cetatea de Scaun, Bucure�ti, 2005; Octavian Ple�a, 1948 - Implementarea for�at� a preceptelor comuniste în con�tiin�a tinerei genera�ii, Analele Sighet 6, Funda�ia Academia Civic�, 1998, p. 816; Mai vezi: Hayek, Friedrich A., Drumul c�tre servitute, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1993, cap. II - Marea utopie, pp. 37 - 44; Francoise Thom, Limba de lemn, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1993; Francois Thom, Sfâr�iturile comunismului, Ed. Polirom, Ia�i, 1996; Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, 1994, Cap. XI, Mi�carea totalitar�, pp. 448 - 505; Thierry Wolton, Ro�u-brun. R�ul secolului, Funda�ia Academia civic�, Bucure�ti, 2001; Lavinia Iva�cu, Înv���mântul de partid, Analele Sighet 6, Funda�ia Academia Civic�, 1998, p. 115; Florin �perlea, Controlul partidului comunist asupra armatei, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 221; Dumitru Stavarache, Metode de constrângere �i teroare psihic� în închisorile române�ti, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 578; Stela Rusu, Reflexe de comportament marcate de perioada terorii, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 770; Constantin Moraru, Cum erau trata�i intelectualii români de partidul unic, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 864; Adrian Bri�c�, Justi�ia comunist� - instrument de opresiune. Cazul Gheorghe P. Motrescu, în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 579.

- 4 -

Lucrarea este menit� a scoate în eviden�� tocmai aceast� evolu�ie a mesajului ideologic transmis de regim, schimb�rile produse în con�inutul s�u de-a lungul perioadei 1948 - 1964 precum �i influen�a acestor modific�ri asupra practicilor politicii interne �i externe a regimului totalitar.

De�i propaganda regimului sus�inea marile realiz�ri pe care le ob�inea acesta în aplicarea politicii sale, parcursul s�u a fost pres�rat cu momente tensionate, chiar de conflict mai mult sau mai pu�in deschis cu subiec�ii experimentului comunist. Este ceea ce s-a numit „devia�ionismul” de la politica �i discursul oficial al partidului atotputernic...Con�inutul s�u a avut nenum�rate nuan�e, care nu pot fi incluse într-o tipologie definitiv� �i care, chiar �i aceste nuan�e, pot fi privite din mai multe puncte de vedere, pot avea mai multe semnifica�ii. Lucrarea de fa�� vine s� analizeze formele diverse pe care le-a luat „devia�ionismul” de la linia partidului totalitar, influen�a acestora asupra st�rii regimului precum �i reac�ia sa la asemenea provoc�ri în contextul dat.

Politica regimului totalitar pe aceast� linie a respect�rii „ortodoxismului” ideologic nu a fost decât brutal� �i represiv� , mijloacele mas-media, controlate în totalitate de partid, fiind pline de articole combative, vitriolante, la adresa „devia�ioni�tilor”. Organele de represiune au fost în alert� permanent� cu privire la posibilitatea unei rezisten�e organizate fa�� de regim iar institu�iile de Partid �i Stat promovau o politic� de cadre purificatoare, care s� nu permit� accesul unor elemente „du�m�noase” în interiorul acestora; atunci când acestea erau descoperite trebuiau s� fie eliminate cât mai repede...

Tema, cu cele dou� aspecte ale sale - discurs oficial �i „devia�ionism”- , permite tocmai eviden�ierea acestor gesturi de „devia�ionism”, cu multiplele lor semnifica�ii �i configura�ii în istoria regimului totalitar. T e r m i n o l o g i e

Termenul de ideologie a fost creat pe la sfâr�itul secolului al XVIII - lea, tocmai în perioada în care societatea era supus� drastic criticii gânditorilor, care încercau coagularea unui sistem de idei ce s� dirijeze ac�iunea uman�.

În vâltoarea Revolu�iei franceze apar asemenea coagul�ri ideologice, unele foarte violente, altele radicale, unele moderate, altele penetrante, oricum ar fi fost - toate aveau un enun� de idei prin care s� - �i justifice ac�iunea lor.

La nici o construc�ie politic�, îns�, ideologia nu a avut un asemenea rol precum în cazul regimului comunist - miezul acestuia fiind tocmai dogma, înv���tura care trebuia s� c�l�uzeasc� activitatea partidului.

Cunoscutul om de cultur� francez Raymond Aron tocmai acest fapt îl accentua când scria: „Nu în�elegi nimic din Lenin, din Stalin �i nici chiar din Brejnev dac� neglijezi doctrina (sau dogma, sau credin�a, cuvântul nu conteaz�) în numele c�reia o sect� marxist� a pus mâna pe putere �i a început reconstruirea lumii sau construc�ia socialismului”.

De�i s-au folosit vârtos de ea, Marx �i Engels au criticat-o în aceea�i m�sur�, socotind c� oamenii de pân� la ei �i-au f�cut o gândire fals� asupra realit��ii. Astfel c�, pentru cei doi teoreticieni, ideologia nu era decât „o imagine

- 5 -

inversat� a realit��ii” impus� de clasa dominant�. Pentru a-�i justifica teoria lor privind lupta de clas�, Marx �i Engels au pretins c� ideologie exist� nu numai în sfera religiei dar �i în sfera politicului, acolo unde st�pâne�te clasa dominant� - burghezia...Or, tocmai aceast� ideologie trebuie lichidat�, odat� cu pozi�ia dominatoare a clasei exploatatoare.

Lenin, determinat �i de contextul presant al Rusiei înfrânt� în r�zboi, considera ideologia ca pe o arm� pe care participan�ii la lupta de clas� o utilizeaz� în ac�iunea lor. Pentru el nu conteaz� conformitatea ideologiei cu realitatea ci doar eficacitatea acesteia... Scopul ideologiei nu este satisfacerea unor revendic�ri minore - economice în spe�� - ci atingerea unor obiective mult mai importante �i anume puterea politic�. De aceea, pentru Lenin, agitatorii, cei care mi�cau masele sub lozinci propagandistice, aveau rolul de a le înv��a pe acestea abecedarul activit��ii revolu�ionare.

La scurt� vreme de la moartea lui Lenin (1924), succesorul s�u Stalin semneaz� lucrarea Principiile leninismului, care împreun� cu dogma marxist�, formeaz� doctina partidelor comuniste la nivel mondial. Marxism - leninsimul debine, astfel, un „sistem global de interpretare a lumii istorico-politice” (Raymond Aron), dar �i de creare a unei noi Lumi - societatea comunist�! În statele unde partidul comunist a ajuns la putere ideologia reprezint� justificarea poziiei lor dar �i motivarea ac�iunii lor viitoare. Promisiunea unui „viitor luminos” este central� în dogma comunist�, prin aceasta jusitificânduse �i crima de stat. Prin viziunea unei lumi egalitare, ideologia comunist� c�p�ta rol de alternativ� atr�g�toare pentru cei care nu au sim�it-o pe pielea lor. Aceasta pân� prin anii 1969 - 1970, când „prim�vara de la Praga” a deschis ochii multor ademeni�i ai ideologiei comuniste...

Am în�eles prin ideologie oficial� con�inutul de idei, principii, dogme care

erau sus�inute �i asumate de regimul totalitar la nivelul ac�iunii sale oficiale pe planul politicii interne �i externe. Cu alte cuvinte, ideologia oficial� desemna pozi�ia teoretic� a regimului, politica sa intern� �i extern� de suprafa�� , la vedere �i proclamat� astfel, în mod declarat �i vizibil, de c�tre institu�iile oficiale.

Nu toat� ideologia regimului avea caracter oficial dar întreaga ideologie

oficial� era strict obligatoriu a fi cunoscut� �i aplicat� de toate institu�iile

statului. Multe dogme �i ra�iuni ideologice ale teoriei totalitare nu erau subiect

de oficializare, acest fapt �inând de îns��i esen�a regimului, de caracterul s�u

duplicitar �i represiv, de politica bazat� pe secretomanie �i suspiciune fa�� de

tot ceea ce nu corespundea dogmei sale. Ceea ce era pentru „ochii lumii”

constituia ideologia �i propaganda oficial� , care-i permitea s� se men�in� ca

subiect de drept în rela�iile cu propria societate �i la nivelul discursului

sus�inut de regim care corespundea practicii sale politice �i ac�iunii de zi cu zi

în plan intern �i extern. _________________________________ 1, 2) Stephane Courtois (coord.), Dic�ionarul comunismului, Ia�i, Polirom, 2008, p. 304, 305

- 6 -

Ceea ce este de remarcat la regimul totalitar este acea duplicitate a politicii sale , desf��urarea acesteia f�cându-se pe dou� planuri: unul oficial (�i denaturat) �i cel�lalt ascuns (�i real), corespunz�tor în cea mai mare m�sur� esen�ei sale practice.1) Un exemplu: În septembrie 1944 Lucre�iu P�tr��canu, aflat la Moscova ca �ef al delega�iei române pentru semnarea armisti�iului, îi spunea lui Vî�inski c� era preocupat de paralizarea influen�ei lui Maniu �i Br�tianu care erau ostili URSS-ului �i încercau s� împiedice încheierea armisti�iului. Pe de alt� parte, acela�i P�tr��canu îi comunica lui Constantin Vi�oianu c� partidul comunist nu avea în inten�ie s� preia puterea în România „ �i deci vom colabora pe de-a

întregul cu elementele democratice din România ca Maniu �i Partidul Na�ional

��r�nesc.” 2 )

În politica sa intern� regimul nu a oficializat niciodat� caracterul s�u represiv fa�� de opozan�i �i contestatari, de�i represiunea – fizic� sau psihic� – f�cea parte intrinsec� din modul de exprimare al Puterii. Caracterul totalitar al regimului comunist este sinonim cu politic� represiv� , care suprim� drepturile �i libert��ile omului �i cet��eanului, punând întreaga societate sub un control total.

Ideologia oficial� în plan intern con�inea acele dogme de guvernare a

comunit��ii proprii, proclamate în documentele de partid �i puse în practic�

prin intermediul institu�iilor statului. Aceste institu�ii erau în raport de subordonare fa�� de cele de partid, conform dogmei totalitare ele contribuind la promovarea politicii acestuia. Pe când într-un sistem democratic guvernarea se face pe baza legii fundamentale, în sistemul totalitar aceasta se exercit� prin intermediul hot�rârilor de partid, adoptate în forurile acestuia: congrese, plenare, conferin�e �i transmise supu�ilor prin intermediul presei sau al organiza�iilor de partid. Ceea ce venea de la organele conduc�toare constituia atitudinea pe care trebuia s-o adopte �i cet��eanul de rând. Astfel, în timpul revoltei anticomuniste de la Budapesta din 1956, activistul teritorial din regiunea Cluj, Mogo� Alexandru, raporta organelor superioare de partid: la Cluj, „ pe data de 24 octombrie în întreg ora�ul au fost discu�ii foarte aprinse

în întreprinderi �i institu�ii asupra evenimentelor din Ungaria...Problemele s-

au l�murit dup� ce a ap�rut articolul în ziar �i în urma circularei CC al PMR

care a fost prelucrat� în organiza�ia de partid cu to�i membrii de partid. Dup�

prelucrarea atât a artiocolului cât �i a circul�rii (sic!,n.ns.) în organiza�ia de

_________________________________________ 1) Vezi: Ionescu, Ghi��, Comunismul în România, Litera, Bucure�ti, 1994; Milosz, Czeslav, Gândirea captiv�, Ed. Humanitas, 1999; Sorin Vasilescu, Arhitectura totalitar�, în Arhivele totalitarismului, an II, nr. 3/1995, INST, p. 68; Mihai Golu, Dimensiunea psihologic� a totalitarismului. Cazul regimului comunist, în Arhivele totalitarismului, an VI, nr. 2-3/1998, INST, p. 75; St�nescu, Marin C., Lenin �i Tro�ki versus Ludendorff �i Hoffmann, Ed. Enciclopedic�, 1999, pp. 350 - 373 - Alexandr Kerenski, Revolu�ia rus�, 1917, despre duplicit��ile evenimentului. Marea Revolu�ie Socialist� din Octombrie nu era decât un fapt orchestrat de c�tre Germania, el fiind „necesar ca Rusia s� se pr�bu�easc�.” (generalul Erich Ludendorff, Amintiri din r�zboi, Ed. Payot, Paris). 2) Florin Constantiniu, Ioan Chiper, Modelul stalinist de sovietizare a României, I, în Arhivele totalitarismului, an II, nr. 2/1995, INST, p. 8 - 28. Gheorghe Buzatu, Românii sub cizma sovietic�, în Dosarele istoriei, nr. 3/1996, pp. 4 - 10.

- 7 -

partid o serie întreag� de probleme s-au l�murit �i în ce prive�te cauzele desf��ur�rii evenimentelor din Ungaria.” 1 )

A�adar, opinia public� era l�murit� numai dup� apari�ia ziarului oficial �i a circularei de partid care stabileau adev�rul asupra evenimentelor din Ungaria. Tot ceea ce era în afara acestuia era deviere de la linia partidului...

Politicii oficiale totalitare îi corespunde o ideologie oficial� , ea fiind exprimat� întotdeauna în planuri �i programe cu caracter politic, economic, social �i cultural.

La baza acestor planuri era a�ezat� înv���tura marxist – leninist� emis� de Moscova care, la începuturile regimului, avea un pronun�at caracter dogmatic, de neinterpretat �i de aplicat întocmai. Pe m�sura consolid�rii stabilit��ii regimului, a schimb�rii climatului interna�ional, dogma marxist-leninist� a putut fi „îmbog��it�” cu idei rezultate din experien�a �i a altor partide totalitare. S-a putut crea acea originalitate sub forma „comunismului na�ional” ori s-a identificat o politic� totalitar� pornind de la condi�iile concrete din fiecare „�ar� fr��easc�”. În fond îns� erau varia�iuni pe aceea�i tem� deoarece nici o dogm� totalitar� nu poate fi aplicat� fragmentar sau în forme diferite decât cea de origine. Ori,într-o alt� formul� consacrat�: comunismul(totalitarismul) nu poate fi reformat... 3 ) (subl.ns.)

Ideologia regimului în planul politicii externe a avut acela�i caracter duplicitar, cu dou� exprim�ri: oficial� �i neoficial� , asumat� �i neangajant� , f�cut� prin practici la vedere sau exprimat� prin ac�iuni absconse. Acest caracter duplicitar s-a accentuat la începutul anilor ’60 în a�a fel încât, în timpul crizei rachetelor din Cuba din octombrie 1962, Corneliu M�nescu, ministrul de Externe al României, avea s� poarte covorbiri particulare cu secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Dean Rusk. În convorbirile sale cu Lavinia Betea, fostul ministru de Externe descrie acest moment astfel:

„În ceea ce ne prive�te (adic� , în privin�a regimului de la Bucure�ti, n.ns.) , am hot�rât s� încerc�m s� ne salv�m pielea în cazul în care s-ar fi întâmplat o nenorocire. Dup� cum bine v�zusem în urma celor întâmplate la întoarcerea din c�l�toria în Asia, pe Hru�ciov nu ne puteam baza în nici un fel. Am scris la Casa Alb� , secretarului de stat Dean Rusk, o scrisoare în care spuneam c� indiferent ce s-ar întâmpla, noi nu purt�m nici un fel de vin� , pentru c� n-am avut nici o contribu�ie, nici m�car nu fuseser�m anun�a�i despre existen�a acelor rachete. Pe teritoriul României nu aveam armament nuclear, le-am spus. Am recunoscut adev�rul. Scrisoarea era semnat� de mine, în calitate de ____________________________________________ 1) Mihai Retegan, Starea de spirit în România la sfâr�itul anului 1956, în Arhivele totalitarismului, an II, nr. 2,1995, INST, p. 111. 2) Vezi �i: Gheorghe Ciobanu, Rela�iile interna�ionale ale României între anii 1948 - 1964, Ed. Junimea, Ia�i, 2006; Alexandru Herlea, 1948, Anul închiderii por�ilor Europei, Analele Sighet 6, Funda�ia Academia Civic�, 1998, p. 880; Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Ed. Nemira, Bucure�ti, 1996; Dennis Deletant, Impactul revoltei maghiare în România, în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 598; Andras B. Hegedus, Katalin Somlai, Documente române�ti despre revolu�ia din Ungaria din 1956 �i despre urm�rile ei în România, în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 603; Aurelian Grigorescu, Reflectarea revoltei din Ungaria (în Scînteia - octombrie/noiembrie 1956), în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 612.

- 8 -

ministru de Externe, îns� dispozi�ia venise din partea lui Dej.” 1) (subl.ns.) L�sând la o parte credibilitatea unui asemenea gest la un reprezentant al unui regim disimulant, este de re�inut contactul stabilit cu autorit��ile americane în afara practicilor obi�nuite ale regimului �i care nu corespundea în nici un fel ideologiei oficiale a acestuia.

Astfel, în timp ce discursul oficial de politic� extern� se exprima în mod acuzator cu privire la lag�rul imperialist �i politica sa agresiv� , la economia sa falimentar� �i exploatatoare a clasei muncitoare, în planul discursului neoficial regimul de la Bucure�ti c�uta cu disperare s� stabileasc� rela�ii cu „��rile imperialiste” pe baza c�rora s� încheie contracte economice care s� îmbun�t��easc� dotarea tehnologic� a economiei proprii, planificat� dup� model leninist...�i care avea o rentabilitate foarte sc�zut� . Dou� planuri total opuse ale aceleia�i politicii...

Politica extern� partinic� Moscovei a f�cut ca regimul de la Bucure�ti s� rup� tradi�ia rela�iilor cu Occidentul pentru mult� vreme. Anii 1945 – 1960 sunt cei în care discursul oficial privind politica extern� este mai pu�in duplicitar �i foarte ortodox semnalelor ideologice care veneau de la centrul lumii comuniste. La începutul anilor ’60 au loc încerc�ri de ie�ire din izolare a regimului totalitar din România fa�� de „lag�rul imperialist”, fapt care f�cea ca mare parte a ideilor �i ac�iunilor în planul politicii sale externe s� fie ascuns� , disimulat� �i mistificat� , mai îndep�rtat� de principiile cerute de Moscova în rela�iile dintre cele dou� sisteme. Dubla fa�� - oficial� �i neoficial� - a discursului ideologic a înso�it regimul totalitar de-a lungul întregii sale existen�e, contribuind din plin la degradarea credibilit��ii sale în fa�a comunit��ii interne �i interna�ionale.

Regimurile totalitare, de dreapta (na�ionaliste) sau de stânga (interna�ionaliste), s-au caracterizat printr-o bogat� activitate propagandistic� , sus�inut� de un aparat institu�ional complex �i foarte costisitor.

Ideologia totalitar� de stânga (comunist�) avea puternice conota�ii

politice, orice activitate uman� din orice domeniu fiind privit� , în primul rând,

prin prisma înc�rc�turii, a semnifica�iei politice pe care o avea acea activitate.

De aceea, se ajunsese la situa�ia absurd� în care activit��i ce nu aveau nici o

leg�tur� cu politicul, dar care erau executate defectuos, erau judecate ca

atentate la integritatea regimului, la stabilitatea sa. A�a au ap�rut procesele

sabotorilor economiei na�ionale, ale tr�d�torilor de patrie, ale „deviatorilor” de

la linia partidului...În cel�lalt sens, succesele ob�inute în orice domeniu erau

privite ca o dovad� în plus a superiorit��ii regimului „democrat popular”,

____________________________________________ 1) Betea, Lavinia , Convorbiri neterminate, Corneliu M�nescu în dialog cu Lavinia Betea, Ed. Polirom, Ia�i, 2001, p. 109; Mircea Chiri�oiu, Stalinismul în România, în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 89; C�t�nu�, Dan, Divergen�ele româno – sovietice din CAER..., în Arhivele Totalitarismului nr. 1 – 2/2005, pp. 74 – 78; Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, Fund. Academia civic�, Buc., 1997; Buzatu, Gh.,Chiri�oiu, Mircea, Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998; Betea, Lavinia, Maurer �i lumea de ieri, Ed. Ioan Slavici, Arad, 1995; Apostol, Gheorghe, Eu �i Gheorghiu-Dej, Edi�ie de cas�,�Bucure�ti, 1998; Niculescu - Mizil, Paul, O istorie tr�it�, vol. 1, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2002; Mircea Chiri�oiu, România în umbra Kremlinului, în Dosarele istoriei, nr. 3/1996, pp. 59 - 63.

- 9 -

comunismul fiind proclamat, nici mai mult nici mai pu�in decât, „visul de aur al Omenirii”...

Ideologia regimului totalitar din România, ca �i a tuturor celorlalte regimuri de acest tip, avea la baz� un sistem de concepte �i postulate dogmatice �i total rupte de realitate, acestea bazându-se pe filozofia marxist-leninist� . Cu o logic� simplist� �i inversat� , cu o scar� a valorilor inedit� �i fals� , ideologia totalitar� marxist-leninist� promova revolu�ionarea societ��ii �i organizarea celei mai drepte „orânduiri” din câte cunoscuse Istoria. De altfel, în concep�ia ideologiei clasei muncitoare evolu�ia Istoriei se încheia cu ultima etap� a construc�iei socialismului – orânduirea comunist�! Acesta era �i sfâr�itul evolu�iei Umanit��ii - potrivit ideologiei totalitare... 1 )

Regimul totalitar din România, în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a

acordat cea mai mare aten�ie purit��ii ideologice, zeci de mii de activi�ti de

partid având ca principal� sarcin� propagarea �i ap�rarea ideologiei marxist-

leniniste fa�� de curentele ideologice idealiste, burgheze, decadente,

anticomuniste. Sec�ia de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR avea atribu�ii executorii în

ceea ce prive�te acurate�ea ideologic� a discursului oficial precum �i îndoctrinarea membrilor partidului, în primul rând, �i apoi a tuturor membrilor societ��ii.

Activistul propagandist f�cea poli�ie politic� în domeniu, acesta fiind foarte temut în rândul membrilor obi�nui�i ai partidului, care nu se pricepeau tot atât de bine la „mânuirea” termenilor de filozofie marxist�. . .

Nesocotirea literei �i spiritului ideologic al regimului era socotit� ca o gre�eal� din cele mai grave iar împotriva autorului ei erau luate cele mai drastice m�suri. Tocmai prin prisma consider�rii ei ca un act politic, du�m�nos fa�� de regim �i amenin��tor la adresa stabilit��ii acestuia.

În ciuda unei asidue propagande, a unui sistemn de înv���mânt de partid cu multiple ramifica�ii, a controlului sever exercitat asupra mijloacelor media, ideologia regimului a fost pus� sub semnul întreb�rii, înc�lcat� , negat� , uitat� , neglijat� �i chiar condamnat� de cei ce trebuia s-o accepte, s-o admire �i s-o sus�in� propagandistic �i în practica politic� . I s t o r i o g r a f i a t e m e i

Tema nu a constituit subiect de analiz� pentru o lucrare special� privind cele dou� aspecte - ideologie oficial� �i „devia�ionism”. În literatura de specialitate de dup� 1990 regimul totalitar a fost analizat fragmentar �i sub ______________________________________________ 1) Vasile Baghiu, Efectele prelungite ale terorii comuniste asupra societ��ii române�ti, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 766; Petru Caraman, Fii de „du�mani ai poporului", în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 773; Maria Some�an, Mircea Iosifescu, Momente ale anilor 1949-1952 în jurnalul lui C R�dulescu-Motru, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 889; Radu Portocal�, Crima împotriva spiritului, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 897; Ladis K. D. Kristof, Na�ionalismul �i interna�ionalismul comunist, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 908. C.Cristescu, „Actele partidului nu au fost publice”, în Magazin istoric nr. 4/1996, pp. 18 - 24; Cristian Troncot�, Bol�evizarea României v�zut� de Grupa Special� a SSI, în Dosarele istoriei, nr. 3/1996, pp. 33 - 38.

- 10 -

diferite aspecte, discursul oficial fiind v�zut în mod adiacent sau subliminal

evenimentului tratat.

Partea de ideologie a istoriei regimului a fost eclipsat� �i de starea de

satura�ie la care ajunseser� istoricii, care pân� atunci au fost sufoca�i de

balastul ideologic pe care trebuiau s�-l insereze în lucr�rile lor pentru a avea

acces la publicare.

Pe de alt� parte „devia�ionismul” a fost v�zut în latura sa spectaculoas� ,

adic� în evenimentele ce semnalau o accerb� lupt� politic� (pentru putere) la

nivelul de sus al Puterii totalitare. Or, nonconformismul ideologic a avut fa�ete

mult mai numeroase - deliberate sau nu - cuprinzând toate structurile societ��ii

române�ti din perioada analizat� .

În sensul tematicii lucr�rii de fa�� pot fi semnalate lucr�ri care au avut

tangen�� mai mare sau mai mic� cu aceasta �i care au fost folosite ca surse

bibliografice pentru elaborarea prezentei lucr�ri 1):

- Eugen Denize �i Cezar Mâ�� , România comunist� . Statul �i propaganda,

1948 - 1953 , - lucrare util� nu numai prin tratarea istoric� a instaur�rii

regimului totalitar dar �i a structurilor politice �i de propagand� ale acestuia,

analizând �i modalitatea de func�ionare a acestora în anii 1948 - 1953. Are de

asemenea un bogat con�inut documentar, cuprinzând procese verbale,

stenograme, referate, note, rapoarte, directive ale institu�iilor statului totalitar

în anii respectivi.

- Andi Mihalache , Ideologie �i politic� în istoriografia român� (1948 -

1965), are o bogat� analiz� a ideologiei regimului, concretizat� în direc�iile

impuse istoriografiei române�ti din prima perioad� a regimului totalitar.

- Florin Muller , Politic� �i istoriografie în România, 1948 - 1964 , ofer�

informa�ii foarte utile privind strangularea istoriografiei �tiin�ifice române�ti

de c�tre idelogia totalitar� stalinist� �i postalinist�, cu schimb�rile de abordare

istoric� de rigoare în condi�iile mor�ii liderului de la Kremlin, în 1953.

- Eugen Denize, Istoria Societ��ii Române de Radiodifuziune, vol. 1-3,

urm�re�te Radiodifuziunea în perioada regimului totalitar, când a devenit supus�

total Partidului �i Statului. Cu o bogat� documentare de Arhiv� a Societ��ii

Române de Radiodifuziune, lucrarea este indispensabil� cercet�torului care

urm�re�te evolu�ia regimului totalitar din punct de vedere ideologic, al

discursului �i limbajului s�u oficial radiofonic pe toat� durata existen�ei

totalitarismului în România. ____________________________________________ 1) De�i nu fac parte din forma oficial�, dosarele de arhiv�, edite sau inedite, au constituit o surs� important� pentru cunoa�terea ideologiei Puterii totalitare. În acest sens au fost studiate materiale aflate la Arhivele Na�ionale ale României, Fond CC al PCR, Sec�iile Organizatoric�, Agita�ie �i Propagand�, Cancelarie, Rela�ii Externe. Câteva exemple: - Dosar 20/1948 - Hot�rârea �edin�ei plenare a CC al PMR asupra stimul�rii activit��ii �tiin�ifice, literare �i artistice (dec. 1948); Dosar 28/1948 - Stenograma �edin�ei Sec�iei de Agita�ie �i Propagand� referitoare la activitatea ziarului Scânteia, modul în care sunt reflectate în pres� problemele economice �i financiare; Dosar 122/1949 -Cuvântarea lui Vasile Luca privind sec�iile de propagand�; Dosar 119/1955 - Consf�tuirea Sectorului �tiin�� �i Cultur� din cadrul Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR cu compozitorii �i scriitorii; etc.

- 11 -

- colectiv (Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir), Explor�ri în comunismul românesc, 2 vol., cuprinzând studii interesante �i pertinente cu privire la aspecte ale culturii în perioada totalitar�, mai ales în ceea ce prive�te impactul noii ideologii asupra spectacolului de teatru, a vie�ii de familie, a condi�iei femeii în totalitarism, a mesajului poetic, asupra culturii în general, a universului copil�riei �i asupra con�inutului s�u etc.

- Florin Mih�ilescu, De la proletcultism la postmodernism, are partea referitoare la proletcultism util� în privin�a manifest�rii ideologiei totalitare la nivelul literaturii în anii ’50 �i, în general, a culturii române�ti din acea perioad�.

- Ana Selejan, Reeducare �i prigoan�, Literatura în totalitarism, mai multe volume care acoper� aproape întreaga perioad� totalitar� dejist�, adic� anii 1945 - 1960. Sunt foarte bogate în material documentar cules din publica�iile vremii - Lupta de clas�, Contemporanul, Flac�ra, Scânteia, România liber�, Gazeta literar� etc.- în care aveau loc dezbaterile privind con�inutul de idei al literaturii �i conformismul acesteia cu cerin�ele dogmatice ale regimului. 1)

Acestora li se mai pot ad�uga alte lucr�ri precum: Marian Petcu, Puterea �i cultura. O istorie a cenzurii, Marin Radu Mocanu, Cenzura comunist�, Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica Puterii, C�lin Hentea, Propaganda f�r� frontiere.

Studiile publicate în Arhivele totalitarismului �i Analele Sighet acoper� în bun� parte domeniul ideologic totalitar în diferite ipostaze, dar mai ales cultural, adic� acolo unde s-a manifestat cel mai pregnant �i unde scara valorilor a fost r�sturnat� în mod dramatic �i brutal. Câteva studii atrag aten�ia prin rigoarea cu care au fost elaborate, dintre acestea enumerând în mod aleatoriu: - C�t�lin Strat, Tehnici de propagand� comunist� în România (Arhivele totalitarismului, 3 - 4/1999); Oana Ilie, Propaganda proceselor politice în regimul comunist (A.T. 3 - 4/2002); Lavinia Iva�cu, Înv���mântul de partid; Adriana Per�a, Ce se urm�rea prin reforma înv���mântului; Nadia Ruxandra Mezincescu, Anul 1948 �i Academia Român�; Alexandru Zub, Despre anul

istoriografie 1948 în România: Impactul stalinist; Victor Cojocaru, Modelarea

ideologic� a istoriografiei - baze institu�ionale �i metodologice; Livia Dandara, Extirparea ideologic� a memoriei na�ionale prin falsificarea masiv� a trecutului

istoric, Experimentul stalinist în varianta Roller: „Istoria RPR" în edi�ii succesive

(sept. '47, iunie '48 �.a., Dumitru B�lan, Literatura �i schimbarea de accente; Marin Radu Mocanu , Începuturile realismului socialist; Andi Mihalache , Poetul �i

politica. Cazul Arghezi; Petre Diaconu , Începuturile limbii de lemn în literatura

arheologic� ; Laura Manolache , Anul 1948 la Societatea compozitorilor români; ___________________________________________ 1) Pentru duplicitatea regimului comunist vezi un titlul nimerit vezi în Magazin istoric nr. 3/1999, pp. 35- 39, Cu masc� �i f�r� masc�; este prezentarea unei paralele între comunicatele oficiale ale regimului �i convorbirile (neoficiale) între liderii Nicolae Ceau�escu �i Leonid Ilici Brejnev din iulie 1965, proasp�tul lider sovietic venit la lucr�rile Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu prilejul discu�iilor ferite de ochii �i urechile poporului „st�pân �i liber pe soarta sa” Brejnev se plângea de atitudinea tovar��ilor chinezi care publicau articole injurioase la adresa Moscovei. În unul din articole se ar�ta c� „actuala conducere sovietic� este mai mâr�av�, mai viclean�, mai periculoas� decât Hru�ciov. Ei au afirmat c� Brejnev trebuie împu�cat, Kosîghin spânzurat iar Mikoian fiert ( umanism comunist în toat� regula!, n.ns.) Este �i momentul în care Nicolae Ceau�escu îi m�rturise�te lui Brejnev c� „v� rug�m s� nu v� sup�ra�i dac� v� vom spune atunci când nu suntem de acord cu dumneavoastr�”. Conform oportunismului comunist liderul român c�uta s� profite de gâlceava Moscovei cu Pekinul pentru a ob�ine �i el ceva, m�car formal, de la liderul aflat în încurc�tur�...).

- 12 -

Stelian Mândru� , Istorici clujeni «epura �i» în anul 1948; Victor Cojocaru , Modelarea ideologic� a istoriografiei - baze institu �ionale �i metodologice; Aurel

Pentelescu , Mihail Roller �i stalinizarea istoriografiei române în anii postbelici; (Analele Sighet nr. 6), Dumitru B�lan, Stereotipia literaturii cultului personalit��ii; Aurelian Grigorescu, Programul de formare a „omului nou” în mediul universitar; Mircea Iosifescu, Maria Some�an, Politica de cadre în înv���mântul superior; Lavinia Iva�cu, Omul nou în literatur� . Pozi�ia criticii; Constantin Moraru, Cum erau trata�i intelectualii români de partidul unic; Radu Portocal� , Crima împotriva spiritului (Analele Sighet nr.7); Marin

Radu Mocanu, Ana Mocanu , Realismul socialist (de) pe scen� ; Adriana Dogaru ,

„Munca cu scriitorul"; Dumitru B� lan , Martor la recrudescen �e staliniste; Constandina Brezu , Desp�r�irea de stalinism �i dilemele intelectualului angajat; Vasile Baghiu , Rela �ia dintre scriitorii români �i stalinism. Consecin �ele

resim�ite pân� în epoca noastr�; Petre Popescu-Gogan, Claudia Voiculescu ,

Academia - între agonie �i extaz; Gabriel Catalan , Sport �i ideologie în RPR.

Jocurile Olimpice de la Roma (1960); Doina Jela , Aspecte ale restaliniz�rii

oglindite în presa din România ; Tatiana Pokivailova , 1956:Congresul al XX al PCUS �i conflictele politice din ��rile socialiste din Europa de Est; Alina Tudor , Lupta pentru putere în PMR - Cazul Miron Constantinescu - Iosif Chi�inevschi; Gabriel Catalan, Sport �i ideologie în RPR, (Analele Sighet nr. 8); Stephanie Courtois, Comunismul între propagand� �i realitate; Alexandru Zub , Istoriografia român� �i „Spiritul Genevei”; Petre Popescu - Gogan, Claudia

Voiculescu Academia între „Epoca Dej" �i „Epoca Ceau�escu”, Dora Sarafoleanu , Utilizarea televiziunii ca instrument de propagand� în perioada 1961-1964 ; Dumitru

B� lan , Literatura între dezghe�ul hru�ciovist �i stagnarea brejnevian� (Analele Sighet nr. 9); etc.

În general lucr�rile �i studiile citate au analizat fie ideologia �i propagarea acesteia prin mijloacele propagandei de Partid �i de Stat, fie schimb�rile produse de noua interpretare a vie�ii �i societ��ii prin prisma idelogiei totalitare marxist-leniniste. „Devia�ionismul” a fost tratat mai pu�in în dimensiunea sa real� , adic� manifestarea sa în toate domeniile societ��ii (politic, economic, social �i cultural) �i sub toate formele sale de existen�� . Cu toate c� acest fapt era în aten�ia permanent� a organelor de partid. De aici �i vigilen�a de partid, care trebuia s� fie mereu treaz� pentru a lichida orice form� de „deviere” de la linia partidului. Aceasta a fost, în fond, modalitatea cea mai cuprinz�toare de control a vie�ii �i activit��ii membrilor societ��ii române�ti timp de aproape 5 decenii. Sub pretextul respect�rii �i al aplic�rii liniei sale ideologice �i politice, partidul totalitar �i-a exercitat func�ia dominatoare cea mai sever� asupra tuturor componentelor umane ale vie�ii interne române�ti.

_________________________________________ 1) Despre „transparen �a” polit ici comuniste vezi � i C. Cristescu, „Actele partidului nu au fost publice”, în Magazin istoric nr. 4/1996, pp. 18 - 24. �edin�a CE al CC al PCR din 19 septembrie 1968 privind reabilitarea unor membrii de partid sanc�iona�i în timpul lui Gheorghiu-Dej: Ana Pauker, Lucre�iu P�tr��canu, Al. Dr�ghici etc.

- 13 -

CAPITOLUL I IDEOLOGIA OFICIAL� A REGIMULUI TOTALITAR

A. IDEOLOGIA OFICIAL� ÎN LAG�RUL COMUNIST

Regimurile comuniste instaurate în Europa dup� cel de-al doilea r�zboi

mondial î�i aveau originea ideologiei lor oficiale în doctrina bol�evic� , la

momentul respectiv numindu-se înv���tura marxist-leninist� , la care s-a

ad�ugat, pân� în 1953, �i cea stalinist� . Una din ideile de baz� a acesteia era

interna�ionalismul proletar , opus total na�ionalismului de tip german

(na�ional-socialist) sau italian (fascism) care tocmai fuseser� lichidate prin

distrug�torul r�zboi mondial. La Congresul al XVII-lea al PC(b)al URSS I.V.

Stalin ar�ta: „Devierea spre na�ionalism reflect� încerc�rile burgheziei

<proprii>, <na�ionale>, de a surpa orînduirea sovietic� �i de a restabili

capitalismul. Este p�r�sirea (subliniere în text, n. ns.) interna�ionalismului

leninist.” 1) Acest principiu a stat la baza politicii Moscovei bol�evice scurt�

vreme, pentru c� dup� moartea lui Lenin (decembrie 1924) el a fost abandonat.

Revolu�ia bol�evic� la nivel mondial chiar a constituit motiv de disput� între

grupul sus�in�tor al ei condus de Tro�ki �i aderen�ii lui Stalin care vedeau

revolu�ia bol�evic� într-o singur� �ar� (pentru moment...)

Conform doctrinei marxist-leniniste, în regimul comunist clasa

conduc�toare era proletariatul iar partidul comunist reprezenta for�a politic�

diriguitoare a acestuia. Unitatea partidului era regula de baz� a existen�ei sale,

orice „deviere” sau „abatere” de la politica sa fiind lichidat� f�r� menajamente.

Scopul politicii partidului comunist (bol�evic) era construirea societ��ii

socialiste, mai întâi având loc „o egal� eliberare de exploatare a tuturor

oamenilor muncii dup� ce capitali�tii vor fi doborâ�i �i expropria�i”,

„desfiin�area, egal� pentru to�i, a propriet��ii private asupra mijloacelor de

produc�ie” acestea fiind „trecute în proprietatea întregii societ��i”. Urma

trecerea în societatea comunist� , bazat� pe „datoria, egal� pentru to�i, de a

munci dup� capacitatea lor �i dreptul egal pentru to�i cei ce muncesc, de a

primi potrivit trebuin�elor lor”. 2)

Înv���tura marxist – leninist� afirma c� partidului comuni�tilor

„desf��oar� lupta pentru f�urirea economiei socialiste, pentru dezvoltarea

continu� �i în ritm înalt a for�elor de produc�ie pe baza industrializ�rii

___________________________________________ 1) I.V. Stalin, Raportul de activitate al CC(b) al URSS la Congresul al XVII-lea al partidului, Ed. PMR, Bucure�ti, 1951, pp. 72-73; I. Stalin, Cuvântare rostit� la Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, 14 oct. 1952, EPLP, Bucure�ti, 1952, p. 7. Despre leninism �i izvoarele sale practice �i teoretice vezi Alain Besancon, Originile intelectulale ale leninismului, Humanitas, 1993. Curios �i cam preten�ios studiul, nu �tiu cum poate fi analizat� �i justificat� o ideologie chipurile intelectual�, în fapt sor� cu nebunia sau vântul nebuniei, necunoscut� istoriei pe care a dat-o cu 100 de ani înapoi... 2) I.V.Stalin, Raportul de activitate al CC(b)... în V.I.Lenin, Opere, vol. 25, ESPLP, Bucure�ti, 1956, pag. 400; despre personalitatea lui Stalin v�zut� în contact direct cu subiectul vezi Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin, Ed. Europa, Craiova, f.a., pp. 126 - 129.

- 14 -

socialiste a ��rii, pentru înf�ptuirea transform�rii socialiste a agriculturii �i

a revolu�iei culturale”. 1)

În opinia marxist-leninist� activitatea statului socialist „nu o constituie

politica de reprimare, ci de organizare �i de produc�ie pe baza industrializ�rii

socialiste a ��rii, pentru înf�ptuirea transform�rii socialiste a agriculturii �i

a revolu�iei culturale”. 2)

Statul proletar era cel considerat ca fiind cel mai democratic din lume

pentru c� reprezenta interesele marii majorit��i a celor ce muncesc. În opinia

marxist-leninist� activitatea statului socialist „nu o constituie politica de

reprimare, ci de organizare �i de conducere a economiei �i culturii .” 3)

Pe de alt� parte, se sus�inea c� dictatura proletariatului se va men�ine

atâta timp cât va exista amenin�area burgheziei asupra statului bol�evic.

Reguli de baz� pentru construirea socialismului promovate de doctrina

partidului comunist erau industrializarea socialist� , dezvoltarea mai ales a

industriei grea-constructoare de ma�ini, a bazei energetice, colectivizarea

agriculturii, trecerea tuturor bog��iilor solului �i subsolului în proprietatea

întregului popor, înt�rirea unit��ii �i a rolului conduc�tor al partidului

comunist, centralismul democratic etc.

Alte „valori” afirmate de regimul bol�evic-stalinist �i preluate de toate

partidele „fr��e�ti” se refereau la conflictul ireconciliabil dintre cele dou�

„lag�re”, cel capitalist �i cel socialist, continua lupt� de clas� �i ascu�irea

acesteia pe m�sura înaint�rii spre comunism, prezen�a permanent� a

du�manului de clas�, unitatea de monolit a partidului în jurul conduc�torilor

s�i.

________________________________________ 1) Idem, p. 415. Vezi �i: Ro�ianu, Ion, Marxism - leninismul despre patriotismul socialist �i interna�ionalismul proletar, Ed. Politic�, Bucure�ti, f.a.; Stalin, I.V., Raportul de activitate al CC al PC(b) al URSS la Congresul al XVII-lea al partidului (26 ian. 1934), Ed. PMR, 1951; Suslov, M.A., Cuvîntarea rostit� la Congresul al XX -lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ESPLP, Bucure�ti, 1956; �vernik, N.M., Cuvîntare rostit� la Congresul al XX-lea al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1956; Probleme ideologice actuale, Culegere de articole cu privire la Congresul al XXII-lea al PCUS (17 - 31 X 1961), Ed. Politic�, Bucure�ti, 1962. 2) Stalin, I.V., Raportul de activitate al CC al PC(b) al Uniunii Sovietice la Congresul al XIX-lea...(oct. 1952); Stalin, I. V., Opere, vol. 6, Ed. PMR, 1950; despre responsabilitatea bol�evismului pentru moartea a zeci de milioane de oameni vezi recenzia la V�ratec, Vitalie, Monopolul ideologic sovietic, în Arhivele Totalitarismului, nr. 4/1995, p. 244 - 245. 3) V. I. Lenin, Opere, vol. 25, ESPLP, Bucure�ti, 1956, pag. 416 - 418; Tatiana Pokivailova, Monopolul informa�iei na�te mon�tri de suspiciune, în Magazin istoric nr. 11/1999, pp. 48 - 49; despre importan�a fundamental� a ideologiei în general în lag�rul comunist �i în special în URSS Roy Medvedev scrie în lucrarea sa Oamenii lui Stalin: „În Uniunea Sovietic�, ideologia nu este doar un aspect al propagandei �i agita�iei sau o chestiune de �tiin�e sociale ; ea este �i unul dintre instrumentele de importan�� vital� ale puterii. Nimeni nu poate de�ine un loc de vaz� în societate sau un post mai mare pe linie de stat sau de partid dac� nu ader� la ideologia marxist-leninist� a Partidului. Bazele marxism-leninismu-lui sînt predate în toate �colile �i în toate institutele de înv���mînt superior, indiferent de specific. Nu se acord� nici un titlu, fie el în fizic�, matematic� sau astronomie, fie în literatur� sau drept, f�r� s�-�i fi dat în prealabil examenul de filozofie marxist�. Acuza�ia de îndep�rtare de la ideologia marxist�, ca s� nu mai vorbim de aceea privind punerea în discu�ie a valorilor sale, presupunea pîn� nu de mult s�-�i ri�ti mai mult decît cariera.” (subl. ns.), Roy Medvedev, Oamenii lui Stalin, Ed. Meridiane, 1993, p. 72.

- 15 -

Cultul personalit��ii lui Stalin ajunge dup� r�zboi la paroxism, �i acest

fapt avea loc nu numai în Uniunea Sovietic� dar �i în propaganda oficial� a

celorlalte regimuri comuniste, „t�tucul” popoarelor fiind la originea tuturor

„faptelor m�re�e” ale comunismului. În plus, în discursul oficial al regimurilor

„fr��e�ti” era neap�rat necesar de men�ionat recunoa�terea rolului URSS ca

„stegar” al luptei împotriva imperialismului, pentru pace, pentru socialism în

întreaga lume. Dup� moartea lui Stalin (1953) în con�inutul ideologic al

discursului oficial al regimurilor comuniste au loc schimb�ri semnificative.

În primul rând se renun�� la manifesta�iile grandioase dedicate

conduc�torului disp�rut, se „�terg” urmele cultului s�u (portrete, discursuri,

lozinci) �i se revine, încet, încet la ...cultul lui Lenin.

Primul raport secret prezentat de Nikita Hru�ciov cu prilejul Congresului

al XX-lea al PC(b) al US (din 1956) condamn� cultul exacerbat al

personalit��ii lui Stalin �i urm�rile acestui cult în societate. Al doilea raport

secret este mai radical, f�când cunoscute �i condamnând crimele staliniste,

procesele contraf�cute în urma c�rora au fost executa�i membrii marcan�i ai

partidului bol�evic dar �i ai partidelor fr��e�ti... Unele partide comuniste trec �i

ele la condamnarea politici staliniste (Iugoslavia, Ungaria,) dar cele mai multe

fac numai gesturi de complezen�� (Albania, România, Germania Democrat� ,

Bulgaria) sau chiar se opun destaliniz�rii (R.P.Chinez�).

Schimbarea cea mai evident� a discursului oficial comunist (moscovit)

este cea privind evolu�ia rela�iilor interna�ionale. Nu se mai afirm� existen�a

contradic�iei ireconciliabile �i a necesit��ii r�zboiului între lag�rul comunist �i

cel capitalist, lozinca lansat� la Congresul al XX-lea al PC(b) al URSS din

1956 fiind cea a coexisten�ei pa�nice �i a colabor�rii între cele dou� lumi.

Nichita Hru�ciov lanseaz� chemarea întrecerii pa�nice între cele dou� sisteme,

fiind convins de superioritatea regimului comunist �i de victoria acestuia

asupra celui capitalist...

Se repunea în circula�ie teza leninist� privind dezvoltarea unor rela�ii

pa�nice între state cu sisteme politice diferite. „Marele Lenin a proclamat �i

fundamentat posibilitatea coexisten�ei pa�nice a statelor cu sisteme social-

politice diferite. În politica sa extern� statul sovietic se c�l�uze�te neab�tut

dup� acest principiu leninist .” – se ar�ta în Tezele Sec�iei de propagand� �i

agita�ie a CC al PCUS �i ale Institutului de marxism-leninism de pe lâng� CC

al PCUS.1)

______________________________________________ 1) La cea de-a 40-a aniversare a Marii Revolu�ii Socialiste din Octombrie,<1917-1957>,Tezele

Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al PCUS �i ale Institutului de marxism –leninism de pe lâng� CC al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1957, p. 67. Este de re�inut ideea c� liniile generale ale ideologiei �i discursului oficial erau stabilite de c�tre liderul partidului �i nu de c�trte ideologul-�ef. În acest sens Roy Medvedev face urm�torul portret al lui Mihail Andreevici Suslov, responsabilul cu ideologia la Moscova: Indiscutabil, Suslov a fost un aparatcik foarte bun. �tia s� se descurce de minune în coridoarele puterii; avea leg�turi extrem de bune în cercurile militare �i în cele ale K.G.B. ; între�inea întotdeauna rela�ii de prietenie cu intelectualitatea creatoare, de�i nu cu crema acesteia. Se comporta întotdeauna cu modestie, (vezi pagina urm�toare)

- 16 -

Moscova renun�� cu greu la preten�ia sa de lider al lumii comuniste,

precum �i la obligativitatea modelului bol�evic de „construire” a socialismului

pentru ��rile „surori”. Se permite afirmarea ideii contribu�iei fiec�rui partid

comunist �i a c�ii sale proprii de realizare a socialismului �i comunismului.

„Exponente ale intereselor vitale ale clasei muncitoare �i ale întregului

popor muncitor, partidele comuniste �i muncitore�ti î�i stabilesc linia lor

politic� în mod de sine st�t�tor, c�l�uzindu-se dup� adev�rurile universal

valabile ale marxism-leninismului, pe care le aplic� potrivit condi�iilor

istorice �i na�ionale concrete din ��rile lor.”- se ar�ta într-o cuvântare a lui

Gh.Gheorghiu-Dej la adunarea activului de partid din Bucure�ti referitoare la

lucr�rile celui de-al XXI-lea congres extraordinar al PCUS, din 1959. 1)

Principiile marxist-leniniste sunt cele care redevin baza ideologic� a

comunismului iar portretele „f�uritorilor” lor - Marx, Engels �i Lenin - sunt

cele recomandate a fi expuse la întrunirile interna�ionale ale partidelor

comuniste. Dogmele ideologiei comuniste r�mân îns� acelea�i: democra�ia

socialist� superioar� celei „burgheze”, rolul conduc�tor al partidului comunist,

rolul maselor populare de a-�i f�uri propria istorie, caracterul socialist al

statului determinat de modul de produc�ie, ap�rarea propriet��ii ob�te�ti,

educarea comunist� a maselor largi, cultura „burghez�” decadent� etc. 2)

�i bineîn�eles propaganda fantezist� , lipsit� de sim�ul realit��ii: „La

mijlocul secolului al XX-lea s-au conturat cu toat� claritatea perspectivele de

dezvoltare a sistemului socialist �i a sistemului capitalist.

_______________________________________________ (din pagina anterioar�) chiar �i fa�� de cei mai m�run�i subalterni ai s�i �i d�dea mina f�r� excep�ie cu oricine venea la el. Ducea o via�� simpl� ; nu-1 tenta s�-�i construiasc� vile luxoase ; nu d�dea recep�ii somptuoase ; evita b�uturile tari. Nu a manifestat un interes deosebit pentru cariera copiilor s�i ; fiica sa, Maria, �i fiul s�u, Revoli, nu au avut vreodat� func�ii importante. El însu�i nu avea titluri sau grade �tiin�ifice �i nici n-a c�utat s� le ob�in�, spre deosebire de Iliciov, care a fost f�cut academician, sau de Trapeznikov, care, dup� încerc�ri repetate, a reu�it în sfîr�it s� devin� membru corespondent al Academiei de �tiin�e. Dimpotriv�, Suslov a determinat adoptarea unei hot�rîri prin care se interzicea persoanelor cu func�ii de r�spundere în aparatul de partid �i de stat s� încerce s� ob�in� titluri academice în timpul exercit�rii mandatului lor. Se poate presupune c� Suslov cuno�tea bine teoria marxist-leninist�, aceasta însemnînd c� el cuno�tea textele clasice. F�r� doar �i poate, acest lucru este l�udabil. Capacitatea sa intelectual� �i ortodoxismul s�u ideologic l-ar fi înarmat admirabil pentru un post de profesor bun de �tiin�e sociale, dar pentru calitatea de ideolog �ef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ele nu erau — cel pu�in — suficiente.

Ferparele îl men�ioneaz� ca „marele teoretician" al partidului ; de fapt, el n-a ad�ugat nimic la teoria partidului, ba, mai mult decît atît, n-a f�cut nici cea mai mic� remarc� original�. În cei 35 de ani de func�ii de mare r�spundere în Comitetul Central nu a scris nici m�car o singur� carte. Toate „scrierile" sale se adun� în dou� volume de dimensiuni medii. �i ce scrieri. Plicticoase la culme, ele reiau obsesiv acelea�i expresii �i cli�ee ideologice, discurs dup� discurs, articol dup� articol. Ca �i cum ar fi evitat dinadins orice gînd luminat sau orice compara�ie expresiv�. (Roy Medvedev, Oamenii lui Stalin, Ed. Meridiane, 1993, pp. 88 - 89). 1) Gh.Gheorghiu-Dej, Cu privire la lucr�rile celui de-al XXI-lea Congres extraordinar al PCUS, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1959, p. 24. 2) V. I. Lenin, Opere, vol. 25, ESPLP, Bucure�ti, 1956, p. 466; Stalin, I.V., Opere, vol. 6, Ed. PMR, 1950: Despre bazele leninismului - R�d�cini, metoda, teoria, dictatura proletariatului, problema ��r�neasc�, problema na�ional�, strategia �i tactica, partidul, stilul de munc� - pp. 78 - 204; Despre sarcinile partidului la sate, pp. 341 - 348; Tro�kism sau leninism?, pp. 252 - 388; Mircea Chiri�oiu, Stalinismul în România, în Analele Sighet 8, Funda�ia Academia Civic�, 2000, p. 89 - 112; despre cum se aplica Stalin teoria comunist� la analiza de c�r�i sau no�iuni vezi Milovan Djilas, Întâlniri cu Stalin, Ed. Europa, Craiova, f.a., pp. 102 - 103.

- 17 -

Capitalismul contemporan este un capitalism muribund, intrat în putrefac�ie;

el este în declin, la apusul s�u, �i se îndreapt� implacabil spre sfâr�itul s�u

invitabil. În contrast cu acesta, tân�rul sistem socialist, plin de for�e vitale,

p��e�te pe calea înfloririi �i a dezvolt�rii sale continue. Cu fiecare an, cu

fiecare cincinal, mersul puternic al lumii noi, socialiste, va fi tot mai ferm �i

mai sigur .” 1)

B. IDEOLOGIA OFICIAL� A REGIMULUI TOTALITAR DIN ROMÂNIA

Ideologia regimului totalitar din România a reprezentat unul din

aspectele sale cele mai importante, definitoriu am putea spune atâta timp cât

prin ea regimul î�i definea caracterul �i scopurile politicii sale interne �i

externe. Discursul oficial a fost cel care a f�cut cunoscute inten�iile

minusculului partid comunist, legalizat la 23 august 1944, �i care �i-a

manifestat inten�iile de guvernare din primele momente ale reapari�iei sale.

Odat� ajuns la putere, partidul comunist �i-a amplificat activitatea ideologic� ,

de data aceasta pentru a-�i crea o legitimitate în fa�a maselor, de a le angrena

în punerea în aplicare a planurilor sale economice dar �i de a impune un nou

mod de comportament uman sub lozinca form�rii omului nou .

Institu�iile de decizie Bazele discursului oficial erau situate în ideologia bol�evic� – a�anumitul

marxism-leninism-stalinism, pân� la moartea fondatorului Stalin. Prin

invocarea înv���turii staliniste era trasate jaloanele discursului oficial �i ale

politicii regimului în ambele spa�ii: intern �i extern. ----------------------------------------------------------------------------------------------- 1) La cea de-a 40-a aniversare a Marii Revolu�ii Socialiste din Octombrie <1917 - 1957>, Tezele Sec�iei de propagand� �i agita�ie a CC al PCUS �i ale Institutului de Marxism - Leninism de pe lîng� CC al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1957, p. 80; În perioada despre care trateaz� prezenta lucrare ideologul �ef la Moscova a fost Mihail Andreevici Suslov (1902 - 1982). Despre el Roy Medvedev scrie: „Ca membru al Biroului Politic îns�rcinat cu problemele ideologice, Suslov s-a aflat în vîrful piramidei formate din institu�iile ideologice. în cadrul Comitetului Central, el controla activitatea sec�iilor cultur�, agita�ie �i propagand�, �tiin��, înv���mânt, dou� sec�ii interna�ionale, supraveghea Direc�ia Politic� Superioar� a Armatei Sovietice, r�spundea de sec�iile care se ocupau de informa�ie, de problemele Komsomolului �i ale organiza�iilor de mas�. Avea, de asemenea, depline puteri de control �i supraveghere asupra Ministerului Culturii, Comitetului de Stat pentru Edituri, Comitetului de Stat pentru Cinematografie, asupra Radioului �i Televiziunii, a întregii prese �i a aparatului de cenzur�, asupra agen�iei oficiale de �tiri TASS, precum �i asupra leg�turilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu alte partide comuniste, a politicii externe în ansamblul ei. Desigur, el trebuia s� lucreze în-deaproape cu K.G.B.-ul �i cu Procuratura, mai ales atunci cînd ap�reau probleme �inînd de ceea ce era numit, într-un mod destul de obscur, „diversiune ideologic�". Dezvoltarea „disiden�ei" în anii '60 �i '70 i-a dat mult de furc�. �i-a concentrat aten�ia în mod deopsebit asupra < controlului de partid> în Uniunea Scriitorilor, luând parte la cele mai importante adun�ri ale acesteia. Sub controlul lui Suslov se aflau �i alte uniuni de crea�ie, ale arti�tilor plastici, arhgitec�ilor, ziari�tilor, lucr�torilor din cinematografie, precum �i teatrele de dram�, de comedie �i de variet��i, asocia�iile de prietenie cu alte popoare �i alte organiza�ii de acest fel. Coorodna înv���mântul de partid �i societatea Znanie (Cunoa�tere) care asigura conferin�e pe teme de filozofie, de istorie a partidului �i de �tiin�� popularizat� la nivelul întregii ��ri. R�spundea de manualele �colare, de toate institutele de �tiin�e sociale, de leg�turile pe linie de stat cu diverse culte �i organiza�ii biserice�ti.” (Roy Medvedev, Oamenii lui Stalin, Ed. Meridiane, 1993, pp. 72 - 73).

- 18 -

Partid totalitar organizat pe principiul „centralismului democratic”, deciziile erau luate la nivelul cel mai înalt �i restrâns al Puterii, dup� care comanda era executat� de sus în jos, pân� la cea mai mic� organiza�ie de partid �i institu�ie a statului. În Statutul PMR se ar�ta c� între congresele partidului activitatea era condus� de Comitetul Central, Biroul Politic �i Secretariatul Comitetului Central. La Congresul I al PMR CC avea 57 de membri (41 de titulari �i 16 suplean�i), Biroul Politic era format din 18 membri (13 titulari �i 5 suplean�i) iar Secretariatul avea 4 membri. Deciziile privind întreaga politic� intern� �i extern� a partidului erau luate în cadrul Biroului Politic, iar în cadrul acestuia de c�tre liderul partidului. La Plenara partidului din ianuarie 1950 a fost înfiin�at �i un Birou Organizatoric care trebuia s� urm�reasc� compozi�ia partidului, într-o vreme în care se tocmai se desf��ura verificarea membrilor de partid. 1)

La plenara CC al PMR din aprilie 1954 Biroul Organizatoric este desfiin�at – se încheiase verificarea membrilor de partid – iar liderul de partid prime�te denumirea de prim secretar în loc de secretar general cum fusese numit pân� atunci.

Deciziile politice erau luate în sensul ideologiei marxist-leniniste iar discursul oficial venea s� promoveze �i s� pun� în ac�iune aceste decizii. Institu�ia principal� pentru sus�inerea �i propagarea discursului oficial era Sec�ia de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR. Discursul oficial era elaborat prin documentele partidului - rapoarte, hot�râri – adoptate la congresele �i plenarele acestuia. Aparatul de propagand� era apoi obligat s� transmit� indica�iile de baz� ale conducerii partidului în toate institu�iile, organiza�iile de partid �i unit��ile administrative �i s� verifice coresponden�a acestora cu documentele oficiale ale partidului. 2 ) Izvoarele discursului oficial

Regimul totalitar de la Bucure�ti fusese instaurat în condi�iile sfâr�itului r�zboiului mondial �i al ocupa�iei sovietice.Regimul dejist se alimenta ideologic tocmai din acest centru bol�evic al blocului comunist. Strânsoarea ideologic� a fost foarte puternic� în timpul lui Stalin, discursul venit de la Kremlin fiind obligatoriu �i însu�it întocmai de c�tre guvernan�ii de la Bucure�ti. În timpul lui Hru�ciov rigiditatea ideologic� a fost mai redus� iar liderilor partidelor fr��e�ti li s–a dat o mai mare posibilitate de îmbog��ire a înv���turii marxiste, desigur în limitele oferite de dogma bol�evic� , pe baza principiului specificului fiec�rei ��ri.

___________________________________________________ 1) Suciu, Mircea, Panaite, Lauren�iu, Nomenclatura PCR în documente inedite, în Dosarele Istoriei nr. 4, 1996, pp. 48 – 50; Cri�an, Gheorghe, Piramida puterii (Dic�ionar), Pro Historia, Bucure�ti, 2001; Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, 343 - 349 despre mitologia partidului �i partidul unic. 2) Horia Nestorescu - B�lce�ti, Structura conduceri superioare a PCR. Dinamica remanierilor: 1944 - 1965. I. 1944 - 1948, în Arhivele totalitarismului, an II, nr. 1-2/1994, INST, p. 332; Horia Nestorescu - B�lce�ti, Structura conduceri superioare a PCR. Dinamica remanierilor: 1944 - 1965. II. 1950 - 1952, în Arhivele totalitarismului, an II, nr. 3/1994, INST, p. 245. Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, pp. 349 - 353.

- 19 -

Ideologia marxist – leninist� a fost principalul izvor al discursului oficial al regimului totalitar instaurat de tancurile sovietice la Bucure�ti. În Raportul prezentat la Congresul I al PMR din februarie 1948 Gheorghe Gheorghiu-Dej ar�ta:

„Noi am declarat c� întreaga activitate a Partidului Muncitoresc Romîn se

întemeiaz� pe glorioasa înv��� tur� c�reia proletariatul de pretutindeni îi datoreaz�

toate victoriile lui �i care-i va aduce � i în vii tor noi victori i s tr� lucitoare —

înv��� tura lui Marx, Engels, Lenin � i Stalin.” 1 )

În Raportul al cel de-al III-lea Congres al PMR din decembrie 1960 ca izvor

ideologic al activit��ii partidului apare „înv���tura marxist-leninist�”, cea stalinist�

pierind odat� cu creatorul ei. . .„Credincios atotbiruitoarei înv��� turi marxist-

leniniste, urmat cu hot�rîre de masele largi ale poporului datorit� l iniei politice

juste, principialit��ii �i combativit��ii sale, partidul nostru se prezint� la cel de-al

III-lea Congres mai unit �i mai puternic ca oricînd.” 2 )

Documentele moscovite – am denumit cu acest termen opera teoretic� �i practic� a lui Lenin �i Stalin, toate actele adoptate în cadrul activit��ii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cuvânt�rile personalit��ilor partidului bol�evic, documentele adoptate cu prilejul întrunirilor partidelor „fr��e�ti” sub egida centrului moscovit sau documentele Moscovei propuse ONU privind dezarmarea ori Occidentului privind problema german� , a Austriei, a blocurilor militare etc.

Între documentele adoptate la nivel de partid pot fi men�ionate rapoartele �i rezolu�iile congreselor XIX, XX, XXI �i XXII ale PCUS din anii 1952, 1956, 1959 �i, respectiv, 1961. În perioada stalinist� �i hru�ciovist� au avut loc periodice consf�tuiri ale partidelor comuniste �i muncitore�ti la Moscova sau în alte capitale unde se adoptau documente privind „construc�ia socialismului”, rela�iile dintre partide sau dintre „democra�iile populare” ori rela�iile de bloc cu Occidentul „imperialist”.

În perioada lui Stalin se f�ceau dese referiri nu numai la opera acestuia dar �i la scrierile ideologilor regimului bol�evic (Suslov, spre exemplu) sau ale altor lideri de partid �i de stat cu responsabilit��i importante (Molotov, Malenkov �.a.) Erau citate �i citite ziarele de partid, dar mai ales „Pravda” în care ap�reau numeroase �i prompte articole pe probleme ideologice �i de discurs politic.

_____________________________________________ 1) Gh.Gheorghiu-Dej , Articole � i cuvînt�ri , ESPLP, Bucure� t i , 1955, p . 156.

2) Gh.Gheorghiu-Dej , Raport la cel de-al III- lea Congres a l PMR , Ed.

Pol i t ic� ,Bucure� t i , 1960, p . 7 ; Vezi �i Lavinia Iva�cu, Înv���mântul de partid, Analele Sighet 6,

Funda�ia Academia Civic�, 1998, p. 115; Marin Radu Mocanu, Forme �i strategii de comunizare a societ��ii

române�ti (1949-1950), în Analele Sighet nr. 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 30; despre ideologizaraea

unei ac�iuni privind reîmp�r�irea administrativ-teritorial� a ��rii vezi Anexa la Stenograma �edin�ei

Secretariatului CC al PMR din 20 iunie 1950 la care vechea împ�r�ire administrativ� a ��rii era v�zut� ca „o

r�m��i�� a regimului burghezo-mo�ieresc.”, în ANR, Ioan Scurtu studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor

Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004,

pp. 298 - 299; vezi �i Ideologia cultural� comunist�, în Magda Cârneci, Artele plastice în România 1945 -

1989, Ed. Meridiane, Bucure�ti, 2000, 21 - 22.

- 20 -

La acestea s� mai ad�ug�m tratatele bilaterale între Moscova �i celelalte regimuri totalitare, sau documentele adoptate la propunerea Moscovei în cadrul sesiunilor CAER sau ale Pactului de la Var�ovia ori în sesiunile ONU.1) Hot�rârile adoptate cu acest prilej reprezentau un suport important pentru discursul oficial al regimului de la Bucure�ti: „În epoca contemporan� ,

con�inutul principal, direc�ia principal� �i particularit��ile principale ale

dezvolt�rii istorice a societ��ii omene�ti sînt determinate de sistemul mondial

socialist, de for�ele care lupt� împotriva imperialismului, pentru

transformarea socialist� a societ��ii. Nici un fel de sfor��ri ale

imperialismului nu pot opri dezvoltarea progresiv� a istoriei. Au fost create

premise trainice pentru noi victorii hot�râtoare ale socialismului. Victoria

deplin� a socialismului este inevitabil� .” 2)

„Propunerea Uniunii Sovietice de a se înf�ptui dezarmarea general� �i

complet� corespunde nobilei n�zuin�e a omenirii de a se inaugura în

dezvoltarea societ��ii umane o er� nou� , în care r�zboaiele s� r�mîn� definitiv

de domeniul trecutului, iar oamenii s� poat� folosi în întregime resursele

planetei noastre �i propriile lor energii pentru a crea o lume în care s� fie

lichidate pentru totdeauna înapoierea, s�r�cia �i foametea, s� înfloreasc�

_______________________________________________ 1) Iat� câteva din lucr�rile ap�rute la Bucure�ti �i care erau bibliografie obligatorie pentru activi�tii de partid �i în munca politico-ideologic�: * * * Lenin �i Stalin despre pres�, Ed. PMR, Bucure�ti, 1948; Lenin, V.I., Tezele din aprilie, Ed. PCR, Bucure�ti, 1948; Lenin, V.I., Con�inutul economic al narodnicismului �i critica lui în cartea d-lui Struve(Oglindirea marxismului în literatura burghez�), EPLP, Bucure�ti, 1953; Lenin, V.I., Problema agrar� �i „criticii lui Marx”, ESPLP, Bucure�ti, 1954; Stalin, I.V., A XXVII aniversare a Marii Revolu�ii din Octombrie, Ed. Militar� a URSS(1944); Stalin, I.V., Sarcinile tineretului, Ed. Tineretului, Bucure�ti, 1945; Stalin, I.V., Sarcinile tineretului, Ed. Tineretului, Bucure�ti, 1949; Stalin, I.V., Opere, vol. 6, Ed. PMR, 1950;Stalin, I.V., Raportul de activitate al CC al PC(b) al URSS la Congresul al XVII-lea al partidului (26 ian. 1934), Ed. PMR, 1951; Stalin, Cuvîntare rostit� la Congresul al XIX-lea al PCUS, EPLP, Bucure�ti, 1952; Stalin, I.V., Despre revolu�ia din octombrie, ESPLP, Bucure�ti, 1957; Kalinin, M.I., Sfaturi agitatorilor, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1959; Kalinin, M.I., Despre agita�ia politic�, Ed. PMR, Bucure�ti, 1948; Mikoian, A.I., Cuvîntare rostit� la Congresul al XX-lea al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1956; Probleme ideologice actuale, Culegere de articole cu privire la Congresul al XXII-lea al PCUS (17 - 31 X 1961), Ed. Politic�, Bucure�ti, 1962; Rezolu�ia Congresului al XX-lea al PCUS cu privire la Raportul de activitate al CC al PCUS, ESPLP, Bucure�ti,1956; Suslov, M.A., Cuvîntarea rostit� la Congresul al XX -lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ESPLP, Bucure�ti, 1956; �vernik, N.M., Cuvîntare rostit� la Congresul al XX-lea al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1956; Mikoian, A.I., Cuvîntare rostit� la Congresul al XX-lea al PCUS, ESPLP, Bucure�ti, 1956; Hru�ciov, N.S., Raportul de activitate al CC al PCUS la Congresul al XX-lea al partidului, ESPLP, Bucure�ti, 1956; cu privire la Programul PCUS de la Congresul al XXII-lea ca „întruchipare a viitorului luminos al poporului român” vezi Darea de seam� a lui Gheorghiu-Dej la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 209 - 212... 2) Declara�ia Consf�tuirii reprezentan�ilor partidelor comuniste �i muncitore�ti (de la Moscova, noiembrie 1960, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960, p. 9.); obedien�a fa�� de cuvântul de ordine al Moscovei în problema ideologiei �i a discursului oficial se poate vedea în toate documentele adoptatate la Bucure�ti în primul deceniu �i jum�tate de „construc�ie a socialismului”... Un exemplu: la �edin�a Plenarei CC al PMR din 12 - 13 decembrie 1950 în care s-a prezentat proiectul planului cincinal 1951 -. 1955 �i s-a discutat pe marginea lui, Gheorghe Apostol nu uit� s� propun� urm�toarele: „Cred c� ar fi bine s� introducem un pasaj (în Rezolu�ia Plenarei, n.ns.) în care s� ar�t�m c� dac� am reu�it s� realiz�m celke dou� planuri (este vroba de primele planuri, anuale, 1949, 1950, n.ns.) �i perspectivele care se deschid pentru a realiza planul de cinci ani, aceasta se datoreaz� aplic�rii în mod creator a experien�ei de construire a socialismului din Uniunea Sovietic�,se bazeaz� pe experien�a Uniunii Sovietoce,pe prietenia cu ea. În al doilea rând, s� leg�m aceste mari realiz�ri ale planului cu lupta pentru ap�rarea p�cii.” , în ANR, Ioan Scurtu , Studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004, p. 453.

- 21 -

rela�iile pa�nice de colaborare rodnic� �i prietenie între ��ri �i popoare.” 1)

Liderul Partidului – Gheorghe Gheorghiu-Dej era cel care prin

cuvânt�rile sale d�dea substan�� discursului oficial, stabilea priorit��ile �i

con�inutul politicii interne �i externe a regimului. Cuvânt�rile sale erau

sus�inute la toate evenimentele statutare ale partidului – conferin�e na�ionale,

congrese, plenare – la aniversarea unor evenimente (23 august, 30 decembrie,

1 mai, 7 noiembrie, 9 mai, 16 februarie etc.), în fa�a unor organiza�ii de partid

sau în fa�a aleg�torilor unei sec�ii de votare.

Cuvânt�rile secretarului general al partidului (primului secretar din

aprilie 1954) erau citate apoi de toate institu�iile abilitate cu propagarea

discursului oficial, de to�i propagandi�tii din înv���mântul de partid, citate din

cuvânt�rile lui fiind lozinci mobilizatoare în locurile de munc� din fabrici,

uzine, gospod�rii agricole colective �i de stat. Dac� în primi ani ai regimului

(1945 – 1948 – 1950) se practica �i citarea altor membri ai e�alonului de vîrf

al Puterii, dup� 1950 intr� în practica obligatorie ca numai cuvânt�rile

secretarului general (primului secretar) s� fie citate �i luate ca exemplu �i

îndemn de urmat. În cuvânt�rile sale Gheorghiu-Dej f�cea referire la înv���tura

marxist-leninist� sau la dogma stalinist�:<”În lucrarea sa Problemele

economice ale socialismului în U.R.S.S. , tovar��ul Stalin a dat o genial�

caracterizare rela�iilor economice dintre ��rile lag�rului socialist....În

perioada de dup� r�zboi — arat� I. V. Stalin — aceste ��ri au realizat din

punct de vedere economic o strâns� leg�tur� între ele �i au organizat

colaborarea economic� �i ajutorul reciproc. Experien�a acestei colabor�ri

arat� c� nicio �ar� capitalist� n-ar fi putut s� acorde ��rilor de democra�ie

popular� un ajutor atât de efectiv �i tehnice�te calificat ca acela pe care li-1

acord� Uniunea Sovietic� . 2) . . .iar dup� moartea lui Stalin au r�mas numai

„ideile marxist-leniniste” ca fiind socotite nemuritoare: „Supremul judec�tor al

juste�ei oric�ror concep�ii este via�a. Ea confirm� în totul valabilitatea

nepieritoare a marilor adev�ruri ale înv���turii marxist-leniniste, a ceea ce

este esen�ial în experien�a acumulat� de ��rile socialiste pe t�rîmul construirii

noii orînduiri.” 3)

__________________________________________________

1) Gh.Gheorghiu-Dej, Cuvîntare rostit� la a XV-a sesiune a Adun�rii Generale a ONU, 28 sept. 1960, Ed.

Politic�, Bucure�ti, 1960, pp. 8 – 9; Elis Ple�a, Cultul personalit��ii lui Dej în Biroul Politic, în Dosarele

Historia, nr. 36/februarie 2005, pp. 26 - 37; despre infailibilitatea gândirii �i practicii liderului de partid vezi �i

Hannah Arendt, Originile totalitarismului,Humanitas, 1994, pp. 458 - 463.

2) Gh.Gheorghiu - Dej, Un nou tip de rela�ii interna�ionale, EPLP, Bucure�ti, 1953, p. 7; despre experien�a

PCUS �i documentele de partid sovietice ca cele mai importante „izvoare” de doctrin� comunist� româneasc�

vezi �i cuvântarea lui Gheorghiu-dej la Congresul al III -lea al PMR, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a

(editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed.Nemira, 2006, pp. 133 - 147.

3) Gh.Gheorghiu-Dej, Raport la cel de-al III-lea Congres al PMR, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960, p. 105;

Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, 353 - 358, despre minciuna

organizat� ca metod� politic� de c�tre regimul totalitar comunist.

- 22 -

Documentele de partid adoptate la cele mai importante evenimente ale

acestuia - congrese, plenare - deveneau documente obligatorii pentru to�i

membrii partidului �i nu numai. Ele con�ineau sarcinile �i obiectivele de

ac�iune pentru viitor, f�ceau observa�ii asupra activit��ii trecute sau analizau

rezultatele acesteia într-o anumit� perioad� .

Hot�rârile de partid erau luate în cadrul �edin�elor la nivelul organelor

superioare de partid: Comitetul Central, Biroul Politic, Secretariatul CC al

PMR, Biroul Organizatoric (1950-1954) între congresele partidului sau

plenarele Comitetului Central. 1 )

Înv���mântul de partid era cel care r�spândea doctrina de partid în

rândul membrilor sau viitorilor membri de partid. 2 ) Ideologia oficial� �i practica regimului totalitar „Înv���tura lui Marx, Engels, Lenin �i Stalin este acel far str�lucitor care va

lumina drumul Partidului Muncitoresc Romîn, drumul ce duce spre noi victorii

ale democra�iei populare, spre Romînia socialist�!„– declara Gheorghe

Gheorghiu-Dej în Scînteia nr. 1053 din 28 februarie 1948, dup� realizarea

„unit��ii” mi�c�rii muncitore�ti, adic� a înglob�rii PSD de c�tre PCR.

La Congresul de unificare a partidului, din februarie 1948, liderul

Gheorghe Gheorghiu-Dej a anun�at �i baza ideologic� a noii forma�iuni

politice care avea s� conduc� România timp de 41 de ani:

„A�a cum s-a v�zut �i din platforma partidului unic muncitoresc, adoptat�

de cele dou� Comitete Centrale ale noastre, la baza Partidului Muncitoresc

Romîn noi am pus ideologia de clas� a proletariatului — ideologia marxist-

leninist� . Noi am declarat c� întreaga activitate a Partidului Muncitoresc

Romîn se întemeiaz� pe glorioasa înv���tur� c�reia proletariatul de

pretutindeni îi datoreaz� toate victoriile lui �i care-i va aduce �i în viitor noi

victorii str�lucitoare — înv���tura lui Marx, Engels, Lenin �i Stalin.

Partidul Muncitoresc Romîn se încheag� ca un partid al luptei

neîmp�cate împotriva exploat�rii, împotriva tuturor exploatatorilor

muncitorimii �i ai ��r�nimii muncitoare, pentru dezvoltarea mai departe a

democra�iei populare , pe care noi o consider�m ca drum înspre realizarea

m�re�ului nostru scop final — societatea socialist� �i societatea comunist� .

Partidul Muncitoresc Romîn se încheag� totodat� ca - un partid al luptei

împotriva imperialismului , care primejduie�te independen�a noastr� politic� �i

economic�, suveranitatea noastr� na�ional� �i pacea între popoare.”2) (subl.ns.)

________________________________________________ 1) Aurel Pentelescu, Caracterul stalinist al Constitu�iei din anul 1952. O abordare istoric�, în Analele Sighet 7, Funda�ia Academia Civic�, 1999, p. 143. Mihaela Cristina Verzea, Partidul - Stat. O analiz� comparativ� a constitu�ilor comuniste ale României din 1948, 1952, 1965, în Arhivele totalitarismului nr. 3 - 4/ 2001, p. 59. Vezi mai jos o analiz� pe text a constitu�iilor. 2) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul politic al Comitetului Central la Congresul PMR, 21 februarie 1948, în Gh.Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvânt�ri, Ed.PMR, 1951, pp. 136 - 141;

- 23 -

Partidul Muncitoresc Romîn se încheag� totodat� ca - un partid al luptei

împotriva imperialismului , care primejduie�te independen�a noastr� politic� �i

economic�, suveranitatea noastr� na�ional� �i pacea între popoare.”1) (subl.ns.)

Conform aceluia�i raport politic partidul muncitoresc trebuie s� fie

obligatoriu un partid de clas� , un partid de avangard� al clasei muncitoare: „ În

asemenea condi�ii este nevoie de un partid de lupt� revolu�ionar� , înarmat cu

teoria marxist-leninist� , care s�-i permit� s� cunoasc� legile de dezvoltare a

istoriei.

Partidul acesta trebuie s� fie deta�amentul de avangard� al proletariatului ,

adic� un partid care nu se m�rgine�te s� înregistreze ce simte �i ce gînde�te

masa clasei muncitoare �i care nu se tîr��te în coada mi�c�rii spontane sau a

unor st�ri de spirit înapoiate, ci �tie s� se ridice deasupra intereselor de

moment ale proletariatului �i s� ridice masele la nivelul intereselor de clas�

ale proletariatului, a�a cum a �tiut s-o fac� �i avangarda celor ce muncesc din

�ara noastr� - în multe momente complicate ale ultimilor ani.” 2)

Devotamentul fa�� de ideologia �i scopurile partidului era o condi�ie

obligatorie pentru to�i membrii de partid:

„Un partid de avangard� al clasei muncitoare, partid alc�tuit din cele

mai hot�rîte, cele mai gata de sacrificiu �i cele mai luminate elemente ale

clasei muncitoare, elemente devotate cu trup �i suflet cauzei noastre — a�a

trebuie s� fie Partidul Muncitoresc Romîn.” 3 ) (subl.ns.)

Partidul Muncitoresc Român era un partid de clas� – al clasei muncitoare

– �i, ca urmare, în rândurile sale nu puteau intra „elemente apar�inând claselor

exploatatoare”. Pentru a se evita acest lucru Statutul partidului a introdus 2

posibilit��i de a men�ine puritatea partidului: stagiul de candidat de 6 luni �i

verificarea membrilor de partid . De unde la început se dorise un partid de

mas� , cre�terea peste m�sur� a num�rului membrilor s�i a determinat

conducerea s� adopte m�suri pentru a-l transforma într-un partid de clas�:

„Pentru a asigura un asemenea caracter partidului, proiectul de statut prevede

c� elemente apar�inînd claselor exploatatoare nu pot fi membri ai partidului .

De asemenea proiectul de statut introduce pentru to�i cei ce doresc s� intre

____________________________________________________ 1-2) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul politic al CC la Congresul PMR, 21 februarie 1948, în Articole �i cuvânt�ri, Editura de Stat pentru Literatur� Politic� (ESPLP), Bucure�ti, 1951, pp. 156 - 158; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Directivele Congresului al ll-lea al PMR, ESPLP, Buc., 1955, pp. 24 - 36. 3) Pentru puritatea rîndurilor partidului, în Gh. Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvînt�ri, edi�ia a IV-a, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 311; O perl� a gânditorului francez Raymond Aron privind clasa muncitoare conduc�toare în regimul comunist prezentat� de Virgil Ierunca în memoriile sale: Din r�spunsul pe care Raymond Aron îl d� unor ideologi sovietici a c�ror susceptibilitate a fost r�nit� de antimarxismul gînditorului francez: „La drept vorbind, proletariatul american exercit� mai mult� influen�� asupra deciziilor luate la Casa Alb� decît proletariatul rus asupra hot�rîrilor luate în Kremlin. Dac� în Uniunea Sovietic� domne�te proletariatul, el o face în felul în care Dumnezeu guverna în Fran�a în secolul lui Ludovic al XlV-lea. D. Hru�ciov invoc� proletariatul rus pentru a-�i consacra popularitatea, precum Regele-Soare uza de nurnele lui Dumnezeu pentru ca propriile-i spuse s� devin� sfinte." Sau aceast� defini�ie a „coexisten�ei pa�nice": „Coexisten�a, a�a cum o interpreteaz� sovieticii, este dreptul de a nu fi ucis, cu condi�ia de a consim�i s� moar�.” (Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., Humanitas, 2000, p. 262)

- 24 -

de acum înainte în partid un stagiu de candidat de 6 luni , pentru a lua

cuno�tin�� de programul, statutul �i tactica partidului �i pentru a da

organiza�iilor partidului posibilitatea verific�rii însu�irilor candidatului.

Trebuie verificat� situa�ia fiec�ruia , trecutul lui, activitatea �i

devotamentul lui. Elemente str�ine de clasa muncitoare, strecurate în rîndurile

noastre, elemente care au activat în mi�carea legionar� , diver�ii afaceri�ti �i

carieri�ti, oameni cu o atitudine necorespunz�toare moralei proletare nu au ce

c�uta în partid. Cur��irea rândurilor partidului de elementele du�m�noase,

str�ine, necinstite nu poate decît s�-i înt�reasc� prestigiul în ochii întregului

popor �i s�-i cimenteze �i mai mult rîndurile.” 2) (subl.ns.)

Potrivit ideologiei �i statutului partidului activitatea acestuia avea la baz�

principiul centralismului democratic , principiu nou pentru un partid �i care va

func�iona în forma Centrului care hot�r��te �i a restului membrilor care aprob�

aceste hot�râri sub lozinca p�str�rii unit��ii partidului:„O alt� problem�

important� de care se ocup� statutul este cea a îndatoririlor membrului de

partid.

Principiul organizatoric de baz� al Partidului Muncitoresc este

centralismul democratic.

Acest principiu, de un democratism autentic, prevede largi drepturi pentru

oricare membru al partidului, indiferent de situa�ia pe care o ocup� în partid.

Dar totodat� el prevede �i îndatoriri, obligatorii pentru to�i membrii, f�r�

excep�ie, — aceasta de asemenea indiferent de situa�ia pe care o ocup� în

partid.” 1) (subl.ns.)

Pentru membrii de partid existau câteva îndatoriri care d�deau unitate �i vigilen�� partidului; de asemenea interdic�ia de baz� era cea privind crearea de grupuri sau frac�iuni care s� pun� sub semnul îndoielii ideologia �i activitatea partidului:

„Partidul este unitatea de voin�� �i ac�iune. De aceea datoria sfînt� a

membrului de partid este s� p�streze cu stricte�e disciplina de partid �i s� apere cu str��nicie unitatea partidului împotriva tuturor celor ce ar amenin�a-o. Muncitorul con�tient nu se teme de disciplin� . Numai elementelor anarhice, str�ine de clasa muncitoare, p�strarea strict� a disciplinei li se pare o îndatorire prea grea. Dar asemenea elemente se pun ele însele în afara partidului. Cu atît mai mult n-au ce c�uta în partid cei ce ar încerca s� aduc� cea mai mic� atingere unit��ii partidului. Nici un fel de frac�iuni �i grupule�e

___________________________________________________ 2) Pentru puritatea rîndurilor partidului, în Gh. Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvînt�ri, edi�ia a IV-a, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 311; Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul politic al CC la Congresul PMR, 21 febr. 1948, în Articole �i cuvânt�ri, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 156 - 158; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Expunere f�cut� la �edin�a plenar� a CC al PMR din 26-28 noiembrie 1958, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1958. 1) Gh.Gheorghiu-Dej Raportul politic al CC la Congresul PMR, 21 febr. 1948, în Articole �i cuvânt�ri, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 159; despre atribu�iile ideologice ale directorilor adjunc�i politici de la Sta�iunile de Ma�ini �i Tractoare �i din gospod�riile de stat vezi Stenograma �edin�ei Secretariatului CC din 31 martie 1950 în ANR, Ioan Scurtu, Studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, Bucure�ti, 2004, pp. 198 - 205.

- 25 -

nu pot fi admise în partidul revolu�ionar al proletariatului, avangard� a întregului popor.

O alt� îndatorire a membrului de partid este de a lua parte activ� la via�a

politic� a partidului �i a statului. El este dator s�-�i înt�reasc� permanent leg�tura cu masele, s� le antreneze în activitatea politic� �i ob�teasc�, s� le fie, cum spune proiectul de statut, sf�tuitor �i conduc�tor devotat.” 1) (subl.ns.)

Potrivit documentelor de partid, scopul politici sale era construc�ia societ��ii socialiste �i comuniste, lipsit� de exploatare �i clase sociale. În Raportul la Congresul al II - lea al PMR (dec. 1955) Gheorghe Gheorghiu-Dej ar�ta cum în prima etap� a revolu�iei socialiste „ a fost instaurat� puterea democrat popular�: au fost lichidate r�m��i�ele feudale de la sate �i desfiin�at� mo�ierimea ca clas�; au fost înf�ptuite reforme democratice; au fost zdrobite for�ele politice ale burgheziei �i mo�ierimi; �ara noastr� s-a desprins de sistemul imperialist �i a pus cap�t st�rii de dependen�� fa�� de ��rile imperialiste.” 2)

Cucerirea puterii politice crea condi�ile trecerii la etapa a II-a a �i anume etapa revolu�iei socialiste: „În etapa revolu�iei socialiste, statul democrat-popular a devenit o form� a dictaturii proletariatului, al c�rei principiu suprem este alian�a clasei muncitoare cu ��r�nimea muncitoare, un stat de tip socialist; a fost desfiin�at� ca clas� burghezia industrial� �i financiar� ; s-a statornicit concordan�a deplin� între rela�iile de produc�ie �i caracterul for�elor de produc�ie în ramurile na�ionalizate ale economiei ; oamenii muncii, sub conducerea partidului, construiesc baza economic� a socialismului.” 3)

Pentru înv���mântul politico-ideologic construc�ia socialismului avea dou� etape, legate între ele �i care se întrep�trund în ceea ce prive�te sarcinile de realizat pentru socializarea tuturor componentelor societ��ii: „Faptul c� am avut aceste dou� etape ale procesului de transformare revolu�ionar� a societ��ii în �ara noastr� nu înseamn� de loc c� rezolvarea sarcinilor cu caracter democratic �i a celor cu caracter socialist a fost strict desp�r�it� în timp, c� ele au fost îndeplinite exclusiv în cadrul etapei respective. In decursul primei etape au fost luate m�suri cu un pronun�at caracter anticapitalist — controlul muncitoresc sub forma oficiilor industriale, reforma b�neasc� din 1947, legea cu privire la interzicerea cump�r�rilor de p�mînt de c�tre chiaburi, etatizarea B�ncii na�ionale —, dup� cum unele sarcini r�mase nerezolvate în prima etap� au fost realizate de c�tre revolu�ia socialist� în mersul ei victorios.Cele dou� etape au format deci un singur

proces revolu�ionar neîntrerupt.” 4)

(subl.ns.) ________________________________________ 1) Ibidem. 2) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC al PMR la Congresul al II-lea al partidului, Editura de Stat pentru Literatur� Politic�, Bucure�ti, 1955, p. 25. 3) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC... la Congresul al II-lea ..., p. 26; PCR în lupta pentru democratizarea ��rii, în Gh. Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvînt�ri, edi�ia a IV-a, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 100. 4) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC... la Congresul al II-lea al PMR..., p. 26.

- 26 -

Baza ideologic� dup� care s-au desf��urat cele dou� etape a fost

leninismul, care poate fi adaptat� la toate condi�iile sau la fiecare condi�ionare

existent� într-o anume �ar�: „Desf��urarea revolu�iei în �ara noastr� a

demonstrat înc� o dat� c� leninismul este o teorie �i o tactic� universal

valabil� , care d� partidului marxist-leninist putin�a de se orienta în cele mai

diferite �i complexe împrejur�ri ale luptei de clas� .” 1) C�ile de construc�ie a

socialismului, deocamdat� nu erau decât lupta de clas� �i dictatura proletariatului.

„S-a confirmat din nou c� esen�a c�ilor de trecere de la capitalism la

socialism este aceea�i pentru toate ��rile — �i anume dictatura proletariatului.

Nu exist� alt drum de construire a socialismului decît acela indicat de

Marx, Engels, Lenin, Stalin, verificat de experien�a istoric� a gloriosului

Partid Comunist al Uniunii Sovietice, ca �i de experien�a propriului nostru

partid �i a altor partide comuniste �i muncitore�ti din ��rile de democra�ie

popular� . Acesta este drumul r�sturn�rii revolu�ionare a puterii claselor

exploatatoare �i al instaur�rii puterii clasei muncitoare — singura clas� re-

volu�ionar� pîn� la cap�t, for�a conduc�toare a luptei maselor asuprite �i

exploatate ; este drumul consolid�rii continue a acestei puteri �i al construirii

orînduirii noi, socialiste.” 2)

Conform liderului politic �i discursului s�u oficial toate na�iunile vor

ajunge la socialism în mod inevitabil, indiferent de deosebirile de am�nunt care

ar putea exista între diferitele modalit��i de construc�ie a socialismului: <O

dat� cu aceasta, istoria f�uririi puterii populare confirm� geniala idee

leninist� c� unitatea în ceea ce este principal, esen�ial nu este înc�lcat� , ci

asigurat� prin varietatea în am�nunte, în particularit��i. „Toate na�iunile vor

ajunge la socialism — ne înva�� V. I. Lenin — aceasta e inevitabil, dar toate

vor ajunge nu chiar în acela�i fel; fiecare va aduce un specific într-o form� sau

alta a democra�iei, într-o varietate sau alta a dictaturii proletariatului, într-un

ritm sau altul al transform�rilor socialiste ale diferitelor laturi ale vie�ii

sociale.”> 3)

PMR a fost cel care nu a preluat în mod mecanic teoria leninist� a

revolu�iei socialiste ci �i-a adus contribu�ia sa creatoare la îmbog��irea

ideologiei revolu�ionare:

„Partidul nostru �i-a dovedit capacitatea de a aplica în mod creator

teoria leninist� a revolu�iei la condi�iile istorice concrete ale Romîniei, de a

stabili în fiecare etap� a luptei sarcinile strategice �i tactice, metodele �i

mijloacele menite s� duc� clasa muncitoare �i pe alia�ii ei la victorie.” 4)

________________________________________________________ 1) Ibidem; Rela�iile economice de tip nou - rela�ii de prietenie �i colaborare fr��easc�, în Gh. Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvînt�ri, edi�ia a IV-a, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 719. 2) Ibidem; Leninismul - arm� puternic� a popoarelor în construc�ia vie�ii noi, în Gh. Gheorghiu-Dej, Articole �i cuvînt�ri, edi�ia a IV-a, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 436. 3-4) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC al PMR la Congresul al II-lea..., p. 27.

- 27 -

Mult� vreme lupta de clas� va constitui unul din principiile construc�iei

socialiste, mai ales în ceea ce prive�te lichidarea claselor exploatatoare, care se

opun noii opere politico-sociale:„Iar atîta timp cît clasele exploatatoare n-au

fost complet lichidate, lupta de clas� este lege a dezvolt�rii societ��ii

noastre.” 1)

În ceea ce prive�te noua democra�ie creat� de partidul proletariatului

aceasta se deosebe�te fundamental de cea burghez�:

„Superioritatea orînduirii noastre de stat asupra orînduirii de stat

capitalisto-mo�iere�ti se afl� în faptul c� ea organizeaz� participarea maselor

celor mai largi la via�a politic� a ��rii, stimuleaz� ini�iativa �i energia uria��

a poporului, nesecatul izvor de talente �i aptitudini pe care capitalismul le

strive�te �i le în�bu�e.... Democra�ia popular� asigur� poporului eliberarea de

exploatare, de crize economice, de �omaj �i s�r�cie, de teama zilei de mîine,

iar aceste libert��i, pe care nici o democra�ie burghez� nu le poate da,

constituie temelia solid� a tuturor celorlalte libert��i �i drepturi.” 2)

În schimb:

„În statele capitaliste constitu�iile proclam� o sum� de drepturi �i libert��i.

Este îns� de ajuns ca masele muncitoare s� încerce s� se foloseasc� de ele

pentru ca s� aib� de înfruntat cea mai crunt� represiune poli�ieneasc� .

Vorbe�te de la sine faptul c� în statele occidentale, care se f�lesc atît de mult

cu faimosul lor sistem electoral, num�rul participan�ilor la vot scade

continuu în perioada postbelic� din cauza diferitelor opreli�ti �i metode de

falsificare a voin�ei cet��enilor, care au dus la pierderea încrederii maselor în

acest sistem. În acest timp, num�rul participan�ilor la vot în �ara noastr� a

crescut, fa�� de perioada regimului burghezo-mo�ieresc, de aproximativ 3

ori.” 3) (subl.ns.)

Conform ideologiei regimului totalitar, for�a politic� conduc�toare era

partidul clasei muncitoare , Partidul Muncitoresc Român, creat în februarie

1948 prin „unificarea” Partidului Comunist Român cu Partidul Social -

Democrat: „Victoriile de însemn�tate istoric� ob�inute în construirea

socialismului sînt opera eroicei noastre clase muncitoare, a aliatei sale de

n�dejde, ��r�nimea muncitoare, a intelectualit��ii credincioase poporului, a

maselor de milioane ale poporului, conduse de partid. S-a confirmat în mod

str�lucit teza leninist� dup� care for�a partidului const� în leg�tura lui

indisolubil� cu poporul , for�a poporului const� în urnirea lui strîns� în jurul

partidului .” 4) (subl.ns.) În cadrul regimului „democrat-popular” democra�ia se

manifesta nu numai la nivelul întregii societ��i dar era un factor important al

_________________________________________________ 1) Gh. Gheorghiu-Dej, Raport la Congresul al II-lea al PMR...p. 32. 2) Idem, pp. 34. 3) Idem, p. 35; Despre partidul unic �i mitul partidului vezi �i în Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, 353 - 358. 4) Gh. Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate a CC... la Congresul al II-lea al partidului p. 123.

- 28 -

func�ion�rii organelor de partid: „Activizarea masei membrilor de partid,

atragerea lor la o participare activ� în dezbaterea problemelor principale ale

politicii partidului �i statului, la elaborarea m�surilor �i la aplicarea în via��

a liniei politice �l a hot�rîrilor partidului constituie esen�a democra�iei in-

terne de partid .” 1) (subl.ns.)

O caracteristic� a vie�ii de partid este faptul c� hot�rârile nu se iau de

c�tre liderul de partid ci se aplic� principiul conducerii colective:

„În scopul dezvolt�rii democra�iei interne de partid, trebuie ca în toate

organele de partid s� se aplice în mod consecvent principiul conducerii

colective , principiul suprem al conducerii de partid.” 2) (subl.ns.)

În ceea ce prive�te componen�a partidului, principiul ideologic

fundamental era crearea unei preponderen�e a proletariatului, adic� a

lucr�torilor în industria grea:

„Trebuie s� asigur�m în partidul nostru cre�terea num�rului de muncitori

– în special din industria mare – care lucreaz� direct la ma�in� , în a�a fel

încât elementul muncitoresc s� devin� preponderent în partidul nostru, partid

de avangard� al clasei muncitoare.” 3)

Con�inutul ideologic al politicii de partid a fost specific fiec�rei perioade

�i în func�ie de obiectivele de guvernare. Astfel, în primii ani ai „puterii

populare” sarcinile prioritare erau cele privind lichidarea claselor

exploatatoare: „- s� limiteze chiaburimea �i s� preg�teasc� condi�iile des-

fiin��rii treptate a exploat�rii omului de c�tre om la sate ;

- s� interzic� vînzarea, cump�rarea �i arendarea p�mîntului, spre a feri

��r�nimea s�rac� �i mijloca�� de primejdia de a pierde p�mîntul ;

- s� dezvolte toate modurile de coopera�ie în agricultur� ; - s� contribuie

la mecanizarea �i electrificarea tot mai larg� a gospod�riei agricole cu

ajutorul S.M.T. �i a mijloacelor proprii ale cooperativelor ;

- s� dea un larg ajutor financiar cooperativelor, prin credite ieftine �i

ajutor ��r�nimii muncitoare.” 4)

Conform ideologiei oficiale desfiin�area claselor exploatatoare crea egalitatea între membrii societ��ii, dând, astfel na�tere unei noi democra�ii: „Caracterul profund democratic al regimului nostru de democra�ie popular�

decurge din faptul c� în �ara noastr� , eliberat� de c�tre For�ele Armate ale

Uniunii Sovietice, poporul �i-a luat soarta în propriile mâini, a doborît

___________________________________________________________ 1) Gh. Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate a CC... la Congresul al II-lea al partidului p. 134.

2) Ibidem; Mioara Anton, Mirajul conducerii colective versus mo�tenirea stalinist�, în Analele Sighet nr. 8,

1954 - 1960, Funda�ia Academia civic�, Bucure�ti, 2000, pp. 52 - 60.

3) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC...la Congresul al II-lea al partidului..., p. 137.

4) Gh.Gheorghiu-Dej, Sarcinile PMR pentru transformarea socialist� a agriculturii, în Articole �i

cuvînt�ri, ESPLP, Bucure�ti, 1955, p. 216; Costin Kiri�escu, Stabilizarea monetar� din 1947, în Magazin

istoric nr. 11/1996, pp. 33-36; Ghi�� Ionescu, Comunismul în România, Litera, 1994, pp. 192 - 196.

- 29 -

regimul burghezo-mo�ieresc, izgonind de la putere pe fabrican�i, bancheri,

mo�ieri, a expropriat pe mo�ieri, împropriet�rind pe ��ranii f�r� p�mînt �i cu

p�mînt pu�in, a na�ionalizat fabricile �i uzinele, f�urite prin truda �i sudoarea

poporului muncitor, transformându-le în bun comun al poporului, a trecut la

f�urirea societ��ii socialiste în �ara noastr� , construind f�r� burghezie �i

împotriva burgheziei.” 1)

Ideologia regimului se pronun�a împotriva ideologiei na�ionaliste, pe care o considera �ovin� , xenofob� �i reac�ionar�: „Sarcina activi�tilor no�tri pe

t�rîmul muncii ideologice este s� combat� toate formele de influen�� a

ideologiei burgheze reac�ionare, �i îndeosebi strecurarea în ideologie a

concep�iilor na�ionaliste, �ovine.” 2)

Propaganda regimului avea sarcini stabilite de la Centrul Puterii privind combaterea ideologiei burgheze – ideologie a claselor exploatatoare – precum �i a întregii culturi bazat� pe aceast� ideologie:

„Marxism-leninismul se opune cu hot�rîre obiectivismului burghez în

problemele culturii - ale �tiin�ei, literaturii �i artei. Partidul nostru a

întreprins, îndeosebi dup� 23 August 1944, o vast� activitate de valorificare

critic� , de pe pozi�iile marxism-leninismului, a mo�tenirii noastre culturale.

Dînd o înalt� pre�uire bogatei mo�teniri culturale progresiste, democratice, a

poporului nostru, partidul combate tot ce a fost reac�ionar, retrograd,

antipopular în operele �tiin�ifice sau literare ale trecutului.” 3) Patriotismul socialist �i interna�ionalismul proletar erau dou�

caracteristici ale ideologiei regimului totalitar, mai bine zis ale propagandei de partid c�reia îi reveneau sarcini importante în cultivarea acestora în con�tiin�a membrilor societ��ii:

„Comuni�tii cultiv� la oamenii muncii dragostea fierbinte pentru Patrie,

voin�a ferm� de a munci pentru înflorirea ei, pentru construirea socialismului,

pentru ap�rarea p�cii, securit��ii �i independen�ei Patriei.(...) În strîns�

îmbinare cu educa�ia în spiritul patriotismului socialist , partidul nostru

cultiv� în masele poporului nostru interna�ionalismul proletar consecvent,

dragostea fr��easc� �i recuno�tin�� pentru patria Marii Revolu�ii Socialiste din

Octombrie �i eliberatoarea noastr� — marea Uniune Sovietic� , dragostea

fr��easc� pentru toate popoarele ��rilor de democra�ie popular� .” 4) (subl.ns.)

________________________________________________ 1) Gh.Gheorghiu-Dej, Cuvîntare �inut� la adunarea aleg�torilor din circumscrip�ia electoral� Grivi�a ro�ie din ora�ul Bucure�ti, 28 nov. 1952, EPLP, Bucure�ti, 1952, p. 12. 2) Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC... la Congresul II al partidului,...p. 152. 3) Idem, p. 153; Despre UTM �i munca patiotic�, mobilizatoare, din anii ’50, vezi �i Nicolae Corbeanu, Amintirile unui la�, Editura Albatros, Bucure�ti, 1998, pp. 60 - 62; despre patriotismul liderilor comuni�ti �i obedien�a ideologic� vezi Stenograma �edin�ei Secretariatului CC din 4 mai 1950 când Ana Pauker �i Gheorghiu-Dej se opun punerii de coroane de flori pe mormântul eroului necunoscut ( „care era o escrocherie a regimurilor trecute” zicea Ana Pauker) �i la mormintele românilor mor�i în primul r�zboi mondial pentru întregirea na�ional�...(considerat r�zboi imperialist de c�tre aceea�i Ana Pauker), în ANR, Ioan Scurtu, Studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004, pp. 224 - 225. 4) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC... la Congresul II al partidului,...p. 153.

- 30 -

Congresul al III-lea al PMR acorda �i el o importan�� deosebit� muncii

ideologice, propagandei �i îndoctrin�rii membrilor de partid cu înv���tura

marxist-leninist�:

„Partidul nostru desf��oar� o larg� �i multilateral� munc� politic�-

educativ�; propaganda �i agita�ia au devenit mai strîns legate de sarcinile

practice ale construc�iei socialiste, contribuind activ la însu�irea politicii

partidului de c�tre masele largi, însufle�indu-le �i mobilizîndu-le în lupta

pentru înf�ptuirea lor. A fost pus la îndemîna membrilor de partid �i a oa-

menilor muncii f�r� partid nesecatul tezaur al operelor clasice ale marxism-

leninismului. Numai în ultimii cinci ani operele lui Marx, Engels, Lenin au fost

editate într-un tiraj de peste 1.300.000 exemplare. (...)S-a dat o mare aten�ie

studierii problemelor ideologice ale mi�c�rii comuniste interna�ionale, care

îmbog��e�te mereu marxism-lenismul pe baza generaliz�rii uria�ei experien�e

istorice acumulate de Uniunea Sovietic� , de celelalte ��ri socialiste, de toate

partidele comuni�te �i muncitore�ti.” 1)

Liderul de partid trasa noi sarcini în domeniul ideologic, cea mai

important� fiind formarea con�tiin�ei socialiste . Aceasta însemna formarea

omului nou, con�tin�a sa socialist� însemnând o nou� atitudine fa�� de munc� ,

o deosebit� grij� fa�� de bunurile folosite în comun �i fa�� de nevoile

comunit��ii, punând mai presus de interesele personale pe cele generale, ale

societ��ii...

„Ca urmare a transform�rilor social-economice, în �ara noastr� a luat

na�tere �i se dezvolt� tot mai mult o moral� nou� , socialist�, o nou� atitudine

fa�� de munc� , fa�� de bunurile ob�te�ti �i îndatoririle sociale, noi rela�ii de

întrajutorare tov�r��easc� între cei ce muncesc. Via�a arat� ce for��

reprezint� con�tiin�a tot mai înalt� , a oamenilor muncii, (...) hot�rîrea lor de

a-�i aduce contribu�ia la victoria deplin� a socialismului. În nici o �ar�

capitalist�, oricît ar încerca apologe�ii capitalismului s� deghizeze regimul de

exploatare în „capitalism popular" sau „stat al bun�st�rii generale", nu este

cu putin�� o asemenea activitate plin� de entuziasm, abnega�ie, spirit

inepuizabil de ini�iativ� ca aceea pe care o desf��oar� zecile �i sutele de mii

de frunta�i din uzinele �i minele noastre, �antiere, gospod�rii colective, gospo-

d�rii de stat.” 2)

Con�tiin�a socialist� presupunea, pentru liderul de partid, noi valen�e, mai

ales în ceea ce prive�te activitatea desf��urat� de c�tre fiecare membru de

partid la locul de munc� . Pentru formarea unei asemenea „�inute psihice” �i de

comportament partidul trebuia s� desf��oare o munc� îndelungat� , durat� pe

care Lenin a preconizat-o a fi de decenii...

___________________________________________________ 1) Gh.Gheorghiu-Dej, Raport la cel de-al III-lea Congres al PMR, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960, p. 97. 2) Idem, pp. 100 – 101.

- 31 -

<Dar formarea con�tiin�ei socialiste �i lichidarea influen�elor educa�iei �i

moralei burgheze este o sarcin� de lung� durat� . „F�urirea unei discipline noi în

munc� — scria Lenin —, f�urirea unor forme noi de leg�turi sociale între

oameni, f�urirea unor forme �i metode noi de antrenare a oamenilor în munc� ,

aceasta este o munca care necesit� mul�i ani �i multe decenii" . Partidul nostru

desf��oar� o intens� activitate pentru dezvoltarea con�tiin�ei socialiste

�i a noilor tr�s�turi de comportare a oamenilor, pentru pl�m�direa omului

nou, membru demn al societ��ii socialiste.” >1) (subl.ns.)

În discursul politic �i în ideologia curent� , regimul nu renun�� nici în 1960

la conceptul luptei de clas� , motiva�ia fiind dat� de faptul c� la acea dat� nu

fuseser� lichidate clasele exploatatoare (mai ales în agricultur� , unde abia

peste doi ani se va proclama încheierea colectiviz�rii) dar mai ales

determinat� de vigilen�a pe care regimul trebuia s-o p�streze fa�� de influen�ele

ideologiei burgheze venit� din afar�: „Înf�ptuind cu perseveren�� principiul

conducerii de c�tre partid a activit��ii ideologice �i culturale trebuie s�

veghem �i pe viitor ca aceast� activitate s� fie p�truns� de partinitate, de

intransigen�� fa�� de ideologia burghez� , s� combatem neobosit manifest�rile

de liberalism, obiectivismul burghez, na�ionalismul �i �ovinismul. În prezent

activitatea ideologic� , munca de lichidare a înrîuririlor educa�iei burgheze din

con�tiin�a oamenilor este t�rîmul principal al luptei de clas� , al luptei între

vechi �i nou. De aici rezult� necesitatea consecven�ei �i fermit��ii în

combaterea concep�iilor ideologice str�ine, unele — mo�tenire a trecutului,

altele — reflectare a influen�elor lumii capitaliste.” 2) (subl.ns.)

La nivelul anului 1960, când are loc Congresul al III-lea al PMR, în

ideologia regimului conceptul fundamental este cel privind rolul Partidului �i

al Statului în procesul construc�iei socialiste. A�a cum a fost dintotdeauna,

rolul acestora era prev�zut a cre�te, partidul fiind cel care traseaz� politica de

construire a socialismului iar statul, prin institu�ile sale, are obliga�ia de a o

pune în aplicare. Înt�rirea rolului partidului �i statului în „opera” de

construc�ie a socialismului în România era ceva deosebit fa�� de politica

regimului „fr��esc” iugoslav, unde partidul �i statul numai „vegheau” la

men�inerea ordinii socialiste... _____________________________________________________ 1) Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Raport la cel de-al III-lea Congres al PMR, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960, p. 101; Alexandr Zinoviev, Homo sovieticus, Ed. Dacia, Cluh Napoca, 1991, pp. 7 - 11; Lucian Boia, Mitologia �tiin�ific� a comunismului, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 2000, pp. 125 - 130; Gabanyi, Anneli Ute, Literatura �i politica în România dup� 1945, Bucure�ti, 2001, pp. 84 - 92; Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, 362 - 370, despre omul nou creat de regimul totalitar comunist; Mioara Anton, Progresi�ti versus reac�ionari. Subordonarea intelectualilor. 1945 - 1955, în Intelectuali români în

arhivele comunismului, Ed. Nemira, Bucure�ti, 2006, pp. 13 - 15; Lucian Boia, Omul nou, în Polis, nr.1/1996, pp. 5 - 24; despre „omul nou” vezi �i Piotr Wierzbicki, Structura minciunii, Nemira, 1996, pp. 36 - 39. 2) Idem, (Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Raport la cel de-al III-lea Congres al PMR, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960), p. 101; p. 103. Vezi �i Ion Alexandrescu, Societ��ile mixte sovieto-române (Sovrom), în Dosarele istoriei, nr. 3/1996, pp. 39 - 41; Despre duplicitatea discursului �i a gândirii în regimul comunist vezi �i Gelu Ionescu, Copacul din câmpie, Ed. Polirom, Ia�i, 2003, p. 21; Aneli Ute Gabaniy, Literatura �i politica în România dup� 1945, Ed. Funda�iei Culturale Române, Bucure�ti, 2001, pp. 11 - 12.

- 32 -

I d e o l o g i a t o t a l i t a r� � i c u l t u r a î n r e g i m u l „ d e m o c r a t - p o p u l a r ”

Cultura a reprezentat unul din primele domenii asupra c�ruia a ac�ionat

partidul comunist în accederea sa la Putere. Convin�i fiind c� în cultur� vor

g�si un opozant puternic �i periculos fa�� de inten�iile lor, comuni�tii au f�cut

din controlul acesteia un scop prioritar al ac�iunii lor. Aceasta presupunea

înlocuirea „culturii burgheze”, a fostei clasei dominante, cu o nou� cultur� . . . a

clasei muncitoare, tocmai ajuns� la conducerea statului.

Pornind de la obiectivul declarat al „edific�rii unei noi societ��i”, regimul

totalitar a desf��urat ac�iunea sa demolatoare a vechii culturi atât la nivelul

con�inutului de idei al acesteia cât �i la anihilarea oamenilor de cultur� care

sus�ineau �i împ�rt��eau aceste idei, în fapt opuse ideologiei comuniste.

Cultura în ansamblul s�u (mi�carea de idei, curentele ideologice, produc�ia

literar� , artistic� , istoric� �i �tiin�ific�) a constituit un domeniu de maxim

interes pentru regimul ce lua na�tere sub protec�ia tancurilor sovietice. În fond,

propaganda �i îndoctrinarea erau activit��i ce apar�ineau mai degrab�

culturii, decât politicului. Potrivit dogmei marxiste, la noua baz� economic�

ce lua na�tere prin desfiin�area propriet��ii particulare, era necesar� �i o nou�

cultur� , „apropiat� de popor”, pe în�elesul acestuia �i coborât� din turnul de

filde� în care se situase pân� atunci. Proletcultism �i realitate tragic�

În critica de specialitate perioada 1948 - 1964 a intrat sub numele de „obsedantul deceniu”, deceniu împov�rat de crea�ia literar� plin� de ur� �i meschin�rie, de fapt un reflex la ceea ce se întâmpla �i la nivel politic. Din

punct de vedere istoric, îns� , perioada respectiv� corespunde mai bine caracteriz�rii ca fiind „obedientul deceniu �i jum�tate” , fapt care ar acoperi gesturile de slug�rnicie la toate nivelurile umane.

Regimul comunist �i-a pus în aplicare politica sa cultural� în mod sistematic, inten�ia sa declarat� fiind aceea de a crea o nou� cultur� - cultura proletariatului: proletcultism . Noutatea consta nu numai în ideologia pe care se baza aceast� cultur� - marxism-leninismul – dar �i în scopurile pe care ea �i le stabilea – formarea omului nou. Mihail Roller definea scopurile noii culturi: „1. valorificarea critic� a mo�tenirii culturale a trecutului (dar) pe baza �tiin�ei celei mai înaintate, �tiin�a marxist-leninist�; 2. organizarea socialist� a înv���mîntului public pentru a cre�te cu ajutorul noului înv���mînt cadre noi, o intelectualitate nou�; 3. o educare în spirit comunist a maselor muncitoare, cultivînd o nou� atitudine fa�� de munc� , fa�� de bunul poporului, fa�� de aparatul de stat etc....” 1 )

Sub lozinca defasciz�rii culturii, regimul comunist a ini�iat m�surile de organizare a „produc�iei” culturale, care s� corespund� scopurilor sale. Desigur c� modelul l-a reprezentat cultura sovietic� , organizat� de c�tre partid prin directivele date de Lenin �i politrucii culturii. ________________________________________________________ 1) Mihail Roller, Pe drumul revolu�iei noastre culturale, în Lupta de clas�, oct . - dec. 1949, p. 97.

- 33 -

Noua cultur� nu putea fi decât partinic� , bazat� pe înv���tura marxist-

leninist� , pe ideologia clasei muncitoare, considerat� cea mai progresist� . „Nu poate exista o cultur� mare – se scria în „Scînteia” – o art� valabil�, o pres� creatoare decît dac� se întemeiaz� pe o ideologie progresist�.” 2 )

De asemenea, cultura socialist� este singura admis� �i supus� acelora�i reguli ca orice activitate economic� la nivel na�ional: este planificat� , se traseaz� sarcini care trebuiesc îndeplinite, sunt date orient�ri privind crea�iile culturale, sunt f�cute bilan�uri privind „produc�ia” cultural� , se sus�ine propagandistic superioritatea culturii socialiste fa�� de cea a ...burgheziei exploatatoare! „Metoda planific�rii culturale, care nu exclude libertatea de produc�ie dezinteresat� , artistic� , literar� �i �tiin�ific� , ocupându-se mai mult de problemele marilor mase decât de ale indivizilor singuratici, este singura care poate rezolva problemele noastre culturale.” 3)

Asanarea cultural� a fost privit� de c�tre regim ca o misiune foarte important� ,

de aceea nu a fost l�sat nimic la o parte. S-au avut în vedere toate domeniile

culturale, de la disciplinele �tiin�ifice (istorie �i filozofie) �i pân� la art� �i

muzic� .Toate crea�iile în aceste domenii trebuiau s� aib� la baz� ideologia

clasei muncitoare. Baza material� a culturii – fabricile de hârtie, tipografiile,

editurile, libr�riile, bibliotecile, anticariatele – sunt trecute în „st�pânirea

întregului popor”, a Statului totalitar, prin actele de na�ionalizare.

Administra�ia culturii se face sub supravegherea politic� a partidului, toate

ministerele �i institu�iile locale ale acestora, Academia, Radiodifuziunea sunt

politizate �i nu realizeaz� nici o activitate f�r� încuviin�area Partidului-stat.

Manifest�rile culturale nu se fac decât cu aprobarea regimului, con�inutul

acestora fiind verificat de „controlorii” culturali. Începe ac�iunea la nivel

na�ional de înfiin�are a noi c�mine culturale, în fapt ele fiind doar banda de

transmisie a propagandei oficiale �i a îndoctrin�rii politice sus�inut� de

regim. C�minele culturale, întreprinderile �i toate celelalte institu�ii au ca

sarcini obligatorii înfiin�area de gazete de perete �i realizarea de panouri

lozincarde, cu îndemnuri mobilizatoare, întocmirea de planuri cu activit��i

culturale, care s� corespund� ideologic �i politic directivelor date de la Centru.

________________________________________________________ 2) *** Ideologia clasei muncitoare, în Scânteia din 20 10. 1947, p. 3.; Ana Selejan, Reeducare �i prigoan�, România în timpul primului r�zboi cultural, Ed. Thausib, Sibiu, 1993, vol. II, 27 - 37; Despre Congresul scriitorilor din 1956 vezi �i Daniel Nicolescu, Vremuri de tinichea, Convorbiri cu Dan De�liu, Ed. Eminescu, 1998, p. 28; vezi �i Marin Radu Mocanu, Noaptea proletcultismului, în Cenzura comunist�, Ed. Albatros, Bucure�ti, 2001, pp. 17 - 22; La 1 aprilie 1949 Virgil Ierunca nota în jurnalul s�u: „De abia acum dau peste un excelent articol publicat cu o lun� în urm� în ziarul Bund de la Berna sub titlul „Sovietizarea vie�ii intelectuale �i morale a României”. Autorul articolului crede - ca noi to�i - c� Românmia se afl� într-o situa�ie dificil�, cum n-a mai fost poate de cinci sute de ani. Toate aspectele rusific�rii sunt trecute în revist�: rolul ARLUS-ului, reforma pur „sovietizant�” a lui Vasilichi, încalitate de ministru alEduca�iei, impostura �i teroarea lui Roller, transformarea Academiei Române, care nu mai e decât o „amintire”, scandalul din sînul Societ��ii Scriitorilor Români, de unde sunt exclu�i adev�ra�ii scriitori �i înlocui�i cu simpli executan�i de slogane...În sfâr�it, invadarea universit��ii de propagandi�ti, depozitari ai unei simple „diplome de la Doftana”. ( Virgil Ierunca, Trecut - au anii, Humanitas, 2000, p. 41).

3) *** Planificarea cultural�, în Timpul din 22 09.1944, cit. de Marian Popa, op. cit., p. 341.

- 34 -

M�surile luate pe plan politic �i administrativ în primii ani ai regimului

totalitar – 1945-1948 – au reu�it s� aduc� întreg domeniul cultural sub

controlul Partidului-stat �i s� se treac� la realizarea a ceea ce s-a numit cultura

proletar� . 1 )

Originea proletcultismului

Conceptul de realism socialist �i principiile acestuia au fost elaborate

de Andrei Jdanov �i Maxim Gorki în 1934 �i expuse la primul congres al

scriitorilor sovietici din acel an. Con�inutul s�u ar putea fi rezumat la

urm�toarele idei: crea�ii artistice accesibile poporului, limbaj artistic simplu,

rudimentar („limba de lemn”), viziunea dualist� – alb �i negru - asupra vie�ii

(„dac� nu e�ti cu noi e�ti împotriva noastr�!”), îndrumare ideologic� de c�tre

partid, imaginea utopic� a omului nou, constructor al socialismului. De origine

sovietic� – proletcultul – cultura proletar� , nu putea s� nu fie acceptat� �i de

regimul de la Bucure�ti. Monopolul politic impus de regimul comunist este

urmat de cel ideologic �i cultural, urmat la rândul s�u �i împlinit prin

monopolul economic.

Potrivit ideologiei marxiste cultura avea un caracter de clas� , exprimând

interesele unei clase sociale.

Proletcultismul este cultura clasei proletare �i, ca urmare, trebuie s�

apere interesele acesteia, s� exprime �i s� înf��i�eze via�a �i aspira�iile ei.

Interesul de clas� al proletariatului este înso�it de ura acestuia împotriva

claselor exploatatoare: burghezia �i mo�ierimea. De aceea �i cultura proletar�

trebuie s� militeze pentru trezirea �i men�inerea urii de clas�:

�i de vi-i drag un zîmbet omenesc,

Urî�i cumplit pe cei ce-l pîng�resc!

Urî�i! Urî�i! C�ci nu-i nimic mai sfînt

Ca Ura – straja vie�ii pe p�mânt. 2) (subl. ns.) ____________________________________________ 1) Ioan L�cust�, Planificarea culturii. Consf�tuire la Consiliul de Mini�tri, în 1954, în Magazin istoric, nr. 3/1999, pp. 23 - 26 (scopul consf�tuirii era analiza modului în care avea loc „lichidarea r�m��i�elor întunecoase ale regimului burghezo-mo�ieresc, a ridic�rii con�tiin�ei cet��ene�ti, a culturii maselor largi populare de la ora�e �i sate la culmile cele mai înalte.” p. 23). Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1949 - 1951, Ed. Thausib, Sibiu, 1994, 9 - 12; Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului, Dialectica puterii, Humanitas, 1995, pp. 83 - 85; vezi o analiz� f�cut� de Mihail Ralea asupra condi�iei intelectualului român în primul deceniu al regimului totalitar în Mioara, Anton, Partidul comunist �i intelectualii din România, 1945 - 1955, Arhivele totalitarismului nr.1 - 2/2004, pp. 33 - 45. 2) Eugen Frunz�, Act de acuzare, în Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1952 - 1953, Ed. Thausib, Sibiu, 1995, p. 18 - 21; Marian Popa, Istoria literaturii române, de azi pe mâine, 2 vol., Funda�ia Luceaf�rul, Bucure�ti, 2001, vol. 1, pp. 342 - 345; Despre ruperea leg�turilor culturale cu Occidentul vezi �i Florentina Dolghin, Inamicul din Micul Paris: Institutul francez din Bucure�ti, în Magazin istoric nr. 3/1999, pp. 27 - 32;Vezi note interesante din anul 1948 la Ion C�lug�ru unul din proletculti�tii de baz� ai regimului din anii ’50, din care semnal�m: romanul s�u pentru care se documenta la Hunedoara nu putea avea ca subiect decât omul nou , slabul nivel politic al muncitorilor, mul�i be�ivi pe str�zile ora�ului, cursurile obligatorii de limba rus� �i de istoria partidului etc.

- 35 -

Sovietizarea culturii române�ti s-a produs nu numai pentru crea�iile

prezente �i de viitor dar �i prin valorificarea mo�tenirii culturale pe baza

ideologiei proletcultiste. Acest fapt s-a f�cut cu urm�ri grave (�i, din fericire,

temporare) asupra culturii române, sub trei aspecte:

- condamnarea �i punerea sub interdic�ie a unui mare num�r de crea�ii �i

autori ai culturii române�ti,

- reeditarea selectiv� a autorilor clasici, în func�ie de con�inutul ideologic

al operelor lor,

- interpretarea deformat� a crea�iilor culturii române�ti potrivit ideologiei

marxist-leniniste.

Pe baza noilor „principii” de critic� literar� marxist� au fost

minimalizate crea�iile unor autori ca Vasile Alecsandri sau Mihai Eminescu �i

au fost considera�i de mare pre� autori insignifian�i precum poetul cizmar

Theodor Neculu�� sau Ion P�un-Pincio. Dac� un autor nu a f�cut cunoscut� prin

opera sa „lupta de clas� împotriva exploat�rii” acel autor era f�r� valoare în

opinia criticii marxiste.

Pe linie institu�ional� modelarea crea�iei literare �i, în general, a culturii,

pe calapodul marxist s-a f�cut prin crearea unui lan� de comitete, direc�ii �i

sec�ii de stat �i de partid, la nivel central �i local. În 1950 Ministerul Artelor

este desfiin�at, locul s�u pe linie cultural� (nu exista un minister al Culturii!)

fiind luat de o serie de comitete: Comitetul pentru Art� , Comitetul pentru Cinematografie, Comitetul pentru

A�ez�mintele Culturale, Direc�ia General� a Editurilor �i Tipografiilor, institu�ii care, în noiembrie 1953, sunt incluse în noul minister format – al Culturii (ministru: Constan�a Cr�ciun). În ianuarie 1957 Ministerul Culturii �i cel al Înv���mântului se unesc sub titulatura de Ministerul Înv���mântului �i Culturii (ministru: Miron Constantinescu) Controlului administrativ al culturii i se ad�uga, sau mai bine zis el se ad�uga, la controlul de partid , exercitat prin Sec�ia de Propagand� �i Agita�ie a Comitetului Central al P.M.R. Aceasta devine temporar (ianuarie – octombrie 1953) de sine st�t�toare ca Sec�ie de Literatur� �i Art� a Comitetului Central al P.M.R, pentru ca în octombrie 1953 s� fie reintegrat� Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al P.M.R. Din martie 1956 sec�ia de cultur� este integrat� Direc�iei de Propagand� �i Cultur� a CC al P.M.R.

Sindicatele aveau �i ele sec�ii culturale �i de propagand� la nivel central �i local. În 1953 este înfiin�at� o sec�ie cultural� pe lâng� Consiliul Central al Sindicatelor care se ocupa de controlul �i organizarea activit��ii cenaclurilor literare din uzine �i institu�ii. De asemenea, Comitetele regionale de partid aveau sectoare de literatur� �i art�; la fel Ministerul Culturii avea �i el organisme regionale. Comitetele de partid regionale, raionale �i or��ene�ti aveau în atribu�ii coordonarea, controlul �i supravegherea întregii activit��i a cenaclurilor literare locale. În sfâr�it, acestei încreng�turi de institu�ii de partid �i stat i se al�turau sec�iile (filialele) Uniunii Scriitorilor, �i ele cu atribu�ii serioase în îndrumarea literaturii.

- 36 -

Pân� la începutul anilor ’60 pentru ideologii proletculti�ti existau dou� culturi: una a claselor exploatatoare – nul� valoric – �i alta a claselor exploatate – cea mai valoroas� �i progresist� . Lupta de clas� dintre exploata�i �i exploatatori se manifest� �i în domeniul culturii deoarece „la baza luptei dintre cultura înaintat� �i cea reac�ionar� st� lupta de clas� înver�unat� dintre exploata�i �i exploatatori, stau contradic�iile sociale, insolubile în condi�iile capitalismului.” 1) Proletcultismul �i realismul socialist – politica de partid în literatur�

Politizarea culturii era la ordinea zilei iar reviste literare precum Contemporanul , aflate sub comand� politic� , stabileau obiectivele de baz� ale „revolu�iei culturale”:

- r�spândirea înv���turii lui Marx, Engels, Lenin �i Stalin...,

- combaterea ideologiei imperialiste în toate manifest�rile sale,

- combaterea r�m��i�elor reac�ionare burgheze în toate manifest�rile din �ara

noastr�,

- popularizarea tuturor aspectelor dezvolt�rii societ��ii socialiste în Uniunea

Sovietic� ,

- reconsiderarea în spirit marxist-leninist a evenimentelor, operelor �i figurilor

reprezentative din trecut.

Atragerea scriitorilor �i arti�tilor în activitatea de propagand� a fost una

din priorit��ile regimului comunist. De aceea, la 29 ianuarie 1949 este

publicat� Hot�rîrea plenarei CC al PMR privind stimularea activit��ii

�tiin�ifice, literare �i artistice .

Pornindu-se de la ideea c� oamenii de cultur� sunt un factor activ al ��rii

se propuneau mai multe m�suri pentru angajarea lor în dezvoltarea „revolu�iei

noastre culturale, înfloririi culturii, �tiin�elor �i artelor noastre”. Pentru acest

lucru se propunea înfiin�area a 15 premii anuale a cîte 200 000 lei fiecare ce

urmau a fi acordate celor mai bune crea�ii din �tiin�� , literatur� �i art� .

Pe lîng� Societatea Scriitorilor din RPR se înfiin�a un fond literar al

scriitorilor care trebuia s� acorde ajutoare �i împrumuturi scriitorilor �i un

fond de Stat „pentru încurajarea crea�iei plastice �i muzicale”. Hot�rîrea

f�cea referire �i la membrii Academiei, „care vor avea condi�iile de existen��

�i activitate îmbun�t��ite, familiile lor fiind �i ele asigurate din punct de

vedere material, pentru ca întregul efort al acestor frunta�i ai �tiin�ei �i

________________________________________________ 1) Nestor Ignat, Cu privire la valorificarea mo�tenirii culturale, ESPLA, Bucure�ti, 1954, p. 38; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, anul 1954, Funda�ia cultural� FRONDE, Sibiu, 1996, pp. 52 - 53. Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, pp. 121 - 131; Marin Radu Mocanu, Începuturile realismului socialist, în Analele Sighet nr. 6 - 1948, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 623 - 631; Lavinia Iva�cu, Omul nou în literatur�. Pozi�ia criticii, în Analele Sighet nr. 7 - 1949 - 1953, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 816 - 820; despre proletcultism vezi �i Ioan Stanomir, Un om a�teapt� r�s�ritul..., în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explor�ri în comunismul românesc, vol. 2, Polirom, 2005, pp. 83 - 138; despre realismul socialist în art� vezi Realismul socialist, în Magda Cîrneci, Artele

plastice în România, 1945 - 1989, Ed. Meridiane, Bucure�ti, 2000, pp. 23 - 26.

- 37 -

culturii noastre s� se poat� d�rui dezvolt�rii �i ridic�rii Patriei”. Hot�rârea se

încheia cu îndemnul ca to�i oamenii de litere, de �tiin�� �i art� s�-�i pun� „tot

talentul �i puterea lor de munc� pentru a asigura înflorirea culturii în �ara

noastr� �i a contribui în mod activ la construirea orînduirii socialiste”.1)

Hot�rîrea partidului a constituit timp de 2 luni subiect de exprimare a

opiniilor unor scriitori precum Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu,

Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Ion Vitner care �i-au exprimat recuno�tin�a lor

pentru grija pe care o ar�ta regimul fa�� de actul de crea�ie: „Propunerile CC

al PMR sunt menite s� dea un nou avînt, mai mare �i mai puternic, revolu�iei

noastre culturale care a înf�ptuit pîn� acum reforma înv���mântului public �i

(a) organizat Academia RPR, care pe t�rîmul literaturii înregistreaz� apari�ia

unor romane ca Descul� de Zaharia Stancu, Interogatoriul �i Evadarea de Al.

Jar, Lumina prim�verii de Ion C�lug�ru, Negura de Eusebiu Camilar, a unor

nuvele...care sunt semnele indiscutabile ale unui reviriment literar, ale unei

noi direc�ii pe care literatura noastr� nu a avut-o...” 2 )

Dirijarea literaturii �i artei, a culturii în general, de c�tre partid devine un

slogan din ce în ce mai frecvent în articolele de critic� literar� sau de

îndoctrinare din publica�iile de partid. Ideologul-�ef Leonte R�utu public� în

„Lupta de clas�” nr. 4/1949 cunoscutul s�u articol „Împotriva

cosmopolitismului �i obiectivismului burghez în �tiin�ele sociale” în care

sus�ine „aplicarea spiritului de partid în �tiin�� �i literatur�” �i promoveaz�

ideea unei culturi proletare în fond �i na�ional� în form� .

Cosmopolitismul este comb�tut cu hot�râre de c�tre politruc,

condamnându-se toate crea�iile culturale române�ti din secolele XIX-XX care

s-au sincronizat cu cultura occidental� .

Articolul a r�mas unul din „îndreptarele” criticii literare, grila de

cuantificat valoarea scrierilor pentru mult� vreme. Abia dup� 1989 s-a ar�tat

c� „Limbajul acesta sumar �i poli�ienesc s-a materializat în fapte

anticulturale odioase, ale c�ror consecin�e nu vor putea fi niciodat� cunoscute

în întregime �i evaluate.” 3)

--------------------------------------------------------------------------------- 1) Hot�rîrea Plenarei CC..., în Scânteia nr. 1.337/29 ianuarie 1949, p. 4, în Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1949 - 1951, Thausib, Sibiu, 1994, pp. 11 - 12; Mioara Anton, „Progresi�ti” versus „reac�ionari”.

Subordonarea intelectualilor, 1944 - 1955, în Dan C�t�nu� (coordonator), Intelectuali români în arhivele comunismului, Ed. Nemira, Bucure�ti, 2006, pp. 13 - 44; Traian S�vulescu, Rolul Academiei în Republica Popular� Român�, în Studii. Revist� de �tiin��, filosofie �i arte, An I, nr. 3, iulie - septembrie, 1948, p. 53 - 54; Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, pp. 89 - 90. 2) Ion Vitner, Un sprijin important în evolu�ia noastr�..., în Contemporanul nr. 118 din 7 ianuarie 1949, p. 3, în Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1949 - 1951, Editura Thausib, Sibiu, 1994, p. 12; despre revizuirea poeziei vezi �i Gheorghe Grigurcu, Amurgul idolilor, Ed. Nemira, 1999, pp. 9 - 11. 3) Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, Bucure�ti,1995, pp. 71 -72; Dan C�t�nu�, Regimul comunist din România �i problema intelectualit��ii, 1956 - 1965, în Dan C�t�nu� (coordonator), Intelectuali români în arhivele comunismului, Ed. Nemira, Bucure�ti, 2006, pp. 45 - 74; Despre munca politico - ideologic� Pericle Martinescu noteaz� în memoriile sale, la 20 februarie 1952: „ Articolul de fond al Scînteii de azi e intitulat: S� dezvolt�m munca ideologic� în rândurile intelectualilor! Prin intelectuali, Scînteia în�elege: scriitori, pictori, oameni de �tiin��, adic� to�i liber-profesioni�tii care practic� valori spirituale. (Pericle Martinescu, 7 ani cât în 70, Jurnal, Ed. Vitruviu, Bucure�ti, 1997, p. 258).

- 38 -

Ideologia totalitar� �i �tiin�a istoric�

Regimul totalitar comunist �i-a creat o legitimitate pentru sine

distorsionând pân� la absurd �tiin�a istoric� . Practic, metodele de cercetare

istoric� au fost înlocuite cu enun�uri dogmatice care întorceau logica istoric�

cu susul în jos.

Noua metod� de cercetare a istoriei Umanit��ii a devenit materialismul

dialectic �i istoric , parte a ideologiei �i teoriei marxist-leniniste (�i staliniste

pentru o perioad�). Conform acesteia ceea ce pân� atunci fusese insignifiant în

Istorie a devenit deodat� factorul principal al desf��ur�rii acesteia.

Raportul mase populare – personalit��i istorice a fost rezolvat total în

favoarea primelor, care d�deau astfel girul guvern�rii regimului ce se considera

reprezentantul lor. 1 )

Conform noii teoretiz�ri Omenirea ar fi trecut de-a lungul Istoriei sale

prin 5 „orânduiri”: comuna primitiv� , sclavagism, feudalism, capitalism �i

socialism. Ultima „orânduire” va avea ca etap� final� de evolu�ie comunismul ,

c�tre care se îndreapt� obligatoriu toate comunit��ile umane. De altfel,

comunismul se aprecia c� este visul de aur al Omenirii �i, în mod obligatoriu,

acesta se va instaura, mai devreme sau mai târziu, pe întreaga planet� .

În viziunea dogmei comuniste motorul Istoriei ar fi lupta de clas� , adic�

violen�ele �i conflictele care au avut loc de-a lungul timpului între dou� clase

sociale:cea a exploatatorilor �i cea a exploata�ilor. �i unii �i ceilal�i au c�p�tat

denumniri specifice fiec�rei „orânduiri” exploatatoare: sclavi – st�pâni de

sclavi, feudali – ��rani, burghezi – proletari. Singurele „orânduiri” în care nu

exista exploatare erau „orânduirea comunei primitive” �i „orânduirea”

socialist� .. . 2 )

Ca urmare a noii situa�ii a teroriei istorice, guvernan�ii comuni�ti

sus�ineau c� , în Istorie, masele consumatoare sunt în fapt masele produc�toare

�i produc�torii de bunuri materiale fiind cei mai importan�i ei trebuie s� �i

conduc� societatea, adic� s-o guverneze. Acesta era �i motivul pentru care

partidul clasei muncitoare se afla la Putere, instituind dictatura proletariatului.

În „orânduirea” socialist� regimul de dictatur� era justificat de men�inerea

claselor exploatatore din vechile „orânduiri”, care atentau la cuceririle

revolu�ionare ale poporului �i ac�ionau pentru revenirea la vechea „orânduire”

exploatatoare... _________________________________________________ 1) Florin Muller, Influen�a marxismului în construc�ia istoriografiei, în Politic� �i istoriografie în România,

1948 - 1964, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp. 26 - 30; 140 - 186; despre discursul istoric în comunism vezi Lucian Boia, Istorie �i mit în con�tiin�a româneasc�, Humanitas, 1997, pp. 133 - 144. 2) Ibidem; Al.Zub, Orizont închis, Institutul European, Ia�i, 2000, pp. 33 - 40; vezi �i Andrei C�pu�an, Sovietizarea istoriografiei române�ti. 1944 - 1960, în Lumea magazin, nr. 2/1998, pp. 52 - 55; despre condi�ia istoricului „burghez” în regimul totalitar vezi �i Ioan Opri�, Istoricii �i Securitatea, vol.1, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2004, în care se întâlnesc portretiz�ri pentru Ion Nestor, Vladimir Dumitrescu, Constantin Nicol�escu-Plop�or, Dinu Adame�teanu, Ioan Lupa�, Ion Nistor, �tefan Manciulea, Virgil V�t��ianu, Aurel Decei, Mihai Berza, to�i afla�i, sub o form� sau alta, sub supravegherea Securit��ii.

- 39 -

Odat� venit la Putere, regimul totalitar a început o ampl� ac�iune de

alfabetizare �i de îndoctrinare cu noua ideologie a tuturor membrilor societ��ii.

La baza tuturor �tiin�elor a fost pus� doctrina marxist-leninist� , scara valorilor

fiind elaborat� conform acesteia: „Riscai la fiecare pas s� cazi în «gre�eal�» -

scrie istoricul David Prodan în memoriile sale - sau trebuia s� fii judecat, �i

numai pentru a fi �inut sub presiune, �i numai pentru a sim�i puterea regimului.

Puteai fi acuzat �i judecat în tain� , puteai fi urm�rit, înc�rcat de cel care se

str�duia s� se salveze pe sine sau î�i vâna locul.” 1)

Istoriografia sovietic�

Istoricii bol�evici nu recuno�teau ca metod� de explicare a Istoriei decât materialismul dialectic �i istoric. Simpla numire a acestuia în analiza unor evenimente constituia garan�ia adev�rului absolut. Devenise �ablon arhicunoscut formularea „în lumina materialismului istoric” sau „potrivit înv���turii marxiste” �i era de ajuns pentru a pune eticheta asupra unui eveniment, de�i faptul era contestat flagrant de izvoarele istorice. Practic, istoriografia sovietic� f�cea a interpretare a izvoarelor istorice, o adaptare a lor la ideologia materialist� marxist-leninist� în a�a fel ca ele s� se potriveasc� acesteia, precum un pat al lui Procust...

Înc� din 1938 Stalin a teoretizat metoda de cunoa�tere a istoriei prin Cursul scurt de istorie a PCUS , ap�rut în mai multe episoade în ziarul „Pravda”. Orice scriere care nu era conform� cu opera stalinist� era considerat� oportunist� sau devia�ionist� . Dup� r�zboi a urmat o nou� ofensiv� stalinist� de teoretizare a Istoriei, mai ales c� acum, câmpul de ac�iune se extinsese �i la noile „democra�ii populare”. Rezisten�a la ideologizarea marxist-stalinist� era catalogat� ca idealism, cosmopolitism occidental, obiectivism, �ovinism �i decaden�� . Valorile �tiin�ei istorice erau atât de confuze încât ceea ce era valabil cu 5 ani în urm� nu mai corespundea liniei partidului în prezent.

Moartea lui Stalin a produs o nou� schimbare în abordarea Istoriei. Motivul era faptul c� masele populare fuseser� excluse din rolul lor de subiect principal al Istoriei de c�tre cultul personalit��ii sale. Venise momentul în care istoricii sovietici s� aplice în mod real teoria marxist-leninist� în cunoa�terea Istoriei, grav decalat� de interven�ia abuziv� a lui Stalin. La Congresul istoricilor de la Roma din 1955 a fost un prilej nimerit ca istoricii sovietici �i cei din ��rile de „democra�ie popular�” s� demostreze c� materialismul dialectic �i istoric este metoda cea mai �tiin�ific� de scriere a Istoriei. _________________________________________________ 1) citat de Marian Popa, Istoria literaturii române, de azi pe mâine, Funda�ia Luceaf�rul, Bucure�ti, 2001,vol.1, p. 876; despre manualul unic �i partidul unic vezi Al.Zub, Orizont închis, Institutul European, Ia�i, 2000, pp.40 - 42; Vezi �i Florin Muller, Limbajul politic de tip stalinist �i referen�ialul istoric, în Politic� �i istoriografie în România, 1948 - 1964, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp. 58 - 92; despre istoriografia sovietic� �i evolu�ia acesteia vezi excelentul studiu al lui Andi Mihalache, Modelul sovietic în istoriografie, în Istorie �i practici discursive în România „democrat - popular�”, Ed. Albatros, Bucure�ti, 2003, pp. 24 - 46.

- 40 -

Legit��ii istorice propus� de bol�evici nu i s-a acordat nici o importan��

de c�tre istoricii occidentali, asta �i pentru faptul c� moscovi�ii prevedeau prin metoda lor sfâr�itul inevitabil al capitalismului...

Aceast� distorsionare a �tiin�ei istorice s-a men�inut mult� vreme dup� moartea lui Stalin, ea înso�ind �i chiar participând la perioada cea mai crâncen� a „r�zboiului rece” din timpul lui Nikita Hru�ciov. Abia în anii 1965-1966 s-a redescoperit evenimentul istoric în sine, mai pu�in ideologizat �i angajat politic. Profesorul A.I. Gurevici de la Institutul Pedagogic din Kalinin ar�ta c� nu exist� legit��i istorice �i c� evenimentele nu se desf��oar� conform acestora.

Ca atare, el putea �i prevedea mersul lor...Acest lucru, deoarece faptele istorice se supun unor condi�ion�ri biologice, de cadru natural, de mentalitate, psihologie, de mediu cultural etc. Existen�a unor condi�ii cumulate men�ionate de teoria marxist� nu înseamna c� acestea – condi�iile - d�deau na�tere doar la evenimentul prev�zut �i numai la acela!

Sfâr�itul anilor ’60 avea s� aduc� o oarecare normalizare a lucrurilor în �tiin�a istoric� , o deschidere mai mare a istoriografiei sovietice c�tre Occident, un schimb de idei mai fructuos �i o diminuare a ponderii politicului în scrierea istoriei. Ideologia totalitar� �i �tiin�a istoric� româneasc�

Instaurarea regimului comunist a fost urmat� de introducerea ideologiei marxist-leniniste în toate domeniile societ��ii. Economia, societatea, cultura trebuiau golite de „ideologia burghez�” �i supuse unei îndoctrin�ri asidue.

Istoriografia a fost �tiin�a supus� cel mai intens ideologiz�rii, devenind ea îns��i un factor de îndoctrinare a cet��enilor.

Pentru aceasta, noua �tiin�� istoric� trebuia s� rescrie din temelii istoria României conform noii doctrine �i s� pun� în eviden�� urm�toarele principii:

- Istoria s-a desf��urat de-a lungul celor 5 orânduiri, „motorul” Istoriei, al progresului, este lupta de clas� , rolul principal în Istorie îl au masele populare, societatea se împarte în exploata�i �i exploatatori.

În noul cadru ideologic istoricii trebuiau s� schimbe discursul istoric astfel:

- la baza societ��ii st� dezvoltarea vie�ii economice, a culturi materiale,firul ro�u al istoriei era lupta maselor populare împotriva exploat�rii (r�scoale, revolu�ii, greve, demostra�ii, manifesta�ii etc.), numai clasele sociale „asuprite” erau cele care au dus greul tuturor evenimentelor,clasele „exploatatoare” au avut tot timpul interese înguste, de clas� , �i au ac�ionat împotriva maselor populare,discursul istoric la adresa „claselor exploatatoare” era plin de ur� �i invective, a�a cum acestea erau urâte de masele populare,orice conflict sau tulburare social� trebuia prezentat� prin prisma luptei de clas� �i ca un act al luptei de clas� , deci revolu�ionar..., noua istorie scris� trebuia s� trezeasc� ura maselor populare împotriva exploatatorilor, a du�manilor de clas� �i a imperiali�tilor, istoria trebuia s� men�in� vigilen�a

- 41 -

revolu�ionar� a maselor populare, întreaga istorie a românilor de pân� atunci trebuia prezentat� în culorile cele mai sumbre, în care „clasele exploatatoare” (boierimea, burghezia, mo�ierimea) au huzurit �i au tr�it pe spinarea maselor populare, toate realiz�rile trecutului trebuiau negate ca fiind realiz�ri ale personalit��ilor ce f�ceau parte din „clasele exploatatoare”, guvernante,toate realiz�rile culturale venite din Occident trebuiau trecute sub t�cere în timp ce trebuiau ridicate în sl�vi leg�turile cu Rusia �i cu celelalte republici din URSS.

Noua construc�ie istoriografic� avea caracter obligatoriu pentru to�i istoricii �i pentru întreaga istoriografie - trecut�, prezent� �i viitoare. Se schimbau total fundamentele scrierii istoriei, avându-se în vedere urm�toarele direc�ii:

- a�ezarea noii istoriografii pe principiile marxist-leniniste-staliniste �i partinice; - lichidarea cosmopolitismului �i obiectivismului din cercetarea istoric�;- forma�iunea social- economic� �i lupta de clas� sunt dou� concepte fundamentale ale noii istoriografii a clasei muncitoare;- amplificarea rolului sci�ilor (localiza�i pe teritoriul republicilor URSS) �i a slavilor în istoria na�ional� a românilor,- minimalizarea �i interpretarea „de clas�” unor date esen�iale ale istoriei românilor la care au contribuit „clasele exploatatoare”- 1859,1877,1918 - dar care au fost, în realitate, înf�ptuite de c�tre masele populare;- politica antipopular� �i antina�ional� promovat� de exploatatorii de clas�: st�pâni de sclavi, boieri, mo�ieri �i burghezi;- demascarea rolului tr�d�tor al burgheziei în momentele de mare însemn�tate ale istoriei moderne: 1848, 1859, 1877, 1914-1918, mi�carea na�ional� a românilor din Transilvania sec. XIX;- rolul principal al „maselor populare” în înf�ptuirea marilor realiz�ri ale istoriei na�ionale;- leg�turile seculare ale poporului român cu popoarele slave de la r�s�rit �i sud;- via�a grea a poporului �i cea de huzur a „claselor exploatatoare” din trecut;- politica tr�d�toare a boierilor fa�� de unii domni în lupta acestora pentru independen�� �i neatârnare fa�� de Imperiul otoman;- solidaritatea proletarilor români cu muncitorii ru�i în momentele de lupt� ale acestora împotriva �arismului �i exploat�rii;- clasa muncitoare a fost singura clas� revolu�ionar� �i cea mai progresist� din Istoria na�ional� . 1 ) _______________________________________________ 1) Florin Muller, Limbajul politic de tip stalinist �i referen�ialul istoric, în Politic� �i istoriografie în

România, 1948 - 1964, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp. 75 - 92; Despre istoriografia comunist� vezi Al. Zub, Orizont închis, Institutul european, Ia�i, 2000, pp. 11 - 14; despre tematica istoriografic� în anii 1947 - 1948 vezi tot Al. Zub, Orizont închis, Institutul European, Ia�i, 2000, pp. 45 - 58; Victor Cojocaru, Modelarea ideologic� a istoriografiei - baze institu�ionale �i metodologice, în Analele Sighet nr. 6 - 1948, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 571 - 574; Petre Diaconu, Începuturile limbii de lemn în literatura arheologic�, în Analele Sighet nr. 6 - 1948, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 647 - 651; Vezi �i Acad. Dan Berindei, Fe�ele adev�rului, în Dosarele istoriei, nr. 8/2003, pp. 3 - 8; �erban Papacostea, Clio în captivitate: istoriografia român� în perioada comunist�, în Revista istoric�, An IX, nr. 5-6 (mai - decembrie), 1998, pp. 241 - 261; de asemenea, Andi Mihalache, Instrumetarea discursului: �edin�a, critica, autocritica, citatul, prefa�a, în Istorie �i practici discursive în România „democrat - popular�”, Ed. Albatros, Bucure�ti, 2003, pp. 77 - 158 despre evolu�ia discursului istoric în timpul lui Dej. Vezi noul limbaj istoric cum se chinuie a demonstra ceea ce le-a cerut partidul, în Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lîng� CC al PMR, nr. 2, martie - aprilie, 1957, ESPLP, 1957, la rubrica Informa�ii g�sim articolele urm�toare: „Consf�turiri asupra desf��ur�rii înv���mîntului de partid...”, „Din activitatea „Comitetului na�ional pentru aniversarea a 50 de ani de la r�scoala ��ranilor din 1907”, „�edin�a Consiliului �tiin�ific al Institutului de istorie a partidului de pe lîng� CC al PMR.”. Se punea foarte serios problema elabor�rii manualului de istorie a partidului, dar care b�tea pasul pe loc, singurul rezultat fiind apari�ia unor bro�uri cu titlul „În ajutorul celor care urmeaz� cursurile de studiere a istoriei PMR”.

- 42 -

Pentru regimul totalitar Istoria devenea un factor de acuzare a trecutului,

de legitimare a prezentului �i de glorificare a viitorului pe care nici nu-l cuno�tea dar �i-l asuma cu d�rnicie...

La stabilirea acestui statut au lucrat ideologii regimului Mihail Roller, Leonte R�utu, Iosif Chi�inevschi, Miron Constantinescu, Florica Mezincescu, Petre Constantinescu-Ia�i � .a.

Apari�ia, în 1947, a manualului de Istorie a RPR elaborat de un colectiv de autori (Dumitru Tudor, Gh. Georgescu-Buz�u, Vasile Maciu) condus de Mihail Roller, d�dea un exemplu practic de cum avea s� fie scris� �i rescris� Istoria na�ional� �i universal� în noile condi�ii politico-ideologice. Istoria rolerist� a devenit pentru un deceniu �ablonul criticii �i cercet�rii istorice, al înv���mântului de partid, al scrierii �i pred�rii istoriei potrivit noilor norme ideologice. Se punea în aplicare afirma�ia din Prefa�a volumului conform c�reia „Istoria de fa�� se deosebe�te structural de istoriile scrise pân� ast�zi prin concep�ia �i metoda �tiin�ific� ce-i st� la baz� .” 1 )

Într-o comunicare a lui Petre Constantinescu - Ia�i din 1 noiembrie 1948 în noua Academie a RPR ar�ta c� lucrarea lui Roller era menit� a fi un instrument de „înt�rire a frontului ideologic”. Istoria era definit� ca „o disciplin� �tiin�ific� ce trebuie tratat� a�a cum se concepe azi �tiin�a de c�tre oamenii progresi�ti, în primul rând în Uniunea Sovietic�.” 2 ) (subl.ns.)Se producea evenimentul pe care Mihail Roller îl numea cu termenul de revolu�ie cultural� . 3)

Modelul de cercetare istoric� ce trebuia preluat �i de istoricii români era cel sovietic, citarea unei asemenea lucr�ri dând valabilitate studiului acestora. Petre Constantinescu-Ia�i public� în nr. 4 al revistei Studii articolul „�tiin�a istoric� sovietic� , adev�rata �tiin�� a Istoriei” care devine un îndreptar pentru istoricii regimului. Mai ales pentru istoricii tineri care puteau fi mai u�or educa�i în noul spirit cerut de Putere. Problema mai dificil� era cu cei deja consacra�i, care p�strau „apuc�turi” burgheze...

În Scînteia din 15 mai 1953 este publicat un articol privind activitatea Institutului de Istorie din Cluj al Academiei RPR în care se ar�ta:„Înf�ptuind o politic� de continu� promovare a cadrelor tinere �i înl�turând elementele du�mane sau incapabile, partidul cere s� se desf��oare munca necesar� pentru reeducarea vechilor istorici dornici s� slujeasc� în mod cinstit interesele construc�iei socialiste.” 4) __________________________________________________ 1) Gh.I.Georgescu, Dumitru Tudor, Vasile Maciu, Mihail Roller, Istoria României, manual unic pentru clasa a VIII-a secundar�, Redactor responsabil Mihail Roller, Editura de Stat, Bucure�ti, 1947, pp. 3 - 4. 2) Al. Zub, Despre anul istoriografic 1948 în România:impactul stalinist, în Analele Sighet nr. 6 - Anul 1948 - Institu�ionalizarea comunismului- Funda�ia Academia civic�, Bucure�ti, 1998, pp. 557 - 558. 3) Mihail Roller, Pe drumul revolu�iei noastre culturale, în Lupta de clas� nr. 2/1948, pp. 97 - 110. 4) *** Tratatul de istoria României, în Scînteia nr. 2662 din 15 mai 1953, p. 2; Despre tratatul de istoria României vezi am�nunte interesante �i inedite la Florin Constantiniu, De la R�utu �i Roller la Mu�at �i Ardeleanu, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2007, pp. 235 - 271; Florin Muller, De la pluralism istoriografic la monolitismul stalinist, în Politic� �i istoriografie în România, 1948 - 1964, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp. 92 - 97; despre renun�area la cli�eele roleriste vezi �i Marin Radu Mocanu, Istoria - fundamentul material al ideologiei na�ional-comunismului românesc, în Cenzura comunist�, Ed.Albatros, Bucure�ti, 2001, pp. 38 - 43. (Vezi �i pagina urm�toare)

- 43 -

Moartea lui Stalin în 1953 nu avea s� aduc� o schimbare imediat� a discursului istoriografic oficial, dar cel pu�in erau create condi�iile ca aceasta s� apar� la un moment dat. �i acesta vine începând cu 1955-1956, când în �ar� se discuta în breasla ideologilor partidului �i a istoricilor regimului reconsiderarea istoriei lui Roller iar la Moscova se preg�tea condamnarea cultului personalit��ii lui Stalin. Congresul al II-lea al PMR (1955) aducea unele schimb�ri de abordare a discursului istoric �i în atribu�iile institu�iilor ce girau scrierea Istoriei. Începe declinul rollerismului, adversarii nu ezit� s� îl critice pe fondatorul s�u pentru gre�elile trecutului iar el î�i face ap�rarea prin autocritica permis� de partid dar folosit� pro domo .

Este perioada în care „spiritul Genevei” începea s� circule în lumea diplomatic� �i definea un nou mod de desf��urare a raporturilor interna�ionale dintre „cei mari”: SUA, URSS, Marea Britanie, Fran�a. De�i la întrunirea lor din 10 - 23 iulie 1955 de la Geneva ace�tia nu ajunseser� la nici un acord privind detensionarea rela�iilor interna�ionale numai faptul c� totu�i o f�cuser� era demn de remarcat �i capabil s� dea speran�e într-o destindere real� �i profitabil� ambelor p�r�i angajate în R�zboiul rece.

În domeniul istoriografiei „spritul Genevei” avea s� se afirme timid �i o scurt� perioad� dar se concretiza în studii mai elaborate, proiecte �i dezbateri pe teme noi, neabordate �i mai pu�in ideologizate. 1 )

Valorile istoriei na�ionale – atât de mult hulite pân� atunci - revin treptat în discursul istoricilor, limbajul dac� nu este mai pu�in vehement cel pu�in las� s� se întrevad� mai mult profesionalism, l�sând loc schimbului de idei �i pozi�ii. Se renun�a la fraze �i catalog�ri precum „Titu Maiorescu – agent al imperialismului german” sau „Uneltirile agen�ilor burgheziei engleze împotriva r�scoalei condus� de Tudor Vladimirescu”. . .!!!

Noul discurs politic privind coexisten�a pa�nic� aduce o diminuare a încrâncen�rii în limbajul istoric. Occidentul nu mai este privit doar ca un du�man etern ci �i ca un partener de dialog, �tiin�a istoric� occidental� nu era numai imperialist� dar �i de�in�toarea unei experien�e valoroase.Chiar dac� schimb�rile au o mare doz� declarativ� , ele se fac din ce în ce mai mult sim�ite.

_______________________________________

(din pagina anterioar�)În num�rul 4 din Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lîng� CC al PMR, martie - aprilie, 1957, ESPLP, 1957, ap�rea Comunicatul cu privire la �edin�a plenar� a CC al PMR din 28 - 29 iunie �i 1-3 iulie 1957 în care Iosif Chi�inevschi �i Miron Constantinescu erau critica�i �i sanc�iona�i cu scoaterea lor din Biroul Politic �i din Secretariatul CC al PMR. Totodat� în paginile 5 - 19 era publicat� Rezolu�ia Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn din 28 iunie - 3 iulie 1957 în care se f�cea o aspr� critic� grupului antipartinic, frac�ionist Ana Pauker - Vasile Luca, al�turi de care s-au manifestat �i Iosif Chi�inevschi �i Miron Constantinescu care au înc�lcat normele leniniste ale vie�ii de partid. 1) Vezi �i Al.Zub, Istoriografia român� �i „spiritul Genevei”, în Analele Sighet nr. 9, Funda�ia Academia Civic�, 2001, pp. 32 - 43; Despre conformarea istoricilor „burghezi” la noua ideologie sus�inut� de regimul totalitar vezi Florin Constantiniu, De la R�utu �i Roller la Mu�at �i Ardeleanu, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2007, pp. 40 - 62; Livia Dandara, Extirparea ideologic� a memoriei na�ionale prin falsificarea masiv� a trecutului istoric. Experimentul stalinist în varianta Roller: „Istoria RPR" în edi�ii succesive (sept. '47, iunie '48 �.a.), în Analele Sighet nr. 6 - 1948, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 574 - 587; vezi �i �erban Papacostea, Istoriografia român� sub regimul comunist: vremea lui Stalin, în Armand Go�u (editor), �coala

memoriei, 2003, Funda�ia Academia Civic�, 2003, pp. 42 - 76.

- 44 -

Tatatul de Istoria României (1960 - 1964) Se poate spune c� lucrul la elaborarea Tratatului de Istoria României a dat

prilejul unor reconsider�ri ale discursului istoric. Colectivele relativ mari care

participau la redactarea lucr�rii, importan�a acesteia pentru c� trebuia s� se dea

verdicte asupra unor evenimente fundamentale ale istoriei na�ionale �i pe termen

lung, chiar relativa relaxare ideologic� sau orgoliile care se înfruntau au fot tot

atâtea motive pentru a inova discursul sau cel pu�in pentru a se renun�a la cli�eele

de pân� atunci. Astfel, în volumul I, ap�rut în 1960, nu se mai vedea în cucerirea

roman� un factor destructiv ci un moment de progres economic �i cultural. În

schimb nu se renun�a la antagonismul dintre clasa exploatatoare (sclavagist�) �i

sclavi, sau caracterul exploatator al statului roman. În ceea ce prive�te slavismul

s-a ajuns la concluzia unei folosiri a limbii slave ca limb� oficial� �i ca limb� a

cultului religios.

În volumul al II-lea al tratatului – ap�rut în 1962 – mileniul întunecat –

secolele III – XIII – era „luminat” de prezen�a factorului bizantin la Dun�re, a

c�rui civiliza�ie se suprapunea peste cea autohton�, romanizat�. Pentru epoca

modern� se g�sesc chiar filia�ii occidentale, c�utându-se puncte de solidaritate cu

istoria Fran�ei sau Italiei, suratele latine. În locul antioccidentalismului sau

cosmopolitismului se propune comparatismul, a�a cum f�cea Mihai Berza, luând

ca model, bineîn�eles, istoriografia sovietic�. 2)

Volumele III �i IV al Tratatului de Istoria României ap�reau în 1963 �i 1964

dar acestea nu aduceau o atenuare a presiunii ideologice, a�a cum ar fi fost de

a�teptat. Acest fapt avea loc datorit� perioadelor tratate, adic� cele ale epocilor

premodern� (sau precapitalist�) �i modern� (capitalist�). Or, tocmai în aceste

perioade apar clasele „antagoniste” ale burgheziei �i proletariatului, în timpul lor

începe lupta proletariatului pentru societatea cea mai dreapt� – socialismul �i

comunismul! Or, tocmai în aceste perioade apar clasele „antagoniste” ale burgheziei �i proletariatului, în timpul lor începe lupta proletariatului pentru societatea cea mai dreapt� – socialismul �i comunismul! Canoanele marxiste trebuiau respectate, fapt pentru care dezbaterile au fost furtunoase, mai ales când nu se g�seau coresponden�e istorice cu dogma marxist�. Lupta de clas� ocup� un loc central în

discursul istoric al celor dou� volume, antagonismul ireductibil dintre burghezie �i proletariat f�când desf��urarea istoriei ca un cumul de perioade în permanen�� în criz�.

_______________________________________________

1) Pavel �ugui, Aprilie 1955. „Reprimiri” �i alegeri la Academie, în Magazin istoric nr.2/1997, pp. 24 - 27. Florin Muller, Politic� �i istoriografie: Lucre�iu P�tr��canu, în Dosarele istoriei, nr. 2 /1996, pp. 61 - 63. 2) M. Berza, Cercet�ri de istorie universal� în URSS, în Studii, revist� de istorie nr. 5/1962, pp. 13 – 24; despre perioada �i etapele de gesta�ie a Tratatului de istorie a Romîniei vezi rememor�rile acad. Florin Constantiniu, De la R�utu �i Roller la Mu�at �i Ardeleanu, Ed. Enciclopedic�, 2007, pp. 235 - 271 �i Florin Muller, Problematica istoriografic� în Tratatul „Istoria României”, în Politic� �i istoriografie, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp.186 - 199. Mai vezi Andi Maihalache, Spre o nou� sintez�. Proiecte, polemici, servitu�i (1958 - 1965), în Istorie �i practici discursive în România „democrat - popular�”, Ed. Albatros, Bucure�ti, 2003, pp. 158 - 176.

- 45 -

Realiz�rile sunt puse numai în seama maselor populare iar clasa cea mai

progresist� �i grijulie pentru nevoile poporului este proletariatul...Marile împliniri

ale secolului al XIX-lea – unirea, independen�a, modernizarea �i leg�turile cu

Occidentul - nu au fost altceva decât momente de satisfacere a intereslor claselor

guvernante, care subjugau poporul �i îl supuneau exploat�rii capitaliste...!!

Concluzionând, discursul istoric a evoluat de la tipicul stalinist, plin de

repro� �i ur� împotriva st�pânirii de clas� �i a Occidentului – la un discurs u�or

na�ionalist, valorizator al mo�teniri istorice, trecut� îns� prin filtrul marxist-

leninist. Oricum, perioada se încheia printr-o debarasare de cli�eele ridicole ale

anilor ’50, se stabileau leg�turi mai concrete cu istoriografia „imperialist�”, �i se

trecea la recuperarea (totu�i marxist�) a unor istorici consacra�i înainte de 23

august 1944...

PROPAGANDA REGIMULUI COMUNIST

Organizare �i institu�ii Ideologie �i propagand� sunt dou� no�iuni care nu ar exista una f�r� cealalt�.

Am introdus acest paragraf deoarece propaganda �i agita�ia f�ceau parte din îns��i existen�a regimului, aceasta din urm� neavând niciun efect f�r� cea dintâi.

Pe lîng� faptul c� însu�i regimul era doar unul de propagand�, institu�ia Propagandei propriu-zis� a fost singura institu�ie cu “foc continuu” �i care a func�ionat pîn� în ultima zi a regimului - 21 decembrie 1989. Chiar �i când devenise evident c� regimul era muribund, Propaganda a sus�inut c� acesta este plin de vigoare �i vitalitate �i c� se preg�tea de zor s� intre în mileniul al III-lea... În raport cu doctrina privind clasa produc�toare la putere, Propaganda a fost cea mai atipic� institu�ie a regimului totalitar, pentru c� angaja�ii ei nu erau ...produc�tori de bunuri materiale! În timp ce se critica regimul exploatator al burgheziei “neproduc�toare” de bunuri, regimul “democrat - popular” între�inea un imens aparat neproductiv de propagand� �i de activi�ti de partid, ce ajunsese la cifra impresionant� de aproape un milion de persoane! Un milion de oameni (viguro�i, bine hr�ni�i �i buni de munc�) se ocupau numai cu însu�irea abera�iilor liderului de partid �i transmiterea acestora în sistem.

Institu�ia care s-a ocupat de problema propagandei a fost Direc�ia de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR, înfiin�at� în 1948 �i care, în 1950, a devenit Sec�ia de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR. �eful acesteia era Ana Pauker (1948 - 1950), dar cei care se ocupau nemijlocit de activitatea ei erau Iosif Chi�inevschi �i, din 1950, Leonte R�utu.

Iosif Chi�inevschi (evreu, Iosif Roitman) s-a n�scut în 13 decembrie 1905 în Basarabia (B�l�i) în familia

unui muncitor de origine evreiasc�. F�r� prea mult� �coal�, singurele studii pe care le-a f�cut au fost la �coala

Leninist� a Cominternului (1930 - 1933). În 1924 a intrat în Uniunea Tineretului Comunist din România iar în

1928 devine membru al Partidului Comunist din România. Sursele de trai pentru Chi�inevschi le reprezentau

sprijinul financiar ca propagandist comunist venite de la Moscova �i între�inerea statului român în anii în care era

închis ca urmare a activit��ii subversive pe care o desf��ura. A contribuit din plin la instaurarea regimului

comunist în România fiind membru al CC al PCR(1945 - 1960), membru al Biroului Politic al CC �i secretar cu

propaganda �i cultura al CC al PCR(1948 - 1954, 1955 - 1957), prim-vicepre�edinte al Consiliului de Mini�tri

- 46 -

(1954 - 1955), deputat de Bucure�ti (1946 - 1957) �i Ia�i (1957 - 1961). În anii 1948 - 1954 l-a sus�inut pe

Gheorghiu-Dej în instrumentarea procesului împotriva lui Lucre�iu P�tr��canu iar în 1952 a formulat, împreun�

cu Miron Constantinescu �i Alexandru Moghioro�, dosarul cu acuza�ii la adresa „deviatorilor de dreapta” Ana

Pauker - Vasile Luca - Teohari Georgescu.

Dup� moartea lui Stalin �i mai ales dup� „raportul secret” prezentat de Hru�ciov la Congresul al XX al

PCUS în februarie 1956 Iosif Chi�inevschi, împreun� cu Miron Constantinescu, sus�ine destalinizarea �i face o

serie de observa�ii asupra cultului personalit��ii lui Gheorghiu-Dej �i a opunerii acestuia fa�� de destalinizare.

Ca urmare, la Plenara CC al PMR din 28 - 29 iunie, 1 - 3 iulie 1957 Iosif Chi�inevschi �i Miron

Constantinescu sunt acuza�i de „activitate antipartinic�, frac�ionist�”, complot împotriva liderului de partid,

calomnierea conducerii partidului. Sunt sanc�iona�i cu scoaterea din Biroul Politic �i din Secretariatul CC,

men�inându-�i totu�i calitatea de membrii ai CC al PMR. În ultimii ani Iosif Chi�inevschi a fost directorul

Combinatului poligrafic Casa Scînteii. Moare în 1962. Opera: niciuna. (vezi �i CNSAS, Florica Dobre, coord.,

Membrii CC al PCR (1945 - 1989), Dic�ionar, Ed. Enciclopedic�, 2004, pp. 149 - 150)

Leonte R�utu (�i el evreu, Lev Oighenstein) este n�scut la F�lticeni, în anul 1910. S-a declarat profesor de

matematic�, devenind în 1929 membru al UTCdR iar din 1931 al PCdR. Dup� anexarea Basarabiei de c�tre

sovietici (iunie 1940) lucreaz� la gazeta bol�evic� „P�mânt sovietic” (!!!, n,ns.) în RSSS Moldoveneasc�, la B�l�i

(unde se n�scuse Iosif Chi�inevschi), apoi la Moscova în Comitetul de Radio. Dup� 1945 este numit în

Comitetul de redac�ie al ziarului de partid „Scînteia” (1945 - 1948) perioad� în care este �i adjunct al �efului

Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR (1945 - 1948), pentru ca din 1948 s� preia �efia Sec�iei de

Propagand� �i Agita�ie (1948 - 1956) �i apoi al Direc�iei de Propagand� �i Cultur�(1956 - 1965) �i din nou al

Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al PCR (1965 - 1980). Din 1980 a fost membru al Comisiei pentru

probleme ideologice, ale activit��ii politice, culturale �i de educa�ie socialist� a CC al PCR. Oper� scris�: în afara

articolelor ideologice din presa de partid (cel mai cunoscut fiind Împotriva obiectivismului �i cosmopolitismului

în �tiin�ele sociale) are o singur� lucrare: Progresul istoric �i contemporaneitatea, ap�rut� în 1976 �i aceea în

coautorat cu al�i propagandi�ti de partid. 1 )

În schema m�rit� a Sec�iei(1953) aceasta avea mai multe sectoare: Propaganda �i înv���mîntul de partid , Agita�ia , Presa , �tiin�a , Înv���mântul public , Literatura �i arta , Munca cultural-educativ� , Editurile , Eviden�a cadrelor .2) _________________________________________ 1) vezi CNSAS, Florica Dobre, coord., Membrii CC al PCR (1945 - 1989), Dic�ionar, Ed. Enciclopedic�, 2004, pp. 508 - 509). Despre Leonte R�utu �i m��tile stalinismului românesc vezi Vladimir Tism�neanu, Arheologia terorii, Ed. All, 1998, pp. 204 - 215. 2) Abraham, Florin, Iosif Chi�inevschi (1905-1963), Arhivele totalitarismului, nr. 1-2(30 - 31)/2001, p. 233-234; CNSAS, Florica Dobre, coord., Membrii CC al PCR (1945 - 1989), Dic�ionar, Ed. Enciclopedic�, 2004, pp. 149 - 150, 508 - 509; cu un rol important în „munca ideologic�” vezi �i Florian T�n�sescu, Miron Constantinescu (1917-1974), în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/24 - 25)/1999, p. 248 - 250; Referitor la pres� �i, în spe��, la ziarul Scînteia se cerea din partea acestora ca s� aib� un rol mai mare în sus�inerea propagandei comuniste �i în combaterea „devierilor” de la linia partidului. Acest fapt îl cerea chiar liderul partidului în �edin�a Biroului Politic al CC al PMR din 26 ianuarie 1951, când Sorin Toma, redactorul �ef al organului de partid f�cea un raport asupra activit��ii „Scânteii”: Gheorghiu-Dej: Dac� putem spune c� ne g�sim în faza unui spirit combativ antiimperialist împotriva a�â��torilor la r�zboi, dac� suntem în faza unei atmosfere pline de ur� aprins� împotriva imperiali�tilor �i provocatorilor la r�zboi care pun la cale r�zboaiele. M� refer la pagina 3: „Ac�iunea de demascare a agresorilor imperiali�ti americani". Dac� presa noastr� de partid a fost suficient de clar�, de documentat�, dac� a ajuns la inima celor mai largi mase populare, dac� le-a mobilizat. Dac� aceast� propagand� a dat rezultate. La pagina 6, unde vorbe�te de ini�iativa redac�iei, care a contribuit la organizarea unor consf�tuiri, dac� la aceast� ini�iativ� au ajutat organele respective de partid ca s� mobilizeze �i s� ia parte activ� la aceste consf�tuiri. ( ANR, Ioan Scurtu, Studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004, p. 471)

- 47 -

Forme �i Mijloace de Propagand� �i Agita�ie Din cunoa�terea acestora afl�m o alt� parte a ideologiei regimului �i anume

felul în care func�iona propaganda �i cerin�ele pe care trebuiau s� le respecte

agitatorii în munca iluzorie pe care o desf��urau.

Propaganda marxist-leninist� se putea realiza �i prin interdic�ia

“concuren�ei”, în acest caz intrând în rol Cenzura (Direc�ia Presei �i a

Tip�riturilor), organizat� în 1949 ca Direc�ia General� a Presei �i

Tip�riturilor , subordonat� Consiliului de Mini�tri. Institu�ia avea în

r�spundere tot ceea ce ap�rea scris �i circula�ia oric�rei informa�ii pe teritoriul

României.

Activitatea agitatoric� avea 3 forme de baz�: vorbit� , scris� �i vizual� .

Agita�ia vorbit� avea loc cu ocazia evenimentelor s�rb�torite de regim: 1

mai (ziua oamenilor muncii), 9 mai (ziua Partidului), 23 august (ziua

eliber�rii), 7 noiembrie (ziua Marii Revolu�ii Socialiste din Octombrie), 21

decembrie (ziua de na�tere a lui Stalin), 30 decembrie (Ziua Republicii).

Agita�ia scris� folosea lozincile strigate, mass-media, presa, bro�urile, c�r�ile �i

alte asemenea mijloace. Agita�ia vizual� se f�cea prin grafice, panouri, afi�e,

etc., puse în locuri u�or vizibile. Tot agita�ie vizual� era f�cut� cu purtarea

portretelor “tovar��ilor” în via�� �i ale clasicilor marxism-leninismului la

marile manifesta�ii.

IDEOLOGIA agita�iei politice de mas�

Regimul totalitar a acordat cea mai mare aten�ie propagandei �i agita�iei,

având în aceste manifest�ri un mijloc de control de mare amploare al societ��ii

dar �i unul de acoperire a viciilor politicii sale.

Rolul celor dou� activit��i, care se confundau pân� la contopire, reiese din

documentele de partid ca �i din bro�urile destinate „înv���mântului politico-

ideologic”.

La loc de prim rang propaganda �i agita�ia erau destinate „muncii de

educare politic� �i de mobilizare a oamenilor muncii la lupta pentru

construirea socialismului”. 1 )

Ridicarea con�tiin�ei maselor pentru a participa activ la „înt�rirea statului

proletar” era sus�inut� de înv���tura leninist� care spunea:

„În concep�ia noastr� un stat este puternic prin con�tiin�a maselor. El este

puternic atunci când masele �tiu totul, când sunt în stare s� judece totul �i când

fac totul în mod con�tient.” 2)

Congresul al II-lea a PMR (din 1955) a trasat importante direc�ii în ceea ce

prive�te agita�ia �i propaganda, la care s-au ad�ugat cele ale plenarelor CC al

PMR din noiembrie 1958 �i iulie 1959, cele trasate la Consf�tuirea pe �ar� a

��ranilor �i lucr�torilor din sectorul socialist al agriculturii din 1959.

__________________________________________ 1) Bro�ur�, Rolul �i însemn�tatea agita�iei politice de mas�, Ed. Politic�, 1959, p. 3. 2) V.I.Lenin, Opere, vol. 26, Ed. Politic�,1959, p. 244; despre propagand� �i agita�ie ca termeni specifici, în ac�iune permanent�, ai comunismului vezi �i Mircea St�nescu, Organisme politice române�ti (1948 - 1965), Ed. Vremea, pp. 17 - 18.

- 48 -

C A P I T O L U L I I

„ D E V I A � I O N I S M U L ” D E L A I D E O L O G I A

T O T A L I T A R - C O M U N I S T �

TERMINOLOGIE

Termenul de abatere sau devia�ionism este specific activit��ii unui singur

tip de partid: partidul comunist (bol�evic). Pentru o anumit� perioad� , termenul

desemneaz� acea pozi�ie a unui membru al partidului - contrar� - fa�� de

linia politic� a acestuia. Deviatorul era cel contesta anumite acte ale liderilor

de partid �i nu partidul în sine, care trebuia r�mân� infailibil �i pur. Indiferent

de natura acestei opozi�ii (economic� , administrativ� , legislativ� , cultural�), în

viziunea comuni�tilor ea apare ca o contestare a liniei politice , a rolului

conduc�tor al partidului, ca o amenin�are asupra monopolului Puterii exercitat

de c�tre partid.

În opera de guvernare, comuni�tii au extins „ac�iunea” termenului �i

asupra celor care nu erau membri de partid sub forma de sabotor , tr�d�tor ,

spion, capitulard , complotist , bandit etc. dar care avea o pozi�ie de respingere

�i condamnare a politicii comuniste.

De asemenea, a avut loc �i o extindere a în�elesului de devia�ionism �i o

diversificare terminologic�: frac�ionism, antipartinic , antistatal, sectarism,

lichidatorism, oportunism, împ�ciuitorism, diversionist , �ovinist , capitulard.1)

În unele perioade - deceniile 4 - 5 ale secolului trecut - „deviatorii” erau

numi�i �i „tro�ki�ti” sau „titoi�ti”, dup� numele celor mai cunoscu�i dintre

„deviatori”: Tro�ki �i Tito.

În evolu�ia regimului totalitar „devia�ionismul” apare ca fiind de dreapta

sau de stânga. Spre exemplu, favorizarea elementelor capitaliste de c�tre

Vasile Luca, în calitate de ministru de Finan�e, a fost considerat� ca o „deviere

de dreapta”. În sens contrar, îndemnurile de realizare a reformei agrare prin

luarea cu for�a a p�mânturilor a fost judecat� ca fiind o „deviere de stânga”.

Indiferent de direc�ia în care avea loc „devierea” reac�ia partidului

comunist era aceea�i: combaterea ei prin sans�iuni, violen�� �i represiune .

Acestea aveau loc sub lozinca ap�r�rii unit��ii partidului, a purit��ii sale, a

disciplinei de partid, a liniei politice a partidului, a principiilor leniniste, a

centralismului democratic.

Represiunea pe motiv de „deviere de la linia politic� a partidului” a fost o

caracteristic� a regimului totalitar comunist român în prima perioad� -

Gheorghe Gheorghiu-Dej - a existen�ei sale. Acest tip de represiune este

total diferit de cel exercitat împotriva celor ce s-au opus în orice form�,

_____________________________________________ 1) Gh.Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate al CC al PMR la Congresul al II-lea al partidului, ESPLP, Bucure�ti, 1955, pp. 127 - 129.

- 49 -

deschis� ori nu, regimului comunist, a celor care au murit în temni�e, au

f�cut ani grei de deten�ie ori au fost supu�i permanent persecu�iilor �i nu

au „gustat” din favorurile regimului precum „devia�ioni�tii”. Aceasta �i

numai pentru faptul c� , la represiunea generic� pe care regimul comunist a

exercitat-o asupra întregii societ��i române�ti, au contribuit din plin, direct

sau indirect, �i „devia�ioni�tii”, care au sim�it apoi pe pielea lor ce înseamn� s�

te opui unor acte ale liderilor de partid sau s� iei în r�sp�r documentele de

partid...

În evolu�ia etapelor de instaurare �i exercitare a puterii de c�tre regimul

totalitar, „devia�ioni�tii” s-au aflat la originea ori au fost executan�i fideli ai

tuturor actelor de violen�� prin care partidul comunist a ajuns la Putere.

Rezisten�a întâlnit� din partea diferitelor categorii sociale fa�� de

comunizare, structura �i modalit��ile de conducere totalitare practicate de

partid, incoeren�a unei politici care s� dea satisfac�ie în plan economic, social

�i cultural, toate au favorizat apari�ia unor acte contestatare la adresa politicii

acestuia. Dac� rezisten�a anticomunist� a fost supus� represiunii, de c�tre

regim, sub acuza�ia de „du�man al poporului”, opozi�ia din interiorul partidului

a fost etichetat� drept „abatere” sau „devia�ionism” de la linia politic� a

acestuia. De remarcat c� orice contestare a actelor de guvernare comunist� era

interpretat� ca act politic, ca amenin�are asupra rolului conduc�tor al

partidului. De aici �i caracterul foarte violent al reac�iei regimului fa�� de

asemenea acte.

Combaterea „devia�ionismului” a avut dou� semnifica�ii majore pentru

liderii comuni�ti de la Bucure�ti: p�strarea monopolului puterii �i dovedirea

obedien�ei fa�� de Moscova. Ambele erau atât de necesare încât nu s-a admis

nici cea mai mic� toleran�� fa�� de „abaterile” constatate. Mult� vreme de la

comiterea lor, acestea continuau s� fie subiect de critic� al rapoartelor �i

cuvânt�rilor de la congresele �i plenarele partidului comunist.

În lucrarea de fa�� „devia�ionismul” a fost analizat în accep�iunea sa cea

mai larg� a în�elesului s�u. Nota comun� a „devia�ionismului” a fost opozi�ia �i

atitudinea contrar� liniei politicii partidului totalitar - comunist. Astfel, în

zona „devia�ionismului” au intrat acei oameni de cultur� care înc� nu se

dumireau asupra r�sturn�rii sc�rii valorilor �i continuau s� practice acela�i

discurs �tiin�ific, normal, �i nu sesizau c� acesta trebuia abandonat cu orice

pre� �i înlocuit cu limba de lemn a propagandei comuniste. Sub diferite

titulaturi am considerat „devia�ionism” chiar �i opozi�ia involuntar� fa�� de

discursul oficial al regimului, nota comun� fiind faptul c� „nu era pe linie”...

E�ecurile îndeplinirii planurilor economice, r�mânerile în urm� în ceea ce

prive�te productivitatea muncii, calitatea produselor, respectarea termenelor de

dare în func�iune a obiectivelor economice au fost �i ele luate în calcul ca

„devia�ionsim”, pentru c� erau privite ca atare în chiar cuvânt�rile liderului

regimului, ce î�i ar�ta astfel nemul�umirea fa�� de înc�lcarea planurilor

- 50 -

stabilite de partid. Am socotit ca „devia�ionism” chiar �i gesturi ale Puterii de

la Bucure�ti care, în raport cu Centrul politico-ideologic moscovit, juca a�a-

numita carte a comunismului na�ional. L-a� cataloga mai degrab� ca o

neputin�� a liderilor de la Bucure�ti de a face fa�� unor obliga�ii asumate în

cadrul CAER sau al Pactului de la Var�ovia.

În sfâr�it, benevol sau involuntar, „devia�ionismul” de la linia PMR a

existat ca o caracteristic� a regimului dejist, fapt ce nu poate fi reg�sit aidoma

în cea de a doua perioad� a regimului totalitar, adic� în vremea socialismului

ceau�ist.

A. „DEVIA�IONISM” �I PROCESE - SPECTACOL ÎN ��RILE DE „DEMOCRA�IE POPULAR�”

„Abaterea” de la doctrina comunist� sau „devia�ionismul” ideologic

desemneaz� lozinca sub care s-a desf��urat politica partidelor comuniste într-

o anumit� perioad� a istoriei lor, mai precis de la încheierea celui de- al doilea

r�zboi mondial �i pân� la moartea lui Stalin.

În sens larg, „abaterea” sau „devia�ionismul” reprezenta ceea nu era

conform politici comuniste, ceea ce „devia” sau se „ab�tea” de la ideologia de

moment a partidului comunist. Aceasta, deoarece fiind o ideologie foarte

versatil� , fundamentele acesteia se schimbau în func�ie atât de conjunctura

interna�ional� cât �i de cea intern� , determinat� �i concretizat� în e�ecurile

politicii regimului comunist la toate nivelurile societ��ii.

Ascensiunea la putere a partidelor comuniste în ��rile europene aflate sub

ocupa�ie sovietic� a urmat acela�i scenariu, mergând pân� la identitatea

metodelor folosite: violen�a fizic� �i verbal� , propaganda mincinoas� , acuza�ii

absurde aduse adversarilor politici, eliminarea politic� sau fizic� a acestora,

lichidarea oric�ror disiden�e din interiorul partidului etc.

Perioada anilor 1945-1948 a fost tocmai destinat� acestui scop, la

sfâr�itul intervalului comuni�tii din ��ri ca Polonia, Cehoslovacia, Ungaria,

Bulgaria, Iugoslavia reu�ind, dup� un viguros tur de for�� , s�-�i asigure

monopolul puterii.

Dac� lichidarea adversarilor politici era un fapt specific pentru un partid

totalitar cum era cel comunist, mai pu�in fireasc� era îns� , începând cu anul

1946, „devorarea” propriilor cadre, cu state vechi �i servicii mari aduse

partidului în anii anteriori. Sub acuza�ia de „devia�ionism” au avut loc

procesele �i m�surile represive adoptate de regimurile comuniste din Europa

central� �i de sud-est pân� la moartea lui Stalin.

Acest fapt s-a datorat schimb�rii politicii Moscovei, survenit� în urma

amplific�rii manifest�rilor na�ionaliste la nivelul partidelor „fr��e�ti” din

Europa de Est. Na�ionalismul era privit de Kremlin ca o manifestare de

independen�� a partidelor comuniste, ca o amenin�are la adresa influen�ei

sovietice în zona ei de ocupa�ie militar� .

- 51 -

„Devia�ionismul” iugoslav este cel care tulbur� rela�iile dintre statele comuniste, determinând izolarea Belgradului �i, la comanda Moscovei, politica de condamnare a pozi�iei acestuia din partea celorlalte partide fr��e�ti...Anii 1948 - 1955 sunt anii „rebeli” ai lui Tito, pe baza politicii separate a acestuia având loc �i acuza�iile de „titoism” din celelate „democra�ii populare”.

Astfel, la Budapesta se creaz� psihoza „devierii na�ionaliste” a Belgradului, care ar putea avea similitudini �i în rândul comuni�tilor maghiari. De aceea, se impunea cu necesitate adoptarea unor m�suri. În septembrie 1948, în rândurile partidului comuni�tilor maghiari are loc o nou� epurare, ce însumeaz� circa 180.000 de excluderi la un total de 1.200.000 de membri. 1 )

Faptul nu era de ajuns, manifest�ri „devia�ioniste” fiind semnalate chiar la nivel de lideri ai partidului.

La 15 mai 1949 Janos Kadar, ministrul de Interne, anun�� într-un comunicat c� „spionul Rajk, agent tro�kist aflat în slujba puterilor str�ine imperialiste” a fost arestat în urma demasc�rii sale:

„Trebuie comb�tute toate manifest�rile de na�ionalism...Trebuie s� demonstr�m o �i mai mare vigilen�� , trebuie s� deschidem bine ochii pentru a da în vileag chiar �i cea mai neânsemnat� atitudine necuviincioas� fa�� de Partid „ – spunea Kadar. 2 )

Pe 19 iunie 1949 este publicat un nou comunicat privind arestarea a înc�

20 de apropia�i ai lui Rajk, astfel c� acesta ajunge lider de „band� de

tr�d�tori”(„banda lui Rajk”). Prin cotidianul regimului – „Poprul liber” –

cet��enii cer: „Nici o mil� pentru tr�d�torul Rajk �i banda lui”, „Cerem

tovar��ului Rakosi (liderul partidului, n.ns.) s� smulg� din r�d�cini tr�darea

cuib�rit� în Partid” etc. În zilele 16 – 24 septembrie 1949 are loc procesul lui Laszlo Rajk �i al

„bandei” sale format� din 7 fo�ti membri ai nomenclaturii de partid maghiar� .

Actul de acuzare este clar: înalt� tr�dare �i complot împotriva regimului

democratic. La 24 septembrie 1949 sunt date pedepsele pe m�sura

rechizitoriului: pedeapsa cu moartea pentru Laszlo Rajk, Tibor Szonyi �i

Andras Szalai, închisoare pe via�� pentru Lazar Brankov �i Pal Justus �i nou�

ani de deten�ie pentru Milan Ognienovici. Al�i doi „bandi�i” sunt trimi�i �i în

fa�a Tribunalului Militar. 3 )

______________________________________________ 1) Christian Duplan, Vincent Giret, Via�a în ro�u, Pionierii, Var�ovia, Praga, Budapesta, Bucure�ti, 1944-1968, vol. 1, Ed. Nemira, Bucure�ti, 1997, pp. 95 - 98. Tatiana Pokivailova, Problema controlului asupra informa�iilor în contextul politicii represive a Kremlinului �i a partidelor comuniste din ��rile Europei de Est, 1949-1953, în Analele Sighet nr. 7 - 1949 - 1953, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 418 - 425; despre Laszlo Rajk vezi �i Joseph Rotschild, Istoria politic� a Europei centrale �i de est dup� al doilea r�zboi mondial, Ed. Antet, 1997, pp. 199 - 201; despre Rajk vezi �i Francois Furet,Trecutul unei iluzii, Humanitas, 1996, p. 430. 2) Idem, pp. 101 - 102; Florin Constantiniu, Dou� decenii de regim comunist (1948 - 1968), în Dosarele istoriei, nr. 5/1998, pp. 9 - 12. 3) Despre Laszlo Rajk, vanitosul, vezi Christian Duplan, Vincent Giret, Via�a în ro�u, Pionierii, Nemira, 1997,vol.1, pp. 95 - 145; Vladimir Tism�neanu, Reinventarea politicului, Europa r�s�ritean� de la Stalin la Havel, Polirom, 1997, pp. 60 - 61. Vladimir Tism�neanu, Libertatea recucerit�: Imre Nagy �i Revolu�ia maghiar�, în Reinventarea politicului..., Polirom, 1997, pp. 80 - 90.

- 52 -

În Polonia „devia�ionismul” nu are o asemenea amploare, dar el se manifest� la vârful ierarhiei comuniste �i este „extirpat” repede. La Plenara CC al Partidului Comunist Polonez din iulie – august 1948 Wladislaw Gomulka este înl�turat de la conducerea partidului sub acuza�ia de „deviere na�ionalist� de dreapta”.

O amploare tot atât de mare ca în Ungaria o are „stârpirea devia�ionismului” în Cehoslovacia . Chiar secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Rudolf Slansky, este convins de existen�a unor comploturi în aparatul de partid. În decembrie 1949 acesta afirma: „ Nici m�car Partidul nostru nu va foi scutit de tentativele du�manului de a-�i plasa agen�i în rândurile sale...În consecin�� trebuie s� ne ar�t�m cu atât mai vigilen�i în demascarea inamicului din propriile noastre rânduri, cu cât acesta este cel mai periculos .” 2 )

Ca urmare, în anii 1950 – 1951, câteva zeci de membrii ai aparatului de

partid cehoslovac sunt arestate sun acuza�ia de na�ionalism, tr�dare �i spionaj

în slujba imperiali�tilor. La 24 noiembrie 1951 Rudolf Slansky, fostul secretar

general al partidului, este arestat la locuin�a sa, acuzat fiind de titoism,

tro�kism dar �i de antisemitism (el însu�i fiind evreu!). Alte 13 persoane sunt

arestate împreun� cu el, acuzate de tr�dare, judecate �i condamnate, 10 la

pedeapsa cu moartea. În timpul procesului Slansky au mai avut loc 35 de

procese „colaterale”, în care sunt pronun�ate 639 de condamn�ri, însumând un

total de 7.850 de ani de deten�ie.

În Bulgaria , scenariul „devia�ionismului” a avut o desf��urare mai

rapid� . Mai întâi este lichidat unul din liderii rezisten�ei antigermane �i fost

viceprim-ministru al primului guvern bulgar de dup� 1944, Nikola Petkov,

liderul agrarienilor.

„Devia�ia” sa consta în opozi�ia la metodele brutale de guvernare ale

comuni�tilor, fapt pentru care demisioneaz� din guvern.

La 5 iunie 1947 este arestat �i judecat conform scenariului m�sluit

binecunoscut. Condamnat la moarte la 16 august 1947 este spânzurat 5

s�pt�mâni mai târziu, la 23 septembrie 1947.

B. „DEVIA�IONISMUL” ÎN ROMÂNIA

1.„DEVIA�IONISMUL” DE CLAS�. PURIFICAREA PARTIDULUI.

Ob�inerea monopolului Puterii a însemnat pentru comuni�ti începutul

unei perioade în care trebuia s� aib� loc aplicarea principiului de clas� în ceea

ce prive�te componen�a partidului. Purificarea acestuia venea ca urmare a

cre�terii num�rului membrilor s�i �i a intr�rii în rândurile sale a numeroase

elemente care nu corespundeau ideologiei marxist leniniste. Purificarea mai era

cerut� �i de amplificarea “luptei de clas�” la nivel ideologic, politic �i social,

care s-a r�sfrânt tot atât de accentuat asupra raporturilor de putere din

interiorul partidului ca �i între diferitele niveluri de decizie ale acestuia.

- 53 -

La 21 noiembrie 1948 este dat� publicit��ii hot�rârea Biroului Politic al CC al PMR privind începerea ac�iunii de verificare a membrilor de partid. În “Directivele CC al PMR privitoare la verificarea membrilor de partid” se ar�ta c� în 4 ani partidul a ajuns a avea circa un milion de membri, cre�tere care îns� a avut �i un aspect negativ. Acesta era cel al intr�rii în partid a unor “elemente mic-burgheze, str�ine de spiritul partidului... oameni neverifica�i,

carieri�ti...” Verific�rile au durat aproape doi ani (nov.1948 - mai 1950) �i în urma lor

circa 192.000 membri de partid au fost exclu�i. 1 )

Peste 20% din efectivul partidului a fost “cur��at”. Comisia de verificare a fost condus� la nivel central de trioul Constantin Pîrvulescu (pre�edintele Comisiei de Control a partidului), Iosif Ranghe� �i Alexandru Moghioro� .

Num�rul membrilor de partid se reduce de la 1.060.000 în februarie 1948 la 720.000 în mai 1950. Verific�rile �i epur�rile au continuat �i în anii urm�tori, pân� în 1955 fiind da�i afar� din partid înc� 125.000 de membri. În decembrie 1955 PMR avea un efectiv de circa 595.000 de membri; a�adar epur�rile afectaser� 44% din num�rul membrilor de partid din 1948, num�rul celor elimina�i fiind de 465.000.2)

2. „DEVIA�IA” CA LUPT� PENTRU PUTERE

Ob�inerea, exercitarea �i, mai ales, p�strarea puterii politice a fost dintotdeauna obsesia liderilor comuni�ti. Pentru ob�inerea ei au fost folosite toate “metodele”: crima, minciuna, provocarea, dela�iunea (“turn�toria”), în�el�toria, tr�darea, r�zbunarea. �i toate pentru un singur scop: Puterea .

Lupta politic� , rivalit��ile din conducerea partidului, suspiciunile care domneau la nivelul de vârf al ierarhiei de partid au alimentat represiunea �i lupta pentru Putere timp de peste un deceniu (1946 - 1958).

Înl�turarea lui �tefan Fori� de la conducerea partidului comunist nu a fost primul act al luptei pentru putere, perioada interbelic� fiind plin� de asemenea momente. �tefan Fori� a îndeplinit func�ia de secretar general al Partidului Comunist din România (PCdR) în perioada 1940 - 1944. _____________________________________________________ 1) Denis Deletant, Teroarea comunist� în România, Ed. Polirom, Ia�i, 2001, p. 184; despre „purificarea „ partidului vezi discu�ia lui Gheorghiu-Dej la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 178 - 184, ca �i cuvântul lui Nicolae Ceau�escu privind primirea masiv� a legionarilor în partid de c�tre Pauker �i Luca, Idem, p. 279 - 283. 2) Vezi Procesul verbal al �edin�ei Biroului Politic privind rezultatele verific�rii membrilor de partid din 18 iulie 1950 în ANR, Ioan Scurtu studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004, pp. 302 - 306; Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu - Dej, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1998, p. 50. Adrian Pop, Obedien�a �i disiden�a unui stalinist:Gheorghe Gheorghiu-Dej, în Dosarele istoriei, nr. 3/1999, pp. 40 - 45; Despre epur�rile din partid vezi �i Nicolae Corbeanu, Amintirile unui la�, Editura Albatros, Bucure�ti, 1998, pp. 184 - 185; despre „tr�d�torii” Fori�, Luca, Chi�inevschi vezi �i cuvântarea lui Anton Moisescu la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 222 - 232; vezi �i Raportul statistic privind compozi�ia social� a membrilor de partid în perioada noiembrie 1948 - aprilie 1950, în Alesandru Du�u, România, Din via�a politic�, Documente, 1950, Arhivele Na�ionale ale României, Bucure�ti, 2002, pp. 368 - 370; Du�u, Alesandru, Totalitarism �i oportunism în primii ani postbelici, Arhivele Totalitarismului, nr. 3/1995, p. 54 - 58.

- 54 -

La 4 aprilie 1944, în urma unui complot organizat în lag�rul de la Tîrgu Jiu

de c�tre Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodn�ra�, Chivu Stoica, Iosif Ranghe� �i

Constantin Pîrvulescu, este înl�turat din func�ie. Nu au avut nici un fel de dovezi

privind acuza�iile de colaborare a lui Fori� cu Siguran�a, dar lupta pentru putere

era prea intens� pentru a mai avea timp de a proba acuza�iile. „Devia�ia” lui Fori�

consta în nerespectarea regulilor de conspirativitate în ceea ce prive�te casele

secrete, p�strarea documentelor, derularea leg�turilor �i a întâlnirilor între

membrii de partid. Toate acestea au coincis cu numeroasele arest�ri ale

Siguran�ei în rândul comuni�tilor, de unde �i slaba activitate a partidului în

perioada r�zboiului. Aceast� situa�ie a fost folosit� de Gheorghiu-Dej pentru a-l

înl�tura pe �tefan Fori� de la conducerea partidului �i de a-�i crea condi�iile pentru

preluarea acesteia. Evenimentele de la 23 august 1944 au contribuit din plin la

aceasta... 1 )

Înl�turarea lui Lucre�iu P�tr��canu din conducerea partidului �i mai

apoi arestarea �i executarea sa a fost o modalitate tipic� în partidul comunist

de lichidare a unui rival politic, a unui pretendent la puterea suprem� în partid.

Întreaga opera�ie a fost regizat� de Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a urm�rit

îndeaproape toat� desf��urarea anchetei �i procesului.

Lucre�iu P�tr��canu î�i f�cuse din Gheorghiu-Dej principalul du�man, nu

atât prin manifest�rile sale de lider cât prin impresia de lider pe care o l�sa în

rândul celorlal�i membri din conducerea partidului. „Devia�ia” lui P�tr��canu

era dintre cele mai grave: atenta chiar la pozi�ia de lider al partidului �i acest fapt

era de neacceptat pentru cel care ocupa în acel moment acea pozi�ie: Gheorghe

Gheorghiu-Dej. Preg�tirea teoretic� superioar� a lui P�tr��canu fa�� de

Gheorghiu-Dej avea menirea s�-l irite permanent pe acesta �i nu numai.

Leg�turile lui P�tr��canu cu Casa Regal�, cu liderii partidelor istorice crea

condi�iile pentru „devierea de dreapta” a sa. La aceasta se ad�uga îng�duin�a sa

fa�� de clasele „exploatatoare” �i cuvânt�rile na�ionaliste de la Cluj din anii

1945,1946. De�i contribuise din plin la instaurarea regimului totalitar acesta nu

se gr�bea s�-i fie recunosc�tor, dimpotriv�, l-a supus rigorilor ideologice �i l-a

eliminat rapid din nomenclatorul s�u... 2)

______________________________________ 1) Dan C�t�nu�, Ioan Chiper, Cazul �tefan Fori�, Lupta pentru putere în PCR. De la Gheorghiu-Dej la Ceau�escu, Ed. Vremea, Bucure�ti, 1999, p. 44; Despre „cazul” �tefan Fori� vezi discu�iile din �edin�ele premerg�toare Plenarei CC al PMR din 30 nov. - 5 decembrie 1961 la care a luat parte liderul Gheorghe Gheorghiu-Dej �i care, desigur, c� d�dea tonul acestora, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 158 - 163; vezi �i cuvântul lui Chivu Stoica la întâlnirea cu ambasadorii ��rilor socialiste la Bucure�ti în vederea inform�rii asupra lucr�rilor Plenarei din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 în care istorise�te împrejur�rile în care Fori� a fost înl�turat de la conducerea partidului, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 2, Ed. Nemira, 2006, pp. 32 - 35; vezi Cazul �tefan Fori�, în Gheorghe Buzatu,Mircea Chiri�oiu (editori), Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998, vol. 1, pp. 54 - 55. 2) Denis Deletant, op. cit., (Teroarea comunist�...) p. 123. Vezi �i Lavinia Betea, P�tr��canu - chipul din oglinda mi�c�toare, în Magazin istoric nr. 6/1998, pp. 36 - 39. vezi �i Lucre�iu P�tr��canu: spovedania unui nomenclaturist în dizgra�ie, în Gheorghe Buzatu,Mircea Chiri�oiu (editori), Agresiunea comunismului în

România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998, vol. 1, pp. 48 - 52; Cazul P�tr��canu, Idem, pp. 55 - 58. vezi �i Lavinia Betea, Ambi�ia de a intra în istorie, în Magazin istoric nr. 1/1999, pp. 27 - 31.

- 55 -

„Devia�ioni�tii” de dreapta Vasile Luca, Teohari Georgescu, Ana Pauker au

pus din nou problema conducerii în partid.

Cei doi mari lideri care se situau îndeaproape de pozi�ia lui Gheorghiu-

Dej erau, la începutul anilor ‘50, Vasile Luca �i Ana Pauker. Ace�tia erau

sus�inu�i �i de c�tre Teohari Georgescu, temutul ministru de Interne în acei ani.

Lupta pentru putere dintre Dej �i trioul Luca-Pauker-Georgescu p�rea a fi �i

cea dintre grupul intern comunist (na�ional) �i cel moscovit. Ace�tia erau

sus�inu�i �i de c�tre Teohari Georgescu, temutul ministru de Interne în acei ani.

Lupta pentru putere dintre Dej �i trioul Luca-Pauker-Georgescu p�rea a fi �i

cea dintre grupul intern comunist (na�ional) �i cel moscovit. 1 ) La Plenara CC al PCR din 29 februarie - 1 martie 1952 au fost lansate

critici la adresa lui Vasile Luca �i, prin rico�eu, a lui Teohari Georgescu �i Ana Pauker. Criticile se refereau la faptul c� Luca a compromis reforma monetar� din 28 ianuarie 1952 prin gre�eli grave la Ministerul de Finan�e, la care era titular. La Plenara CC din 26-27 mai 1952 are loc excluderea lui Vasile Luca din partid. Atacul a fost a�a de dur c� acesta a le�inat în timpul �edin�ei. Condamnarea sa ca “deviator de dreapta” anun�a �i în ograda comuni�tilor procese de felul celor care aveau loc la acea dat� în toate statele comuniste.

Cu acela�i prilej al lichid�rii lui Vasile Luca erau aduse acuza�ii �i

pentru Ana Pauker - împiedicarea organiz�rii colectivelor agricole - �i lui

Teohari Georgescu - c� a îng�duit gre�elile �i abuzurile comise de Luca �i

Pauker! Împ�ciuitorismul era o acuz� grav� adus� celor doi, pentru c� Stalin

ar�ta liderului român c� acesta (împ�ciuitorismul) este tot atât de grav ca �i

oportunismul . Eliminarea rivalului cel mai serios la conducerea partidului -

Ana Pauker - a avut loc în mod treptat. Se �inea cont de sprijinul pe care

aceasta îl mai avea totu�i din partea Moscovei. 2 )

___________________________________________ 1) Despre momentele tensionate în rela�iile lui Gheorghiu-Dej cu Pauker, Luca �i Teohari Georgescu vezi �i Cosmin Popa, Gheorghiu-Dej �i b�ie�ii lui se ceart� cu oameni Moscovei, în Magazin istoric nr. 9/1998, pp. 23 - 26. Este vorba despre un raport intitulat „Informare a referentului Sec�iei de Politic� extern� a cc al PCUS V.I.Lesallov adresat� adjunctului de �ef de sec�ie, L.SD.Baranov” în august 1947. În document se semnaleaz� existen�a tensiunilor la nivelul conducerii partidului comunist român, taberele fiind Gheorghiu-Dej, sus�inut de Maurer �i Gaston Marin �i cealalt� tab�r� reprezentat� de Pauker �i Vasile Luca. Motivul principal era împ�r�irea sarcinilor la nivelul secretarilor CC al partidului dar mai ales exercitarea autorit��ii de lider al partidului, care la acea dat� era realizat� de Ana Pauker. Momentul din 1952 de înl�turare a celor trei „devia�ioni�ti” - Pauker, Luca �i Teohari Georgescu - tran�a îndelungatul conflict în favoarea lui Gheorghiu-Dej; despre grupul antipartinic Pauker - Luca - Georgescu, ajutat de Chi�inevschi vezi �i cuvântarea lui Petre Boril� la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 251 - 264; la acela�i eveniment Nicolae Ceau�escu ar�ta gravele gre�eli s�vâr�ite de Vasile Luca �i Ana Pauker în încheierea în�elegerii cu legionarii, din 1945, �i intrarea masiv� a acestora în partid, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 280 - 283. 2) Cazul Teohari Georgescu, în Gh.Buzatu, Agresiunea comunismului în România, vol. 1, Paideia, Bucure�ti, 1998, p. 61 - 62. Drago� Dr�goescu, Caruselul crimelor �i liderii comuni�ti români, în Dosarele Istoriei, 2/96, pp. 29 - 30, discu�ii pe tema „devia�ionismului” trioului Pauker - Luca - Georgescu vezi Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 166 - 181 �i urm; de asemenea despre „devierile” de dreapta �i de stânga vezi �i cuvântul lui Mihail Florescu la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 2, Ed. Nemira, 2006, pp. 99 - 112; Cazul Ana Pauker, în Gheorghe Buzatu,Mircea Chiri�oiu (editori), Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998, vol. 1, 62 - 63.

- 56 -

La aceste acuza�ii, Ana Pauker a r�spuns în dou� scrisori adresate conducerii partidului (la 18 iunie �i 22 septembrie 1952) în care î�i recuno�tea vina �i mul�umea Biroului Politic pentru sprijinul acordat în îndreptarea gre�elilor sale.

Demiterea din postul de ministru de Externe, la 5 iulie 1952, nu a fost urmat� de excluderea sa din partid �i nici din Comitetul Central. Nici când, la 24 noiembrie 1952, a fost înl�turat� �i din postul de vicepre�edinte al Consiliului de Mini�tri, Ana Pauker nu �i-a pierdut locul din Comitetul Central al PCR. În urm�torii ani a fost anchetat� sus�inut de organele abilitate, dar f�r� a se lua o m�sur� împotriva sa privind sanc�ionarea penal� ori pe linie de partid. 1)

Ilegali�tii au fost �i ei în aten�ia partidului, mai ales c� ei cuno�teau momente din istoria acestuia care nu conveneau conducerii de partid. Grav� era, spre exemplu, ac�iunea unor ilegali�ti ca Ion Eremia, Dumitru Petrescu, Constantin Agiu �i Victor Du�a , care au purtat „discu�ii neprincipiale” în afara cadrului organizat al partidului.

Cazul lor a fost cercetat, în anii 1954 - 1955, de o comisie condus� de Constantin Pîrvulescu. Ancheta la luat în vizor �i pe Ion Gheorghe Maurer cu care Ion Eremia discutase despre nemul�umirile ilegali�tilor cu privire la activitatea conducerii PMR �i la atitudinea lui Gheorghiu-Dej. Considerând-o deviere de la linia partidului, pozi�ia grupului de ilegali�ti a fost luat� în discu�ia Plenarei CC al PMR din 16 - 17 iunie 1956 �i sanc�ionat� drastic cu excluderea acestora din partid. 2 )

„Devia�ionismul” de stânga a fost „reprezentat” de c�tre Miron Constantinescu �i Iosif Chi�inevschi �i a fost în aten�ia partidului în anii 1956 - 1957.

Conflictul Gheorghiu-Dej - Miron Constantinescu �i Iosif Chi�inevschi s-a deschis în cadrul Plenarei CC al PMR din 3-12 aprilie 1956. În prima �edin�� Miron Constantinescu a pus în discu�ie trei probleme: abuzurile Securit��ii, cultul personalit��ii lui Dej �i “lipsa democra�iei interne de partid”. Este secondat în critic� de c�tre Iosif Chi�inevschi care denun�� conducerea tiranic� a lui Dej �i riscul la care se supune oricine se opune voin�ei lui. „Devierea de stânga” era clar� la cei doi �i a fost aspru comb�tut� de ceilal�i membri ai CC-ului. La Plenara CC al PMR din 28 - 29 iunie �i 1 - 3 iulie 1957 cei doi nu au mai fost acuza�i ca “agen�i ai lui Hru�ciov”, pentru c� acesta r�m�sese la Putere, ci au fost învinui�i de ...“metode partinice”�i“frac�ionism”! ____________________________________ 1) C. Moraru, Ana Pauker recunoa�te: „Am st�ruit asupra num�rului”, în Magazin istoric nr. 6/1999, pp. 19 - 21. Este vorba de scrisoarea trimis� de Ana Pauker Biroului Politic al PMR �i în care î�i recunoa�te gre�elile, cea mai grav� fiind aceea c� a „deschis por�ile partidului elementelor legionare”. Motiva�ia: pericolul atragerii acestora de c�tre PN�...; M. �tefan, Gh. Neac�u, <Piese noi la „Dosarul Ana Pauker”>, în Magazin istoric nr, 10/1992, pp. 23 - 26. În prim�vara anului 1944 Ana Pauker propunea ca nou �ef de guvern al României, în urma înl�tur�rii lui Ion Antonescu de la putere, pe comandantul diviziei Tudor Vladimirescu, colonelul Nicolae Cambrea. Agreat� de unii membrii ai partidului comunist - Dumitru Petrescu, Mihai Burc�, Petre Boril�, Gheorghe Stoica, ideea nu a fost acceptat� de c�tre Stalin. 2) Dan C�t�nu�, Redeschiderea cazului Petrescu - Eremia, în Dosarele istoriei nr. 3/2005, pp. 26 - 29; despre „cazul” Ion Eremia discut� �i în interven�ia sa Dumitru Coliu (Dimit�r Colev) la �edin�a Plenarei CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, p. 415.

- 57 -

Exclu�i din Biroul Politic, dar nu �i din CC, cei doi “r�zvr�ti�i”, însp�imânta�i de privilegiile pe care le pierdeau, nu au întârziat s�-�i fac� autocritica �i s� cear� clemen�� “st�pânului” Dej. Chiar la 4 iulie 1957 Miron Constantinescu adresa un memoriu lui Gheorghiu-Dej în care î�i afirma credin�a fa�� de partid: ”Desigur, m� supun hot�rîrii Biroului Politic, cu toat� con�tiin�a �i devotamentul fa�� de CC al PMR �i partid.” 1)

La plenara CC al PMR din iunie-iulie 1957 se ar�tau motivele pentru care cei doi au fost înl�tura�i din rândul „puternicilor zilei”, de�i f�cuser� destule servicii regimului:”În timp ce lucr�rile Congresului al XX-lea al P.C.U.S. au constituit pentru partidul nostru, pentru to�i oamenii muncii un nou �i puternic imbold în munca pentru înf�ptuirea sarcinilor stabilite de Congresul al II-lea al P.M.R. , tov. I. Chi�inevschi �i M. Constantinescu, membri ai Biroului

Politic al CC. al P.M.R., au avut grave ie�iri antipartinice îndreptate

împotriva unit��ii partidului �i a conducerii sale.” 2 )(subl.ns.)

Cazurile de „devia�ionism” nu au încetat. Excluderile cele mai masive din

partid au continuat �i în anul 1958 , acestea fiind îndreptate tot împotriva unor

ilegali�ti. Prilejul acestor elimin�ri a fost dat de c�tre dezbaterile de la Institutul de

istorie a PMR (condus de c�tre Constantin Pîrvulescu �i Mihail Roller) privind comemorarea a 25 de ani de la grevele din 1933, de la Grivi�a. Subiectul era delicat, mai ales c� nu fuseser� stabilite înc� împrejur�rile în care avuseser� loc evenimentele.

În zilele de 9 - 13 iunie 1958 au loc lucr�rile Plenarei CC al PMR, în a doua parte a acestora fiind discutat� “activitatea antipartinic� �i frac�ionist� a unor membri de partid .” Materialul a fost prezentat de c�tre Nicolae Ceau�escu �i a avut caracter “strict secret”. În document se ar�ta: Biroul Politic al CC al PMR consider� necesar s� aduc� în discu�ia Plenarei CC ac�iunile antipartinice, frac�ioniste ale unui num�r de membri de partid, dintre care unii cu munci de r�spundere în aparatul de partid �i de stat, unii dintre ei fiind membri suplean�i ai CC al PMR. ____________________________________________ 1) Alina Tudor, Dan C�t�nu�, O destalinizare ratat�, Culisele cazului Miron Constantinescu - Iosif Chi�inevschi, Ed. Elion, Bucure�ti, 2001, p. 250 �i urm; despre „devierea” de stânga a lui Miron Constantinescu �i Iosif Chi�nevschi s-a discutat din plin în cadrul �edin�ei Biroului Politic din 29 noiembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 108 - 112, 127 - 132, 188 - 191, 241 - 243, 251 - 261; de asemenea despre „devierile” de dreapta �i de stânga vezi �i cuvântul lui Gogu R�dulescu la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 2, Ed. Nemira, 2006, pp. 118 - 126. 2) Rezolu�ia Plenarei CC al PMR din 28 iunie – 3 iulie 1957, în Analele IIPCCPMR, nr. 4/1957, pp. 3 - 4. Alina Tudor, Dan C�t�nu�, O destalinizare ratat�, Culisele cazului Miron Constantinescu - Iosif Chi�inevschi, Ed. Elion, Bucure�ti, 2001, p. 250 �i urm; despre „devierea” de stânga a lui Miron Constantinescu �i Iosif Chi�nevschi s-a discutat din plin în cadrul �edin�ei Biroului Politic din 29 noiembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 108 - 112, 127 - 132, 188 - 191, 241 - 243, 251 - 261; de asemenea despre „devierile” de dreapta �i de stânga vezi �i cuvântul lui Gogu R�dulescu la Plenara CC al PMR din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961, în Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 2, Ed. Nemira, 2006, pp. 118 - 126.

- 58 -

Printre cei „pedepsi�i” de partid s-au num�rat Constantin Doncea, �andru

Ovidiu , Grigore R�ceanu , Eugen Genad , Vasile Negoi�� , Iacob Co�oveanu .

Dup� 1955 aten�ia forurilor conduc�toare ale PMR s-a îndreptat c�tre

men�inerea purit��ii partidului, ca reprezentant autentic al clasei muncitoare.

De aceea, procedura de primire în partid �i politica de sporire a num�rului

membrilor s-a orientat c�tre muncitori.

În cuvântarea la Plenara CC al PMR din 30 nov.- 6 dec. 1961 Nicolae

Ceau�escu ar�ta c� pîn� în 1960 mai fuseser� sco�i din partid înc� 41.000 de

elemente legionare.De asemenea, compozi�ia proletar� a partidului se

îmbun�t��ise, în sensul c� dac� în 1953 propor�ia muncitorilor era de 38%, la

data plenarei aceasta ajunsese la 52%. 1)

„DEVIA�IONISMUL” ÎN LITERATUR� Este domeniul cel mai plin de exemple concrete dat� fiind forma sa

scris� , fapt care a prilejuit ample dezbateri în publica�iile partidului �i în cele

de specialitate. De asemenea, exprimarea adeziunii sau nonadeziunii la linia

partidului interesa în cel mai înalt grad autorit��ile �i mai ales Sec�ia de

Propagand� �i Agita�ie. Aceasta, în condi�iile în care literatura a fost privit� ca

un mijloc foarte important de propagand� a ideologiei �i politicii regimului.

„Devia�ionismul” în literatur� a avut multiple forme de-a lungul

deceniului al 6-lea al secolului trecut.

O form� a fost „devia�ionismul” culturii tradi�ionale �i imperialist-

occidental� .

Combaterea decadentismului în cultur� se suprapunea cu respingerea

cosmopolitismului ideologic venit din Occidentul putred �i mizerabil cultural!

În �edin�a Secretariatului Comitetului Central al PMR din 1 martie 1950 s-a

luat decizia ca institutele culturale occidentale care mai existau la Bucure�ti s�

fie închise. Motivul: acestea aveau rol de informare a guvernelor lor cu privire la

evolu�ia situa�iei din România. Al�turi de m�sura închiderii institutelor

Gheorghiu-Dej propunea - de�i era o abera�ie - arestarea tuturor cet��enilor

români care mergeau în aceste institute �i trimiterea lor în batalioane de

munc� . . .Dac� tot se închideau cine mai mergea la aceste institute? 2) Pe aceea�i tem� a respect�rii ideologiei regimului, în �edin�a

Secretariatului CC al PMR din 22 martie 1950 s-a luat m�sura excluderii din partid a 16 scriitori, unii dintre ei foarte cunoscu�i: Zaharia Stancu, Alexandru Kiri�escu, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Cicerone Teodorescu sau Victor Tulbure. Hot�rârea era luat� în urma verific�rilor f�cute de comisia controlului de partid, care g�sise la fiecare câte o „pat� neagr�” în trecutul s�u.

Scriitorii români din genera�iile trecute sau dintre cei care înc� nu f�cuser� pasul c�tre noua Putere sunt supu�i �i ei unei critici necru��toare

______________________________________ 1) Stenograma Plenarei CC al PMR din 30 nov. - 5 dec. 1961, p. 217, în Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu - Dej, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1998, p. 90.

- 59 -

pentru ideile pe care le propag� �i care nu corespund sub nici o form� ideologiei marxist-leniniste. Erau criticate misticismul lui Nichifor Crainic, ideolgia fascist� a lui Nae Ionescu �i a discipolilor lui: Emil Cioran sau Mircea Vulc�nescu. Nu erau accepta�i Ionel Teodoreanu, Matei Caragiale, Ion Alexandru Br�tescu - Voine�ti, Dinu Pillat, Octav Dessila sau Mihail Drume� .

Neangajarea politic� direct� a lui Tudor Arghezi , sau m�car acceptarea

noii st�ri de lucruri din �ar� , erau motive bine determinate de deranjament

pentru litera�ii deja atin�i de dogma bol�evic� . �i dac� omul Arghezi nu putea

fi modelat sub presiunea faptelor sale trecute, atunci putea fi folosit� varianta

neconcordan�ei de con�inut a întregii sale opere cu noua ideologie „a clasei

muncitoare”.

La Congresul Uniunii Sindicatelor Arti�tilor, Scriitorilor �i Ziari�tilor din

octombrie 1947 un capitol al expunerii lui Niculae Moraru poart� titlul

„Tendin�ele decadente d�un�toare ale artei lui Tudor Arghezi �i Mihail Jora”

Condi�iile pentru atacul final asupra operei argheziene sunt preg�tite!

Este ceea ce a f�cut Sorin Toma în patru numere ale „Scânteii”(1013-

1016), începând cu 4 ianuarie 1948, în care public� studiul s�u „Poezia

putrefac�iei sau putrefac�ia poeziei”. Cele patru foiletoane au fiecare câte un

titlu: primele dou� se numesc „R�sfoind volumele lui T.Arghezi”, al treilea are

titlul „Ce exprim� <peisagiul sufletesc> �i <climatul liric> al poeziei lui

Arghezi ” iar al patrulea poart� numele „Fond �i form� . Concluzii. ” 1 )

Pentru poet au urmat 7 ani de t�cere editorial� , întrerupt� în 1955 de

apari�ia volumului „1907 – Peizage”. Era semnalul c� poetul trecuse pe linia

oficial� , trasat� de partid. Astfel c� el nu mai era poetul burgheziei ci al

��ranului r�sculat �i nu-l va mai blestema pe om ci îi va adresa imnuri ca în

„Cîntarea omului”, volum ap�rut în 1956. Odat� cu redebutul s�u editorial

regimul îi r�spl�tea „primenirea” cu alegerea sa în rândul membrilor titulari ai

Academiei R.P.R.

Anul 1956 avea s� cunoasc� �i prima ie�ire din frontul ideologic a

unuia din scriitorii favori�i de pân� atunci ai regimului �i care îi aduseser�

acestuia multe servicii pe planul crea�iei conformiste. Este vorba de Alexandru

Jar , scriitor apreciat la vremea respectiv� dar care a avut îndr�zneala s�

cread� c� destalinizarea început� la Moscova se va putea face �i la Bucure�ti.

În consecin�� , într-un interviu din „Gazeta literar�” poetul î�i exprim� mai

radical opiniile privind cultul personalit��ii, idealizarea activistului de partid,

ploconirea în fa�a „îndrum�torilor” ideologi, poleirea realit��ii, �abloanele

literare sau demonizarea du�manului de clas� . _______________________________________________ 1) Scânteia nr. 1013 – 1016/ 4 - 10 ianuarie 1948, pp. 3 - 4. Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului, Dialectica puterii, Humanitas, 1995, pp. 182 - 183; Ana Selejan, Reeducare �i prigoan�, Thausib, Sibiu, 1993, pp. 64 - 71; Despre Sorin Toma vezi Daniel Nicolescu, Vremuri de tinichea, Convorbiri cu Dan De�liu, Ed. Eminescu, 1998, p.134; Andi Mihalache, Poetul �i politica. Cazul Arghezi, în Analele Sighet nr. 6 - 1948, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 632 - 646; despre critica lui Sorin Toma la adresa poeziei lui Tudor Arghezi vezi �i Angelo Mitchievici, Poetul �i cadavrul, în Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explor�ri în comunismul românesc, vol. 2, Polirom, 2005, pp. 169 - 217.

- 60 -

Consecin�a întregii ac�iuni a fost excluderea lui Alexandru Jar din partid

�i sanc�ionarea cu vot de blam a lui Mihail Davidoglu �i a lui Ion Vitner.

Peste un an, lui Alexandru Jar i se publica în „Gazeta literar�”nr. 31 din

1 august 1957 o „Scrisoare deschis�” în care î�i punea cenu�� în cap, f�cându-

�i un aspru rechizitoriu cu privire la „r�t�cirea sa liberal�” �i folosind ca

pretext evenimentele „contrarevolu�ionare” din Ungaria, din octombrie -

noiembrie 1956. C�r�i interzise – autori interzi�i – alte „devieri” culturale

„Noua cultur�” presupunea obligatoriu crearea unui câmp cultural dac� nu gol, cel pu�in lipsit de valori d�t�toare de valen�e de raportare �i ierahizare. Acest fapt însemna identificarea �i punerea la index a acelor crea�ii culturale care contraveneau conceptului marxist de cultur� �i interzicerea acelor autori neînregimenta�i la ideologia bol�evic� .

Epurarea c�r�ilor ce contraveneau noii ideologi este un obiectiv

important al regimului, astfel c� în luna mai 1948 apare o alt� list� intitulat� „

Publica�iile interzise pân� la 1 mai 1948” (în sensul de ap�rute pân� la 1 mai

1948). „Lista” avea peste 500 de pagini cu peste 8000 de titluri, a fost

publicat� �i în volum �i difuzat� public. Rela�iile dintre fo�tii alia�i devenind

tensionate, ajungându-se chiar la ruptur� definitiv� , tematica epurat� este

l�rgit� �i la imperialismul anglo-american �i la tot ceea ce reprezenta Anglia �i

SUA în lume (�tiin�a, cultura, economia, politica anglo-american� etc.)

Civiliza�ia occidental� decadent� venea în total� contradic�ie cu ideologia

comunist� �i ca urmare trebuia comb�tut� cu toate mijloacele, inclusiv prin

ignorarea complet� .

Pe m�sura consolid�rii pozi�iilor sale regimul comunist a extins sfera

interdic�iilor în domeniul publica�iilor asupra tuturor acelora care veneau în

opozi�ie cu dogma marxist� . Tonul acesteia este dat de liderul ideologic al

regimului Leonte R�utu într-un articol ap�rut în revista „Lupta de clas�” nr. 4

pe octombrie/1949. Titlul s�u: ”Împotriva cosmopolitismului �i obiectivismului

burghez în �tiin�ele sociale”. Mult� vreme articolul �i ideile (indica�iile)

cuprinse în el au reprezentat un material de referin�� pentru politrucii literari.

În perioada Dej au fost date o seam� de instruc�iuni privind administrarea

fondului de carte de c�tre biblioteci pe cele trei paliere de accesibilitate c�tre

public. Între ele aveau loc dese schimb�ri, în sensul c� ce era accesibil într-o

anumit� perioad� putea deveni interzis în perioada imediat urm�toare. Astfel,

era ridicol când „opera” unui personaj politic lichidat era �i ea eliminat� din

bibliotecile publice �i trecut� la „fondul special”. Chiar �i în situa�ia în care

personajul respectiv nu era compromis el însu�i dar avusese contacte cu cel

dizgra�iat sau f�cuse referiri la el în diferite publica�ii, acestea erau �i ele

trecute în regim special. A�a a fost, dup� condamnarea cultului lui Stalin, când

s-a procedat la scoaterea din circuit a tuturor lucr�rilor semnate de Gheorghiu-

Dej în care acesta îi adresa dictatorului de la Kremlin adula�iile binecunoscute.

- 61 -

Modificarea discursului politic aducea cu el �i modificarea bibliografiei

propagandistului comunist, citarea unor lideri compromi�i fiind socotit� o gre�al�

de neiertat. Trebuia avut un spirit ascu�it de observa�ie a realit��ii prezente �i a

direc�iei „de unde bate vântul” în asemenea probleme.

Epurarea din publicistic� a func�ionat în paralel cu cea din înv���mânt,

institu�iile de toate gradele fiind supuse aceluia�i tratament de eliminare a

manualelor „burghezo-mo�iere�ti” �i a profesorilor care sus�inuser� idei „fasciste

�i reac�ionare”.

Prin acelea�i metode violente este instituit controlul �i asupra înv���mântului.

Modelul folosit la lichidarea celui na�ional era cel sovietic, în înv���mântul

românesc introducându-se dogma marxist� �i leninist� �i schimbându-se total

scara valorilor umane �i a evalu�rilor didactice.

O sus�inut� campanie de pres� este dezl�n�uit� împotriva unor valori

autentice ale înv���mântului romînesc, doar pe motiv c� nu acceptau noua situa�ie

politic�.

În ziarele comuniste apar permanent articole amenin��toare �i instigatoare

care cer eliminarea din înv���mânt a profesorilor care „se compromiseser�” în

regimurile trecute. Sunt publicate liste cu ace�tia, dar pân� la începutul anului

1946 nu au loc elimin�ri propriu-zise ci numai �ican�ri �i tracas�ri ale celor

„indezirabili”. Epur�ri ale acestora au loc la universit��ile din Bucure�ti, Cluj

�i Ia�i.

Sc�derea nivelului calitativ al înv���mântului a fost o constant� a

perioadei „democra�iei populare”. R�sturnarea scalei valorilor a avut un

impact major asupra calit��ii instruirii dar mai ales a educa�iei absolven�ilor.

Oameni, care în vremuri normale, nu ar fi ajuns în posturi atât de înalte -

au devenit cadre „de n�dejde” ale unui regim represiv, care f�cea din

incompeten�a lor un privilegiu...

Pentru scopul de moment al regimului - îndoctrinarea prin sistemul de

înv���mânt – m�sura a fost eficient� numai în privin�a form�rii cadrelor de

politruci, a propagandi�tilor PCR ce �ineau sub control întreaga activitate

economico-social� �i cultural� din �ar� .

Pentru scopul de moment al regimului - îndoctrinarea prin sistemul de

înv���mânt – m�sura a fost eficient� numai în privin�a form�rii cadrelor de

politruci, a propagandi�tilor PCR ce �ineau sub control întreaga activitate

economico-social� �i cultural� din �ar� .

__________________________________________ 1) Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucure�ti. Scurt istoric, Ed. Universit��ii din Bucure�ti, 1994, pp. 105 - 106; Vezi �i inedita rememorare a anilor dogmatici Florin Constantiniu, De la R�utu �i Roller la Mu�at �i Ardeleanu, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2007, pp. 65,70; vezi �i Florin Muller, Modelul stalinist în sistemul institu�ional istoriografic românesc; pozi�ii partinice, rescrierea istoriei na�ionale, în Politic� �i istoriografie, Ed. Nereamia Napocae, 2003, pp. 97 - 102. 1- 2) D�nu� Dobo�, Epur�ri la Universitatea din Ia�i, 1949 - 1960, în Arhivele Totalitarismului, nr. 1 - 2/1994, pp. 44 – 46; D�nu� Dobo�, Înv���mântul superior ie�ean. Strategia purific�rilor, 1956-1964, I, Arhivele Totalitarismului, nr. 4/1995, p. 28 - 39.

- 62 -

Noile „cadre didactice”, cum erau denumi�i profesorii în schema de

profesiuni bol�evic� , trebuiau s� aib� o preg�tire ideologic� �i politic�

potrivit� cerin�elor dogmei regimului. Lupta de clas� , originea de clas� sunt

idei �i no�iuni care nu trebuie s� lipseasc� din vocabularul �i cursul nici unui

profesor universitar. Este de remarcat greutatea cu care profesorii r�ma�i în

înv���mânt s-au adaptat limbajului pueril, vulgar, incitator, violent �i simplist

practicat de „înv���tura marxist�”. Noroc cu faptul c� limbajul era de lemn,

în�epenit pe ni�te motive repetabile la nesfâr�it, �i odat� însu�it îl puteai debita

atunci când aveai „asisten��” la curs... Unii nu reu�eau îns� . A�a este cazul lui

Tudor Vianu, c�ruia i se fac mai multe referate în care se exprim� insuficienta

sa preg�tire ideologic� marxist� .

Profesori de prestigiu, cu stagii îndelungate în activitate au fost elimina�i

din sistemul educa�ional, locul lor fiind luat de cadre ale Statului, care aveau

în vedere doar distrugerea tradi�iei române�ti în domeniu �i introducerea unui

model care a trebuit abandonat peste numai dou� decenii.

Politruci, propagandi�ti marxi�ti, pseudodidac�i, filozofi în materialism-

dialectic, func�ionari în noul aparat de Stat formeaz� „noul corp profesoral”,

care începe îndoctrinarea sistematic� a elevilor, studen�ilor �i cursan�ilor cu

„ideologia” clasei muncitoare, „cea mai înaintat� �i revolu�ionar� de pe

P�mânt”. Astfel, la Facultatea de Filologie a Universit��ii C. I. Parhon din

Bucure�ti î�i desf��urau activitatea profesori ca Mitu Grossu, Ion Vitner, Savin

Bratu, Vera C�lin, Silvian Iosifescu, Strul Cazimir, Ovid S. Crohm�lniceanu,

Paul Cornea, Vicu Mîndra . „Noii filozofi” î�i încep „cariera” de universitari

precum Pavel Apostol, Silviu Brucan, Leonte R�utu, Ion Banu, Constantin

Ionescu-Gulian, Nicolae (Nathan) Tertulian, Henri Wald, Radu Florian, Avram

Goldenberg Vaida. În noile condi�ii nu are importan�� preg�tirea �tiin�ific� ci

numai cea ideologic� , prin care s� expui doctrina bol�evic� sub numele de

materialism dialectic �i istoric.

CAPITOLUL III

COMBATEREA „DEVIA�IONISMULUI” DE ORICE FEL

Regim represiv care nu accepta alternativa, dialogul, �i cu atât mai pu�in

opozi�ia sau contestarea, regimul totalitar comunist a înfiin�at institu�ii care s�

urm�reasc� men�inerea purit��ii sale ideologice �i combaterea teroriilor

potrivnice sau contestatare.

Pe „frontul” teoretic institu�ia de baz� a controlului ideologic era Sec�ia

de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR ( ianuarie – oct. 1953 – Sec�ia de

Literatur� �i Art� a CC al PMR) �i toate celelalte institu�ii regionale

subordonate ei. Modul de ac�iune era violent, ca al tuturor institu�iilor de

Partid �i de Stat, „munca de l�murire” fiind departe de ceea ce se pretindea c�

este. Cei care erau dovedi�i c� „deviau” de la linia partidului erau aspru

- 63 -

critica�i, sanc�iona�i administrativ sau penal. În ultima ipostaz� se apela la

institu�iile care asigurau „paza” regimului �i acestea nu erau pu�ine.

Institu�ii �i sarcini

Dintre institu�ii era, în primul rând, Sec�ia de Propagand� �i Agita�ie a

CC al PMR care supraveghea acurate�ea ideologic� a activit��ii tuturor

institu�iilor de Partid �i de Stat. Ea era cea care semnala „devia�iile” de la linia

Partidului în toate domeniile, comb�tea asemenea manifest�ri �i adopta m�suri

pentru a împiedica apari�ia unor astfel de manifest�ri „nepartinice”.

Toate publica�iile erau spuse controlului Cenzurii, adic� , din 1956,

Direc�iei de Propagand� �i Cultur� a CC al PMR

La mul�imea de tipuri de „devia�ionism” care a existat în perioada dejist�

a activat �i o multitudine de institu�ii cu activitate „specific�”, formate dup�

model sovietic: Securitatea, Trupele de Securitate �i Mili�ia . Lor li se ad�ugau

Procuratura �i sistemul judiciar, institu�ii represive �i croite tot dup� model

bol�evic. Scopul lor era clar formulat înc� de la înfiin�are �i afirmat apoi cu

diferite prilejuri: ap�rarea regimului reprezentat de dictatura proletariatului .

Acestea se ocupau de actele de denigrare a regimului, de sabotaj economic, de

du�m�nie fa�� de regim, de cei care aveau leg�turi cu str�inii sau care

r�spândeau zvonuri calomnioase la adresa regimului – toate aceste acte

contravenind politicii de Partid �i de Stat.

M�surile de represiune adoptate în 1950 erau nominalizate ca find de

„reeducare a elementelor du�m�noase R.P.Romîne �i în vederea preg�tirii �i

încadr�rii lor în via�a social� , în condi�iile democra�iei populare �i construirii

socialismului...”

În baza decretului MAN nr. 6 este adoptat ordinul nr. 100 al �efului

Securit��ii Statului – Gheorghe Pintilie – în care erau specificate persoanele

vizate a fi internate �i „reeducate”: „1. To�i cei care lanseaz� sau r�spîndesc zvonuri alarmiste, tenden�ioase,

du�m�noase, ascult� �i difuzeaz� propaganda de��n�at� a posturilor de radio imperialiste;

2. To�i cei care aduc injurii Partidului Muncitoresc Romîn, conduc�torilor s�i, Guvernului, Uniunii Sovietice �i conduc�torilor s�i �i ��rilor de democra�ie popular�;

3. To�i acei cet��eni români care între�in leg�turi de prietenie cu lega�iile imperialiste, care au frecventat sau frecventeaz� bibliotecile �i consulatele puterilor capitaliste din Romînia, precum �i to�i cei ce sunt în rela�ii cu familiile func�ionarilor ambasadelor imperialiste;

4. To�i cei ce a�� la manifest�ri rasiale �i �ovine; 5. Instigatorii la nesupunere sau neexecutare - cei ce duc ac�iuni

du�m�noase, atât la sat cât �i la ora� - în contra m�surilor guvernului, în special cu privire la: colectiviz�ri, colect�ri, planuri de cultur� , comas�ri etc, sau elemente (...)care dovedesc continuu, prin activitatea lor, del�sare grav� ,

- 64 -

nejustificat� prin incapacitatea lor profesional� , atitudine care atrage dup� sine defec�iuni vizibile la frînarea produc�iei;

6. To�i cei care sub masca religioas� fac prozelitism...

7. Acei care prin coresponden�� intern� sau interna�ional� iau atitudine

du�m�noas� , transmit �tiri tenden�ioase, alarmiste, du�m�noase, reac�ionare,

instig� .” 1) Urmarea aplic�rii unor asemenea acte normative de represiune a fost

internarea în colonii de munc� a zeci de mii de oameni pe motive imaginare, f�r� acte de eviden�� , f�r� s� fie judeca�i �i numai pe baza unei simple b�nuieli, dela�iuni (turn�torii) sau fapte care fuseser� prescrise de mult� vreme �i nu aveau nici o conota�ie politic� .

Într-un raport întocmit în 1967 se ar�ta c� în perioada 1950-1954 au fost internate 22.077 de persoane, la care s-au ad�ugat alte 3.658 de persoane cu loc de munc� obligatoriu stabilit în baza HCM 282/1958 pân� în 1963. Totalul rezultat – 25.735 de persoane. 2 )

Primele legi privind deten�ia politic� din România noului regim dateaz� din decembrie 1948 �i se refereau la tratamentul aplicat de�inu�ilor: primirea pachetelor, vorbitorul, lecturile permise etc. Toate erau condi�ionate de comportamentul frumos al de�inutului, care trebuia s� colaboreze cu gardianul �i cu autorit��ile în a�a fel încât s� se aib� un control absolut asupra tuturor de�inu�ilor. Spre exemplificare, în anii 1949-1950 în penitenciarul de la Rîmnicu S�rat se aflau peste 200 de de�inu�i ce erau închi�i în 35 de celule ce aveau dimensiunile de 2/3. Paza era asigurat� de 50 de gardieni, deci un gardian la 4 de�inu�i. 1 )

Sistemului penitenciarelor li s-a acordat o aten�ie deosebit� deoarece prin aceasta era anihilat� opozi�ia fa�� de regim, era lichidat� vechea clas� „exploatatoare” �i se crea cale liber� aplic�rii politicii guvernului în toate componentele societ��ii: politic, economic, social, cultural.

„Du�manii poporului” erau permanent în aten�ia organelor represive �i erau lovi�i cu toate mijloacele pe care regimul le punea la dispozi�ie. Cei care c�deau victim� exproprierilor erau considera�i poten�iali du�mani ai regimului �i, ca urmare, se luau m�surile necesare: arestarea �i deten�ia. Astfel, prin Decretul 83 din 2 martie 1949 au fost expropria�i proprietarii cu 50 hectare terenuri agricole, încheindu-se „reforma agrar�” ini�iat� de regimul totalitar la 6 martie 1945. _____________________________________________ 1) În CNSAS, Florica Dobre (coord.), SECURITATEA, structuri, cadre, obiective �i metode, vol. 1, (1948 - 1967), Ed. Enciclopedic�, 2006 vezi decretele de înfiin�are, organizare �i reorganizare a Securit��ii din anii 1948 - 1950, pp. 20 - 59;Cristian Troncot�, Istoria Securit��ii regimului comunist din România, 1948 – 1964, vol. 1, INST, Bucure�ti, 2003, pp. 137 – 138; Valeriu B�lteanu, Agen�ii NKVD �i consilierii sovietici din MAI �i Securitate, în Dosarele istoriei, nr. 3/1996, pp. 44 - 47; Florin Constantiniu, De la CEKA la Securitatea Poporului, în Dosarele istoriei, nr. 5/1996, pp. 2 - 4; Mircea Suciu, Robert Levy, Lauren�iu Panaite, MAI �i Securitatea: date �i documente (1948 - 1965), în Dosarele istoriei, nr. 5/1996, pp. 47 - 64. 2) Idem, p. 140; Marius Oprea, Pagini din „copil�ria” Securit��ii române, în Dosarele istoriei, nr. 5/1996, pp. 34 - 38; Despre teroarea din anii ’50 vezi Nicolae Corbeanu, Amintirile unui la�, Editura Albatros, Bucure�ti, 1998, pp. 55 - 56; Idem, vezi recrutarea ca informator a celor „cu pete” la dosar, pp. 233 - 235;vezi �i Dosarele Securit��ii, în Neagu Cosma, Securitatea, Poli�ia politic�, dosare, informatori, Ed. Globus, 1998, pp. 46 - 60. Autorul este „de-al casei” �i are opinii în consecin��...

- 65 -

Sistemul penitenciar nu era de ajuns regimului totalitar deoarece avea prea mul�i „clien�i” �i atunci s-a recurs la înfiin�area altor mijloace de reprimare. În august 1952 este emis� Hot�rârea Cosiliului de Mini�tri nr. 1554/1952 prin care sunt înfiin�ate coloniile de munc�, batalioanele de munc� �i se instituie domiciliul obligatoriu (D.O., cum era �tampilat în Buletinul de identitate!). Fiecare form� de deten�ie avea destina�ia sa, de�inu�ii s�i �i termenele sale de aplicare a pedepsei. „Devia�ioni�tii” aveau statutul lor �i primeau din partea autorit��ilor...regimul de deten�ie potrivit „devia�iei” lor...

Astfel, coloniile de munc� erau destinate pentru internarea fo�tilor lucr�tori ai Serviciului Special de Informa�ii, ai Siguran�ei, ai Poli�iei, ai Marelui Stat Major,chiaburilor, rudelor „tr�d�torilor, spionilor �i elementelor du�m�noase fugite din �ar�, frunta�ilor fostelor partide burgheze. Institu�iile care propuneau internarea acestora erau Securitatea �i Mili�ia iar intervalul de deten�ie era cuprins între 6 luni �i cinci ani.

Domiciliul obligatoriu era preg�tit pentru „fo�tii exploatatori”, adic� burghezi, mo�ieri, bancheri �i rudele acestora, pentru cei care nu acceptau „linia partidului” �i, mai mult, se manifestau împotriva acesteia. Dac� cel supus acestei pedepse p�r�sea domiciliul obligatoriu ea se transforma în deten�ie de 3 – 5 ani.

Batalioanele de munc� era preg�tit� pentru cei f�r� ocupa�ie, speculan�ii, cei care f�ceau înc�lc�ri u�oare ale legii sau cei care practicau comer� cu bunuri personale pentru a-�i asigura mijloacele de trai. Ei erau cei care „deviau” de la încadrarea în „munca socialist�” pe care regimul o organizase �i o controla din ce în ce mai strâns. Inadaptare sau „deviere” – „reeducarea” de la Pite�ti, Gherla, Canal

A fost unul dintre cele mai oribile tratamente din istoria penitenciarelor

comuniste, tipic pentru adev�rata fa�� a regimului totalitar comunist: dispre�

total pentru via�a uman� , metode inimaginabile de batjocorire a fiin�ei umane

�i de pervertire a structurii ei psihice!

A�a numita “reeducare” a fost început� în penitenciarul de la Suceava

de c�tre Alexandru Bogdanovici, în toamna anului 1948. Acesta dorea s�

“oficializeze” metoda �i chiar a trimis memorii Comitetului Central,

Ministerului de Interne cu aceast� propunere.

În februarie 1949 ac�iunea este preluat� de Eugen �urcanu, care a înfiin�at

“Organiza�ia De�inu�ilor cu Convingeri Comuniste” (ODCC), structurat�

astfel: Eugen �urcanu – secretar, Ion Bobu – cu organizarea, Leonard Gabor –

cadre, Alexandru Bogdanovici – educa�ia politic� , Ion Negur� �i Alexandru

Martinu� – documentare. De re�inut c� tat�l lui Alexandru Bogdanovici era

prefectul jude�ului Ia�i �i îl amenin�a pe acesta cu dezmo�tenirea dac� nu

renun�� la metoda “reeduc�rii”, cu toate c� Alexandru sus�inea “reeducarea”

prin metoda convingerii… Inadaptare sau „deviere” – „reeducarea” de la Pite�ti, Gherla, Canal

A fost unul dintre cele mai oribile tratamente din istoria penitenciarelor

comuniste, tipic pentru adev�rata fa�� a regimului totalitar comunist: dispre�

- 66 -

total pentru via�a uman� , metode inimaginabile de batjocorire a fiin�ei umane

�i de pervertire a structurii ei psihice!

A�a numita “reeducare” a fost început� în penitenciarul de la Suceava

de c�tre Alexandru Bogdanovici, în toamna anului 1948. Acesta dorea s�

“oficializeze” metoda �i chiar a trimis memorii Comitetului Central,

Ministerului de Interne cu aceast� propunere.

În februarie 1949 ac�iunea este preluat� de Eugen �urcanu, care a înfiin�at

“Organiza�ia De�inu�ilor cu Convingeri Comuniste” (ODCC), structurat�

astfel: Eugen �urcanu – secretar, Ion Bobu – cu organizarea, Leonard Gabor –

cadre, Alexandru Bogdanovici – educa�ia politic� , Ion Negur� �i Alexandru

Martinu� – documentare. De re�inut c� tat�l lui Alexandru Bogdanovici era

prefectul jude�ului Ia�i �i îl amenin�a pe acesta cu dezmo�tenirea dac� nu

renun�� la metoda “reeduc�rii”, cu toate c� Alexandru sus�inea “reeducarea”

prin metoda convingerii… În prim�vara lui 1950 programul “reeduc�rii” este mutat la Gherla dar

începe efectiv s� fie aplicat din vara anului urm�tor, când �urcanu este mutat aici. Autorit��ile închisori au colaborat mai intens �i direct la desf��urarea programului decît cele de la Pite�ti. Tratamentul era acela�i: b�t�i, batjocoriri, insulte, josnicii. La Tîrgu Ocna “reeducarea” s-a f�cut mai ales prin metode pa�nice, b�taia fiind folosit� doar în cazuri când celelalte metode nu reu�eau. Cea mai uzitat� era lipsirea de medicamente.

Lozinca era: ”Dac� vrei s� ob�ii medicamentele, trebuie s�-�i faci demascarea, banditule! Uite banditule, aici este închis� s�n�tatea ta. Accep�i s�-�i faci demascarea, prime�ti medicamente �i pleci acas� înainte de termen.” 2)

“Reeducarea” a p�truns �i la Ocnele Mari . Nu a �inut mult datorit� unei rezistene�e maimari a de�inu�ilor, care au amenin�at cu revolta �i sinuciderea. Nu s-a ob�inut decât oprirea “reeduc�rii” prin violen�� , aceasta continuând prin mijloacele mai “pa�nice”.

Foarte agresiv� a fost “reeducarea” la Canal . Aici au fost trimi�i studen�i “reeduca�i” care au aplicat de�inu�ilor acelea�i metode brutale la care fuseser� ei în�i�i supu�i. Mii de de�inu�i au fost “reeduca�i” prin autodemascare dar mai ales prin exprimarea ata�amentului fa�� de regimul criminal care-i adusese acolo.

Experimentul reeduc�ri a luat sfâr�it în vara anului 1952. 1) ___________________________________________ 1) Virgil Ierunca, Fenomenul Pite�ti, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1991, p. 27; Edi�ia în limba francez� a lucr�rii a ap�rut în 1996 sub titlul Pite�ti, laboratoire concentrationnaire(1949 - 1952) cu o prefa�� de Francois Furet la editura Michalon, Paris; Ilie B�descu, Dan Dungaciu, Experimente totalitare. Modelul reeduc�rii: Pite�ti, Gherla, Canal, 1949 - 1952, în Arhivele totalitarismului nr. 3/1993, pp. 7 - 16; Mircea St�nescu, Reeducarea total�. Fenomenul Pite�ti, în Revista de Cercet�ri Sociale, nr. 2/1995, pp. 51 - 59; Frusinica Moraru, Femei condamnate în perioada 1954-1960, în Analele Sighet nr. 8, 1954 - 1960, Funda�ia Academia civic�, Bucure�ti, 2000, pp. 348 - 357; Despre experimentul Pite�ti vezi �i Adrian Neculau, Manipularea contextului �i controlul reprezent�rilor sociale, în Adrian Neculau(coord.), Via�a cotidian� în comunism, Polirom, Ia�i, 2004, pp. 42 - 43; despre reeducare ca factor specific comunismului vezi �i Mircea St�nescu, Organismele politice române�ti (1948 - 1965), Vremea, pp. 13 - 17; pentru „reeducarea” din penitenciarul de la Pite�ti vezi �i Neculai Popa, Coborârea din Iad. Amintiri din închisorile comuniste, Ed. Vremea, Buc., 1999, pp. 49 - 119.

- 67 -

Canalul Dun�re Marea Neagr� –”visul de aur al românilor”

Cea mai mare concentrare de lag�re de munc� – în num�r de 14 – a fost

organizat� în zona Canalului Dun�re – Marea Neagr� . La 25 mai 1949 în

�edin�a Biroului Politic este adoptat� hot�rârea privind construc�ia Canalului.

Lucrarea se justifica prin faptul c� se scurta parcursul de la Dun�re pân� la

portul Constan�a cu 260 de km. Se aveau în vedere �i problemele agriculturii

privind iriga�iile care s-ar fi f�cut într-o zon� cunoscut� pentru precipita�iile

pu�ine care c�deau anual.

Lucr�rile au fost sus�inute de zeci de mii de muncitori, pân� în vara anului

1952 num�rul lor fiind reprezentat astfel: circa 20.000 de de�inu�i (numi�i “for�e

ale Ministerului Afacerilor Interne”), alte 20 de muncitori voluntari civili �i 18.000

militari în termen. De�inu�ii au fost supu�i unui tratament special, lucr�rile

Canalului fiind un mijloc ideal de “reeducare prin munc�”.

În iulie 1953 autorit��ile comuniste au hot�rât s� înceteze lucr�rile la Canal,

f�r� a ar�ta în vreun fel motivele reale ale acestei decizii. Mii de vie�i omene�ti

au fost distruse într-un proiect care nu avea nici o �ans� de realizare. Resurse

financiare �i materiale imense irosite numai pentru a sus�ine o propagand� cu

titlul “construim f�r� burghezie �i împotriva ei”! 1)

Deport�rile de popula�ie ...„devia�ionist�”

Au fost o alt� modalitate de represiune asupra popula�iei, dar de data aceasta

f�r� ca grupurile umane respective s� fie condamnate ca urmare a unor fapte

împotriva regimului. „Devierea” lor era datorat� faptului c� se aflau într-un loc

nepotrivit �i la un moment nepotrivit...

Alungarea popula�iei din locurile natale a ajuns un fapt atât de obi�nuit încât

nu mai era nevoie de hot�rârea guvernului ci se putea face la o simpl� decizie a

Ministerului de Interne. În 1951 este emis� Decizia 200 a MAI prin care dislocarea

se extindea �i asupra urm�toarelor categorii de “exploatatori”: chiaburi, fo�ti

industria�i �i mo�ieri, legionari, fo�ti membri ai organiza�iilor na�ional-socialiste

germane, contrabandi�ti, na�ionali�ti sîrbi, germani sau unguri, cei fugi�i de

regimul sovietic (în spe��, români basarabeni) etc.

________________________________________ 1) �tefan Mari�iu, Procesele publice de la Canalul Dun�re-Marea Neagr� (1950-1952), în Analele Sighet nr. 7 - 1949 - 1953, Funda�ia Academia civic�, 1999, pp. 302 - 312; despre procesul „sabotorilor” vezi Doina Jela, Cazul Nichita Dumitru, Încercare de reconstituire a unui proces comunist, 29 august - 1 septembrie 1952, Humanitas, 1995; Ilie, Oana, Propaganda proceselor politice în regimul comunist, 1945-1953, AT, nr. 3 - 4 (36 - 37)/2002, p. 37 - 49; Ilie, Oana, Canalul Dun�re - Marea Neagr� în presa anilor 1949-1953, în Arhivele Totalitarismului, nr. 1 - 2 (30 - 31)/2001, p. 79 - 93. Cristian Troncot�, Colonia de munc�, în Arhivele Totalitarismului nr. 1/1993, p. 174. Florian Banu, Radiografia unei mistific�ri: Procesul sabotorilor de la Canal, în Arhivele Securit��ii, Ed. Nemira, 2004, pp. 116 - 141; vezi �i Cazul Canalul Dun�re - Marea Neagr�, în Gheorghe Buzatu, Mircea Chiri�oiu (editori), Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998, vol. 1, pp. 64 - 65; vezi �i Nota informativ� a lui S.Blaga, responsabil�ul sec�iei propagand� �i agita�ie al Biroului jude�ean PMR despre activitatea „titoist�”, din 18 iunie 1949, în Mircea St�nescu, Organisme politice române�ti 1948 - 1965, Ed. Vremea, 2004, pp. 269 - 270.

- 68 -

În 1952 a fost dat o alt� Decizie a MAI (nr. 239) privind deport�rile de

persoane, care se ad�uga la Ordinul Ministerului Securit��ii Statului nr. 838 din

decembrie acela�i an, ce avea con�inut similar.

În anii 1952-1954 procedura deport�rilor se “perfec�ioneaz�” în sensul c�,

pentru a se evita abuzurile masive f�cute în anii anteriori, Consiliul de Mini�tri

elaboreaz� noi criterii de stabilire a domiciliului obligatoriu celor elibera�i din

închisori. Practic ace�tia, de�i î�i isp��iser� pedeapsa, totu�i nu sc�pau de

represiunea regimului �i erau obliga�i s� suporte pedeapsa domiciliului obligatoriu,

pe termene hot�râte dup� bunul plac- de c�tre autorit��i.

Pîn� în 1968 pedeapsa domiciliului obligatoriu a fost folosit� frecvent de c�tre

Ministerul de Interne în anihilarea manifest�rilor ostile regimului.

“Omenia” regimului era atât de accentuat� încât în perioada 1949-1961 au fost

deportate �i dislocate peste 60.000 de persoane doar pentru vina de a fi existat în

categoria persoanelor primejdioase („devia�ioniste”) pentru regim.

Bilan� „lucrativ – operativ”

O situa�ie aproximativ� a aresta�ilor din timpul regimului totalitar a fost întocmit� chiar de organele în discu�ie. Astfel, o statistic� a fost elaborat� în anul 1968, probabil la cererea lui Nicolae Ceau�escu. Statistica arat� astfel:

În perioada 1950 - 1968. au fost arestate 91.333 persoane, dup� cum urmeaz�: 1950 = 6.635 persoane;1951 = 19.236 persoane;1952 = 24.826 persoane; 1953= 4.730 persoane; 1954 = 5.073 persoane; 1955 = 3.332 persoane; 1956 = 2357 persoane; 1957 = 3.257 persoane 1958 = 6.362 persoane; 1959 = 8.910 persoane; 1960 = 1.711 persoane; 1961 = 2.232 persoane 1962 = 657 persoane; 1963 = 223 persoane; 1964 = 240 persoane; 1965 = 258 persoane; 1966 = 294 persoane; 1967 = 312 persoane; 1968 (martie) = 20 persoane.1)

Istoricul Dennis Deletant ofer� alte cifre pentru perioada lui Gheorghiu-Dej în ceea ce prive�te amploarea represiunii, acestea fiind:

- 73.310 persoane au fost condamnate la închisoare în perioada 1945 - 1964, dintre care 335 la pedeapsa capital�; __________________________________________ 1) Constantin Aioanei, Cristian Troncot�, Drama disloca�ilor, în Magazin istoric, nr. 6/1994, p. 28 - 30; despre lag�rele române�ti vezi �i Joel, Kotek, Pierre, Rigoulot, Secolul lag�relor, Ed. Lucman, 2003, pp. 451 - 461. Autorii men�ioneaz� 4 perioade în istoria lag�relor din România: prima - 1945 - 1947, faza preg�titoare, 1948 - 1953, în care represiunea a atins apogeul, perioada 1954 - 1957, o perioad� de relativ calm �i perioada 1958 - 1962 când „s-a revenit la represiunea oarb�, paroxistic�”; Pentru perioada 1949 - 1962 un capitol aparte al combaterii „devia�ionismului” l-a reprezentat rezisten�a popula�iei rurale la ac�iunea de colectivizare, fapt care a dat na�tere celei mai îndelungate ac�iuni represive din partea regimului comunist. Vezi B�lan, Ion, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii. Represiunea total�, 1957-1962, VI, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3 (11 - 12)/1996, p. 150-164; Octavian, Roske, Colectivizarea agriculturii, Represiunea total�, XVII, 1957 - 1962, Arhivele totalitarismului nr. 3-4/2001, pp. 196 - 206; B�lan, Ion, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii. Represiunea total�, 1957- 1962, VII, Arhivele Totalitarismului, nr. 2-3 (15 - 16)/1997, p. 158-171; B�lan, Ion, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii. Represiunea total�, 1957- 1962, VIII, Arhivele Totalitarismului, nr. 4(17)/1997, p. 174-188. Vezi �i demersurile birocrative f�cute pentru înfiin�area coloniilor de munc� culminate cu Decretul nr. 6 al Prezidiului MAN din 14 ianuarie 1950 privind înfiin�area unit��ilor de munc�, în Mircea St�nescu, Organisme politice române�ti 1948 - 1965, Ed. Vremea, 2004, pp. 295 - 300. despre Munca for�at� vezi �i Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fund. Academia civic�, Buc., 1997, pp. 85 - 96.

- 69 -

- cea mai mare parte a lor - adic� 58.733 persoane - au fost judecate pentru delicte de natur� politic� în anii 1948-1958;

- în aceea�i perioad�, 1945 - 1964, alte 24.905 persoane au fost judecate �i achitate sau le-au fost ridicate acuza�iile; tot atunci au fost trimi�i în lag�rele de munc� 21.068 de persoane.

- o alt� statistic� a Securit��ii, men�ionat� tot de Denis Deletant, arat� c� în anii 1950 - 1958 au fost arestate 75.808 persoane, dintre care au fost judecate �i condamnate 73.636. Alte 22.007 persoane au fost trimise în lag�rele de munc� iar circa 60.000 de persoane au avut domiciliul for�at (în anii 1949-1958). 1)

În statistica înregistrat� la Cabinetul pre�edintelui Consiliului Securit��ii Statului sub nr. 11.162 din 17 aprilie 1968 se arat� c� în perioada 1950 - 31 martie 1968 au fost arestate 91.333 persoane. Cele mai multe arest�ri au avut loc în anii 1951 - 1952, num�rul acestora ajungând la 44.062, adic� aproape jum�tate din num�rul total.

Alte surse bazate pe calcularea dosarelor �i proceselor din perioada Gheorghiu-Dej indic� cifre mult mai mari. Ele dau cifra de 134.150 de procese politice în care au fost aduse în fa�a instan�elor circa 549.400 de persoane. 1)

Oricum ar fi represiunea a avut o amploare foarte mare. Cercet�ri viitoare poate vor da cifre mai apropiate de realitate �i se va face o evaluare cât mai exact� a amploarei represiunii în toat� perioada regimului totalitar-comunist.

LICHIDAREA „DEVIA�IONI�TILOR”

�tefan Fori�

Dup� arestarea sa, a fost �inut sub paz� în diferite locuri sau la primul

sediu al partidului din Aleea Alexandru. Tot aici a fost luat� hot�rârea de

suprimare a lui �tefan Fori� , propunerea venind de la Gheorghiu-Dej �i

discutat� împreun� cu Teohari Georgescu, Vasile Luca �i Ana Pauker.

Executarea sa a fost f�cut� tot la ordinele lui Gheorghe Pintilie,

bineîn�eles dup� ce s-a “consultat” cu Gheorghiu-Dej. În septembrie 1946 (ziua

nu se cunoa�te exact) este luat de o echip� condus� de �oferul Petre Bulgaru

(agent sovietic) �i dus în Aleea Alexandru pentru un interogatoriu. Este omorât

apoi cu o bar� de fier de c�tre Gheorghe Pintilie �i �oferul s�u Dumitru Mitea

(un rus care, ulterior,a plecat în URSS), corpul fiindu-i îngropat în subsolul

cl�dirii. La câteva zile alte dou� persoane au fost ucise în acela�i mod �i

îngropate în acela�i loc. 2 ) ________________________________________________________ 1) ASRI, Fond documentar, Dosar 9572, vol. 61, f. 1, Mioara Anton, Arest�ri în numele clasei muncitoare, în Dosarele Istoriei nr. 12/2001, p. 40. Cf. Marius Lupu, Cornel Nicoar�, Gheorghe Oni�oru, Cu unanimitate de voturi, Funda�ia Academia civic�, 1997, p. 22. Autorii mai arat� c� num�rul total al persoanelor care au avut de suferit de pe urma acestor procese politice (adic� „victime colaterale”) se ridic� la peste 1.600.000. Lor li se pot ad�uga persoanele re�inuite administrativ, cele condamnate pe drept comun, cele re�inute f�r� condamnare, cele anchetate �i apoi eliberate „din lips� de probe” astfel c� num�rul celor împotriva c�rora regimul a instituit m�suri represive este mult mai mare. Cercet�rile viitoare trebuie s� fac� lumin� în acest sens. Vezi �i Romulus Rusan, Cronologia �i geografia represiunii comuniste în România. Recens�mântul popula�iei concentra�ionare (1945 - 1989), Funda�ia Academia civic�, 2007; despre Gulagul românesc vezi la Denis Deletant în Teroarea cominist� în România. Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc, 1948 - 1965, Polirom, 2001, pp. 155 - 171.

- 70 -

“Procesul” Lucre�iu P�tr��canu

Dup� ce la 23 februarie 1948 nu mai este ales în Comitetul Central al

noului partid “unificat” - Partidul Muncitoresc Romîn - Lucre�iu P�tr��canu

este demis �i din func�ia de ministru al Justi�iei, la 24 februarie 1948. La 28 aprilie 1948 este re�inut din ordinul lui Gheorghiu-Dej �i dus într-o

cas� secret� a partidului din B�neasa(„casa B�neasa”) Aici este supus unui interogatoriu de c�tre o comisie format� din Teohari Georgescu (ministrul de Interne), Iosif Ranghe� (secretarul partidului cu cadrele) �i Alexandru Dr�ghici (adjunctul sec�iei Politice �i Administrative a partidului). Interogatoriul a durat câteva s�pt�mâni �i a constat din întreb�ri �i acuza�ii privind inten�ia lui P�tr��canu de a p�r�si �ara precum �i organizarea unui complot împotriva conducerii de partid. Nerecunoscând nimic, la 24 august 1948 este emis un mandat de arestare pe numele s�u. Era acuzat de a fi fost informator al Poli�iei, agent al spionajului englez, c� ar fi ac�ionat pentru distrugerea partidului din interior. A fost apoi dus la închisoarea Jilava �i supus unui regim sever de deten�ie.

Procesul “lotului P�tr��canu” s-a desf��urat, cu u�ile închise, în perioada

6 - 13 aprilie 1954 la Tribunalul Suprem, Colegiul Militar. Instan�a era format�

din pre�edinte col. Ilie Moisescu �i membri col. Alexandru Demeter, col. Ion

Ciulei �i col. Aurel Ardeleanu. Cei judeca�i erau în num�r de 11 persoane.

Acuza�iile aduse primilor 8 erau invariabil “crim� contra p�cii” �i “crim� de

înalt� tr�dare” iar la ultimii 3 - “crim� de înalt� tr�dare” �i “complicitate la crima

de înalt� tr�dare”. Sentin�a a fost dat� în ziua de 14 aprilie 1954, când au fost

pronun�ate pedepsele, r�mase definitive. Executarea sentin�ei în cazul lui

Lucre�iu P�tr��canu �i a lui Remus Koffler a fost de fapt un asasinat, ace�tia fiind

pur �i simplu uci�i în noaptea de 16/17 aprilie 1954, în închisoarea Jilava. 1 )

SANC�IONAREA �I IZOLAREA „DEVIA�IONI�TILOR” „Deviatorii” de dreapta: Vasile Luca, Teohari Georgescu, Ana Pauker

Arestarea lui Vasile Luca a avut loc la 16 august 1952, urmat� de anchetarea sa. Nu a fost singurul, al�turi de el fiind arestate �i apoi anchetate alte 28 de persoane.

Acestea trebuiau s� depun� m�rturie împotriva lui Vasile Luca, �i dac� erau �i ele g�site vinovate cu atât mai bine. De altfel, înc� din martie 1952 fuseser� arestate persoane cu func�ii de r�spundere în sistemul bancar-financiar printre care se num�rau Aurel Vijoli �i Alexandru Iacob (ministrul adjunct la Finan�e). _________________________________________ 1) Vezi Sentin�a în Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucre�iu P�tr��canu, Ed. Vremea, Buc., 1996, pp. 854 - 855. (Editor Silvia Colfescu); Vladimir Alexe, Dosarul P�tr��canu redeschis de comuni�ti, în Miruna Munteanu, Vladimir Alexe, Dosare ultrasecrete, vol. II, Ed. Omega, Bucure�ti, 2000, pp. 13 - 68; vezi �i scrisoare adresat� din Constan�a de Victor Du�a conducerii partidului cu privire la rolul s�u în demascarea „leg�turilor lui P�tr��canu cu cercurile burgheze”, în Alesandru, Du�u (coord.), România, via�a politic� în documente, 1950, Arhivele Na�ionale ale României, Bucure�ti, 2002, pp. 15 - 18.

- 71 -

Întreaga procedur� de anchetare a fost dirijat� de consilierii sovietici de la Ministerul de Interne, s-a recurs la violen�e pentru smulgerea dovezilor (inclusiv b�t�ile cu vergeaua de fier).

În urma anchetei, desf��urat� pân� în toamna anului 1954, au fost re�inute “dovezi” în cazul a 4 din cei ancheta�i: Vasile Luca, Alexandru Iacob, Ivan Solymos �i Dumitru Cernicica. Ceilal�i 25 au fost elibera�i, unul (Gheorghe R�dulescu) murind la câteva luni de la procesul lui Vasile Luca.

Procesul lui Vasile Luca s-a desf��urat între 6 - 10 octombrie 1954 �i acesta a fost g�sit vinovat de sabotaj al economiei na�ionale �i conspira�ie. Întregul proces a fost urm�rit din cabinetele lor (prin tehnic� audio) de c�tre Gheorghe Gheorghiu-Dej �i Iosif Chi�inevski. Pre�edintele completului de judecat� era Alexandru Voitinovici, c�ruia i se promisese �efia Tribunalului Suprem dac� îl va condamna pe Vasile Luca. Ca �i în cazul Lucre�iu P�tr��canu indica�iile erau transmise lui Voitinovici de c�tre Iosif Chi�inevski direct, prin linie telefonic�.

Pedeapsa dat� a fost condamnarea la moarte. Luca cerând clemen��, pedeapsa i-a fost comutat� la închisoare pe via�� apoi, f�cându-se aplicarea Decretului 3/1963, aceasta a fost stabilit� la 25 de ani munc� silnic�. A fost închis mai întâi la Rîmnicu S�rat, unde se aflau �i Ion Mihalache �i Corneliu Coposu. A fost transferat apoi la Aiud, unde a �i murit de inim� la 23 iulie 1963. Astfel se încheia via�a unuia din “instalatorii” totalitarismului în România. 1)

Ca urmare a hot�rârii Plenarei CC al PCR din 26 - 27 mai 1952 Teohari

Georgescu a fost “des�rcinat” din func�iile de vicepre�edinte al Consiliului de

Mini�tri �i de ministru de Interne. Nu a fost arestat imediat �i nici nu a fost

înl�turat din CC al PCR. Arestarea sa �i a adjunctului s�u la ministerul de Interne

- Marin Jianu, a avut loc la 18 februarie 1953, din ordinul lui Dej. Anchetarea lor

de c�tre Securitate s-a desf��urat timp de doi ani �i jum�tate �i a urm�rit dou�

scopuri: verificarea activit��ii lui Teohari Georgescu pân� la 23 august 1944 �i

dovedirea activit��ii sale contrarevolu�ionare cât timp a fost ministru de Interne.

Ca urmare a anchetei au fost stabilite câteva capete de acuzare, dar nu era ceea ce

se urm�rise. Astfel, nu s-a dovedit c� Teohari Georgescu a fost informator al

Siguran�ei. 1) Teohari Georgescu a g�sit o modalitate de a-i “înmuia inima” lui Dej luând asupra sa decizia de lichidare a lui Fori�, declarând c� se face vinovat c� nu s-a realizat nici o anchet� în cazul acestuia. ________________________________ 1)Al�turi de Vasile Luca au mai fost aresta�i �i ancheta�i Aurel Vijoli (de�i era ilegalist) ca guvernator �i pre�edinte al B�ncii Na�ionale, Alexandru Iacob - adjunctul lui Vasile Luca la Ministerul de Finan�e, Vasile Modoran - tot adjunct al lui Vasile Luca la Ministerul de Finan�e �i Ion Craiu - secretar general �i consilier la Ministerul Finan�elor. Dintre ace�tia, Alexandru Iacob a fost acuzat de „crima de sabotare a prop��irii economice” �i condamnat la 20 de ani de munc� silnic�. Aurel Vijoli a fost eliberat dup� doi ani de anchet� (în 1954), luându-i locul lui Vasile Luca la Ministerul de Finan�e ca ministru (1957 - 1968), Vasile Modoran a fost �i el eliberat tot în 1954 �i a fost reabilitat de Nicolae Ceau�escu în 1968 iar Ion Craiu a fost �i el acuzat de sabotaj dar nu a fost condamnat. Procesul „lotului” Vasile Luca a fost rejudecat în 1968,Tribunalul Suprem pronun�ând achitarea, la 20 august 1968, a tuturor celor judeca�i în 1954. Vezi Dan C�t�nu�, A doua destalinizare. Gh. Gheorghiu-Dej la apogeul puterii, Ed. Vremea, Bucure�ti, 2005, p. 143. La fel Devieri, frac�iuni �i r�fuieli politice. O încercare de luminare a biografiei politice a lui Vasile Luca, în Vladimir Tism�neanu, Arheologia terorii, Ed. All, 1998, pp. 171 - 175; vezi �i memoriile lui Sorin Toma, Privind

înapoi..., despre Vasile Luca �i procesul s�u, pp. 233 - 238 �i 250 - 262 - O execu�ie - spectacol în opt acte.

- 72 -

Sub aceast� propunere “m�rinimoas�” se ascundea o tragere de guler a lui Dej

pentru rolul decisiv jucat în lichidarea lui P�tr��canu…

Metoda lui Teohari Georgescu a dat rezultate, Gheorghiu-Dej hot�rând ca

acesta s� nu fie trimis în fa�a tribunalului. Mai mult, el a fost pus în libertate, în

1956, �i a fost trimis s� lucreze pe post de corector la Întreprinderea Poligrafic�

“13 decembrie”(fost� “Cartea Româneasc�”), unde a ajuns apoi directorul

acesteia. Moare în 1976. Arestarea Anei Pauker a avut loc la 20 februarie 1953, începându-se

anchetarea ei de c�tre organele de Securitate. La 5 martie 1953 murea Stalin, fapt care se pare c� a l�murit lucrurile în privin�a Anei Pauker. În urma unor telefoane primite de c�tre Dej de la Molotov, Ana Pauker a fost eliberat�, la 20 aprilie 1953. Urm�rirea �i anchetarea ei nu s-au terminat îns�. În iunie 1953, o comisie format� din Constantin Pîrvulescu, Alexandru Moghioro�, Gheorghe Apostol �i Petre Boril� a început interogarea Anei Pauker pe linie de partid.

În ultimii ani de via�� Ana Pauker a fost de mai multe ori internat� ca urmare a unui cancer, care a ajuns în ultima faz� în 1959. Moare la 3 iunie 1960, corpul s�u fiind incinerat iar urna funerar� depus� , mai târziu, în mausoleul comunist din Pia�a Libert��ii (ast�zi, Parcul Carol). 1)

Sanc�ionarea „deviatorilor” de stânga: Iosif Chi�inevschi �i Miron

Constantinescu

Activitatea antipartinic� a celor doi a fost luat� în discu�ia Plenarei CC al

PMR din 28 – 29 iunie, 1 - 3 iulie 1957. În concluzie, Plenara partidului a

stabilit vinov��ia celor doi �i a luat �i m�sura sanc�ion�rii lor: „Considerînd ca

periculoas� � i d�un� toare pozi � ia lor ant ipartinic� � i apreciind c�

activi tatea lor în Biroul Poli t ic n-a fost la în� l � imea încrederii ce le-a fost

acordat� de CC, plenara Comitetului Central , în interesul înt�riri i unit�� i i

� i coeziunii partidului � i conducerii sale, a hot�rî t:

- scoaterea tovar��ului I. Chi�inevschi din Biroul Politic �i Secretariatul

Comitetului Central; scoaterea tovar��ului M.Constantinescu din Biroului Politic

al Comitetului Central, men�inîndu-le calitatea de membri ai Comitetului Central.

Tov. I. Chi�inevschi �i M. Constantinescu au declarat în fa�a plenarei c� ei

consider� juste sanc�iunile hot�rîte de plenar� �i �i-au luat obliga�ia s�-�i

îndrepte prin activitatea lor gre�elile grave pe care le-au comis fa�� de partid.”2)

___________________________________________ 1) Elis Neagoe - Ple�a, Liviu Ple�a (editori), Dosarul Ana Pauker, vol. 1, Ed. Nemira, 2006, pp. 82 - 83; Ghi�� Ionescu, Epurarea Anei Pauker �i a sus�in�torilor ei, în Comunismul în România, Litera, 1994, pp. 241 - 247; Drago� Dr�goescu, Caruselul crimelor �i liderii comuni�ti, în Dosarele Istoriei nr. 2/1996, pp. 20 – 34. Vezi Marian �tefan, „Nici Stalin nu va aproba acest masacru...”, în Magazin istoric nr. 8/1991, p. 55; Drago� Dr�goescu, op. cit., p. 25 - 32; Marius Oprea, „Devierea de dreapta”, în Dosarele istoriei, nr. 2/1996, pp. 48 - 53; Adrian Pop, op. cit. (Obedien�a �i disiden�a...) 40 - 45; Ana Selejan, Literatura în totalitarism, 1952 - 1953, Thausib, Sibiu, 1995, pp. 86 - 89; 2) Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lâng� CC al PMR, nr. 4/1957, p. 11.

- 73 -

Toate cazurile „devia�ioni�tilor”, ale celor din 1952 �i 1957, sunt

rediscutate în cadrul �edin�ei Biroului Politic al CC al PMR din 29 noiembrie

1961 �i la Plenara CC al PMR din zilele urm�toare - 30 noiembrie - 5

decembrie 1961. Erau gesturi de obedien�� ale Puterii de la Bucure�ti fa�� de

ceea ce se întâmpla la Moscova, unde se desf��ura Congresul al XXII-lea al

PCUS (17 - 31 octombrie 1961) �i unde avea loc a doua destalinizare. Erau

reluate dezv�luirile crimelor lui Stalin, culminate cu scoaterea, la 31 octombrie

1961, a r�m��i�elor lui Stalin din Mausoleul din Pia�a Ro�ie. Dar, în timp ce la

Moscova se accentua politica de destalinizare, la Bucure�ti era o mimare a

acestei ac�iuni, vinova�i de „deviere” de la linia leninist� a partidului fiind

g�si�i tocmai cei doi membrii ai CC care cereau ...destalinizarea autohton� .

Sanc� ionarea i legali�t i lor

Plenara CC al PMR din 9 - 13 iunie 1958 a dat � i “verdictul” în cazul

“devia � ioni� t i lor” � i „frac � ioni� t i lor”, hot�rând aplicarea urm� toarelor

m�suri :

- Constantin Doncea - excluderea din partid � i trimiterea la munca de

jos ;

- Ion Co�oveanu, Ovidiu �andru, Grigore R�ceanu, Eugen Genad,

Heinrich

Genad, Ion Dranc� , Constantin Moflic, Vasile Vasi , Ernest Mathe -

excludere din partid ; - �tefan Pavel - excludere din Comitetul Regional Bucure� t i al PMR ; - Vasile Bîgu - vot de blam cu avertisment ;

-Ileana R�ceanu � i Vasile Cristache - excludere din rîndul membrilor

suplean � i ai CC al PMR ;

- Emil Popa - vot de blam ;

- Ofelia Manole, �tefan Voicu - mustrare . 1 )

Se hot�ra ca ceilal � i “frac � ioni� t i” membri de part id, cu abateri mai

pu � in grave, s� f ie tra� i la r�spundere în organiza � i i le lor de baz� . Ace� t ia

erau: Marin Avramescu , Ion Turcu , Gheorghe F� l t iceanu , Victor Du�a ,

Marin B� l�nic� , Vasile Silea , Traian Hulubescu, Alexandru Tudor , Samoil

Gombo , Dumitru Miron.

______________________________________ 1) Alina Tudor, Dan C�t�nu�, Amurgul ilegali�tilor, , Plenara PMR din 9 - 13 iunie 1958, Ed. Vremea, Bucure�ti, 2000, pp. 239 - 242; B�lan, Ion, Dispute în interiorul P.C.R., iunie 1958, ArhiveleTotalitarismului, nr. 4(21)/1998, p. 105-110; ***Pentru înt�rirea continu� a partidului, pentru aplicarea consecvent� a normelor leniniste ale vie�ii de partid, Scînteia din 27 iunie 1958, pp.1 - 3; Stelian T�nase, Elite �i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948 - 1965, Humanitas, pp. 1998, pp. 166 - 169; În 1964 Grigore R�ceanu �i �tefan Pavel au f�cut memorii c�tre Biroul Politic al CC al PMR de reprimire în partid. Avându-se în vedere c� cei doi au continuat s� aduc� acuze grave la adresa partidului �i sus�inând c� vor „s� se pun� la dispozi�ia partidului” �i c� vina lor s-a datorat altor membri de partid Comisia Controlului de Partid a propus Biroului Politic al CC al PMR respingerea celor dou� memorii. Vezi cele dou� memorii �i referatul Comisiei Controlului de Partid în Gheorghe Buzatu,Mircea Chiri�oiu (editori), Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed. Paideia, 1998, vol. 2, pp. 75 - 84.

- 74 -

Cu aceasta, Gheorghiu-Dej î�i consolida pozi�ia în fruntea partidului,

aducându-i la ordine pe ilegali�tii care “murmurau” în front. Era clarificat�

pozi�ia sa de lider absolut, c�ruia începea s� i se contureze cultul

personalit��ii. ”L�ud�tori” avea destui, inclusiv din cei care pân� atunci

avuseser� ceva de spus împotriva sa. În realizarea acestui lucru î�i aduseser�

contribu�ia Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Leonte R�utu, Nicolae Ceau�escu,

� .a.

C O M B A T E R E A „ D E V I A � I O N I S M U L U I ” � I „ D E C A D E N T I S M U L U I ” Î N C U L T U R �

Un eveniment de mare importan�� propagandistic� �i îndoctrinare

comunist� l-a reprezentat Congresul al II-lea al Uniunii sindicatelor de

arti�ti, scriitori �i ziari�ti (U.S.A.S.Z.) desf��urat în zilele de 18 �i 19

octombrie 1947. A fost precedat de o asidu� propagand� privind rolul

scriitorului în noua societate �i al intelectualului în general. Realismul

socialist �i combaterea decadentismului în cultur� au constituit subiectele

dezb�tute în cronicile literare. A fost organizat� o expozi�ie de Carte sovietic�

de c�tre ARLUS, au ap�rut lozinci mobilizatoare precum cea din „Revista

literar�”: ”Scriitori, face�i din carte unelte de munc� �i arme de lupt�!”.

Cicerone Theodorescu �i Marin Dima protestau vehement împotriva

„agresorilor americani” într-un comentariu la o „Scrisoare deschis� a

scriitorilor sovietici c�tre scriitorii Statelor Unite”, mesaj publicat în

„România liber�” din 2 octombrie 1947. Plenara scriitorilor din 1951 lua în discu�ie în mod serios manifestarea proletcultismului în poezie, reg�sindu-l sub diferite forme de manifestare: schematism, retorism, fals� realitate sau realitate idilic� , superficialitate descriptiv� , lipsa unor teme de actualitate etc.” Concluziile plenarei au ar�tat

limpede c� proletcultismul este du�manul cel mai periculos care se pune de-a

curmezi�ul dezvolt�rii tineretului, �i deci c� la cucerirea m�iestriei artistice

trebuie s� existe �i un serios efort pentru însu�irea unui stil de munc� �i

înv���tur�.” Sub lupa dogmei marxiste este pus, în 1958 (sau repus, dup� „Adio, domnule Maiorescu”, de Georgeta Horodinc� în 1955) �i Titu Maiorescu. Sub un titlu de film de groaz� – „Fantoma lui Maiorescu” – Savin Bratu încearc� s� ne conving� de faptul c� estetica marxist� era tot ceea ce omenirea a visat din toate timpurile - � i trecute � i viitoare! Ca urmare, opera lui Maiorescu nici nu mai poate fi amintit� , ea p�c�tuind printr-o izolare total� fa�� de problemele sociale. 1 ) __________________________________________________ 1) Dan Berindei, Memorii sincere sau dreapta m�sur� în judecata trecutului, în Dosarele istoriei, nr. 12/1999, 1/2000 �i 2/2000. Despre perioada de strangulare ideologic� a culturii �i de sanc�ionare a „devia�ioni�tilor” benevoli sau involuntari. Unul dintre cei viza�i de Putere fiind �i autorul. Despre demascarea „deviatorilor” în �edin�ele UTM vezi �i Nicolae Corbeanu, Amintirile unui la�, Editura Albatros, Bucure�ti, 1998, pp. 143 - 152; Marin Ni�escu, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995, 144 - 145; despre menadrele politicii culturale în art� vezi Magda Cîrneci, Artele plastice în România, 1945 - 1989, Ed. Meridiane, Bucure�ti, 2000, pp. 42 - 56.

- 75 -

Anii 1957-1958 au fost cei în care critica marxist� s-a ocupat asidu de

modernism �i tradi�ionalism în literatur� , asimilate de aceasta cu

„decadentismul �i ira�ionalismul”. Vigilen�a ei era ve�nic treaz� , de unde �i

virulen�a cu care dogmaticii marxi�ti reac�ioneaz� numai la o simpl� aluzie la

„nume �i formule literare aflate sub embargou de mult� vreme”.

Anii 1959-1960 au adus noi discu�ii �i dezbateri asupra realismului

socialist în literatur� , în con�inutul c�rora îns� nu s-au produs schimb�ri de

substan�� . Acela�i limbaj searb�d, aceea�i s�r�cie de idei în promovarea

conceptului de realism socialist caracterizeaz� interven�iile ideologilor

marxi�ti. F�r� argumenta�ie, cu afirma�ii total gratuite dogmaticii regimului

creau numai impresia c� literatura �i cultura româneasc� în general erau

superioare oric�ror forme de exprimare cultural� la nivel mondial. În lupta pe

„frontul ideologic literar” s-a situat în primele rânduri „Gazeta literar�” prin

pana Georgetei Horodinc� , cunoscut� ca harnic� ap�r�toare a realismului

socialist: ”Ideea c� realismul socialist este metoda de crea�ie care asigur� , în

cadrul ei, dezvoltarea unui num�r cît mai mare de stiluri personale, a devenit

o idee unanim recunoscut� . . .”

M�suri drastice împotriva „devia�ioni�tilor �i nonconformi�tilor”

Regimul nu a acordat numai premii ci a dat �i sanc�iuni severe celor care nu mai în�elegeau s� urmeze linia trasat� de partid ori aduceau critici acesteia.

Astfel, în �edin�a Secretariatului CC al PMR din martie 1950 este hot�rât� excluderea din partid a unui „lot” de 16 scriitori: Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar, Popescu Victor Tulbure, Cicerone Teodorescu, Mihai �erban, Elena M�tase, Lucia Demetrius, Coca Farago, Petre Bellu, Maria Aderca(Sanda Movil�), Vladimir Cavarnali, Ioana Postelnicu, Ernest Verzea, Luisa �erban, Mihai Dragomirescu(Mihu Dragomir) �i Alexandru Kiri�escu. Cauza principal�: nu creaz� pe linia trasat� de partid. În �edin�a de excludere liderul de partid atr�gea aten�ia ca cei exclu�i s� fie urm�ri�i îndeaproape �i s� nu fie îndep�rta�i pentru a c�dea în bra�ele du�manului... 1 )

M�surile drastice s-au ab�tut �i asupra unor intelectuali care nu în�elegeau c� Occidentul este „decadent �i are o cultur� putred�”, a�a c� leg�turile cu ____________________________________ 1) Vezi procesul verbal în ANR, Ioan Scurtu studiu introductiv, Stenogramele �edin�elor Biroului Politic �i ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. III, 1950 - 1951, Bucure�ti, 2004, p. 186. Gheorghiu-Dej sus�ine ca cei 16 proasp�t exclu�i s� fie în aten�ia organelor de partid: „Trebuie stat de vorb� cu cei care au început s� scrie bine”, prin aceasta în�elegându-se conform comenzii ideologice. C�t�nu�, Dan, Intelectuali români în arhivele comunismului, Ed. Nemira, Bucure�ti, 2006, pp.183 - 184. Vezi �i Ioan Scurtu, T. Dumitrescu, 1950:cine merge la institutul francez s� fie arestat iar Zaharia Stancu s� fie exclus din partid, în Magazin istoric nr. 1/1998, pp. 43 - 45; Valeriu Rîpeanu, Ce roman, via�a lui Zaharia Stancu, în Magazin istoric nr. 9/1998, pp. 53 - 57. C�t�nu�, Dan, Intelectuali români în arhivele comunismului, Ed. Nemira, Bucure�ti, 2006, pp.185 - 186; Virgil Ierunca scrie în jurnalul s�u la 29 martie 1950: „N. I. Herescu ( fostul pre�edinte al Societ��ii Scriitorilor pîn� la venirea comuni�tilor) m� anun�� c� Mircea Vulc�nescu a murit în închisoare dup� ce îi c�zuser� din�ii din cauza umezelii celulei, a foamei �i a suferin�elor de tot felul.” (Virgil Ierunca, Trecut-au anii, Humanitas, 2000, p. 120), iar la 29 august 1950: „Aflu c� Marin Preda scrie romane propagandistice. Suf�r pentru mâr��via lui ��r�neasc�.” (p. 160); Vladimir Tism�neanu, Represiuni antiintelectuale, dup� 1956, în Arheologia terorii, Ed. All. 1998, pp. 97 - 102.

- 76 -

acesta trebuie rupte. În acest sens, în martie 1950, Direc�iunea General� a

Securit��ii Poporului lua în „lucru” pe studentul �erban Papacostea în cadrul

problemei frecvent�rii bibliotecilor str�ine . Acesta frecventa biblioteca

Lega�iei franceze de unde a împrumutat c�r�i de istorie �i literatur� . Propunerea

Securit��ii era de internare a studentului �erban Papacostea pe timp de 6 luni

într-un lag�r de munc�

M�surile represive ale organelor abilitate ale regimului totalitar aveau un

caracter foarte general �i cuprindeau nu numai pe „deviatori” dar �i pe cei care

f�ceau cel mai mic gest de opozi�ie sau de nesupunere fa�� de regim. Astfel, la

3 aprilie 1950 Direc�ia general� a Securit��ii Poporului a emis Ordinul 100

privind „înfiin�area unit��ilor de munc� �i categoriile de persoane care urmau

s� fie trimise în aceste unit��i .”

Ordinul emis avea o atât de larg� aplicare încât se confunda cu îns��i

politica de guvernare a regimului pentru anihilarea oric�rei opozi�ii �i

men�inerea societ��ii sub un control absolut.

În contextul epur�rilor „deviatorilor de dreapta” din vara anului 1952,

profesorul �i istoricul Dan Berindei era concediat ca „necorespunz�tor” de la

Institutul de Istorie al Academiei. În toamna anului 1952 era angajat ca

muncitor necalificat la Coperativa de Produc�ie Me�te�ug�reasc� „Mecanica

Nou�”. În acela�i timp so�ia sa, Ioana Berindei, era în deten�ie �i urma a fi

eliberat� . Nu s-a întâmplat a�a ci i s-a prelungit pedeapsa cu �apte luni.

În timpul evenimentelor anticomuniste din Ungaria din 1956 organele au

g�sit în studentul Paul Goma înc� un „devia�ionist” care punea regimul în

pericol. Arestat �i anchetat în noiembrie 1956 este judecat de Tribunalul

Militar Bucure�ti �i este condamnat, prin sentin�a din 20 martie 1957, „la doi

ani de închisoare corec�ional� pentru delictul de agita�ie public� .” La aceea�i

pedeaps� �i pentru acela�i delict era condamnat �i Popescu Florian Horia cu

care Paul Goma era coleg de studen�ie.

În aten�ia organelor de Securitate mai erau istoricul Alexandru Zub,

filosoful �i profesorul universitar Constantin Noica, filozoful �i scriitorul

Lucian Blaga, istoricul David Prodan, academicianul Tudor Vianu, scriitorul

Aurel R�u, scriitorul Ion Negoi�escu, filozoful Liviu Rusu, profesorul

universitar D.D.Ro�ca �i mul�i al�ii ce „deviau” de la politica oficial� . . .

O „deviere” întâmpl�toare �i cu urm�ri surprinz�toare este cea relatat� în

amintirile sale de c�tre Sorin Toma, fostul redactor-�ef la Scînteia. Acesta

povsete�te c� la Plenara CC a PMR din iunie 1958 s-a discutat �i ini�iativa lui

Mihail Roller de a înregistra m�rturiile participan�ilor la grevele din februarie

1933. Or, ceea ce povesteau participan�ii nu se potrivea deloc cu istoria

oficial� a partidului. Mai precis, locul lui Gheorghiu-Dej nu era de g�sit în

acele evenimente. Fapta lui Roller putea fi u�or calificat� ca „frac�ionism”.

„Devierea” sa era de o gravitate deosebit� �i a fost criticat� ca atare la

- 77 -

plenar� . Epilogul ni-l spune Sorin Toma: „Lui Roller îi era str�in� orice

inten�ie frac�ionsit� . De altfel, �i noi, ziari�tii, manifestaser�m interes pentru

ob�inerea unor m�turii < de la surs� > . Roller, care suferea de un dibet în faz�

înaintat� , a aflat cele spuse la plenar� �i a f�cut un edem cerebral. Dup� trei

zile, a murit. Nu a fost asasinat �i nu s-a sinucis. Ca prieten apropiat al

familiei am urm�rit îndeaproape mersul bolii.” 1 )

La 15 septembrie 1958 o comisie restrâns� a Uniunii Scriitorilor, condus�

de Mihai Beniuc �i Aurel Mihale, se întrune�te �i hot�r��te excluderea din

organiza�ie a 47 de scriitori: Simion Alterescu, Anavi Adam, Silvia

Andreescu, Nicolae Barbu, Constantin Beiu, Virgil Birou, Dinu Bondi, Lucia

Bor�, Valeria Bujes, Franz Johannes Bulhardt, Eugen Campus, Valeriu Cîmpeanu,

Teofil Costiug, Dimeny Istvan, Ovidiu Drimba, Eugenia Farca, Margareta Gall,

Dimitrie Goga, Dumitru Hîncu,�tefan Horia,Vasile Iosif,Alexandru Jar, Kiss

Laszlo,M. Korner, Harald Krasser, L. Moses, Ion Luca, Teodor M�nescu, Eugen

Naum, Iosif Pervain, Alexandru Popovici, Jakob Popper, Imre Robotos, Doina

S�l�jan, Israel Scharony, Georg Scherg, Silvia Scheiter, Roman Schoses, I�ic

Schwartz, George Sidorovici, Heinrich Simonis, Sipos Bela, Radu Theodoru,

Aurel Tita, Traian Uba, Iosif Ziman �i J. Wigwer.

Marea majoritate a acestora era reprezentat� de evrei �i p�r�siser� deja

România. Cei care sunt exclu�i nu mai beneficiaz� de privilegiile pe care le

aveau: dreptul la semn�tur� în publica�ii sau la apari�ie editorial� , posibilitatea

de a beneficia de fondul literar, de casele de crea�ie ale Uniunii, ca s� nu mai

vorbim de pierderile privind opera lor trecut�: trecute la fondul special, nu mai

sunt men�ionate ca bibliografie sau supuse studiilor de critic� literar� .

�edin�e de acuzare degradante sunt organizate, în 1959, împotriva unor

intelectuali care, culmea, fuseser� premia�i anterior de regim cu diferite distinc�ii.

Documentele de arhiv� - în spe�� Note informative ale Securit��ii - prezint�

asemenea înscen�ri de „demascare” a „deviatorilor”, în fapt sau pasivi, prin

atitudinea lor de refuz în a-�i exprima pozi�ia la comanda partidului.

Astfel, la 12 martie 1959 în sala Floreasca, unde avea loc conferin�a Uniunii

Asocia�iilor Studen�e�ti, sunt aspru critica�i, într-o �edin�� a acesteia, profesorii

________________________________________ 1)Dan C�t�nu� (coord.) Intelectuali români în arhivele comunismului, Ed. Nemira, 2006, pp. 274 - 278; Radu Clit, Frica de zi cu zi, în Adrian Neculau (coord.), Via�a cotidian� în comunism, Polirom, Ia�i, 2004, pp. 59 - 66;Despre intelectuali „nonconformi�ti” �i neintegra�i ideologiei regimului vezi Ioan Opri�, Cercuri culturale disidente, Univers Enciclopedic, Bucure�ti, 2001; Autorul face referire la grupul Noica - Pillat, format din 24 de persoane: Noica Constantin, Pillat Constantin, Mituc� Ion, L�z�rescu Sandu, Florian Gheorghe, Acterian Ar�avir, Vidra�cu Emanoil, Ranetti Constantin., Acterian Sadova Marieta, Paleologu Alexandru, Steinhardt Nicu, Strelisker Beatrice, Radian Nicolae, Vlad Aurelian, R�ileanu Constatantin, Iordache Nicolae, Enescu Teodor, Niculescu Remus, Al. George Sergiu, Teodoreanu Alexandru, Ionescu Anca, Mironescu Sanda Simina, Noica Iacob, R�dulescu Mihai. Aresta�i începând cu luna decembrie 1958, membrii grupului au fost ancheta�i luni de zile, în februarie 1960 rechizitoriul anchetatorului penal „de Securitate concluzionând c� ace�tia ac�ionau pentru „reanimarea �i reorganizarea mi�c�rii legionare”. Dosarul sau dosarele de anchet� - ce însumau 4 volume - cuprindeau nu numai declara�iile �i interogatoriile celor 24 de inculpa�i dar �i declarta�ii ale altor 60 de persoane cu care ace�tia fuseser� în contacte permanente sau ocazionale.

- 78 -

Mihai Berza, Dionisie Pippidi �i Ion Nestor pentru c� au refuzat s� semneze, la

comand�, un protest în ap�rarea comunistului grec Manolis Glezos. În Nota

informativ� întocmit� cu acest prilej se ar�ta printre altele: „�edin�a de la sala

Floreasca �i mai ales din ziua de 12 martie 1959, în care s-au prelucrat

documentele conferin�ei Uniunii Asocia�iilor Studen�e�ti, a produs o adânc�

impresie în rândul studen�ilor �i a cadrelor didactice de la Facultatea de

Istorie.(...) Profesorul Vârtosu, într-o discu�ie, s-a ar�tat indignat împotriva

„metodei de a discuta pe profesori în fa�a studen�ilor �i de a-i discredita". G�sea

c� �edin�a din 12 martie „a fost o lec�ie mult prea dur�”.

Într-o �edin�� de „demascare a elementelor corupte �i cu atitudine de

ploconire fa�� de Occident” din aprilie 1959, Alexandru Dr�ghici critic� aspru

un grup numeros de intelectuali format din: Mili�a Petra�cu, Emil Petra�cu,

Costin Jacques, Lucia Nasta, Marius Nasta, Dora Massini, Maxim Tudoran,

Laz�r Chiorpec.

Cenzura �i autocenzura – „libert��i” totalitare de crea�ie

Pe linie institu�ional� modelarea crea�iei literare �i, în general, a culturii,

pe calapodul marxist s-a f�cut prin crearea unui lan� de comitete, direc�ii �i

sec�ii de stat �i de partid, la nivel central �i local. În 1950 Ministerul Artelor

este desfiin�at, locul s�u pe linie cultural� (nu exista un minister al Culturii)

fiind luat de o serie de comitete: Comitetul pentru Art� , Comitetul pentru

Cinematografie, Comitetul pentru A�ez�mintele Culturale, Direc�ia General� a

Editurilor �i Tipografiilor, institu�ii care, în noiembrie 1953, sunt incluse în

noul minister format – al Culturii (ministru: Constan�a Cr�ciun).

În ianuarie 1957 Ministerul Culturii �i cel al Înv���mântului se unesc sub

titulatura de Ministerul Înv���mântului �i Culturii (primul s�u ministru: Miron

Constantinescu).

Controlului administrativ al culturii i se ad�uga, sau mai bine zis el se

ad�uga, la controlul de partid , ideologic , exercitat prin Sec�ia de Propagand� �i

Agita�ie a Comitetului Central al P.M.R. Aceasta devine temporar (ianuarie –

octombrie 1953) de sine st�t�toare ca Sec�ie de Literatur� �i Art� a

Comitetului Central al P.M.R, pentru ca în octombrie 1953 s� fie reintegrat�

Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al P.M.R. Din martie 1956 sec�ia de

cultur� este integrat� Direc�iei de Propagand� �i Cultur� a CC al P.M.R.

Sindicatele aveau �i ele sec�ii culturale �i de propagand� la nivel central

�i local. În 1953 este înfiin�at� o sec�ie cultural� pe lâng� Consiliul Central al

Sindicatelor care se ocupa de controlul �i organizarea activit��ii cenaclurilor

literare din uzine �i institu�ii.

În a doua jum�tate a anilor ’60 ritmul îndrum�rii literaturii de c�tre partid

nu mai este atât de zgomotoas� , în „Scînteia” nu mai apar articole, care s�

analizeze pe toate fe�ele �i s� canalizeze produc�iile literare. Minirevolu�ia

cultural� din 1971 are îns� darul de a reactualiza îndrumarea de c�tre partid a

literaturii din timpul proletcultismului. Totu�i, intensitatea nu mai este

- 79 -

aceea�i. Desfiin�area Cenzurii în 1977 este suplinit� de autocenzur� �i de

cenzura local� exercitat� de redac�iile publica�iilor �i editurilor. Dar mai ales

rolul acesteia este exercitat de reducerea drastic� a tirajelor publica�iilor, a

num�rului titlurilor ap�rute �i al num�rului de pagini pentru cele ap�rute

totu�i.

Triumful cultural cu care regimul î�i începea, în 1945, drumul distrug�tor

al societ��ii române�ti se topea într-un ridicol absolut �i într-un dezastru total

al ceea ce se numea „cultur� socialist�” din anii ’80.

- 80 -

������������������

�

� Ideologia a fost elementul definitoriu pentru regimul totalitar comunist.

Nominalizat �i ca ideocra�ie regimul comunist a a�ezat între el �i celelalte

tipuri de regim politic con�inutul dogmatic al politicii sale, f�cându-l de departe

ca fiind regimul perfect, idealul c�tre care tinde întreaga Lume.

Ideologia comunist� poate fi privit�, în contextul dat, printr-o întreit�

calitate:

- ca legitimare a accesului la putere a partidului comunist,

- ca factor de schimbare a Lumii �i de construire a uneia noi,

- ca mijloc de control al activit��ii �i vie�ii membrilor societ��ii.

Dintre toate formele de manifestare ale regimului, munca ideologic� a

fost cea mai activ�, regimul �inând steagul dogmei cât mai sus chiar �i în

momentele când a ajuns în faza muribund� a existen�ei sale.

De-a lungul exercit�rii acesteia se pot distinge mai multe perioade de

intensitate:

- o perioad� de maxim� intensitate - dogmatic� - între anii 1948 - 1955,

- o perioad� de diminuare a dogmatismului de sorginte sovietic� - între

anii 1956 - 1960,

- o perioad� de dogmatizare autohton� - 1961 - 1964 - continuat� �i

accentuat� pân� la paroxism în perioada a doua a regimului comunist - 1965 -

1989.

Practica idelogic� a fost cea mai intens� în primul deceniu datorit�

schimb�rilor masive pe care trebuia s� le produc�, mai ales în ceea ce prive�te

angajarea societ��ii la scopurile asumate �i proclamate de c�tre regim. Acum

este perioada în care aderarea la ideologia regimului este factorul de baz�

pentru membrii comunit��ii de a-�i asigura existen�a sau privilegiile. Propor�ia a

fost net favorabil� oportuni�tilor, valorile morale fiind socotite inutile în acele

momente. Cei care nu au f�cut gestul de înrolare la „deta�amentele de lupt� ale

regimului” au avut de suferit opresiunea acestuia la limite necunoscute de

istorie.

Presiunea ideologic� asupra factorului uman a fost deosebit de puternic�,

scopul final fiind schimbarea comportamentului acestuia, formarea de reflexe

care s� contravin� chiar realit��ii, dar care s� corespund� propagandei de partid.

A�a se face c�, de�i regimul urca greu drumul realiz�rilor în materie economic�,

agitatorul, propagandistul, membrul �i nemembrul de partid trebuiau s� afirme

cu convingere marile succese ob�inute într-o ramur� economic� sau alta...

Con�inutul în idei al dogmei marxist-leniniste nu angaja un efort mental

deosebit, scopul ei fiind tocmai s� ajung� la nivelul cel mai de jos al societ��ii

pentru a c�p�ta adeziunea celor afla�i la acel nivel. Câteva idei trebuiau s�-l

mobilizeze pe cet��ean �i s�-l �i pun� în ac�iune conform comenzii de partid:

- 81 -

- desfiin�area exploat�rii omului de c�tre om, desfiin�area propriet��ii private,

dreptul egal pentru to�i cei ce muncesc de a primi potrivit trebuin�elor lor,

dezvoltarea într-un ritm înalt a for�elor de produc�ie, superioritatea democra�iei

populare fa�� de democra�ia burghez� etc...

Pe de alt� parte, însu�irea dogmei comuniste a fost �i un test de fidelitate

a membrilor societ��ii fa�� de regim dar �i un mijloc de combatere a celor care

„deviau” de la litera ei.

Ini�ial, „devia�ionismul” a jucat rolul unui factor al luptei pentru putere,

într-o perioad� în care lucrurile nu erau clarificate în ceea ce prive�te comanda

de partid. Existen�a mai multor grupuri sau personalit��i care revendicau

paternitatea „ultimului cuvânt” a dat na�tere momentelor de condamnare a

„devia�ionismului” de dreapta sau de stânga din anii 1950. Pozi�ia de lider

absolut a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este recunoscut� abia dup� mai multe

„runde” de condamn�ri a „devia�ioni�tilor”, m�surile drastice luate f�când s�

reduc� la t�cere orice alte veleit��i de conducere. „Centralismul democratic”

atinge un nivel în care comanda de partid este executat� f�r� a mai fi contestat�.

Combaterea „devia�ionsimul”, oriunde acesta a ap�rut, s-a f�cut în modul

cel mai brutal cu putin��, în primii ani nivelul de combatere fiind demolator.

Autocritica „devia�ionistului” nu era de ajuns pentru „iertarea” sa ci constituia

înc� un motiv de condamnare �i exemplificare în documente �i în fa�a membrilor

de partid...

De remarcat, în acest sens, este faptul c� munca ideologic� a fost în

perioada stalinist� a lui Gheorghiu-Dej �i un mijloc de represiune a celor care

comentau, criticau �i chiar condamnau dogma regimului. Acest caracter este

specific primei jum�t��i a duratei regimului comunist, aspect pe care nu-l mai

întâlnim în perioada na�ional-comunist� a lui Nicolae Ceau�escu. În aceast�

perioada factorul ideologic a avut mai mult rol de control asupra societ��ii, de

angajare a acesteia la „m�re�ele” obiective ale regimului în domeniile economic,

social �i cultural. Nu mai vorbim de cel politic, în care „nou democra�ie” trebuia

s� dea prestan�� �i unicitate regimului comunist din România.

În sfâr�it, de remarcat la ideologia marxist-leninist� este ritmicitatea

principiilor, care este aceea�i în toate domeniile �i documentele. Acelea�i idei le

reg�se�ti în mod obligatoriu oriunde le cau�i. Însu�irea lor pare o bagatel� dar

pentru aceasta regimul a înfiin�at vestitele �coli de partid �i academii social-

politice. Zeci �i sute de mii de activi�ti de partid „munceau” pe brânci pentru a

r�spândi dogma comunist� despre o Lume care nu avea (�i nici nu avea cum), s�

vin� niciodat�... �

�

�

�

�

�

- 82 -

B I B L I O G R A F I E Arhive/Documente inedite Arhivele Na�ionale ale României, Direc�ia Arhivele Na�ionale Istorice Centrale, Fond CC al PCR, Sec�ia Propagand� �i Agita�ie:

- Dosar 2/1948 - cu Rapoarte ale Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie cu privire la activitatea din domeniul înv���mântului de partid, presei �i culturii - 43 file;

- Dosar 6/1948 - Proces verbal cu privire la �edin�ele Biroului Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie �i Biroului Sec�iei Centrale de Educa�ie Politic� - 54 file;

- Dosar 15/1948 - Planul de munc� al Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie - 15 file; - Dosar 20/1948 - Hot�rârea �edin�ei plenare a CC al PMR asupra stimul�rii activit��ii

�tiin�ifice, literare �i artistice (dec. 1948) - 2 file; - Dosar 22/1948 - Instruc�iuni pentru activitatea politic� �i cultural� la sate în perioada

muncilor agricole - 12 file; - Dosar 28/1948 - Stenograma �edin�ei Sec�iei de Agita�ie �i Propagand� referitoare la

activitatea ziarului Scânteia, modul în care sunt reflectate în pres� problemele economice �i financiare - 61 file;

- Dosar 3/1950 - Nomenclatura �i proiectele regulamentului de func�ionare ale Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR - 239 file;

- Dosar 27/1955 - �edin�� cu activul Sec�iei de Propagand� �i Agita�ie - 88 file; - Dosar 119/1955 - Consf�tuirea Sectorului �tiin�� �i Cultur� din cadrul Sec�iei de

Propagand� �i Agita�ie a CC al PMR cu compozitorii �i scriitorii - 72 file; - Dosar 33 /1962 - Concluzii de la �edin�a cu reprezentan�ii presei centrale, a radioului

�i televiziunii - 80 file; - Dosar 31/1964 - Adunarea oamenilor muncii care au dezb�tut Declara�ia CC al PMR

adoptat� la Plenara l�rgit� a CC al PMR din 15 - 22 aprilie 1964 - 178 file;

Fond CC al PCR - Cancelarie - Dosar 22/1947 - �edin�a Sec�iei de Educa�ie Politic� a Organiza�iei Capitalei cu

privire la munca propagandistic� - 6 file; - Dosar 122/1949 - Cuvântarea lui Vasile Luca privind sec�iile de propagand� - 30 file; - Dosar 135/1950 - Schema de organizare a Institutului de Istorie a Partidului;

Culegeri de documente Arhivele Na�ionale ale României,(Moraru Camelia, Laura Neagu, Moraru Constantin, Neagu Constantin, Dinc� Claudiu, Mocanu George) Stenogramele �edin�elor

BirouluiPolitic �i ale Secretariatului CC al PMR, vol. I(1948), vol.III, 1950-1951, Bucure�ti, 2002- 2004(Studiu introductiv- prof. Ioan Scurtu); Arimia,Vasile, Ardeleanu, Ion, Cebuc, Al., Istoria Partidului Na�ional-��r�nesc.

Documente. 1926-1947, Bucure�ti, Ed. Arc 2000, 1994; B�lan, Ion Regimul concentra�ionar din România (l945- 1964),Fund. Acad. Civic�, 2000; Boca, Ioana, 1956, un an de ruptur�, România între interna�ionalismul proletar �i

stalinismul antisovietic, Fund. Academia Civic�, 2001; Buzatu, Gh., Românii în arhivele Kremlinului, Univers enciclopedic, 1996; Buzatu, Gh.,Chiri�oiu, Mircea, Agresiunea comunismului în România, 2 vol., Ed.Paideia, 1998; C�t�nu�, Dan, Chiper, Ioan, Cazul �tefan Fori�. Lupta pentru putere în PCR. De la

Gheorghiu - Dej la Ceau�escu, Ed. Vremea, Bucure�ti, 1999;

- 83 -

Chiper, Ioan, Constantiniu, Florin, Pop, Adrian, Sovietizarea României, Percep�ii anglo-

americane, Bucure�ti, 1993; Chiri�oiu, Mircea, Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, FAC, 1997; CNSAS, Florica Dobre (coord.),Securitatea, Structuri - cadre,obiective �i metode, vol.1 (1948 - 1967), Editura Enciclopedic�, Bucure�ti, 2006; Dumitrescu, Vasile C., O istorie a exilului românesc, 1944 - Bucure�ti, 1997; Ierunca, Virgil, Fenomenul Pite�ti, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1991; Igna, Vasile, Subteranele memoriei, pagini din rezisten�a culturii, 1944- 1954, Buc. 2001; Iv�nescu, Cezar, Covaci, Stela, Timpul asasinilor, Libra, Bucure�ti, 1997; Lungu, Corneliu Mihai, Retegan, Mihai, 1956, Explozia, Percep�ii române, iugoslave �i

sovietice asupra evenimentelor din Polonia �i Ungaria Ed. Univers Enciclopedic,1996; Oprea, Marius, Banalitatea r�ului, O istorie a Securit��ii în documente, Ed. Polirom, 2002; Oprea, Marius, Securi�tii partidului, Serviciul de cadre al PCR, Polirom, 2002; Pelin, Mihai, Sioni�ti sub anchet�. A. L. Zissu. Declara�ii, confrunt�ri, interogatorii,

Bucure�ti, 1993; Prigoana, Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, Al.

Paleologu,Ed.Vremea, Bucure�ti, 1996; Principiul bumerangului, Documente ale procesului Lucre�iu P�tr��canu, Ed.Vremea, 1996,editor Silvia Colfescu; România. Din via�a politic�. Documente, 1950 , Arhivele Na�ionale ale României, 2002; Scurtu, Ioan (coord.), România , via�a politica în documente, 1945, Arhivele Statului, 1994; Scurtu, Ioan (coord.), România, via�a politic� în documente, 1946, Arhivele Statului, 1996; Scurtu, Ioan (coord.), România, via�a politic� în documente, 1947, Arhivele Statului, 1994; SRI - Cartea Alb� a Securit��ii - vol. I - IV (1994-1997); St�nescu,Mircea, Organismele politice române�ti(1948-1965), Documente privind

institu�iile �i practicile, Ed. Vremea, 2003; Tudor, Alina, C�t�nu�, Dan, Amurgul ilegali�tilor, Plenara PMR din 9 - 13 iunie 1958, Ed.Vremea, Bucure�ti, 2000; Legi, decrete, cuvânt�ri, bro�uri, culegeri de articole

Congresul PMR, 21 - 23 febr. 1948, Bucure�ti, Ed. PMR, 1948; Congresul al II-lea al PMR, Bucure�ti, ESPLP, 1956; Congresul al III-lea al PMR, Bucure�ti, Ed. Politic�, 1960; Consf�tuirea pe �ar� a ��ranilor �i lucr�torilor din sectorul socialist al agriculturii

Constan�a, 3-6 aprilie 1958, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1959; Declara�ia Consf�tuirii reprezentan�ilor partidelor comuniste �i muncitore�ti (de la Moscova, noiembrie 1960), Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960; Declara�ie cu privire la pozi�ia PMR în problemele mi�c�rii comuniste �i muncitore�ti

interna�ionale adoptat� de Plenara l�rgit� a CC al PMR din aprilie 1964,

Ed. Politic�, Bucure�ti, 1964 (Scînteia nr.6.239 din 26 aprilie 1964); Decretul nr. 232 pentru na�ionalizarea unor întreprinderi de c�i ferate particulare, Monitorul Oficial nr. 209/9 sept. 1948;

- 84 -

Decretul nr. 302 pentru na�ionalizarea institu�iilor sanitare particulare, Monitorul Oficial nr. 256/3 nov. 1948; Decretul nr. 303 pentru na�ionalizarea industriei cinematografice �i reglementarea comer�ului cu produse cinematografice, Monitorul Oficial nr. 256/3 noiembrie 1948. Decretul nr. 134 pentru na�ionalizarea unit��ilor sanitare (...), Bul.Oficial nr.15 bis/2 apr. 1949; Decretul nr. 418 pentru na�ionalizarea farmaciilor particulare, Bul. Of. nr.43/28 oct. 1953; Decretul nr. 92 pentru na�ionalizarea unor imobile, Bul. Oficial nr. 36/20 apr. 1950; Decretul cu privire la organizarea Comisiei de Stat a Planific�rii din RPR, Monitorul Oficial nr. 150/2 iulie 1948. Decretul nr. 225 pentru organizarea B�ncii de credit pentru investi�ii, Monitorul Oficial nr. 202/1 septembrie 1948; Decretul nr, 199 privind organizarea �i func�ionarea întreprinderilor �i organiza�iilor economice ale statului, Bul.Oficial nr. 29/14 mai 1949; Decretul nr. 126 pentru înfiin�area centralelor industriale, Mon. Of. nr. 155/12 iulie 1948; Documente privind politica agrar� a PMR, Bcure�ti,Ed. Politic�, 1965; Decretul nr. 319/1949 cu privire la înfiin�area de gospod�rii agricole colective, Bul.Oficial nr. 51/1 august 1949; Decretul nr. 728/31 dec. 1956 privind desfiin�area cotelor obligatorii la produse

agricole vegetale..., Bul. Oficial nr. 3/21 ianuarie 1957; Decretul Prezidiului MAN pentru lichidarea r�m��i�elor oric�ror forme de exploatare a

omului de c�tre om ... Bul. Oficial nr. .10/30 martie 1959; Directivele Congresului al llI-lea al PMR cu privire la planul de dezvoltare a economiei na�ionale pe anii 1960-1965... Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960; Directivele Congresului al IV-lea (VIII-lea) al PMR cu privire la planul de dezvoltare a economiei na�ionale pe anii 1960-1965; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Articole �i cuvînt�ri, Bucure�ti, EPMR, 1951; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Articole �i cuvînt�ri, Bucure�ti, ESPLP, 1955; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Articole �i cuvînt�ri, 1955 - 1959, Bucure�ti, Ed. Politic�, 1959; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Articole �i cuvînt�ri 1961-1962, Bucure�ti, Ed. Politic�, 1962; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Articole �i cuvînt�ri, 1959-1961; Gheorghiu - Dej Gheorghe, Raportul de activitate al CC al PMR la Congresul al II-lea

al partidului, ESPLP, Bucure�ti, 1955; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Directivele Congresului al ll-lea al PMR, ESPLP, Buc., 1955; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Expunere f�cut� la �edin�a plenar� a CC al PMR din 26-28

noiembrie 1958, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1958; Gheorghiu - Dej, Gheorghe, Raport prezentat la plenara l�rgit� a CC al PMR din 13-14

iulie 1959. Gheorghiu-Dej, Gheorghe,Expunere la Plenara CC al PMR din 3-5 decembrie 1959, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1959; Gheorghiu-Dej, Gheorghe,Raport la cel de-al IV-lea Congres al PMR, Ed. Politic�, Buc,1960; Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Expunere la Plenara CC al PMR (31 oct.-l noiembrie 1960),

Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960;

- 85 -

Gheorghiu-Dej, Gheorghe,Cuvîntarea rostit� la a 15-a sesiune a Adun�rii Generale a

ONU (27 sept. 1960) , Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960; Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Expunere cu privire la lucr�rile sesiunii Adun�rii generale a ONU- 2 noiembrie 1960, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1960; Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Raport prezentat la Plenara CC al PMR din 30 iunie -1 iulie

1961, Ed.Politic�, Bucure�ti, 1961; Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Expunere f�cut� la adunarea activului de partid din regiunea

Ia�i, - 22 sept.1961, Editura Politic�, Bucure�ti, 1961; Gheorghiu-Dej, Gheorghe,Cuvîntare rostit� la Conferin�a organiza�iei or��ene�ti de partid Bucure�ti (28 ianuarie 1962), Ed. Politic�, Bucure�ti, 1962; Hot�rîrea �edin�ei plenare a CC al PMR din 26 oct. 1950 asupra planului de electrificare a ��rii, Scînteia/28 oct. 1950; Hot�rîrea Consiliului de Mini�tri nr. 1.177/27 oct. 1950 privind planul de electrificare a ��rii �i de folosire a apelor din RPR, Bul.Of. nr. 103/15 noiembrie 1950; Hot�rîrea �edin�ei plenare a CC al PMR din 12-13 dec. 1950 asupra planului cincinal de dezvoltare a economiei na�ionale a RPR pe anii 1951-1955, Scânteia nr. 1.915/14 decembrie 1950; Hot�rîrea Plenarei l�rgite a CC al PMR din 19-20 august 1953 cu privire la sarcinile partidului în domeniul dezvolt�rii economice na�ionale....în Rezolu�ii

�i Hot�rîri ale CC al PMR 1951-1953,vol. II, Bucure�ti ESPLP, 1954; Hot�rîrea Plenarei CC al PMR din 13-14 iulie 1959, Ed. Politic�, Buc. l959; Legea nr. 363, privind proclamarea RPR, Monitorul Oficial nr. 300 bis/30 dec. 1947; Legea nr. 74 privind Constitu�ia RPR, Monitorul Oficial nr. 87 bis/13 aprilie 1948; Legea nr. 779 pentru na�ionalizarea întreprinderilor industriale miniere, bancare, de asigur�ri �i de transport, Monitorul Oficial nr. 133 bis/l 1 iunie 1948; Legea nr. 21 pentru planul de stat al RPR pe anul 1950, Bul. Oficial nr. 85/30 dec. 1949; Legea nr. 8/15 decembrie 1950 pentru planul cincinal de dezvoltare a economiei na�ionale a RPR în 1951-1955, Bul. Oficial nr. 117/16 decembrie 1950; PMR - conduc�torul poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului

(1948-1950), Ed. Politic�, Bucure�ti, f.a.; PMR - conduc�torul poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului

(1951-1955), Ed. Politic�, Bucure�ti, f.a.; Proiect - Directivele Congresului al III -lea al PMR....Ed. Politic�, Buc., 1960; Proiect de Directive ale Congresului al IV-lea al PMR cu privire la dezvoltarea economiei na�ionale....(adoptat la Plenara CC al PMR din 31 mai - 2 iunie 1965) Ed. Politic�, Bucure�ti, 1965; Rezolu�ia Plenarei CC al PMR din 27-29 dec. 1956, Bucure�ti, ESPLP 1957; Rezolu�ii �i Hot�rîri ale CC al PMR, 1948 - 1950, Bucure�ti, EPLP, 1952; Recens�mîntul agricol din RPR din 25 ianuarie 1948, Bucure�ti, 1948; R�utu Leonte, România factor activ al luptei antiimperialiste, Bucure�ti, Ed.Partidului Muncitoresc Român, 1947; R�utu, Leonte, Împotriva cosmopolitismului �i obiectivismului burghez în �tiin�ele

sociale, Bucure�ti, Ed. PMR, 1949; R�utu Leonte, Statul de democra�ie popular� �i func�iile sale, Bucure�ti, Editura PMR, 1952; R�utu Leonte, Marea for�� a previziunii staliniste. Cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la convorbirea tovar��ului Stalin cu prima delega�ie muncitoreasc� american�, Bucure�ti, Editura PMR, 1952;

- 86 -

Stoica, Chivu, Eroicele lupte ale muncitorilor ceferi�ti �i petroli�ti din 1933, ESPLP, 1953; Memorii Apostol, Gheorghe, Eu �i Gheorghiu-Dej, Edi�ie de cas�,�Bucure�ti, 1998; Baciu, Alexandru, Din amintirile unui secretar de redac�ie, Pagini de jurnal,1943-1978,

Cartea Româneasc�, Bucure�ti, 1997; Beniuc, Mihai, Sub patru dictaturi, Bucure�ti, 1999; Betea, Lavinia, Maurer �i lumea de ieri, Ed. Ioan Slavici, Arad, 1995; Betea, Lavinia, Alexandru Bîrl�deanu despre Dej, Ceau�escu �i Iliescu, Buc. 1997; Betea, Lavinia, Convorbiri neterminate, Corneliu M�nescu în dialog cu Lavinia Betea, Ed. Polirom, Ia�i, 2001; Boldur, Gheorghe-L��escu, Memorii, Universul dalbi, 2008; Buzil�, Boris, În prezen�a st�pânilor, Compania, 1999; Cioculescu, �erban Amintiri, Bucure�ti, Ed. Eminescu, 1975; Ciuceanu, Radu, Potcoava f�r� noroc, Ed. Meridiane, 1994; Constantinescu, Titel, Frica �i...alte spaime, Ed.Victor Frunz�, Bucure�ti, 1996; Crainic, Nichifor, Zile albe, zile negre, Memorii vol. I - III, Bucure�ti, Casa Editorial� Gândirea, 1991 – 1995; Crohm�lniceanu, Ovid S., Amintiri deghizate, Ed.Nemira, Bucure�ti, 1994; Furdui, Dumitru, Teatrul în comunism, LAR, 1999, Bucure�ti, vol. 1,2; Ghibu, Onisifor, Pagini de jurnal, Ed. Albatros, Bucure�ti, 1996; Giurescu, C.Constantin, Cinci ani �i dou� luni în penitenciarul Sighet, Albatros, 1993; Grigurcu, Gheorghe A doua via��, Ed. Albatros, Bucure�ti, 1997; Iordan, Iorgu, Memorii, vol.I - II, Bucure�ti, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 1993; Istrati, Panait, Spovedanie pentru învin�i. Dup� �aisprezece luni în URSS, Ed. Dacia, 1990; Niculescu - Mizil, Paul, O istorie tr�it�, Ed. Enciclopedic�,Bucure�ti, 2002; Petrovici, Ion, Prin meandrele trecutului, Ed. Cartea Româneasc�, Bucure�����1979; Pop, Valeriu, Amintiri politice, Vestala, Bucure�ti, 1999; Popa, Neculai, Coborârea din Iad.Amintiri din închisorile comuniste, Ed. Vremea, Bucure�ti, 1999; Popescu, Stelian, Amintiri, Ed. Albatros, Bucure�ti, 2000; R�dulescu - Motru, Constantin, Revizuiri �i ad�ugiri, Ed. Floarea darurilor, Buc.,1996; R�dulescu, Mihai, Memorialistica reeduc�rilor, Bucure�ti, 1998; S�n�tescu, Constantin, Jurnal, Bucure�ti, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1993; �tef�nescu, Mircea, Amintirile unui dramaturg, RAO, Bucure�ti, 1998; T�t�rescu, Gheorghe, M�rturii pentru istorie, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 1996; Tomaziu, George, Jurnalul unui figurant, Ed. Univers, Bucure�ti, 1995; �ugui, Pavel, Istoria �i Limba român� în vremea lui Gheorghiu-Dej, Bucure�ti, 1999; Pandrea, Petre, Memoriile mandarinului valah, Ed. Albatros, 2001; Toma, Sorin, Privind înapoi. Aminitirile unui fost ziarist comunist, Compania, 2004; Vultur, Smaranda, Istorie tr�it� - istorie povestit�, Deportarea în B�r�gan,

Amarcord,1997; Zamfirescu, Ion, Oameni pe care i-am cunoscut, Ed. Eminescu, Bucure�ti,1989; Zane, Gheorghe, Memorii (1939- 1974), Ed. Expert, Bucure�ti, 1997;

- 87 -

Articole pres� - *** Probleme actuale ale criticii literare , în Scînteia nr. 3.387/14 sept. 1955, p. 3.

- *** O condi�ie pentru înflorirea literaturii noastre, în Flac�ra nr. 10/martie 1950, p. 3.

- *** Pentru grabnica lichidare a gre�elilor noastre, în Via�a româneasc� nr. 2/februarie 1950,

p. 4.

- *** Arta pentru popor, în Scânteia nr. 915 din 6 09.1947, p. 1.

- *** Crea�i pentru popor, în Scânteia nr. 427/16 01.1946, p. 3.

- *** Ideologia clasei muncitoare, în Scânteia nr. 951 din 20 10.1947, p. 3.

- *** Noua ortografie, în Contemporanul nr. 197/iulie 1950, p. 2.

- *** Planificarea cultural�, în Timpul din 22 09.1944, Marian Popa, op. cit., p. 341.

- *** Geniul lui Balzac �i lipsa de subtilitate a d-lui Cezar Petrescu în Contemporanul nr.

98/13

August 1948, p. 6.

- *** Tratatul de istoria României, în Scânteia, nr. 2631/15 mai 1953, p. 2.

- *** Tudor Arghezi fla�netarul, în Fapta nr. 131/17 dec. 1944, p. 2.

- *** Discu�ii asupra lec�iilor-consulta�ii privind istoria Partidului Muncitoresc Romîn, în

Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lâng� CC al PMR, anul III, nr. 4, iulie-

august 1957, p. 143.

- Aioanei, Constantin,Troncot�, Cristian, Drama disloca�ilor, în Magazin istoric, nr. 6/1994,

p. 28 - 30

- Aioanei,C., Troncot�, Cristian, Arhipelagul ororii în Magazin istoric, serie nou�, martie

(pp. 22- 27), aprilie (pp. 10 - 13), mai (pp. 36 - 40) 1993.

- Aioanei,C., Troncot�, Cristian, Modelul reeduc�rii prin autoanaliz�. Aiud �i Gherla, 1960 -

1964, în Arhivele totalitarismului nr. 1 - 2/1994, pp. 60 - 73.

- Banu�, Maria , O art� a epocii noastre, în Scînteia, anul XXVI, nr. 3863/29 04. 1957, p. 3.

- Baranga, A. , Despre foloasele unei critici juste �i concrete, în Flac�ra nr.38/septem. 1950,

p. 8.

- Baranga, Aurel, Lucian Blaga �i tragicul metafizicei tracice, în România liber� nr.

192/1945, p. 3.

- B�leanu, Andrei, Sugestii pentru l�rgirea c�ut�rilor creatoare în teatru, în Scînteia, nr.

3701/7 sept. 1956, p. 3.

- Berza, M., Cercet�ri de istorie universal� în URSS, în Studii, revist� de istorie, nr. 5/1962,

pp. 13 – 24.

- Bîrl�deanu Victor �i Ignat, Nestor, La reluarea „Scrisorii pierdute”, în Scânteia nr. 1222,

Suplimentul de duminic� din 12 09.1948, p. 4.

- Blaga, Lucian, Probleme �i perspective literare, în Contemporanul nr. 18/29 aprilie 1960, p.

6.

- Blaga, Lucian, O certitudine, în Contemporanul nr. 25/17 iunie 1960, p. 4.

- Biberi, Ion, Ionel Teodoreanu – bilan� literar, în Contemporanul nr. 20 �i 21 din 7 �i 14

februarie 1947, pp. 4, 6

- Bratu, Savin, Fantoma lui Maiorescu. Fondul f�r� forme; Esteticianul dogmatic..., în

Gazeta literar� nr. 26- 30/ iunie – iulie 1958, pp. 5 – 7.

- Bugnariu, Tudor, Mo�tenirea cultural�, în Lupta de clas�, anul XXXV, nr. 1, ianuarie 1955,

p. 59.

- Brucan , Silviu, Arta realist�, în Scânteia anul XXII, nr. 2598/4 martie 1953, p. 3.

- C�pu�an Andrei, Sovietizarea istoriografiei române�ti. 1944 - 1960, în Lumea magazin , nr.

2/1998, pp. 52 - 55.

- C�linescu , George, Procesul, în Na�iunea nr. 486/ 6 11. 1947, p. 2.

- 88 -

- C�linescu, G., Eminescu �i contemporanii s�i, în Contemporanul nr. 25 din 21 06. 1963, p.5.

- C�linescu, George, Cîntecul bradului, în Contemporanul nr. 117/24 dec. 1948, p. 7.

- C�linescu , George, Am primit cartea de membru, Na�iunea din 2 09. 1948., p. 2.

- C�linescu , George, Mînc�m prea mult, în Na�iunea nr. 124 din 18 08. 1946, p. 3.

- C�linescu , George, Opera lui Caragiale, în Contemporanul din 1 02. 1952, p. 7.

- C�t�nu�, Dan, Divergen�ele româno – sovietice din CAER..., în Arhivele Totalitarismului

nr. 1 - 2/2005, pp. 74 – 78.

- Chi�inevschi, Iosif, Comorile culturii devin un bun al maselor populare, în Pentru pace

trainic�, pentru democra�ie popular� nr. 17/ aprilie 1952, p. 7.

- Constantiniu, Florin, Destalinizare autentic� sau lupta pentru putere, în Dosarele Istoriei

nr. 2/1996, pp. 16 – 19.

-Constantiniu, Florin, O faz� sumbr� a istoriografiei române�ti:perioada rollerist�(1947-

1958), în Magazin istoric nr. 10/2002, pp. 7 - 11.

- Crohm�lniceanu, Ovid S. Ocolirea luptei de clas� în romanul d-lui Cezar Petrescu în

Contemporanul, nr. 96/30 iulie 1948, p. 7.

- Dobo�, D�nu�, Epur�ri la Universitatea din Ia�i, 1949 - 1960, în Arhivele Totalitarismului

nr.1- 2, 1994, pp. 44 – 46.

- Dobre, Florica, Imre Nagy: de la Ambasada iugoslav� din Budapesta la Snagov,în Dosarele

istoriei, nr. 1/1996, pp. 36 - 40.

- Dr�goescu, Drago�, Caruselul crimelor �i liderii comuni�ti români, în Dosarele Istoriei,

2/96, pp. 29 – 30.

- Dragomir, Mihu , Raportul..., Tîn�rul scriitor nr.5/1956, p. 1.

- Dragomir, Mihu, C�tre cititori, în Tîn�rul scriitor nr. 12/1957, p. 1.

- Dumitriu , Petru, Contemporanii comuni�tilor, în Gazeta literar� nr.45/10 nov. 1955, p. 5.

- Dumitriu, Petru, Observa�ii despre demnitatea artei, în Gazeta literar� nr. 5/2 febr. 1956,

p. 4.

- Georgescu, Paul, Capodopera necunoscut� , în Gazeta literar� nr. 20/19 mai 1955, p. 2.

- Georgescu, Paul, Îndrumarea literaturii de c�tre Partid, în Gazeta literar� nr. 18/3 mai

1956,

- Horodinc�, Georgeta, Adio, domnule Maiorescu!, în Gazeta literar� nr. 49/ 8 decembrie

1955,pp. 2 – 3.

- Horodinc� , Georgeta, O diversitate de fenomene, în Gazeta literar� nr. 11/12 martie 1959, p.

3.

- Horodinc�, Georgeta, O singur� ideologie , în Gazeta literar� nr. 10/5 martie 1959, p. 4.

- Horodinc�, Georgeta, Stil �i tradi�ie, în Gazeta literar� nr. 15/9 aprilie 1959, p. 6.

- Iva�cu, George, Împotriva criticii apologetice, în Contemporanul nr. 39/2 oct. 1959, p. 3.

- Ignat, Nestor, Cazul Blaga, în Via�a româneasc�, ian. 1946, p. 3.

- Iosif, Petre, „Negura” �i negura , în Flac�ra nr. 8/27 febr.1949, pp. 4 – 5.

- Jar, Al., Scrisoare deschis� , în Gazeta literar� nr. 31 din 1 august 1957 , p. 3.

- M�girescu, Eugen , Moara dracilor în Memoria nr. 13/1998, p. 38.

- Mihail Cosma, Trustul culturii, în România liber� nr.891/13 iulie 1947, p. 4.

- Mihail Petroveanu, Ion Al.Br�tescu-Voine�ti. În lumea drept��ii �i Matei I. Caragiale, în

Contemporanul nr. 24 �i 26/ 7 �i 21 martie 1947, p. 3.

- Mih�ileanu, Ion , Poezia d-lui Al.Philippide �i dispre�ul fa�� de actualitate, în România

liber� nr. 1102/22 martie 1948, p. 3.

- Moraru , N., S� f�urim o cultur� �i o art� nou� – expresie a n�zuin�elor �i a ideologiei

clasei muncitoare, Expunere la Congresul Uniunii Sindicatelor de Arti�ti, Scriitori �i Ziari�ti,

în Scânteia nr. 958/26 oct. 1947, pp. 2 - 3.

- 89 -

- Munteanu, George, Desf��urarea , în Almanahul literar nr. 2/febr. 1953,Cluj, p. 3.

- Mura�ko, Galina, Represiunile politice în ��rile Europei de Est la sfâr�itul anilor ’40:

conducerea sovietic� �i nomenclatura na�ional� de partid �i de stat, în Analele Sighet nr. 6,

Funda�ia Academia Civic�, 1998, pp. 339 - 349.

- Nicolescu,G. C., Vasile Alecsandri �i ideile de la 1848, în Via�a româneasc� nr. 2 din iulie,

1948, p. 3.

- O.S., Ni�te l�muriri care mai mult încurc�, în Via�a româneasc� nr. 7/ iulie 1958, p. 7.

- Oprea, Al., Izbînda realismului în crea�ia lui Marin Preda, în Via�a româneasc� nr. 12/dec.

1953, p. 4.

- Oprea Marius, „Devierea de dreapta”, în Dosarele istoriei nr. 2/1996, pp. 48 - 53.

- Paraschivescu, M. R., Sensul unic al culturii, în „Scânteia”, 17 august 1946, p. 2.

- Paraschivescu, Miron R., Un impostor:Tudor Arghezi, în România liber� nr. 172/21

februarie , 1945, p. 3.

- P�tr��canu, Lucre�iu, Curente �i tendin�e în filozofia româneasc�, în Via�a româneasc� din

martie – aprilie 1945, pp. 3 – 4.

- Petroveanu, Mihail, Probleme actuale ale poeziei, în Gazeta literar� nr. 15 din 12 04 1956,

pp. 2

- Pokivai lova, Tat iana , PCR � i Moscova , în Magazin is tor ic nr . 11/1995 pp. 10-15 � i

Contacte româno-soviet ice în leg�tur� cu alegeri le , în Analele S ighet nr . 3 /1946, pp.

413 – 418.

- Popper, J., Drum f�r� pulbere, în Flac�ra nr. 21 - 22/24 - 31 mai 1951, p. 3.

- R�utu, Leonte, Împotriva cosmopolitismului �i obiectivismului burghez în �tiin�ele sociale,

în Lupta de clas� nr. 4/1949, pp. 52 – 83.

- Rogoz, A., Bratu, H., Examenul, în Contemporanul nr.195/iunie 1950, p. 5.

- Roller, Mihail, Noile sarcini ale istoricilor, în Studii, revist� de �tiin��, filosofie �i arte, nr.

1/1948, pp. 128 – 134.

- Roller ,Mihail , Realiz�ri � i sarcini noi pe t�râmul �t iin�elor istorice , în Studii , Revista

de � t i in ��- filosofie-arte , nr . 1/1949, pp. 88 –104

- Roller, Mihail, Pe drumul revolu�iei noastre culturale, în Lupta de clas�, nr 2/ 1948, p. 97 -

110.

- Scurtu, Ioan, PMR �i „criza iugoslav�”, (Partidul Comunist din Iugoslavia în mâinile unor

asasini �i spioni), în Dosarele Istoriei, nr. 3/1998, pp. 34 - 41.

- Silvestru, Valentin, Unele probleme ale artei actorului în lumina tezelor staliniste despre

lingvistic�, în Flac�ra nr. 25/ iunie1950, p. 2.

- Silvestru,Valentin, Studiul actualit��ilor politice, factor de baz� în reu�ita spectacolului

<Undeva într-o �ar�>, în Flac�ra nr. 1/ianuarie 1950, p. 9.

- Some�an, Maria, Iosifescu, Mircea, Legile din 1948 pentru reforma înv���mîntului, în

Analele Sighet nr. 6/1998, p. 439 - 444

- Some�an, Maria, Iosifescu, Mircea, Modificarea structurii universit��ii în anii consolid�rii

sistemului comunist, în Analele Sighet, nr. 6/1948, pp. 445 - 480.

- Suciu, Mircea , Panaite, Lauren�iu, Nomenclatura PCR în documente inedite, în Dosarele

Istoriei nr. 4, 1996, pp. 48 – 50.

- Suciu, Mircea, Chiri�escu, Mircea , Ana Pauker: repere pentru o biografie neretu�at�, în

Dosarele istoriei,nr 8(13), 1997, pp. 4 - 8.

- �andru, Vasile, Prima bre�� în monolitul comunist, în Dosarele Istoriei, nr. 3/1998, pp. 16 -

28.

- �erban, Constantin , Epurarea cadrelor didactice de la Facultatea de Istorie din

Bucure�ti,1945-1952, în Arhivele Totalitarismului nr. 4/1998, pp. 51 – 69.

- 90 -

- �tef�nescu, Costin, Cercul literar de întreprindere..., în Flac�ra nr. 1/ianuarie 1950, p. 2.

- Tertulian, N. Caracterul reac�ionar al autonomiei esteticului, Via�a romîneasc� nr. 2/febr. 1956, p.

3.

- Tertulian, N., Spirit apologetic sau spirit �tiin�ific în critica literar�?, în Via�a romîneasc�

nr. 10/octombrie 1959, p. 4

- Toma , Sorin , Poezia putrefac�iei sau putrefac�ia poeziei. R�sfoind volumele lui T.

Arghezi, în Scânteia nr. 1013 – 1016/ 4 - 10 ianuarie 1948, pp. 3 - 4.

- Troncot�, Cristian, Colonia de munc�, în Arhivele Totalitarismului nr. 1/1993, p. 174.

- Troncot�, Cristian, Ghi�� ordon�, Pantiu�a execut�, în Dosarele istoriei, nr. 3(8)/1997, pp.

32 - 35.

- Tudor, Alina, Lupta pentru putere în PMR. Cazul Miron Constantinescu – Iosif

Chi�inevschi, în Analele Sighet, nr. 8, Funda�ia Academia Civic�, Bucure�ti, 2000, pp. 84 - 86.

- Vinea, Ion, Pe marginea unui raport, în Gazeta literar� nr. 4/21 ianuarie 1960, p. 5.

- Vitner, Ion, Confuzia valorilor în critica noastr� literar�. Opera de critic� �i istorie

literar� a d-lui prof. G. C�linescu, în Contemporanul nr. 81/16 apr. 1948, p. 3.

- Vitner, Ion, Opera de critic� �i istorie literar� a d-lui prof. G.C�linescu,V-VI. Activitatea

în perioada urm�toare r�zboiului, I - II, în Contemporanul nr. 86, 88/21 mai �i 4 iunie, pp. 4

– 6.

- Vitner, Ion, Un sprijin important în evolu�ia noastr� ..., în Contemporanul nr. 118/7

ianuarie ,1949, pp. 3 – 4.

- Vitner, Ion, În c�utarea adev�ratului Caragiale, în Contemporanul nr. 121 �i 122�din 28. 01. �i 4.

02. 1949, pp. 4 - 5.

- Zub , Al. , Istoriografia român� � i „spiritul Genevei” , în Analele Sighet nr. 9 , Funda � ia

Academia Civic� , 2001, pp. 32 - 43.

Colec�ii publica�ii Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lâng� CC al PMR (1955 - 1966)... Analele Sighet:

Anul 1946 - Începutul sfâr�itului; Anul 1948 - Institu�ionalizarea comunismului; Anii 1949 - 1953 Mecanismele terorii; Anii 1954 - 1960, Fluxurile �i refluxurile

stalinismului; Anii 1961 - 1972, ��rile Europei de est, între speran�ele reformei �i realitatea

stagn�rii;

Arhivele Totalitarismului - 1993 - 1998 - 2004...; Contemporanul 1946 - 1964... (organ al Cons. Culturii �i Educa�iei Socialiste)...; Dreptatea nou� 1945- 1948; Dosarele Istoriei, Historia - anii 1996 - 2005...; Flac�ra 1948 - 1951 (USASZ);1952 - 1965 (FDUS)...; Gazeta literar� 1954- 1965...; Lupta de clas�, seria a V -a 1948 - 1965...; Magazin istoric - anii 1990 - 2005...; Memoria – revist� - anii 1990 - 2004...; Na�iunea 1946 - 1948 (G. C�linescu); Romînia liber� 1944 - 1964... Scînteia 1944 - 1964... Studii, revist� de �tiin��, filosofie �i arte (1948 - 1954)...

- 91 -

Studii, revist� de istorie (1955 - 1973)... Studii �i articole de istorie (SSIR, 1956 - 1975)... Studii/Lucr�ri de specialitate Adumitr�cesei, I.D., Niculescu, I.D., E.,Niculescu,N.G., Economie politic�, Teorie �i

politic� economic� pentru România, Polirom, Ia�i, 1998; Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, 1994; Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Mamina, Ion, Scurtu, Ioan, Partidele politice din

România (1862-1994). Enciclopedie, Bucure�ti, Ed. Mediaprint, 1995; Andreescu, Mihail M. Adev�rata Securitate din România, Ed.Curtea Veche, Bucure�ti, 1999; Antohe, Ion, R�stigniri în România dup� lalta, Albatros, Bucure�ti, 1995; Aron, Raymond, Istoria �i dialectica violen�ei, Ed. Babel, Bucure�ti, 1995; Baciu, Nicolae, Agonia României, 1944 - 1948, Cluj Napoca, 1990; Besancon,Alain, Anatomia unui spectru, Ed. Humanitas,Bucure�ti, 1992; Bîlbîie, Radu, Istoria unui experiment e�uat. Formarea institu�ionalizat� a tinerilor

scriitori, Societatea Scriitorilor Militari, Bucure�ti, 2004; Boia, Lucian, Miturile comunismului românesc, Bucure�ti, 1995; Boia, Lucian, Istorie �i Mit în con�tiin�a româneasc�, Humanitas, 1997; Boia, Lucian, Jocul cu trecutul, Humanitas, 1998; Bozga, Vasile, Vasile, Radu, Puia, Ilie Istoria economiei na�ionale, Bucure�ti, 1996; Bukovski, Vladimir, Judecat� la Moscova, Ed. Albatros / Dalsi, 1998; Caravia, Paul, Virgil Constantinescu, Flori St�nescu, Biserica întemni�at�, România

1944- 1989, INST, 1998; Caravia, Paul (coord), Gândirea interzis�, Ed. Enciclopedic�, Bucure�ti, 2000; Cernat, Paul, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, Explor�ri în

comunismul românesc, vol. 1,2, Polirom, 2004, 2005. Ciobanu, Gheorghe, Rela�iile interna�ionale ale României între anii 1948 – 1964, Ed. Junimea, Ia�i, 2006; Cioroianu, Adrian, Pe umerii lui Marx, Curtea Veche, Bucure�ti, 2005; Cri�an, Gheorghe, Piramida puterii (Dic�ionar), Pro Historia, Bucure�ti, 2001; Cristea, Mihaela, Experien�a ini�iatic� a exilului, Roza Vâturilor, Bucure�ti, 1994; Conquest, Robert, Marea Teroare, O reevaluare, Humanitas, Bucure�ti, 1998; Constantiniu,Florin, De la r�zboiul fierbinte la r�zboiul rece, Ed. Corint, Bucure�ti, 1998; Costea, Ionu�, Kiraly,Istvan, Radoslav, Doru, Fond secret, fond S. "special", Ed. Dacia,1995; Dam�a, Teodor, Biserica greco-catolic� din România în perspectiv� istoric�, Ed. de Vest, Timi�oara, 1994; Deletant, Dennis România sub regimul comunist, Fund. Academia civic�, Buc., 1997; Deletant, Dennis Teroarea comunist� în România, Gheorghiu-Dej �i statul poli�ienesc

1948 – 1965, Polirom, Ia�i, 2001; Denize, Eugen, Mâ��, Cezar, România comunist�. Statul �i propaganda, 1948-1953, Ed.Cetatea de Scaun, Bucure�ti, 2005; Denize, Eugen, Istoria Societ��ii Române de Radiodifuziune, SRR ,Buc. 1999-2002, 3 vol.; Duplan, Christian, Giret, Vincent Via�a în ro�u, Pionierii, vol. 1,2, Nemira, 1997; Fontaine, Andre Istoria R�zboiului Rece, vol. 1- 4, Bucure�ti 1992 - 1994;

- 92 -

Frunz�, Victor, Istoria stalinismului în România, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1990. Furet, Francois Trecutul unei iluzii, Humanitas, 1996; Gabanyi, Anneli Ute, Literatura �i politica în România dup� 1945, Bucure�ti, 2001; Garton Ash, Timothy, Foloasele prigoanei. Lanterna magic�, Ed. Fund. Cult. Române, 1997; Garton Ash, Timothy, Dosarul meu de Securitate, Humanitas, 1999; George, Alexandru În istorie, în politic�, în literatur�, Ed. Albatros, Bucure�ti, 1997; Georgescu, Adriana, La început a fost sfâr�itul;dictatura ro�ie la Bucure�ti, Humanitas, 1992; Giurescu, Dinu C. Guvernarea Nicolae R�descu, Bucure�ti, Ed. ALL, 1996; Grossu, Sergiu, Sp�larea creierului, Complotul psihopolitic al comunismului, Ed. Duh �i Adev�r, 1997; Ignat, Nestor, Cu privire la valorificarea mo�tenirii culturale, ESPLA, Bucure�ti, 1954; Ionescu, Ghi��, Comunismul în România, Litera, Bucure�ti, 1994; Ioni�oiu, Cicerone, Cartea de aur a rezisten�ei române�ti împotriva comunismului, vol. 1,2,3, Microhart SRL �i Hrisovul SA, 1996-1998; Jela, Doina Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, 2001; Koch, Stephen, Sfâr�itul inocen�ei, Albatros, Bucure�ti, 1997; Launay, Jacques de, Istoria secret� a Cominternului, Ed. Venus, Bucure�ti, 1993; L��escu, Gheorghe Boldur, Genocidul comunist în România, 3 vol., Ed. Albatros, Buc. 1992 – 1994; Levy, Henri Bernard, Barbaria cu chip uman, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1992; Maria Mure�an, Maria, Evolu�ii economice 1945 - 1990, Ed. Economic�, 1995; Maria Mure�an, Maria, Mure�an, Dumitru Istoria economiei, Ed. Economic�, 1998. Marinescu, Aurel Sergiu, O contribu�ie la istoria exilului românesc, vol. 1,2, Buc., 2002; Markham, Reuben H., România sub jugul sovietic, Funda�ia Academia Civic�, Bucure�ti,1996; Milosz, Czeslav Gândirea captiv�, Humanitas, 1999; Muller Florin, Politic� �i istoriografie în România 1948 - 1964, Ed. NereaMia Napocae,Cluj-Npoca, 2003 Mure�an, Valentin, Apusul unei filosofi, Ed. Noua Alternativ�, Bucure�ti, 1995; Neagoe, Stelian, Istoria guvernelor României 1859 - 1995, Machiavelli, 1995; Neagoe, Stelian, Istoria politic� a României, 1944-1947, Ed. Noua Alternativ�, 1996; Nedelea, Marin, Istoria României în date, Ed. Niculescu, Bucure�ti,1997; Ni�escu, Marin, Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Humanitas, 1995; Oni�oru, Gheorghe, Alian�e �i confrunt�ri între partidele politice din România (1944-

1947); FAC, 1996; Oni�oru, Gheorghe, România în anii 1944 - 1948, FAC, Bucure�ti, 1998; Opri�, Ioan, Cercuri culturale disidente, Univers Enciclopedic, Bucure�ti, 2001; O�ca, A., Popa,Vasile, România, o fereastr� în Cortina de Fier, Declara�ia de

independen�� din aprilie 1964, Ed. Vrantop, 1997; Petcu, Marian,Puterea �i cultura, Polirom, Ia�i, 1999; Pipes, Richard, Scurt� istorie a revolu�iei ruse, Humanitas, 1998; Popa,Marian, Istoria literaturii române, de azi pe mâine, Funda�ia Luceaf�rul, Bucure�ti, 2001, 2 vol.; Popescu, Alexandru, România �i cele trei r�zboaie mondiale în arhive diplomatice

germane �i austriece, Institutul European, Bucure�ti, 2002;

- 93 -

Puia, Ilie, Istoria economiei, Bucure�ti, ASE, 1993; R�duic�, Grigore, Crime în lupta pentru putere, Ed. Evenimentul românesc, 1999; R�dulescu Zoner, �erban, Daniela Bu�e, Beatrice Marinescu, Instaurarea

totalitarismului comunist în România, Cronologie, Ed. Cavallioti, 1995; Retegan, Mihai, 1968, din prim�var� pân�-n toamn�, RAO,1998; Rotschild, Joseph Istoria politic� a Europei centrale �i de est dup� al doilea r�zboi

mondial, Ed. Antet, 1997; Sarin, Oleg; Dvoretski, Lev, Agresiunile Uniuinii Sovietice împotriva lumii, 1919-1989,

Ed. Antet, Bucure�ti, 1997; Sava, Valerian, Istoria critic� a filmului românesc contemporan, Ed. Meridiane, Buc. 1999; Scurtu, Ioan (coord.), România, retragerea trupelor sovietice, 1958, Ed. Did. �i Ped., 1996; Scurtu, Ioan, Buzatu, Gheorghe, Istoria românilor în secolul XX, Ed.Paideia, 1999; Selejan, Ana, Tr�darea intelectualilor, Ed. Transpres, 1992; Selejan, Ana, Reeducare �i prigoan�, Ed. Thausib, 1993, 2 vol; Selejan, Ana Literatura în totalitarism, 1949-1951, Ed. Thausib, Sibiu, 1994; Selejan, Ana, Literatura în totalitarism, 1952 - 1953, Ed. Thausib, Sibiu, 1995; Selejan, Ana, Literatura în totalitarism, 1954, Ed. Thausib, Sibiu, 1996; Selejan, Ana, Literatura în totalitarism, 1955 - 1956, Ed. Cartea Româneasc�, 1998; Selejan, Ana, Literatura în totalitarism, 1957- 1958, Ed. Cartea Româneasc�, 1999; Selejan, Ana, Literatura în totalitarism, 1959-1960, Ed. Cartea Româneasc�, 2000; Sonea, Gavril, Na�ionalizarea principalelor mijloace de produc�ie din România, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1968; Soulet, Jean Francois Istoria comparat� a statelor comuniste, din 1945 pân� în zilele

noastre, Ed. Polirom, Ia�i, 1998; St�nescu, Marin C., Cominterul, filiera comunist� balcanic� �i România, Bucure�ti, Ed. Silex, 1994; St�nescu, Marin C., Lenin �i Tro�ki versus Ludendorff �i Hoffmann, Ed. Enciclopedic�, 1999; Sut�, Nicolae, Mure�an, Maria, Istoria comer�ului exterior românesc �i a politicii

comerciale române�ti, Ed. Economic�, Bucure�ti, 1998. Sut�, Nicolae, Sut�-Selejan, Sultana, Istoria comer�ului exterior românesc, Ed. Eficient, Bucure�ti, 1996. �erban Milcoveanu, �erban, Partidul Comunist �i Mi�carea legionar� în epoca fierbinte,

iulie 1945 - iulie 1948, Bucure�ti, 1996; T�nase, Stelian, Elite �i societate, Guvernarea Gheorghiu-Dej 1948 - 1965, Ed. Humanitas, 1998; T�nase, Stelian, Miracolul revolu�iei, Ed. Humanitas, 1999; Teodor, Pompiliu, Istorici români �i probleme istorice, Oradea, 1993; Teodor, Pompiliu, Incursiuni în istoriografia român� a sec. XX, Oradea, 1995; Tism�neanu, Vladimir, Irepetabilul trecut, Ed. Albatros, 1994; Tism�neanu, Vladimir, Noaptea totalitar�, Athena, 1995; Tism�neanu, Vladimir, Mizeria utopiei, Ia�i, 1997; Tism�neanu, Vladimir, Arheologia terorii,Ed.Allpha, Bucure�ti, 1998; Tism�neanu, Vladimir, Reinventarea politicului, Polirom, Ia�i, 1997; Troncot�, Cristian, Istoria Securit��ii regimului comunist din România, 1948 – 1964, vol. 1,INST, Bucure�ti, 2003

- 94 -

Ungheanu, Mihai, Holocaustul culturii române, 1944-1989, Ed. DBH, 1999 Urwin, Derek, Dic�ionar - Istorie �i politic� european�, 1945 - 1995, Institutul european, 2000; Vaksberg, Arkadi Hotel Lux, Ed. Humanitas, 1998; Verdery, Katherine, Compromis �i rezisten��, Ed. Humanitras, 1994; Vlad,Georgescu, Politic� �i Istorie. Cazul comuni�tilor români,1944-1977, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1991; Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Ed. Nemira, Bucure�ti, 1996;

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

- 95 -

C U P R I N S Introducere........................................................................................1 - 12

Importan�a temei.............................................1 - 4

Terminologie..................................................4 - 9

Istoriografie...................................................9 - 12 Capitolul I: Ideologia oficial� a regimului totalitar..........................13 - 47 A. Ideologia oficial� în lag�rul comunist.........................13 - 17

B. Ideologie oficial� a regimului totalitar în România......17 - 22 Ideologia �i practica regimului totalitar.......................22 - 31 C. Ideologia totalitar� �i cultura în regimul „democrat - totalitar”..32 - 37 Ideologia totalitar� �i �tiin�a istoric�...............................38 - 45 Propaganda regimului comunist ......................................45 - 47

Capitolul II: „Devia�ionismul” de la ideologia totalitar�....................48 - 62 A. „Devia�ionismul” �i procesele spectacol în ��rile de „democra�ie - popular�”............50 - 52 B. „Devia�ionismul” în România....................................52 - 58 „Devia�ionismul„ în literatur�.........................................58 - 62

Capitolul III Combaterea „devia�ionismului” de orice fel....................62 - 79 Institu�ii, sarcini, m�suri de combatere.............................62 - 69 Lichidarea „devia�ioni�tilor”............................................69 - 70 Sanc�ionarea �i izolarea „devia�ioni�tilor”........................70 - 74 Combaterea „devia�ionismului” în cultur�.........................74 - 79 CONCLUZII............................................................................80 - 81 BIBLIOGRAFIE......................................................................82 - 94 CUPRINS....................................................................................95