16 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 330 miercuri 1.02.2012I

“nevasta disperat[“cu o c[snicie fericit[

pag. 8 - 9

Felicity

Huffman

Pe podiumurile mari demod[, faimoase modele auprezentat colec\ia prim[var[-var[, care este c]t se poate decolorat[. Designeriinterna\ionali precum MarcJacobs sau Sophie Theallet,sunt printre primii care ;i-auprezentat colec\iile formatedin cardigane, rochii ;i fuste.Obligatoriu \inutele din se-zonul acesta sunt compusedin trei culori \ip[toare.

Succesul crea\iilor este marcat;i de furtul unei colec\ii a celebruluicreator Marc Jacobs. ~n drum spreLondra, 46 de \inute au fost furatedin trenul care le transporta din Pa-ris.

Hanoracele, din nou`n trend

Zilele ploioase de prim[var[ nusunt nici ele uitate. Tommy Hilfiger,unul dintre creatorii de top, a in-trodus din nou `n acest sezon ha-noracele. Regula culorilor tari nuse aplic[ ;i la acest stil, astfel el a fo-losit tonuri pastelate. Orice femeiese poate sim\i chic ̀ ntr-un hanoracTommy Hilfiger, chiar ;i c]nd vre-mea de afar[ este mohor]t[.

ImprimeurileImprimeurile intr[ din nou cu

putere ;i `n acest sezon. Frecven\alor pe podiumurile de mod[ ̀ l atra-ge pe designer s[ le abordeze totmai des. Print-uri grafice, abstractesau florale promit s[ domine pre-zent[rile de mod[ `n sezonulprim[var[-var[.

Revenirea nea;teptat[ a animalprint-ului a fost marcat[ de colec\ii-le lui Michael Kors, care a `nc]ntatpodiumurile de mod[ cu fel de felde \inute. Un sacou imprimat poatead[uga look-ului un aer tineresc ;isexy, ;i este numai bine-venit pen-tru serile `nc[ r[coroase deprim[var[.

Albul este la mod[Albul pur este o idee pentru

moda primei p[r\i a anului 2012.~n combina\ie cu o pereche de pan-tofi negri cu toc, nu ai cum s[ trecineobservat[. Pantalonii de culoarealb[ sunt cu des[v]r;ire un acceso-riu care nu poate lipsi din garderob[.Pantalonii pot fi purta\i `n cadrulunei \inute casual c]t ;i `n compo-nen\a unei \inute elegante. Perfec\ipentru zilele calde, ei pot fi combi-na\i cu piese ̀ n culori tari sau negre,acord]nd \inutei o not[ delicat[.

TunsoareaAbordarea unui nou look `n

acest sezon este foarte important[.Tunsoarea este un “accesoriu” foar-te important `n completarea unuilook. Astfel, p[rul lung cere s[ fiepurtat ̀ n valuri sau bucle care ofer[un aspect natural ;i proasp[t. Bre-tonul poate fi purtat at]t la p[r lungc]t ;i la p[r scurt iar optarea pentruculori care mai de care `ndr[zne\eeste aprobat[ anul acesta. Coafuraelegant[ va fi mereu modern[, de-

oarece ne permite s[ avem un lookelegant ;i sofisticat `n acela;i timp.Stilurile recomandate de stili;ti sunt`mpletiturile, buclele ;i cocurile am-plasate `n diverse zone ale capului.

P[rul scurt se poart[ tot maimult, el oferind o gam[ larg[ de ca-racteristici pozitive. Reflectareapersonalit[\ii este cel mai mult deapreciat la acest look. Tr[s[turilesunt scoase ;i ele `n eviden\[ prinfeminitatea umerilor ;i a fe\ei. Deasemenea, pot fi abordate mai mul-te stiluri diferite care pot fi schim-

bate `n fiecare zi. Una dintre tun-sorile predominante ̀ n acest an estecea bob.

ManichiuraMajoritatea femeilor opteaz[

pentru un ro;u clasic. Pentru sezo-nul rece se cere utilizarea culorilor`nchise precum ro;u `nchis, maro`nchis sau chiar albastru `nchis.Aceste culori ofer[ un look carearat[ bine pe unghiile scurte.

Flavia C[l[ianu

Tendin\ele care domin[ podiumurilede mod[ `n sezonul prim[var[-var[

2 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i produsele naturale Hypericum

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Plantele medicinale ;i fructelede p[dure folosite ca materie prim[pentru toate produsele 100% natu-rale, din Magazinul Elixir din SatuMare, sunt recoltate din zone eco-logice nepoluate, curate, `ntruc]tproduc[torii garanteaz[ eficien\amaxim[ ;i puritatea produsului. Ga-ma produselor de elit[ a “Magazi-nului Elixir” este MATRIXAN, carecuprinde suplimente alimentare subform[ de capsule, de o ̀ nalt[ calitate,ob\inute dup[ o tehnologie perfor-mant[.

Vin medicinal de coac[ze negre

Coac[zele negre se num[r[printre fructele cele mai bogate `nvitamina C (60-192 mg la 100 gfructe). ~n plus ele men\in vitaminaC `n stare stabil[ (datorit[ antocia-nilor) ;i `n form[ activ[ biologic.Coac[zele mai con\in vitamine A,B, P, PP ;i minerale - potasiu, calciu,fosfor, brom, fier, zinc ;i mai alesmangan ;i magneziu.

Fiind un tonic general ;i un vi-taminizant ele au ;i un puternicefect antioxidant, particip]nd la dis-trugerea radicalilor liberi, asigur]ndrezisten\a organismului la infec\ii;i ajut]nd la func\ionarea normal[a sistemului imunitar. ~n plus inter-

vin ̀ n formarea colagenului, ajut]ndla dezvoltarea sistemului osos ;i alligamentelor, particip[ la sintezahormonilor glandelor suprarenale,previn uzura celular[, `ncetinescprocesul de `mb[tr]nire ;i tonific[capilarele. ~mbun[t[\esc activitateacreierului, `n special `n ceea ce pri-ve;te memoria pe termen scurt,probleme de coordonare ;i echilibrusau probleme cognitive datorate`mb[tr]nirii.

Fiind bogate `n mangan,coac[zele negre re-gleaz[ activitatea hor-monal[, particip[ laformarea s]ngelui ;istimuleaz[ activitateasistemului nervos

central. Antocianii din coac[zelenegre sporesc acuitatea vizual[. Pro-duc]nd o diurez[ crescut[ ;i o eli-minare masiv[ de acid uric sunt re-comandate `n afec\iuni renale ;i `nspecial `n litiaze renale precum ;ipentru detoxifierea organismului.Coac[zele negre au ac\iune antiin-flamatoare, stimuleaz[ secre\ia su-cului gastric ;i reduc procesele deputrefac\ie.

Ajut[ `n surmenaj, deminerali-zare, oboseal[, astenie, stres, ane-

mie, cre;terea acuit[\ii vizuale, in-suficien\[ cardiac[ ;i respiratorie,inflama\ii digestive ;i urinare (gas-trite, ulcer gastro duodenal,afec\iuni hepatobiliare, constipa\ie,colite, nefrite, pielonefrite), ateros-cleroz[, reumatism cronic, artri-tism, gut[, afec\iuni febrile, tuse, hi-dropizie, scorbut, circula\ie perife-ric[ slab[, convalescen\[.Propriet[\i< vitaminizant, minera-lizant ;i antianemic prin con\inutulfoarte bogat `n calciu ;i fier, antias-tenic, tonifiant al sistemului nervos,dezinfectant urinar ;i al c[ilor res-piratorii, stimulent al circula\iei pe-riferice prin con\inutul de rutozid;i vitamina P care ajut[ la prevenireaaccidentelor vasculare, antioxidantdatorit[ antocianilor ;i polifenolilor,depurativ ;i diuretic.Recomandari< adjuvant `n anemii(prevenirea caren\ei ;i completareanecesarului de fier din organism),bogat `n vitamina C, tonic general,`nt[re;te imunitatea, intensific[ cir-cula\ia periferic[ slab[, cur[\[s]ngele de toxine, colesterol. Areefect curativ `n afec\iuni reumatis-male, gut[.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Informa\ia zilei 3Miercuri 1 februarie 2012 Familie

Cum po\i s[-l aju\i pe copil s[ devin[ sociabil

Fiecare copil este unic. :ifiecare are un anumit fel de afi, care este `nn[scut, carepoate fi modelat, adaptat so-licit[rilor mediului din tim-pul vie\ii, `ns[ nu poate fischimbat fundamental.

Aceasta explic[ de ce unii copiisunt mai sociabili dec]t al\ii. Dac[un copil este din fire `nclinat spreinteriorizare, lini;tit, nu-l po\itransforma ̀ ntr-un copil extravert,vorb[re\.

Sociabilitatea influen\at[de mediul de formare

Pe l]ng[ aceste contribu\ii le-gate de structura `nn[scut[, so-ciabilitatea este influen\at[ ;i demediul de formare, climatul ;i at-mosfera familiei. Astfel, familiilecopiilor sociabili nu se orienteaz[`n cre;terea ;i educarea copiilordup[ multe reguli rigide, ci maidegrab[ mai pu\ine, au a;tept[rimai pu\in exigente, reu;esc s[creeze o atmosfer[ destins[ ̀ n care;i a gre;i este permis ;i acceptat,caut[ contactele sociale. Copiiimai pu\in sociabili sunt crescu\i,

`n general, dup[ reguli exigente ;isevere, sunt mai anxio;i ;i au maidegrab[ o atitudine mai rezervat[,din teama de a nu gre;i.Deci ob-serv[m c[ sociabilitatea este o ca-racteristic[ care poate fiinfluen\at[ de mediul de formare,prin educa\ie ;i autoeduca\ie. Aicip[rin\ii au un rol foarte impor-tant. Ei pot s[ contribuie ̀ n a ajutacopilul s[ devin[ mai sociabil. Iat[c]teva sugestii.

Jocul `l face mai sociabil

Nu uita c[ jocul este o cale de

dezvoltare a sociabilit[\ii. Copilul`nva\[ s[ devin[ sociabil dac[ `iar[\i cum s[ se joace cu cei dev]rsta lui `ns[ ;i cu adul\ii. Prinjoc, copilul `nva\[ cum s[ stabi-leasc[ rela\ii. Caut[ c]t mai multeocazii pentru ca el s[ cunoasc[ altepersoane, s[ vorbeasc[ ;i s[ inte-rac\ioneze cu ele. La `nceput, co-pilul poate avea `ncerc[ri timidede a interac\iona cu ceilal\i.Acord[-i aten\ie, observ[ efortu-rile depuse de el, r[spunde-i la so-licit[ri, ̀ ncurajeaz[-l. ~ncurajeaz[-l s[ vorbeasc[ `n public, `n fa\aunor persoane, cunoscute sau ne-

cunoscute. `nva\[-l cum s[ se ex-prime corect `n diverse situa\ii.Adreseaz[-i un cuv]nt de ̀ ncura-jare de fiecare dat[ c]nd are o`ncercare, iar dac[ ;i reu;e;telaud[-l pentru asta, `n acest felcontribui la consolidarea ̀ ncrede-rii lui ̀ n propria persoan[, ̀ n pro-priile capacit[\i. Implic[-te cu co-pilul `n jocuri de rol, la care par-ticip[ mai mul\i copii. Pute\itranspune `n joc situa\ii de zi cuzi< cum s[ ne comport[m ̀ n vizit[,la ;coal[, pe strad[, sau `n alte si-tua\ii sociale. Jocurile de sociali-zare `ncurajeaz[ `nv[\area ;i dez-volt[ abilit[\ile de comunicare ver-bal[ ;i non-verbal[. ~ncurajeaz[copilul s[ se joace cu cei de v]rstalui. Mai `nt]i `l po\i urm[ri, po\iparticipa dac[ e cazul, `ns[ apoilas[-l s[ se descurce singur.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel `nc]t s[contribui la dezvoltarea sociabi-lit[\ii copilului t[u, te `nva\[ s[dezvol\i o rela\ie armonioas[ cuel, bazat[ pe comunicare, `n\ele-gere, acceptare. Pentru detalii ;i`nscrieri poate fi contactat[ per-soana care a avut aceast[ ini\iativ[<psiholog Ramona Grad(www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

V-a\i c[s[torit ;i totul pares[ mearg[ bine. ~nt]mpina\io singur[ problem[< petrece\iprea mult timp la locul demunc[ ;i v[ mai r[m]nepu\in timp de stat `mpreun[.Ce e de f[cut `n aceast[situa\ie?

Speciali;tii cred c[ primul paseste s[ analiza\i cum st[ treaba.Adic[ s[ vede\i care dintre voi pu-ne\i cariera pe primul plan.

Ce trebuie s[ avem `n vedere pentru succes?

Sunt de discutat aici o serie deaspecte, precum c]t de mult tre-buie sacrificat[ cariera pentru ofamilie frumoas[, care dintre par-

teneri face cele mai mari sacrificii.Tot speciali;tii consider[ c[ sepoate ajunge la un echilibru `ntrevia\a de familie ;i carier[, dar c[este absolut necesar[ voin\a am-bilor parteneri, implicarea `n doi.Unul singur dac[ face sacrificii nueste de ajuns.

A;adar, a;eza\i-v[ la mas[ ;i

descoperi\i `mpreun[ care suntvalorile fiec[ruia dintre voi. Cuaceast[ ocazie pute\i face ;iurm[torul pas, respectiv acela dea stabili priorit[\ile. Este esen\ials[ vedem care e importan\a lucru-rilor din via\[, aici referindu-nela locul de munc[, la familie sauprieteni. Ordinea valorilor se

schimb[ ̀ n timp, astfel c[ periodicar fi indicat s[ revenim la acest su-biect important din c]nd ̀ n c]nd.A;adar ar fi bine s[ le discuta\iatunci c]nd sunte\i acas[.

Momente unice `n doi

La serviciu respect[ progra-mul de lucru stabilit de superiori,`nva\[ s[ ̀ \i folose;ti timpul de lu-cru ̀ n mod constructiv ;i nu pier-de vremea cu alte lucruri, fiindc[asta te poate \ine mai mult la loculde munc[. Dup[ orele muncite,cuplul se poate relaxa la un club,la o plimbare.

Cert este c[ e foarte importantca familia s[ ̀ nl[ture lucrurile maipu\in importante din via\[ ;i s[ sebucure din plin de toate momen-tele `n doi.

Ioana V.

Echilibru `ntre carier[ ;i via\a de familie

4 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Dac[ se folose;te ananas dinconserv[, rondelele se strecoar[ ;ise las[ s[ se scurg[. Se amestec[f[ina, ou[le, zah[rul ;i zah[rul va-nilat, apoi se adaug[ lapte, p]n[c]nd se ob\ine un amestec p[stos,spre lichid.

Ananasul se d[ prin acest ames-tec ;i se pr[je;te `n ulei fierbinte.~nainte de a pr[ji, ananasul ̀ mbr[cat`n aluat se poate pres[ra ;i cu se-min\e de susan sau fulgi de migdale.

Ananasul pr[jit se a;eaz[ pe un ;er-ve\el, care s[ absoarb[ uleiul. Se ser-ve;te pres[rat cu zah[r pudr[, mie-re, dressing de ciocolat[, de c[p;uni,sau de vanilie.

Eva L.

Ananas pane

Ingrediente<

Un ananas cur[\at ;i t[iat rondelesau o conserv[ de ananas ronde-le, 2 ou[, 4-5 linguri de f[in[, cir-ca 100-150 ml de lapte un zah[rvanilat, o lingur[ de zah[r, ulei

pentru pr[jit.

Mod de preparare<

Ca;cavalul se feliaz[, astfel ̀ nc]t

sec\iunea sa s[ aib[ form[ de V.Crenvur;tii se cresteaz[ ;i interiorulse unge cu mu;tar sau sos tartar. Seumple cu ca;caval ;i se ̀ nf[;oar[ ̀ nfeliu\ele de bacon. Se rumenesc lacuptor ;i se servesc cu diverse sosurisau garnituri (piure de cartofi, gar-nitur[ asortat[, varz[ c[lit[, cartofipr[ji\i, cartofi sc[zu\i, m]ncare demaz[re, etc.), sau pur ;i simplu, cup]ine.

E.L.

Crenvur;ti umplu\i cu ca;caval

Ingrediente pentru 4 persoane<

8-12 buc[\i de crenvur;ti ̀ n func\iede m[rimea acestora (c]te 2-3buc[\i pentru fiecare persoan[), obucat[ de ca;caval de circa 150-200 g, o lingur[ de mu;tar sau sostartar ;i c]te o felie lung[ ;i sub\irede bacon afumat pentru fiecare

crenvur;ti (8-12 felii)

Mod de preparare<

Prunele sp[late se taie ̀ n buc[\i,se pun la fiert cu un litru de ap[ ;ifoarte pu\in[ sare. Se adaug[ batoa-nele de scor\i;oare, precum ;i

cui;oarele a;ezate ̀ ntr-un ou pentruceai, c]nd compozi\ia `ncepe s[fiarb[ se adaug[ vinul. Amidonulsau budinca se amestec[ cu zah[rul,cu zah[rul vanilat ;i treptat cu fri;ca,astfel ̀ nc]t s[ formeze o compozi\ieomogen[. Aceasta se adaug[ la sup[;i se mai fierbe `nc[ 5-7 minute,amestec]nd. Se serve;te pres[rat cunuci pr[jite, alune, sau migdalepr[jite.

E. Laczko

Sup[ de prune uscate

Ingrediente<

50 g de prune uscate f[r[ s]mburi,8-10 buc[\i de cui;oare, 2-3 bato-na;e de scor\i;oare, 100 ml vinro;u, 2 linguri de amidon alimen-tar sau de budinc[ de fri;c[, 150ml de fri;c[ pentru g[tit, 50-60 gde zah[r, 2 plicule\e de zah[r va-nilat, un v]rf de cu\it de sare, nuci,

migdale sau alune pr[jite.

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ de sfecl[ ro;ie

Ingrediente necesare< 500 gra-me sfecl[ ro;ie, o ceap[, un mor-cov, un p[trunjel sau p[st]rnac, unardei gras, doi cartofi, o leg[tur[de p[trunjel verde, 25 mililitri deulei, zeam[ de l[m]ie, sm]nt]n[.

Modul de preparare< se cur[\[legumele ;i se spal[, dup[ care setaie cubule\e. Morcovul ;i p[trun-jelul se dau pe r[z[toare. Sfecla setaie felii sub\iri. Legumele f[r[sfecl[ se pun la c[lit `n ulei. Seadaug[ apoi ap[ cald[, timp ̀ n carese adaug[ ;i sfecla. Apoi sepotrive;te de sare ;i piper dup[ gust.~nainte de servire se adaug[ zeamade l[m]ie, p[trunjelul t[iat m[runt;i sm]nt]na dup[ preferin\[.

Curcan la cuptor

Ingrediente necesare< un kilo-gram de carne de curcan, o ceap[mai mic[, o l[m]ie, c]\iva c[\ei deusturoi ;i 50 grame de sl[nin[ afu-mat[.

Modul de preparare< carnea se\ine ̀ nainte ̀ ntr-o saramur[ ̀ n carese pune ap[, sare, zah[r, foi de da-fin, ienibahar ;i ardei iute, boabede mu;tar, boabe de piper (dup[op\iunea fiec[ruia). Men\inerea lasaramur[ se face aproximativ dou[zile. Dup[ ce s-a scos din saramur[;i s-a stors, carnea se condimen-teaz[ cu sare, piper, apoi se ̀ mp[ne-az[ cu sl[nina felii ;i c[\eii de us-turoi. Se pune apoi `n cuptorul`ncins la 200 de grade. Dup[ circa20 de minute se reduce tempera-tura la 170 de grade Celsius. Sepr[je;te mai departe. Carnea astfelpr[jit[ se poate consuma cu garni-tur[ de cartofi sau orez, legume ;.a.

Informa\ia zilei 5Miercuri 1 februarie 2012 Cosmetic[

Uleiul de m[sline în cosmetic[Uleiul de măsline este re-

cunoscut încă din antichitateca ”uleiul frumuse\ii” dreptpentru care ;i-a ocupat loculbinemeritat ;i în cosmetică.

Este cel mai potrivit aliat înîngrijirea tenurilor deshidratate,calmează ;i hidratează pielea, îiconferă un aspect fin, mătăsos ;iîi asigură aportul de colagen.Acesta pătrunde în epidermă, red[elasticitatea pielii ;i `ntârzieapari\ia ridurilor.

Având în vederea multitudi-nea beneficiilor oferite de uleiulde m[sline v[ propunem `n con-tinuare c]teva re\ete naturiste carese pot prepara acas[ ;i care au `ncompozi\ie acest ingredient.

Aplicarea de comprese căldu\ecu ulei de măsline pe frunte, obraji;i t]mple vor reda strălucirea te-nului ofilit. După cca 10 minutecompresele vor fi îndep[rtate iarpielea se va clăti cu apă căldu\[.Efectul este mirific, pielea estemoale, fin[ ;i mult mai curată, căciuleiul de măsline cură\ă în pro-funzime tenul de impurită\i.

Mă;ti pentru fa\ă cu ulei de măsline

Se recomandă folosirea o datăpe săptămână a unei mă;ti pentrufa\[ din o lingură de ulei de mă-sline ;i un ou. Se amestecă bineingredientele ;i se aplică imediat.Efectele rapide ale acestei re\etenaturiste constă într-un un tenmai luminos ;i riduri mai estom-pate.

Pentru a da strălucire tenuluise amestecă o lingură de ulei demăsline ;i două linguri de smân-tână proaspătă.

Mă;tile din fructe pot fi folo-site în îngrijirea oricărui tip de ten

conferind strălucire ;i asigurândnivelul optim de hidratare deoa-rece fructele sunt bogate în vita-mine. O astfel de mască este ceadintr-un sfert de banană, sucul dela o lămâie, o linguri\[ de ulei demăsline ;i un pic de cremă nutri-tivă. Toate acestea se amestecă pâ-nă ajung o pastă omogenă. Mascase aplică pe ten după o demachiere;i tonifiere în prealabil ;i se lasăsă ac\ioneze timp de 20-30 de mi-nute, apoi se înlătură cu ap[c[ldu\[.

Uleiul de măsline se poate

combina cu argila. Aceasta ree-chilibrează secre\ia de sebum, de-zinfectează tenul ;i asigură mine-ralele ;i vitaminele optime aces-tuia. Argila este folosită în trata-mentul naturist pentru combate-rea acneei ;i a punctelor negre, la-să pielea fină, mătăsoasă ;i cu maipu\ine impurită\i, în timp ce uleiulse ocupă de hidratare. Se amestecăpu\ină pulbere de argilă cu un picde ulei de măsline până când aratăca o pastă ;i se aplică pe ten 10minute.

Adriana G.

Dimine\ile sunt întot-deauna complicate deoarecetimpul nu ajunge niciodat[;i ne trezim mereu cu ace-lea;i sentimente denehot[r]re `n ceea ceprive;te ̀ mbr[c[mintea, ma-chiajul sau aranjatul p[rului.

Machiajul este la fel de impor-tant ca hainele ;i parfumul. El tre-buie s[ fie discret ;i pl[cut la vedere,suficient cât s[ pun[ în eviden\[tr[s[turile ;i de aceea este bine de;tiut care sunt cele mai frecventegre;eli care conduc sigur spre de-zastru.

Totul cu m[sur[ ;i bun gust

Aten\ie la nuan\a de fond deten folosit[ ;i la modul de aplicareal acestuia. Sunt multe persoane ca-re din dorin\a de a `nchide pu\innuan\a tenului folosesc fond de tenîn exces care las[ urme pe

`mbr[c[minte ;i se vedeo diferen\[ de culoare ̀ n compara\iecu restul corpului.

Este de evitat combina\ia dintremake-up-ul foarte închis ;i rujul ex-trem de \ip[tor. De asemenea, nuse va exagera cu stratul de mascara

;i cu tu;ul sau codi\ele prelun-gite pân[ aproape de urechi. Acesteasunt variante potrivite pentru ma-chiajul de sear[ sau cel de scen[. Serecomand[ folosirea combina\iilorde culori cât mai naturale.

Se va evita aplicarea de corector

în exces pe cearc[ne, mai ales dup[aplicarea fondului de ten, a pudrei

;i a mascarei. Se vede foarte urât;i nu d[ bine acea urm[ vizibil[ ;ifoarte deschis[ pe un ten deja far-dat ;i aranjat. Dac[ este necesar[folosirea anticearc[nului, acesta seva aplica înaintea fondului de ten ;ise va evita aplicarea unui strat foartegros.

Atitudinea conteaz[Foarte important[ este atitudi-

nea. Degeaba ne facem un machiajfrumos, impecabil, dac[ atitudineacu care afi;[m acest machiaj esteuna timid[, ru;inat[ de propriul ex-periment sau look. Chiar dac[ ci-neva va aduce comentarii r[ut[cioa-se aspectului, este bine s[ `nv[\[mdin critici ;i nu trebuie pus totul lasuflet. Data viitoare va ie;i mai binepentru c[ practica este cea care vaperfec\iona alegerea nuan\elor po-trivite pentru ca aspectul general s[fie unul tineresc, plin de optimism;i via\[.

Adriana G.

Gre;eli în machiaj

6 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Remedii naturiste

Ridichea neagr[ recomandat[`n curele de sl[bire

Ridichea neagr[ este o le-gum[ pe care, adesea, otrat[m cu indiferen\[ ;i uita-re. Ea este recomandat[ s[ seconsume mai ales ̀ n perioadade iarn[.

Ochii ;i aten\ia cump[r[torilornu se `ndreapt[ `ntotdeauna c[treea. Ridichea neagr[ este o legum[deosebit[, cu numeroase beneficii;i propriet[\i nutri\ionale ;i medi-cale de care ar fi p[cat s[ nu profitefiecare om.

Ridichea neagr[ are un con\inutridicat de vitamina C (trei sferturidin cantitatea zilnic[ recomandat[)vitamina care, dup[ cum se ;tie, areun rol important ̀ n prevenirea r[ce-lii, fiind unul dintre cei mai puter-nici antioxidan\i. Din compozi\iaridichii nu lipsesc nici sodiul, pota-siul, fosforul, iodul, sulful, magne-ziul, ;i nici vitaminele A, B chiardac[ cele din urm[ sunt prezente`ntr-o cantitate mai mic[. ~n 100grame de ridiche neagr[ se reg[sescdoar 24 calorii. Cu toate acestea ri-dichea neagr[ este o legum[ deose-bit de nutritiv[ ;i de aceea este bines[ nu fie ocolit[ dac[ v[ decide\i s[urma\i o cur[ de sl[bire. Consumulde ridiche neagr[ cre;te imunitateaorganismului ;i capacitatea acestuiade a se ap[ra `mpotriva infec\iilor,av]nd un efect tonic, detoxifiant ;imineralizant. De aceea, `n perioa-

dele reci, c]nd suntem mai predis-pu;i `mboln[virilor, se recomand[consumul ridichilor negre.

Ridichea fortific[ organismul la copii

Asemeni altor r[d[cinoase, ri-dichea neagr[ favorizeaz[ ocircula\ie corect[ a s]ngelui, scadecolesterolul ;i previne apari\ia bo-lilor de inim[. Siropul de ridicheneagr[ calmeaz[ tusea ;i ajut[ la eli-minarea substan\elor nocive dinbronhii ;i pl[m]ni. Mai mult, ridi-

chea neagr[ ac\ioneaz[ asemeniunui sedativ asupra sistemului ner-vos. ~ndeosebi `n cazul copiilor, ri-dichea neagr[ poate fi folosit[ ca re-mediu `mpotriva rahitismului,ajut]nd la fixarea calciului ;i la for-tifierea organismului, optimiz]ndprocesul de cre;tere ;i dezvoltare.Ridichea neagr[ este recomandat[la copii ;i pentru combaterea st[ri-lor de oboseal[ ;i anemie.

Ridichile cresc pofta de m]nca-re ;i au efect de calmare a durerilorde cap puternice. Sunt recomandate`n cazul virozelor ajut]nd la sc[de-

rea febrei. Fiind un puternic tonicrespirator, `n cazul r[celilor, o cur[cu suc de ridichi poate duce rapidla desfundarea nasului ;i la potolireatusei. 50-100 ml de suc de ridichepe zi sunt suficien\i. ~n cazul dis-chineziei biliare, sucul de ridicheneagr[ se consum[ proasp[t sau `namestec cu miere. Sucul de ridicheare meritul de a contribui `ntr-unprocent destul de mare la m[cinarea;i eliminarea pietrelor la fiere, ame-lior]nd durerile.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

~n func\ie de florile din care pro-vine mierea este de< salc]m ;i tei -calmant[, indicat[ ̀ n astenie, nevro-ze> mierea de castan favorizeaz[ cir-cula\ia> mierea de p[p[die este de-purativ[, laxativ[> mierea de rapi\[este eficient[ `n ulcere varicoase,afec\iuni ale rinichiului> mierea demure este tonic[> mierea de brad esteeficient[ ̀ n bolile respiratorii> miereade pomi fructiferi (de gr[din[) areefect antibacterian, antiinflamator ̀ nboli respiratorii, renale, digestive>mierea de munte eficient[ ̀ n boli res-piratorii, alergice, cre;te imunitatea>mierea de tei este calmant[, sedativ[,indicat[ ca adjuvant `n insomnii,bron;ite, tuse> mierea de cimbri;oreste antiseptic[, afrodisiac[> miereade ment[ este antispastic[, eficient[`n dischinezii biliare, indigestii> mie-rea de molid (aproape neagr[) este

calmant[, eficient[ `n afec\iuni res-piratorii.

Indica\ii

Mierea de rapi\[ are puternicepropriet[\i antibacteriene. Se crista-lizeaz[ la 10-12 zile de la extrac\ie,chiar în faguri, luând o culoare albi-cioas[, u;or g[lbuie. Este caracterizat[printr-un nivel ridicat de glucoz[. Mie-rea de rapi\[ are un con\inut ridicatde ap[, 18%. Valoarea ph este relativridicat[ ;i aciditatea destul de slab[.Se recomand[ `n afec\iuni ale rinichi-lor, la reducerea colesterolului, ulcervaricos, adjuvant ̀ n tratarea osteopo-rozei, ajut[ la refacere elasticit[\ii pe-re\ilor vasculari, protejeaz[ ficatul,splina ;i pancreasul, la afec\iuni bu-cale ;i ale c[ilor respiratorii.

Text selectat de Ioan A.

Mierea de rapi\[ este un leac `n reducerea colesterolului

Informa\ia zilei 7Miercuri 1 februarie 2012 Mama ;i copilul

Icterul fiziologic al nou-n[scutului

Când sunt mici, copiii aude foarte multe ori tendin\ade a se intimida, ru;ina, sauchiar panica în foarte multesitua\ii. Motivele pentru carese întâmpl[ asta sunt diferite.

Unii dintre ei, devin ru;inosiatunci când ;tiu că se vorbe;te des-pre ei, că sunt critica\i sau chiar lău-da\i de p[rin\i.

Semnele timidit[\ii

Faptul că se ru;inează când sevorbe;te despre ei se datorează înmare parte vârstei dar ;i părin\ilorprin felul în care i-au obi;nuit demici. Un copil care cre;te într-unmediu în care este încă din primelezile de via\[ înconjurat de multă lu-me ;i este mereu în centrul aten\iei,când va cre;te va fi mult mai vorbă-re\, mai sociabil ;i mai deschis laprovocări.

Principalele semne care trădea-ză predispozi\ia spre timiditate sunt<

copilul prive;te în jos, fără să ridiceochii ;i să privească în jur, noapteadoarme cu lumina aprinsă sau estepredispus la îmbolnăviri ;i dureri.De asemenea, un asemenea copil vaopune rezisten;ă în a încerca lucrurisau activită\i noi, devine anxios, iri-tat ;i chiar plânge când se afl[ ̀ n si-tua\ii noi, nefamiliare.

Speciali;tii sus\in că astfel de co-pii pot fi ajuta\i de către părin\i pen-tru a depă;i acest comportament ;ipentru a prinde curaj ;i fermitateîn alegeri ;i felul de a fi. Este bine capărin\ii să încurajeze spiritul de ob-serva\ie ;i implicarea copiilor în di-verse situa\ii încă de mici. Acest faptse poate realiza prin provocarea mi-

cu\ului la un mic concurs cu privirela persoanele din jur. P[rintele ̀ i vaadresa întreb[ri de genul ”cinepoart[ ochelari?” sau ”cine are p[rulmai lung?" s[-i ofere mici recom-pense la ficare r[spuns corect.

Cum stimula\i curiozitatea copilului

Pentru stimularea curiozită\ii înlegătură cu persoanele din jur pă-rintele poate discuta cu copilul des-pre anumite întreb[ri pe care ar vreas[ le pun[ celor din jur cu câtevaexemple concrete, mai apoi între-bându-l pe copil ce întreb[ri ar vreas[ pun[ el, deoarece astfel micu\ulva `ncepe s[ devin[ curios `n ceeace prive;te oamenii din jur.

Dacă copilul este timid, părin\iinu trebuie să vorbească despreaceastă problemă în preajma lui de-oarece copilul ar putea resim\iaceastă discu\ie ca pe o critică ;i l-ar putea face să se simtă vinovat căeste astfel.

Adriana G.

Ajut[-l pe copil s[ scape de timiditate

Icterul fiziologic este cu-noscut ;i sub numele de icte-rul comun al nou-n[scutului;i nu modific[ starea general[a acestuia.

Afl[m de la moa;a Paula Cosma,coordonatoarea :colii Mamelordin Satu Mare c[ inciden\a icte-rului este de 50-80% la nou-n[scutul la termen ;i de 90% laprematuri. Orice m[mic[ trebuies[ cunoasc[ c]teva aspecte legatede aceast[ stare a micu\ului.

Icterul fiziologic se clasific[ în dou[ faze evolutive

Prima faz[ ce include primele5 zile de via\[ la nou-n[scutul latermen este caracterizat[ princre;terea rapid[ a nivelului de bi-lirubin[ seric[ spre ziua 3, 4 cândapoi începe s[ scad[.

Faza a doua este caracterizat[prin stabilitate pân[ la 2 s[pt[mânila nou-n[scut, dup[ acest intervalnivelul bilirubinei scade.

La nou-n[scu\ii prematuri fa-za întâi poate dura pân[ în ziua 6,7 ;i valorile bilirubinei atinse suntmai mari decât la un nou-n[scutla termen, iar durata icterului poa-te persista în faza a doua pân[ la3 s[pt[mâni, dup[ care este con-siderat icter prelungit.

Caracteristicile icterului fizio-logic sunt< Icter cu bilirubin[ ne-conjugat[ ( bilirubina indirect[

seric[ este u;or crescut[ - 3-5mg/dl ;i nu dep[;e;te 12 mg/dl lanou-n[scutul la termen)> nu se în-so\e;te cu alte anomalii (anemie,eritroblastoz[)> Urina ;i scaunulsunt normal colorate> nu se evi-den\iaz[ hepatosplenomegalie (fi-cat ;i splin[ m[rite). Evolu\ia ic-terului este favorabil[, icterul sca-de rapid în intensitate ;i nu nece-sit[ niciun tratament.

Factorii de risc perinatal pen-tru icterul neonatal sunt urm[to-rii< factori de risc genetici, etnici;i familiali> actori materni - pri-mipare(la prima sarcin[) sau ma-me vârstnice, diabet matern, hi-pertensiune arterial[ indus[ desarcin[, contraceptive orale folo-site în timpul concep\iei, sânge-rare în trimestrul I de sarcin[, fu-matul matern> Medicamente ad-ministrate mamei - multiple studiiarat[ c[ exist[ o asociere în sensulcre;terii bilirubinei serice totale ;iadministrarea urm[toarelor sub-stan\e mamei în travaliu< oxito-cin[, diazepam, anestezie peridu-ral[, prometazin[, perfuzii de glu-coz[ în travaliu.

Factori lega\i de travaliu ;i ex-pulzie în sensul cre;terii bilirubi-nii serice totale ac\ioneaz[ - rup-tura prematur[ de membrane,prezenta\ia pelvian[, extrac\ia cuforceps ;i vacuum> Factori lega\ide nou-n[scut< greutate mic[ lana;tere, sexul masculin, întârzie-rea leg[rii cordonului ombilical,eliminarea tardiv[ a meconiului,alimenta\ia natural[.

8 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 1 februarie 2012 Vedete

Felicity Huffman - “nevasta disperat[“ cu o c[snicie fericit[~n rolul lui Lynette Scavo

din serialul “Neveste dispera-te”, actri\a `n v]rst[ de 49 deani a avut parte de ne`n\elegeri`n c[snicie, dar `n via\a real[este mai mult dec]t fericit[al[turi de so\ul ei, actorul Wil-liam H. Macy (61 de ani), pecare-l consider[ partenerulideal. Iar pe colegele ei din se-rial ;i prietene – Eva Longoria,Teri Hatcher ;i Marcia Cross,le ador[ cu toate c[ o fac s[ sesimt[ r[\u;ca cea ur]t[.

Faptul c[ personajul interpretatde ea este o mam[ care se ocup[ defamilia ei numeroas[ nu a deranjat-o, dimpotriv[, se bucur[ c[ celelalteactri\e sunt cele care trebuie s[ poarte\inute elegante. “C]nd am `nceputserialul `nc[ o al[ptam pe fiica meacea mic[, a;a c[ garderoba lui Lynetteera compus[ din jean;ii so\ului ;i tri-couri.

:i-a f[cut intrarea ca un personajmai pu\in elegant, o mam[ obosit[,dar dup[ opt ani mi s-a promis c[-;iva reveni ;i chiar c[ ar putea s[-;ifac[ ie;irea de pe micul ecran `ntr-orochie ;i pantofi cu toc.”

“Frumuse\ea n-a fost niciodat[ punctul meu forte”

Actri\a uime;te cu sinceritateaei, declar]nd c[ arat[ doar OK. „:tiuc[ ar[t mai bine `n realitate dec]t peecrane, ceea ce nu e prea bine pentruc[ a;a `mi c];tig existen\a, dar nusunt o frumuse\e. :i dac[ stau s[ m[g]ndesc bine, m[ bucur c[ e a;a. Fru-muse\ea ̀ \i d[ o anumit[ putere carenu-\i face neap[rat bine. S[ ar[t OKeste mai bine pentru mine ca per-soan[.”

C]nd vine vorba de opera\iile es-tetice, Felicity se declar[ de partealor, fiind ner[bd[toare s[-;i fac[ unlifting facial. „Dar so\ul meu nu m[las[. Consider c[ dac[ te face s[ tesim\i mai bine ̀ n pielea ta, este ̀ n re-gul[. Dar ar fi minunat s[ ;i ar[\i binedup[ opera\ie. Sunt multe persoanecare arat[ oribil ;i te g]nde;ti ce le-adeterminat s[ fac[ asta. Realizez c[este ceva de care po\i deveni depen-dent – nu po\i s[-\i faci doar un sin-gur lifting facial …”

Nu i-a pl[cut niciodat[ s[ fie `naten\ia paparazzi-lor ;i se bucur[pentru colegele ei de serial care auap[rut pe multe coperte. „Marcia esteo frumuse\e clasic[. Toat[ lumea oiube;te pe Eva, iar Teri arat[ superb.Nu a; putea niciodat[ s[ concurezcu ele, dar sunt ner[bd[toare s[ ov[d pe Lynette `mbr[cat[ mai sexyf[c]ndu-;i pu\in de cap acum c[ ea;i so\ul ei Tom s-au desp[r\it – dup[

cinci copii, lupta ei cu cancerul ;i alteintrigi de-a lungul sezonului opt.”

„Presiunea asupra femeilor de a fi slabe este ca o pacoste”

Cu toate c[ are o greutate nor-mal[, siluetele colegelor ei de platouo fac s[ se simt[ „ca un elefant”. „:tiuc[ sun[ ca ;i cum m-a; autodenigra,dar acesta este adev[rul. Am trecutprin via\[, ca multe alte femei, apre-ciindu-mi experien\ele pe bazagreut[\ii mele. Oare am fost slab[ `nacea perioad[? :i mi se pare c[ acestlucru nu trece odat[ cu v]rsta. Chiar;i dup[ 70 de ani, mama mea `nc[spunea c[ trebuie s[ dea jos c]tevakilograme. A; face orice s[ le ferescpe fiicele mele de aceast[ durere. :tiuc[ vor avea parte ;i ele de dezam[giri,dar a; vrea s[ nu ajung[ s[-;i urasc[

propriul corp.”Felicity ;i-ar dori ;i un al treilea

copil – fiicele ei au 11, respectiv 9 ani– dar so\ul ei nu este de acord. „El sebucur[ c[ am ajuns la faza `n care lespunem s[ se `ncal\e ;i s[ se urce `nma;in[, ceea ce fac foarte bine.”Actri\a recunoa;te c[-i este foartegreu s[ le refuze pe fetele ei. „Prietenii`mi tot spun c[ trebuie s[ stabilescanumite reguli `nc[ de c]nd suntmici. :tiu c[ au dreptate, dar tot `mivine greu s-o fac.”

”Casa noastr[ este cel maigrozav loc de pe p[m]nt”

Proprietatea pe care o de\in `nCalifornia se ̀ ntinde pe mai mult deun hectar, dorindu-;i s[ `ncerce s[se descurce din propriile resurse.„~mi place s[ le implic ;i pe fete `naceast[ activitate - Georgia aduce

c[p;unii de pe parcela ei, iar Sophiastr]nge ou[le de la g[inile noastresau `mi aduce ni;te frunze de ment[din gr[din[.”

P]n[ nu demult, Felicity nu a fostde acord ca feti\ele s[ le urmeze `ncarier[, dar so\ul ei a f[cut-o s[ ser[zg]ndeasc[. „Bill mi-a spus c[ nuar fi corect s[ le interzicem asta dup[ce noi am avut parte de o via\[ mi-nunat[. A;a c[ am f[cut un compro-mis – am fost de acord doar cucondi\ia s[ fac[ `nt]i o facultate.Acum, pe l]ng[ actorie mai sunt in-teresate de `mbl]nzirea leilor …”

”Am fost cea mai mic[ din opt fra\i - am crescutca `ntr-un leag[n aurit”

Felicity a crescut `ntr-o familienumeroas[ - are ;ase surori ;i un fra-te, fiind ultimul copil care a plecat

de l]ng[ mama ei. „Surorile mele maimari au fost ni;te m[mici pentru mi-ne. Dar marele dezavantaj este c[ nupot s[ iau singur[ deciziile, totul seface ̀ n comitet.” So\ul ei glume;te peseama lor c]nd vine vorba s[ fac[ ce-va `mpreun[, ca de exemplu s[ ias[la restaurant sau s[ mearg[ la un film<„Bill spune c[ pentru a ne reuni e ne-voie de 13 convorbiri telefonice ;idou[ persoane care vor pl]nge.”

Prietenele sunt de asemeneafoarte importante ̀ n via\a ei, de;i maiuit[ de ele fiind ocupat[ cu munca ;ifamilia. „C]nd fetele mele au fostmici, prietenele au trecut pe planulsecund, dar acum c]nd `mi petrectimpul cu ele sunt parc[ mai fericit[.Nu apuc s[ m[ v[d prea des cu feteledin serial `n afara zilelor `n carefilm[m deoarece suntem toate foarteocupate, dar o ador pe Eva Longoria– este o prieten[ pe via\[. Totu;i, a

ajuns foarte cunoscut[ ;i este ocu-pat[, a;a c[ s-ar putea s[ fiu nevoit[s[-mi continui prietenia cu ea de ladistan\[.”

Este bucuroas[ c[ a semnat uncontract pentru un nou film ;i ur-meaz[ s[ lanseze o revist[ online, ac-tivitate ce-i ia destul de mult timp.„Ceea ce a;tept cu ner[bdare- pel]ng[ faptul c[-mi doresc s[ petrecmai mult timp cu fetele mele – estes[ m[n]nc p]ine, ca;caval ;i`nghe\at[. C]nd filmez nu pot nicio-dat[ s[ m[n]nc asta. Trebuie s[ amgrij[ la tot ce pun ̀ n farfurie, ceea ceajunge s[ fie foarte plictisitor.”

”Nu m[ pot g]ndi la finalul serialului «Neveste disperate»”

De-a lungul celor opt sezoane auavut parte de multe `nt]mpl[ri pe

platourile de filmare, mai fericite saumai triste – na;teri, nun\i,`nmorm]nt[ri ;i cereri `n c[s[torie.„A fost cel mai grozav loc de munc[;i cu toate c[-mi doresc s[ nu se ter-mine niciodat[, ;tiu c[ toate lucrurilebune au un final. Nu m[ pot g]ndi laultimul episod `nc[, la ultima zi `ncare voi merge la studio. :tiu c[ va fiemo\ionant. A; dori s[ pot trimitedoar o scrisoare `n care s[ spun„Adio! V[ mul\umesc din inim[!”

Sl[biciunile lui Felicity

Aplica\ie iPhone preferat[? „Sunto tip[ care prefer[ Blackberry-ul.”

Aplica\ie iPad preferat[? „Gara-geband. ~mpreun[ cu fiicele mele`nregistr[m muzic[ ;i c]nt[m.”

Ce ai pe iPod? „Muzica countrypreferat[ de fetele mele – Lady An-tebellum ;i Taylor Swift – din cauza

romatismului ;i a pove;tilor din spa-tele c]ntecelor. Trebuie s[ m[rturi-sesc c[ dup[ ce ascul\i muzic[ coun-try suficient de mult, ajungi s[-\i do-re;ti cu t[rie un iubit chiar dac[ e;tifericit[ al[turi de so\ul t[u!”

Cartea preferat[? „Tocmai amterminat „O lume luminat[ numaide foc” de William Manchester, ceeace m[ face s[ par de;teapt[, dar nu-mi amintesc nimic din carte cu toatec[ mi-a f[cut pl[cere s[ o citesc.”

Sl[biciuni de stil? „Pantofii Lou-boutin - `mi vine destul de greu s[cheltuiesc mai mult de 50 de dolaripe o jachet[, dar n-am nicio pro-blem[ s[ dau 800 de dolari pe aceipantofi.”

Bijuterii? „Acum port un l[n\i;ordin aur cu ini\ialele fetelor mele, pecare mi l-a d[ruit Eva Longoria ;i ocruce celtic[ binecuv]ntat[ de Pap[de la mama mea.”

Str]ngi bani pentru … „Un ceasCartier pe care vreau s[ i-l d[ruiescsurorii mele Jane.”

Ghidul lui Felicity pentru o c[snicie fericit[

C]nd lumea o `ntreab[ care estesecretul unui mariaj fericit, actri\aglume;te spun]nd „S[ te c[s[tore;ticu so\ul meu. Dar oric]t de mult neplace s[ credem c[ soarta are merituldeplin, 90 % \ine de apropiere. A;ac[ ave\i grij[ de cine v[ apropia\i.”

Cu toate c[ nu ies ̀ mpreun[ sea-ra, le place ca o dat[ la c]teva luni s[plece `mpreun[ f[r[ copii c]teva zi-le.

Felicity nu consider[ c[ exist[ ore\et[ perfect[ pentru un mariaj fe-ricit. „Norocul ;i maturitatea joac[un rol important. Iar dac[ vrei s[umpli un gol din via\a ta cu un so\ ;ivrei s[ devii so\ia perfect[, nu credc[ va func\iona.”

Un alt element important pentruo c[snicie fericit[ este umorul. „Billeste foarte amuzant ;i m[ face s[ r]dmai tot timpul. Nu ;tiu ce m-a; facef[r[ asta.”

Statisticile legate de c[s[torii nuarat[ prea `mbucur[toare - `n SUAse situeaz[ undeva `n jurul a 50 %divor\uri dup[ prima c[s[torie ;i 76% dup[ a doua. „Dac[ aceste statisticiar fi aplicate oric[rei alte institu\ii,probabil c[ cineva ar interveni ;i arspune c[ e nevoie de o schimbare.Dar fiind vorba de ni;te c[s[torii,toat[ lumea `nchide ochii ;i spune«Mult noroc».” Felicity crede c[ poateacesta este ;i motivul pentru care lu-crurile n-au func\ionat cu personajulei – a;a cum a spus Tom (so\ul dinserial) – faptul c[ este nemul\umit[tot timpul ;i probabil c[ ceea ce faceca lucrurile s[ func\ioneze ̀ n c[sniciacu Bill este tocmai c[-;i d[ seama c]teste de binecuv]ntat[.

Informa\ia zilei 11Miercuri 1 februarie 2012 Diet[

Rolul proteinelor `n cura de `ngr[;are

La polul opus doamnelor ;idomni;oarelor care vor cu ori-ce pre\ s[ sl[beasc[ sunt aceleamai norocoase, reprezentan-tele sexului frumos care vor s[mai ia c]teva kilograme ̀ n pluspentru a ar[ta bine.

Pentru a ne ̀ ngr[;a, nutri\ioni;tiine sf[tuiesc s[ m]nc[m totu;i cu cap,adic[ solu\ia nu este aceea de a con-suma alimente bogate `n gr[simi `ncantit[\i mari, ci s[ alegem alimentebogate ̀ n proteine. Produsele alimen-tare care au un con\inut ridicat de

proteine au rolul de a ne m[ri masamuscular[. Nici persoanele slabe defel nu vor s[ se umple de gr[simi.Principalul pas este acela de a stabiliun regim alimentar bazat pem]nc[ruri s[n[toase. Doar a;a vomreu;i s[ ajungem la greutatea pe carene-o dorim.

Alimente recomandate

Un bun stimulator al cre;teriimasei musculare este oul. ~n fiecares[pt[m]n[ putem m]nca ou[ fiertela micul dejun, m[car `n dou[ ziledin ;apte. Ou[le sunt bogate `n vita-

minele E, A ;i D, `n proteine, sunts[\ioase ;i ne ofer[ ;i o por\ie bun[de energie. Tot bogat ̀ n proteine este;i pe;tele, fie c[ vorbim de somon, dep[str[v, ton sau sardine. Pe;tele areun con\inut ridicat de omega 3.

Alte alimente care sunt recoman-date persoanelor care doresc s[ se`ngra;e sunt lactatele, iaurturi,br]nzeturi, ca;caval, carnea de curcan;i spanacul. S[ nu uit[m c[ aceast[carne de curcan se afl[ ̀ n topul celormai bogate alimente `n proteine,adic[ e de mare ajutor la cre;tereamasei musculare.

Ioana Vladimirescu

Una dintre cele mai nocivemodalit[\i de a sc[pa de kilo-gramele `n plus este cura desl[bire fulger. Adic[ acea cur[prin care sl[bim foarte multekilograme ̀ ntr-un timp foar-te scurt.

Efectul nedorit este c[ imediatce am `ncheiat dieta ne `ngr[;[m laloc. Nimeni nu `;i dore;te s[ aib[parte de efectul yo-yo.

Pe termen lung

Nutri\ioni;tii ne sf[tuiesc s[ ale-gem un regim alimentar de sl[birepe termen lung ;i nu o cur[ de sl[bi-re scurt[. Pentru a sl[bi trebuie s[avem ;i o motiva\ie serioas[. ~n pri-mul r]nd, trebuie s[ ne ambi\ion[m,s[ ;tim de ce vrem s[ sc[p[m de ki-

logramele `n plus. Unii sl[besc lacererea medicului, al\ii pentru c[vor s[ arate mai bine. Oricare ar fimotivul, nu ne propunem sc[derispectaculoase ̀ n timp scurt. Trebuies[ ne modific[m regimul alimentar,nu radical, ci moderat.

Reguli esen\iale

De respectat sunt c]teva reguli<s[ ave\i trei mese principale pe zi ;io gustare const]nd ̀ ntr-un fruct. In-tervalul dintre mese nu dep[;e;te;apte ore. Nu mai merge\i la frigidersau prin c[mar[ dup[ ora 19. Se vareduce consumul de sare, pentru c[sarea cre;te pofta de m]ncare ;i sebeau cel pu\in un litru ;i jum[tatede lichide pe zi. Un \el realist este s[ne propunem s[ sl[bim cel mult 1kilogram pe lun[.

Theodora Vladimirescu

Dieta de sl[bire pe termen lung

Acri;oara l[m]iepentru detoxifiere

L[m]ia, o ;tim prea bine, poatejuca un rol important `n cazul uneicure de sl[bire. Fructul acri;or faceminuni ;i la detoxifierea organis-mului. Cum se `nt]mpl[ asta? E unprocedeu simplu< mineralele, vita-minele ;i elementele active din l[m]iau puterea s[ cure\e intestinele.

Asta reprezint[ o por\ie des[n[tate ;i un plus de energie pentruorganismul nostru. Acest mod dedetoxifiere bazat pe consumul del[m]i nu trebuie folosit ̀ n exces. Tre-buie s[ avem un stomac perfects[n[tos ;i s[ nu suferim de ulcer oride gastrit[. Pe parcursul curei de de-toxifiere cu l[m]ie vom renun\a laconsumul de carne, semipreparate,la dulciuri, b[uturi alcoolice sau ca-fea. Diminea\a, `nainte de primamas[ a zilei, e indicat s[ bem un pa-har de ap[ cald[ cu zeama de la ojum[tate de l[m]ie. Sucul de l[m]iepreparat acas[ e indicat ;i dup[ masade pr]nz, iar seara l[m]ia o putem`ndulci cu miere.

Th. V.

Scap[ de stres...m]nc]nd!

O diet[ s[n[toas[ ne este demare ajutor atunci c]nd depresia`ncepe s[ ̀ ;i fac[ sim\it[ prezen\a.Cel pu\in a;a sus\in speciali;tiicare chiar puncteaz[ calitateaanumitor alimente tocmai pentru`ndep[rtarea stresului.

Sunt alimente care ne ajut[chiar ;i s[ trecem de perioadelestresante din via\[, c[ de bine der[u avem parte de ele. ~n primulr]nd vom opta pentru cele bogate`n acizi gra;i omega 3, seleniu saucarbohidra\i. Ne trebuie ;i aer dinbel;ug ;i o por\ie zdrav[n[ de vi-tamina D.

Dintre alimentele bogate `nacizi gra;i omega 3 amintim sar-dinele, nucile, spanacul, varza,tonul sau somonul. Carbohidra\ise g[sesc `n cereale integrale, `nfructe ;i legume proaspete, carede altfel sunt bogate ;i `n nu-trien\i ;i fibre. ~n ceea ce prive;teseleniu, acesta se g[se;te `n modnatural `n multe alimente< nuci,fasole, maz[re, carne f[r[gr[simi.

Ioana V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Sport

Rela\iile afective influen\eaz[modul nostru de a face sport

Pentru a ar[ta impecabil`n rochia de mireas[ la carevisezi sau pe care ai ales-o de-ja, trebuie s[ fii ̀ n form[ per-fect[ `n ziua cea mare. Iat[c]teva aspecte de care trebuies[ \ii cont pentru o siluet[ deinvidiat.

Dac[ vrei s[ pierzi kilograme,trebuie s[ ̀ \i schimbi stilul de via\[.~ncepe prin a m]nca s[n[tos ;i va-riat, urm]nd ca treptat s[ introduci;i exerci\iile fizice ̀ n programul t[uzilnic.

M[n]nc[ 3 mese pe zi ;i 2-3gust[ri formate din iaurturi, fructesau legume. Este important s[ re-duci consumul de glucide ;i de lipi-de, deoarece au o putere caloric[ ri-dicat[. Este recomandat s[ consumialimente bogate ̀ n proteine, pentruc[ digerarea lor consum[ energie.

~nainte de a `ncepe un regim,scrie pe o h]rtie programul ;i me-

niul zilnic. Seara, noteaz[ abaterile;i `ncearc[ s[ nu le repe\i ;i ziuaurm[toare. Atunci c]nd te duci lacump[r[turi, f[ o list[ care s[ in-clud[ doar alimentele care fac partedin meniul deja stabilit.

~ncearc[ s[ iei mesele princi-pale `n fiecare zi la aceea;i or[.Ai reu;it la un moment dat s[ ar[\ia;a cum `\i dore;ti, dar din cauzastresului sau a lipsei timpului, nuai mai acordat prea mult[ aten\iesiluetei tale? Lipe;te pe frigider opoz[ cu tine din perioada `n careerai `n cea mai bun[ form[ sau cuvedeta ta preferat[. Astfel, te veig]ndi de dou[ ori `nainte s[ sco\ipr[jiturile sau alimentele bogate ̀ ncalorii.

Sport

Chiar dac[ ai un program`nc[rcat, cu serviciu ;i preg[tiri

pentru nunt[, ̀ ncearc[ s[ ̀ \i rezervi30 de minute `n fiecare zi, care vorfi dedicate activit[\ilor fizice. Dac[nu mai ai energie s[ mergi la sal[c]nd te ̀ ntorci de la birou, treze;te-te pu\in mai devreme ;i alearg[ `nparcul din apropierea casei tale. Veifi plin[ de energie ;i mai bine dis-pus[ `ntreaga zi. Coboar[ din au-tobuz cu o sta\ie `nainte dedestina\ie ;i mergi pe jos.

Dac[, c[l[tore;ti cu metroul,urc[ pe sc[rile normale, nu pe celerulante. Atunci c]nd este pl[cutafar[, po\i `nlocui mijloacele detransport sau ma;ina personal[ cubicicleta. ~n felul acesta, vei fi eco;i vei elimina kilograme ̀ n plus. ~nweekend, sigur ̀ \i po\i rezerva c]te-va ore pentru o plimbare cu roleleal[turi de prietena ta cea mai bun[.Va fi amuzant, relaxant ;i beneficpentru siluet[.

O diet[ ;i exerci\iile fizice te ajut[ s[ ar[\i excelent `n ziua nun\ii

Poate n-ai fi crezut, dardragostea ne afecteaz[ `n to-talitate modul de via\[, inclu-siv apetitul pentru sport.

La aceast[ concluzie au ajunsspeciali;ii care au `ncercat s[g[seasc[ o leg[tur[ `ntre stareanoastr[ de spirit, statutul marital ;iexerci\iile de la sal[. Se pare c[ exist[o diferen\[ ̀ ntre activit[\ile sportivepreferate de c[re cei singuri sau decei c[s[tori\i. De asemenea, antre-namentul sportiv poate fi neglijatatunci câd suntem prea stresa\i deproblemele cotidiene, fie c[ ele \insau nu de dragoste. ~n pus ;i psihiculjoac[ un rol important `n modul `ncare ne dorim sau nu s[ facemmi;care.

Cuplurile sunt predispusela sedentarism

Un studiu realizat la Universi-tatea din Princeton a ajuns la con-cluzia c[ ̀ n mare m[sur[ persoanelesingure sunt mult mai preocupatede `nf[\i;area lor, acordând maimult[ aten\ie mi;c[rii fizice. Pe de

alt[ parte, cuplurile c[s[torite sauaflate `ntr-o rela\ie stabil[ tind s[cad[ `n comoditate. Exist[ unelevoci care vin s[ infirme aceast[ con-cluzie, `ntrucât este binecunoscutfaptul c[ eficien\a efortului fizicsus\inut \ine de gradul nostru deimplicare ;i concentrare. Cu alte cu-

vinte, dac[ suntem stresa\i, dar to-tu;i ne facem "norma" de sport,efectele vor `ntârzia s[ apar[.

Rela\iile afective adaug[ un sur-plus de stres vie\ii noastre, la fel debine cum persoanele singure suntmai predispuse c[tre depresie.A;adar, totul depinde de puterea

noastr[ de a gestiona evenimentele;i de a con;tientiza c[ facem sporttocmai pentru a ne relaxa ;i pentrua avea un tonus mai bun.

De cele mai multe ori, tindems[ facem sport `mpreun[ cu priete-nii sau cu partenerii de via\[. Acestlucru poate fi benefic sau nu, ̀ ntru-cât nu to\i avem aceea;i percep\ieasupra antrenamentului fizic regu-lat. Chiar dac[ `ncerci s[ faci dinpartenerul t[u o persoan[ activ[ nuadopta o cale agresiv[ ̀ n caz contrar,`ntre voi ar putea ap[rea mici con-flicte ce v[ vor tensiona rela\ia. Pede alt[ parte, mi;carea fizic[ areavantaje nenum[rate, printre care;i `mbun[t[\irea vie\ii sexuale ;i as[n[t[\ii psihice.

Mi;carea `n func\ie de stare

:i `n ceea ce prive;e tipul deefort fizic preferat, se pare c[ ceic[s[tori\i sunt implica\i mai mult`n activit[\i precum gr[din[ritul sauexcursii la munte, pe când cei sin-guri prefer[ sporturile individualesau antrenamentul la sal[.

Informa\ia zilei 13Miercuri 1 februarie 2012 Fitness

O por\ie de mi;care pentru mu;chii fesieri

Acelea dintre dumnea-voastr[ care vor s[ treac[ din-colo de bariera de frig deafar[ sunt a;teptate cu mult[c[ldur[ la Centrul de aerobicFitland situat `n Satu Mare,pe strada R]ndunelelor nr. 3pentru o por\ie bun[ demi;care al[turi de o echip[ deprofesioni;ti.

Tema propus[ pentru azi de an-trenoarea Kerekes Emoke este sportpentru fese frumoase. A;adar, s[trecem la treab[!

1. Culcat dorsal, bra\ele l]ng[trunchi, genunchii `ndoi\i, t[lpilepe sol (imaginea 1). Ridic[m bazi-nul `ncord]nd mu;chii fesieri (im-aginea 2). Revenim `n pozi\iaini\ial[ ;i repet[m exerci\iul de 24de ori.

2. A;ezat sprijinit, m]inile l]ng[

bazin (imaginea 3). Ridic[m bazinul(imaginea 4). Revenim `n pozi\iaini\ial[ ;i repet[m exerci\iul de 24de ori.

3. Culcat facial, sprijin pe ge-nunchi ;i antebra\e (imaginea 5).~ntindem ;i ridic[m bra\ul drept ;ipiciorul st]ng (imaginea 6). Reve-nim `n pozi\ia ini\ial[ ;i urmeaz[partea cealalt[ (imaginea 7). Re-pet[m exerci\iul de 16 ori.

4. Culcat costal, capul sprijinitpe palm[, genunchiul st]ng `ndoitla 90 de grade, cel[lalt picior `ntins(imaginea 8). Ridic[m picioruldrept (imaginea 8) de 24 de ori. Fa-cem la fel ;i pe cealalt[ parte a cor-pului.

5. Culcat costal, genunchii`ndoi\i (imaginea 9). Ridic[m ge-nunchiul drept (imaginea 10) ;i re-pet[m exerci\iul de 24 de ori, apoi`l execut[m ;i pe cealalt[ parte acorpului.

Ioana Pop Vladimirescu

1

2

12 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Stil

Culoarea crem elegant[ ;i rafinat[ la orice v]rst[

FestivalulTinere\ii

Jupiter 2012

~nscrie-te la preselec\ie www.festivalultineretii.ro/pentru Jude\ul Satu Mare, Localitatea Satu Mare.Info< 0731468914, office@festivalultineretii.ro

Cite;te Informa\ia Zilei ;i vei afla data ;i locul unde va avea loc preselec\ia.

C]n\i, dansezi, ai atitudine? Visezi la o via\[ `n lumina

reflectoarelor?... Atunci aceasta este ;ansa ta de a-\i

transforma visurile `n realitate! Sub egida sloganului

“F[-te remarcat”, “Festivalul Tinere\ii”, concurs

interna\ional de muzic[ u;oar[ ;i folclor,`;i propune s[ te transforme

`ntr-un star al genera\iei tale!

Cremul este una dintrenuan\ele elegante, sofisticate;i se claseaz[ la un loc de cinstepe paleta de culori care se po-trive;te ̀ n foarte multe situa\ii.Spre deosebire de multe ten-din\e ale modei, culoarea crempoate fi purtat[ la orice v]rst[f[r[ niciun fel de problem[.

Aceast[ culoare merge de minu-ne pe timpul verii mai ales pentru c[se asorteaz[ perfect cu bronzul pielii.Indiferent de v]rsta pe care o ai po\iapela la o hain[ sau un accesoriu cremf[r[ teama de a da gre;. Dac[ nu a\iales ̀ nc[ o \inut[, v[ pute\i inspira dinimaginile urm[toare.

Femeile care ajung la v]rsta de 30de ani pot impresiona printr-o \inut[elegant[ ce se potrive;te perfect atuncic]nd se afl[ ̀ n criz[ de timp ;i trebuies[ ajung[ la o `nt]lnire de afaceri.

O alt[ nuan\[ pl[cut[ la vedere ;i

foarte versatil[ la purtare este un ma-ro deschis. Rochia nu trebuie numais[ impresioneze, ci s[ fie aleas[ `nfunc\ie de forma trupului ;i de gus-turile fiec[rei persoane, astfel `nc]t,chiar dac[ este frumoas[, s[ fie ;i co-mod[. Apropierea de v]rsta de 40 deani nu trebuie s[ reprezinte niciunobstacol `n alegerea hainelor. O pe-reche de pantaloni trei sferturi, o bluz[simpl[ crem ;i o geant[ `n aceea;inuan\[ este \inuta potrivit[ pentruorice ocazie.

|inuta crem, pantaloni,bluz[, geant[

Nu prea multe femei mai pun pre\pe \inut[ dup[ v]rsta de 50 de ani, lu-cru total gre;it. Indiferent c[ maimunci\i sau nu, indiferent c[ merge\ila o plimbare prin parc sau v[ lua\inepo\elul de la gr[dini\[, nu uita\i s[v[ `mbr[ca\i `ntr-o \inut[ elegant[.

Informa\ia zilei 15Miercuri 1 februarie 2012 Carier[

Cum ne prezent[m la interviul pentru angajare

Afla\i în pragul angaj[rii,candida\ii ̀ ;i pun numeroase;i inevitabile întreb[ri pri-vind modul în care va decur-ge interviul.

Sunt întreb[ri de natur[ s[ leprovoace anxietate, lucru firesc, dealtfel. Pentru a asigura reu;ita la in-terviu, este necesar[ o preg[tire mi-nu\ioas[, cu aten\ie la fiecare deta-liu. Cei mai buni exper\i ne spun c[angajatorii `;i dau seama dac[ uncandidat este potrivit pentru un job`n primele 10 minute din interviu.~n aceste condi\ii, problema care sepune este s[ faci o impresie bun[`nc[ din primul moment `n care teafli fa\[ ̀ n fa\[ cu cel de care depindeangajarea solicitantului.

Iat[ c]teva sfaturi pe care ni ledau speciali;tii<

~mbr[c[mintea. În ceea ceprive;te aspectul fizic, se reco-mand[ o vestimenta\ie îngrijit[,discret[, deoarece \inuta decent[transmite un mesaj subcon;tient;i contribuie la percep\ia credibi-lit[\ii candidatului. Oric]t de binepreg[tit ar fi solicitantul, nu e ca-zul s[ neglijeze \inuta.

St[p]nirea de sine. Unul din-

tre cele mai bune mijloace pentrua face o impresie bun[ este s[-\imen\ii calmul ;i s[ ai o atitudinede stim[ fa\[ de propria persoan[.Se recomand[ s[ ajungi cu 10-15minute `nainte de `nceperea in-terviului, pentru a avea timp s[ terelaxezi ;i s[ adop\i o postur[`ncrez[toare. ~ncearc[ s[ z]mbe;tic]t mai des ;i s[ fii politicos cuto\i cei pe care `i `nt]lne;ti lafirm[. Angajatorii sunt aten\i lamici detalii cum ar fi o str]ngerede m]n[ ferm[, men\inerea con-tactului vizual ;i o postur[

`ncrez[toare.Pentru a se familiariza cu at-

mosfera specific[ acestui interviu,candidatul ar trebui s[ se infor-meze de la al\i angaja\i `n aceafirm[, care au trecut prin aceast[experien\[.

Anticiparea `ntreb[rilorAm putea anticipa unele în-

treb[ri care se formuleaz[ cu acestprilej, preg[tind ;i r[spunsurilecorespunz[toare. Iat[ câteva astfelde întreb[ri tipice care se formu-leaz[ cu acest prilej< de ce vrei s[

lucrezi pentru firma noastr[?>ce;tii despre firma noastr[?> ce po\is[-mi spui despre tine?> care esteexperien\a ta `n munca pe carevrei s-o prestezi?

~nainte de interviu, caut[ c]te-va informa\ii despre cerin\ele pos-tului ;i de firma la care solici\i an-gajarea, pentru ca r[spunsurile laaceste ̀ ntreb[ri s[ aib[ leg[tur[ cunevoile sau priorit[\ile companiei.În niciun caz, candidatul nu tre-buie s[ ocoleasc[ r[spunsul la în-trebare. Chiar dac[ întrebarea nise pare simpl[, nu e bine s[ otrat[m expeditiv.

P[strarea unei atitudini pozi-tive. Majoritatea interviurilor du-reaz[ `ntre 20 ;i 50 de minute.Chiar dac[ ai f[cut o impresie ne-gativ[ `n primele 10 minute,men\ine-\i atitudinea pozitiv[ ;iconcentreaz[-te pe ce ai putea facepentru a schimba p[rerea angaja-torului despre tine. Dac[ ai f[cutanumite gre;eli din cauza nervo-zit[\ii, cum ar fi r[spunsuri pripitesau ai fost neatent la `ntreb[ri,ajusteaz[-\i comportamentulm[car spre finalul interviului.

Stelian Crainic

Sunt mai multe aspecte decare trebuie s[ \ii cont c]nd lu-crezi `ntr-un birou.

Mul\i din angajatori `;i`ndeamn[ lucr[torii s[ g]ndeasc[inovativ, ̀ ns[ prea pu\ini dintre an-gaja\i ;tiu c]t este de `mportantspa\iul `n care lucrezi.

Cum trebuie s[ arate spa\iul de lucru

Un studiu f[cut recent reco-mand[ companiilor s[ se g]ndeasc[mai mult la amenajarea mediului`n care angaja\ii lucreaz[, dac[ vorca ace;tia s[ fie mai productivi. Tre-buie s[ se aibe ̀ n vedere mai multelucruri, de la dimenisiunea spa\iu-lui p]n[ la culoarea geamului.Spa\iile `nguste ;i `nghesuite `i`mpiedic[ pe angaja\i s[ aib[ sclipiride ingeniozitate ;i momente de in-

spira\ie. Un loc de munc[ mai ae-risit, mai pu\in `ngr[m[dit stimu-leaz[ creierele, fapt ce ajut[ la dez-voltarea g]ndirii inovative. :i cumorice studiu nu ar avea credibilitatef[r[ un experiment, oamenii de ;ti-

in\[ chinezi ;i americani au pus ba-zele acestuia la care au participatmai mul\i voluntari. C]\iva dintre ace;tia au fost pu;i s[intre ̀ n cutii de carton de 1,5 metripe 1,5 metri, iar al\ii `n afara lor.Echipa de cercet[tori s-a asiguratc[ at]t `n interiorul c]t ;i `n afaracutiei condi\iile erau acelea;i, pen-tru ca voluntarii din interiorul cu-tiilor s[ nu se simt[ asfixia\i. Su-biec\ii au fost supu;i unui test, `nurma c[ruia s-a dovedit c[ cei dinafara cutiilor au dovedit mult maimult[ creativitate. Un alt test la careau fost supu;i ace;tia este cel al po-trivirii cioburilor sparte dintr-unvas, test ce echivaleaz[ opera\ia ma-tematic[ de adunare. Printre rezul-tatele publicate s-a constatat c[ oa-menii care sunt liberi s[ se plimbe`n mai multe direc\ii sunt mai crea-tivi comparativ cu cei care sunt obli-ga\i s[ se plimbe `n linie dreapt[.

Plimb[rile `n aer liber stimuleaz[ creativitatea

Aceste descoperiri dau pestecap stereotipurile vehiculate p]n[acum `n leg[tur[ cu creativitatea.O plimbare ̀ n aer liber ajut[ foartemult eliberarea min\ii. Angajatori-lor le mai este recomandat s[ ia `nconsiderare renun\area la acele bi-rouri de tip cubical ;i s[ creeze spa\iideschise pentru ca angaja\ii s[ sesimt[ mai elibera\i. Tablourile dedimensiuni mai mari ar trebui s[existe pe pere\ii birourilor, cu pei-saje de munte, mare, ocean ;i altele.Toate acestea i-ar ajuta pe angaja\i,imagina\ia ;i creativitatea ar cre;te,deoarece ce face un om c]nd se afl[`n pan[ de idei? ~ncepe s[ priveasc[`n jur. Ajut[ desigur ;i priveli;ti dinora;, beneficiind de ferestre c]t maimari.

Ionu\ B.

Spa\iul de lucru `\i influen\eaz[ creativitatea

14 Informa\ia zilei Miercuri 1 februarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Ce trebuie s[ ;ti\i `nainte de a achizi\iona un aragaz nou

Orice gospodin[ `;idore;te s[ schimbe vechiularagaz cu unul nou care s[aib[ mai multe func\ii ;i s[fie un ajutor de n[dejde `nbuc[t[rie. Dac[ sunte\i `naceast[ situa\ie sfaturile careurmeaz[ v[ vor fi de mare aju-tor.

Pe m[sur[ ce gazele naturale sescumpesc, electrocasnicele pentrug[tit care folosesc curent electricsunt viitorul.

Plitele care folosesc curent elec-tric sunt din ce `n ce mai mult pre-ferate. La fel ca `n restul Europei,unde rezervele tot mai mici de gazenaturale oblig[ guvernele s[-i ̀ ncu-rajeze pe consumatori s[ se orien-teze c[tre utilizarea curentului elec-tric pentru g[tit.

Avantajele plitelor electrice

Plita pe curent electric este multmai sigur[ dec]t cea pe gaze, iar efi-cien\a este crescut[. Mai mult dec]tat]t, ̀ n cazul plitelor electrice pe in-duc\ie, raportul dintre cost ;i timpulde g[tire este cu dou[ treimi mairedus fa\[ de cele pe gaze.

Cuptorul electric coace mai uni-form ;i mai repede. Dac[ aragazulelectric are ;i termostat `ncorporateste foarte simplu< seta\i tempera-

tura dorit[ ;i riscul de ardere dis-pare. E adev[rat c[ la achizi\ionare,cele electrice sunt mai scumpe dec]tclasicul aragaz cu gaz dar econo-

miile vor veni pe parcurs, prin scur-tarea timpului de g[tit.

Variante la cump[rare

Pute\i de asemenea opta pentruun aragaz mixt care are ochiuri pen-tru g[tit ce func\ioneaz[ pe baz[ degaz iar cuptorul poate fi electric, nu-mai c[ acesta va fi cu 10-15% maiscump. ~n ultima vreme se g[sesc ;iplite mixte, adic[ 1 sau 2 ochiuri potfi cu gaz iar restul electrice.

Foarte important este s[ alege\iun aragaz care are sistem de sigu-ran\[. Acesta duce la oprirea auto-mat[ a aragazului `n cazul `n carese `ntrerupe furnizarea gazului lare\ea. Alte facilit[\i noi ap[rute suntbecul care v[ arat[ ̀ n ce stadiu suntbun[t[\ile puse ̀ n cuptor f[r[ a maifi nevoie s[ deschide\i u;a sau aprin-derea electric[. Ca orice op\iune `nplus, toate acestea cost[, darspecili;ti spun c[ merit[ fiecareb[nu\. Chiar dac[ cele metalizatearat[ foarte bine trebuie s[ ;ti\i c[se `ntre\in greu ;i c[ orice urm[ sevede imediat pe luciul metalic. Sfa-tul cel mai bun pe care ̀ l pute\i urmaeste acela de a nu alege un produsieftin, av]nd `n vedere c[ este unprodus de folosin\[ `ndelungat[ cuo medie de 7-10 ani.

V. Shibata

Crassula argentea sau gr[su\a aduc[toare de noroc~n limba latin[ crassula

`nseamn[ ”gros” sau ”gras” ;iacesta este motivul pentru ca-re aceast[ plant[ este alintat[”gr[su\a”.

Asta pentru c[ frunzele ei suntovale ;i c[rnoase ca un fel de pe-rini\e lucioase, pline de ap[. ~ntrecut i se mai spunea ;i Arborelede Jad, Dolarul de argint sau Co-pacul cu bani ;i se crede c[ aducenoroc ;i prosperitate atunci c]ndeste iubit[ ;i pus[ ̀ ntr-un loc cares[ o aduc[ `n centrul aten\iei.

Aceast[ plant[ este foarte po-trivit[ `ncep[torilor `ntr-alegr[din[ritului deoarece rezist[mult timp f[r[ s[ fie udat[. Deasemenea este una din rarele plan-te care poate tr[i câteva zile f[r[r[d[cin[.

Gr[su\a prefer[ s[ stea ̀ ntr-unghiveci cât mai mic, ̀ ntr-un ames-

tec de p[mânt cu nisip grunjos.Dac[ este udat[ ̀ n exces, frunzelese `ngroa;[ exagerat pentru c[ seumple cu ap[ a;a c[ este suficients[ fie udat[ de dou[ ori pe lun[.Tocmai frunzele c[rnoase ascundrezerva ei de ap[. Nu are nevoiede farfurioar[ la ghiveci pentru c[`i place atmosfera uscat[. Se ferti-lizeaz[ de cel mult 2-3 ori pe an ̀ ntimpul perioadei de cre;tere, adic[`n intervalul martie-octombrie.

Se `nmulțe;te extrem de u;orprin buta;i sau chiar prin frunze.Se rup r[murele sau frunze ;i ses[desc `n nisip sau p[m]nt foarteumed. Este pu\in sensibil[ la boli;i d[un[tori care apar, `n special,din cauza ud[rilor excesive.

Prin ajustare i se poate da u;orform[ de cop[cel asem[n[tor cubonsaii `ns[ este foarte u;or de`ntre\inut.

Adriana G.