suport de curs - brutar

7/23/2019 Suport de Curs - Brutar

1/83

Suport Curs

BRUTAR

COD NC: 7412.2.1.

CuprinsIntroducere.............................................................................................................. 3

Capitolul 1: Aplicarea NPM i NPSI...........................................................................4


2/83

Suport Curs Brutar

1.1. Aplicarea normelor e securitate i s!n!tate "n munc!...................................4

1.2. Aplicarea NPSI...................................................................................................... #

1.3. Respectarea procedurilor de urgen i de evacuare .......................................................1$

Capitolul 2: Aplicarea normelor e protec%ia meiului..........................................1#&.1. Surse e poluare i m!suri e protec%ie.........................................................1#

2.3.Aplicarea normelor de protec ie a mediului ...................................................................&$

Capitolul 3:'r(ani)area acti*it!%ii proprii.............................................................&+

3.1. Pre(!tirea coni%iilor e lucru........................................................................&+

3.&. ,ntre%inerea locului e munc!........................................................................3&

Capitolul 4: Aplicarea normelor e i(ien! i e si(uran%a alimentelor..................34

4.1. Aplicarea normelor e i(ien! ini*iual! i e men%inere a st!rii e s!n!tate.

..............................................................................................................................344.&. I(ieni)area spa%iilor e lucru i a ec-ipamentelor e lucru............................3

Capitolul 5: ,ntocmirea ocumentelor speci/ce....................................................41

$.1. Ienti/c! ocumentele speci/ce....................................................................41

Capitolul 6:Recep%ia cantitati*! i calitati*! a materiilor prime i au0iliare..........4&

.1. Recep%ia calitati*! a loturilor e materii prime i au0iliare............................4&

Capitolul 7:epo)itarea i transportul materiilor prime2 au0iliare i a prouselor/nite e pani/ca%ie.................................................................................................. 4+

.1. epo)itarea materiilor prime au0iliare i prousele /nite e pani/ca%ie.......4+

Capitolul 8:Pre(!tirea materiilor prime i au0iliare...............................................$+

+.1. Pre(!tirea roiei..........................................................................................$+

+.&. Pre(!tirea s!rii...............................................................................................5

+.3. 6r!simile alimentare......................................................................................5

+.4. Su7stan%ele e "nulcire................................................................................1

Capitolul 9:8r!m9ntarea aluatului.........................................................................3

#.1. Setarea parametrilor te-nolo(ici e r!m9ntare. 8r!m9ntarea aluatului.......3Capitolul 10: Urm!rirea erment!rii i prelucrarii aluatului....................................

15.1. Setarea parametrilor te-nolo(ici e ermentare..........................................

15.&: Prelucrarea aluatului....................................................................................+

Capitolul 11:Coacerea semia7ricatelor................................................................3

11.1: Setarea parametrilor te-nolo(ici ai re(imului e coacere. Supra*e(-ereacoacerii................................................................................................................. 3

Capitolul 12:Pre(!tirea prouselor /nite e pani/ca%ie pentru epo)itare...........#

1&.1: Sortarea prouselor /nite e pani/ca%ie......................................................#Bibliografe............................................................................................................ +&

1


3/83

Suport Curs Brutar

&


4/83

Suport Curs Brutar

Introducere

Ocupaia se aplic lucrtorilor care i des!oar activitatea n unitile de pani!icaie"speciali#ate n !a$ricarea di!eritelor tipuri de produse de pani!icaie.Ocupaia presupune o s!er

larg de competene" av%nd n vedere gama variat a produselor de pani!icaie" precum i a

te&nologiilor speci!ice !iecrui sortiment n parte.

'nitile de competen !undamentale( comunicarea la locul de munc i lucrul n ec&ip

sunt indispensa$ile n vederea des!urrii activitii n condiii optime. Alturi de acestea"

competenele generale vin s complete#e pro!ilul ocupaiei de $rutar" care tre$uie s lucre#e cu

respectarea normelor de securitate i sntate n munc" a normelor de protecie a mediului i" nun ultimul r%nd" a normelor de igien i siguran a alimentelor.

Organi#area activitii proprii precum i ntocmirea documentelor speci!ice sunt

competene care sunt necesare ocupaiei de $rutar n vederea e!icienti#rii activitii.

)ompetene speci!ic ocupaiei( recepia calitativ i cantitativ a materiilor prime i a au*iliare"

depo#itarea i transportul materiilor prime" au*iliare i a produselor !inite de pani!icaie"

pregtirea materiilor prime i au*iliare" !rm%ntarea aluatului" urmrirea !ermentrii i prelucrrii

aluatului" coacerea semi!a$ricatelor" pregtirea produselor pentru depo#itare sunt cele care vorconcura la reali#area unor produse !inite de pani!icaie de calitate corespun#toare.

Activitatea se poate des!ura at%t n cadrul unitilor complet automati#ate c%t i n

cadrul unitilor neautomati#ate" cunotinele i deprinderile !iind corespun#tor evaluate.

+a$ricarea produselor de pani!icaie implic utili#area utila,elor i ec&ipamentelor speci!ice

pentru o$inerea di!eritelor tipuri de produse. -e aceea"pe l%ng cunotinele de te&nologia

pani!icaiei" ocupaia presupune i capacitatea de e*ploatare" utili#are i ntreinere a utila,elor i

ec&ipamentelor speci!ice ocupaiei.

Activitatea se des!oar n uniti speciali#ate" ce dispun de un numr su!icient de spaii

dotate cu utila,e i ec&ipamente speci!ice activitii" cu linii te&nologice concepute pentru a

permite des!urarea continu a procesului de producie i a evita contaminarea ncruciat.

Ocupaia presupune i o $un re#isten la condiiile de lucru relativ di!icile( condiii de

umiditate" temperatur relativ ridicat" lucru n picioare.

-eoarece ocupaia se aplic sectorului de industrie alimentar vor !i respectate toate

cerinele de sntate re!eritoare la condiiile de acces ale $rutarului la locul de munc.

3


5/83

Suport Curs Brutar

Capitolul 1: plicarea !"# $i !"%I

1&1& plicarea nor'elor de securitate $i s(n(tate )n 'unc(

Normele generale de protecie a muncii cuprind principalele msuri de prevenire a

accidentelor de munc i $olilor pro!esionale general vala$ile pentru orice activitate. surile de

prevenire au ca scop eliminarea sau diminuarea !actorilor de risc de accidentare i/sau m$olnviri

pro!esionale e*isteni n sistemul de munc.

Accidentul de munc repre#int vtmarea violent a organismului precum i into*icaia

acut pro!esional care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de

serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin trei #ile" invaliditate sau

deces. Pentru a !i cali!icat drept accident de munc" accidentul tre$uie s se produc ntr0un moment

i ntr0un loc n care activitatea persoanei ncadrate n munc s se ncadre#e n e*ercitarea

atri$utelor prev#ute n )ontractul de munc. Persoana accidentat tre$uie s e*ecute o sarcin de

munc" repre#ent%nd" !ie o$ligaia principal" !ie activiti secundare re!eritoare la pregtirea

uneltelor" curarea mainilor i a locului de munc. -e asemenea" se consider accidente de munc

i accidentele produse n urmtoarele mpre,urri(

Accidentul su!erit de elevi" studeni sau ucenici n timpul e!ecturii practicii pro!esionale Accidentul su!erit de cei care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes pu$lic" inclusiv n

cadrul unor activiti culturale" sportive" n timpul i din cau#a ndeplinirii acestor sarcini Accidentul su!erit de orice persoan ca urmare a unei aciuni din proprie iniiativ pentru

prevenirea sau nlturarea unui pericol ce amenin avutul pu$lic sau pentru salvarea de viei

omeneti Accidentul su!erit de persoane ncadrate n munc n timpul i pe traseul normal deplasrii

de la locul de munc la domiciliu i invers Accidentul cau#at de activiti care nu au legtur cu procesul muncii" dac se produc la

sediul persoanei ,uridice sau la adresa persoanei !i#ice" ori n alt loc de munc organi#at de

acestea n timpul programului de munc.

Re!acerile politice" sociale" economice din ultimii ani din tara noastra au determinat si

reevaluarea domeniului securitatii si sanatatii in munca pentru care s0a creat o noua legislatie"

armoni#ata cu directivele europene" cu conventiile si recomandarile Organi#atiei ondiale a

uncii. Noua legislatie( egea 3 / 2443 5 )odul uncii egea 316 / 2447 5 a securitatii sisanatatii in munca 8.9. nr. 1:2 / 2447 privind apro$area Normei metodologice de aplicare a

4


6/83

Suport Curs Brutar

prevederilor egii securitatii si sanatatii in munca nr. 316 / 2447 Ordinul nr. ;: / 2447 al

inistrului muncii" solidaritatii sociale si !amiliei pentru constituirea comisiilor de a$ilitare a

serviciilor e*terne de prevenire si protectie si de avi#are a documentatiilor cu caracter te&nic de

in!ormare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca egea 14< / 1666 5 pentruin!iintarea si organi#area Inspectiei uncii si 8.9. nr. ;7; / 1666 pentru aplicarea egii 14< / 1666

etc. a introdus sau a de#voltat concepte care asigura sc&im$area modului de a$ordare a aspectelor

re!eritoare la asigurarea securitatii si sanatatii in munca. -intre trasaturile esentiale care

caracteri#ea#a noua legislatie se pot enunta( intarirea o$ligatiei anga,atorilor de a asigura securitatea

si sanatatea anga,atilor prin masuri care iau in consideratie principiile generale de prevenire

de#voltarea la nivel national si la nivel de unitate economica a unor politici de prevenire care sa

trate#e sanatatea si securitatea anga,atilor in munca" luand in considerare te&nologiile" organi#areamuncii" mediul de munca si nu in ultimul rand e*ecutantul cu toate cerintele sale instruirea"

!ormarea si per!ectionarea anga,atilor in corelatie cu sarcinile de munca si cu riscurile la care pot !i

e*pusi prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva !ata de cele individuale instituirea

responsa$ilitatilor anga,atilor !ata de propria securitate si sanatate de#voltarea capacitatii

institutionale a unor organisme de control si de indrumare a activitatii de prevenire ale statului" care

sa dispuna de mi,loace ,uridice" te&nice" !inanciare etc. e!icace.

Alt!el spus" noua legislatie impune intensi!icarea preocuparilor pentru calitatea de securitate

a ec&ipamentelor te&nice" pentru inlocuirea sau c&iar eliminarea su$stantelor si produselor

periculoase" pentru organi#area ergonomica a locului de munca" pentru cresterea nivelului de

pregatire a lucratorilor si asigurarea participarii acestora la ela$orarea si luarea deci#iei in domeniul

protectiei muncii si pentru supraveg&erea sanatatii lucratorilor in munca.

Aceste preocupari sunt sustinute de conte*tul economic actual marcat de cresterea

importantei calitatilor produselor care implica si calitatea de securitate a acestora si !ace sa creasca

numarul de organi#atii si societati preocupate sa conceapa si sa utili#e#e te&nici si instrumente"

metode si proceduri care sa !acilite#e im$unatatirea continua a calitatii si metode de evaluare a

nivelului de securitate.

Sistemul de reglementari din Romania privind cerintele esentiale de securitate si sanatate ale

ec&ipamentelor te&nice" respectiv cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca a

impus si alinierea practicilor noilor organisme create cu cele ale organismelor europene in materie

de securitate si sanatate.

Activitatea de protectie a muncii in Romania urmareste ele$orarea si aplicarea unui

ansam$lu de masuri menite sa asigure" in toate domeniile de activitate" indeplinirea sarcinilor in

$


7/83

Suport Curs Brutar

conditii normale de munca !ara accidente si im$olnaviri pro!esionale. Importanta care se acorda

protectiei muncii este relevanta de !aptul ca" c&iar in )onstitutie sunt sta$ilite principiile de $a#a ale

protectiei anga,atilor" principii care sunt de#voltate apoi in egea 316 / 2447 = legea cadru >.

egea 316 / 2447 5 a securitatii si sanatatii in munca sta$ileste principiile generalere!eritoare la prevenirea riscurilor pro!esionale" protectia sanatatii si securitatea lucratorilor"

eliminarea !actorilor de risc si accidente" in!ormarea" consultarea" participarea ec&ili$rata" instruirea

lucratorilor si a repre#entantilor lor" precum si directiile generale pentru implementarea acestor

principii.

?a se aplica in toate sectoarele de activitate atat pu$lice cat si private" anga,atorilor"

lucratorilor si repre#entantilor lucratorilor" !acand e*ceptie de la aceste prevederi" ca#urile in care

particularitatile inerente ale anumitor activitati speci!ice din serviciile pu$lice" cum ar !i !ortelearmate sau politia" precum si ca#urile de de#astre" inundatii si pentru reali#area masurilor de

protectie civila" vin in contradictie cu pre#enta lege.

Pentru intelegerea si aplicarea corecta a acestei legi se impune sa se inteleaga corect

termenii si e*presiile de $a#a re!eritoare la securitatea si sanatatea in munca ast!el(

a> lucrator 0 persoana anga,ata de catre un anga,ator" potrivit legii" inclusiv studentii" elevii in

perioada e!ectuarii stagiului de practica" precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca"

cu e*ceptia persoanelor care prestea#a activitati casnice

$> anga,ator 0 persoana !i#ica sau ,uridica ce se a!la in raporturi de munca ori de serviciu cu

lucratorul respectiv si care are responsa$ilitatea intreprinderii si/sau unitatii

c> alti participanti la procesul de munca 0 persoane a!late in intreprindere si/sau unitate" cu

permisiunea anga,atorului" in perioada de veri!icare preala$ila a aptitudinilor pro!esionale in

vederea anga,arii" persoane care prestea#a activitati in !olosul comunitatii sau activitati in regim de

voluntariat" precum si someri pe durata participarii la o !orma de pregatire pro!esionala si persoane

care nu au contract individual de munca inc&eiat in !orma scrisa si pentru care se poate !ace dovada

prevederilor contractuale si a prestatiilor e!ectuate prin orice alt mi,loc de pro$a

d> repre#entant al lucratorilor cu raspunderi speci!ice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor 0 persoana aleasa" selectata sau desemnata de lucratori" in con!ormitate cu prevederile

legale" sa ii repre#inte pe acestia in ceea ce priveste pro$lemele re!eritoare la protectia securitatii si

sanatatii lucratorilor in munca

e> prevenire 0 ansam$lul de dispo#itii sau masuri luate ori preva#ute in toate etapele procesului de

munca" in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor pro!esionale


8/83

Suport Curs Brutar

!> eveniment 0 accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului" produs in timpul

procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu" situatia de persoana data disparuta

sau accidentul de traseu ori de circulatie" in conditiile in care au !ost implicate persoane anga,ate"

incidentul periculos" precum si ca#ul suscepti$il de $oala pro!esionala sau legata de pro!esiuneg> accident de munca 0 vatamarea violenta a organismului" precum si into*icatia acuta

pro!esionala" care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu

si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 #ile calendaristice" invaliditate ori

deces

&> $oala pro!esionala 0 a!ectiunea care se produce ca urmare a e*ercitarii unei meserii sau pro!esii"

cau#ata de agenti nocivi !i#ici" c&imici ori $iologici caracteristici locului de munca" precum si de

suprasolicitarea di!eritelor organe sau sisteme ale organismului" in procesul de muncai> ec&ipament de munca 0 orice masina" aparat" unealta sau instalatie !olosita in munca

,> ec&ipament individual de protectie 0 orice ec&ipament destinat a !i purtat sau manuit de un

lucrator pentru a0l prote,a impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol

securitatea si sanatatea la locul de munca" precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a

indeplini acest o$iectiv

@> loc de munca 0 locul destinat sa cuprinda posturi de lucru" situat in cladirile intreprinderii si/sau

unitatii" inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in

cadrul des!asurarii activitatii

l> pericol grav si iminent de accidentare 0 situatia concreta" reala si actuala careia ii lipseste doar

prile,ul declansator pentru a produce un accident in orice moment

m> stagiu de practica 0 instruirea cu caracter aplicativ" speci!ica meseriei sau specialitatii in care se

pregatesc elevii" studentii" ucenicii" precum si somerii in perioada de reconversie pro!esionala

n> securitate si sanatate in munca 0 ansam$lul de activitati institutionali#ate avand ca scop

asigurarea celor mai $une conditii in des!asurarea procesului de munca" apararea vietii" integritatii

!i#ice si psi&ice" sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca

o> incident periculos 0 evenimentul identi!ica$il" cum ar !i e*plo#ia" incendiul" avaria" accidentul

te&nic" emisiile ma,ore de no*e" re#ultat din dis!unctionalitatea unei activitati sau a unui ec&ipament

de munca sau/si din comportamentul neadecvat al !actorului uman care nu a a!ectat lucratorii" dar ar

!i !ost posi$il sa ai$a asemenea urmari si/sau a cau#at ori ar !i !ost posi$il sa produca pagu$e

materiale


9/83

Suport Curs Brutar

p> servicii e*terne 0 persoane ,uridice sau !i#ice din a!ara intreprinderii/unitatii" a$ilitate sa

preste#e servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca" con!orm

legii

> accident usor 0 eveniment care are drept consecinta le#iuni super!iciale care necesita numaiacordarea primelor ingri,iri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3

#ile

r> $oala legata de pro!esiune 0 $oala cu determinare multi!actoriala" la care unii !actori

determinanti sunt de natura pro!esionala.

Cderi de la diferite niveluri

Echipamente individuale de protec ie recomandate (

Bncl minte de protec ie cu talp antiderapant ?c&ipament pentru lucrul la nl ime

Cderi de la acela i nivel

Echipamente individuale de protec ie recomandate:

Bncl minte de protec ie cu talp antiderapant

Cderi de obiecte, materiale


)asca de protec ie Bncl minte de protec ie anti oc" cu $om$eu ran!orsat

Lovituri, tieturi datorate uneltelor, obiectelor


nu i de protec ie mpotriva riscurilor mecanice

Bncl minte de protec ie anti oc" cu $om$eu ran!orsat

Oc&elari de protec ie re#isten i la ocuri

or uri de protec ie mpotriva riscurilor mecanice

Proiectare de particule


Oc&elari de protec ie re#isten i la ocuri sau vi#iere

)asca de protec ie

Expunere la temperaturi extreme lucrul n camere frigorifice sau congelatoare sau n

aer liber n timpul iernii i verii


+


10/83

Suport Curs Brutar

Bm$rcminte de protec ie mpotriva !rigului sau adecvat temperaturilor ridicate" inclu#%nd aici

i ncl mintea

Contacte termice


nu i de protec ie mpotriva riscurilor termice

Bm$rcminte de protec ie mpotriva riscurilor termice = or uri>

Contacte electrice in cazul interven iilor sau lucrrilor de mentenan


nu i de protec ie mpotriva riscurilor electrice Bncl minte de protec ie mpotriva riscurilor electrice

Oc&elari de protec ie

Contact cu substan e iritante, caustice sau corosive si /sau inhalare de substan e nocive


nu i de protec ie mpotriva riscurilor c&imice

Oc&elari de protec ie

Bncl minte de protec ie mpotriva riscurilor c&imice

Bm$rcminte de protec ie mpotriva riscurilor c&imice

Semim ti sau m ti pentru protec ie respiratorC

Expunere la zgomot


-opuri sau c ti pentru protec ie auditiv

!"! #plicarea $P%&

In Romania activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este reglementata de egea34; / 2447 5 egea privind apararea impotriva incendiilor. -e asemenea a !ost emisa 8.9. nr.

1/1662 care reglementea#a conditiile te&nice de acordare a autori#atieie de prevenire si stingere a

incendiilor la darea in e*ploatare cladirilor" precum si constatarea si sanctionarea contraventiilor la

normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Potrivit egii" apararea de incendii a vietii si proprietatii in Romania este o pro$lema de

interes national la care participa administratia pu$lica centrla de specialitate" administratia pu$lica

locala" agentii economic" institutiile pu$lice" celelalte persoane ,uridice si !i#ice.

#


11/83

Suport Curs Brutar

Activitatea de aparare impotriva incendiilor constituie o componenta esentiala a !unctiei de

conducere in orice unitate economica sau sociala si se des!asoara in conditiile preva#ute de lege.

Apararea impotriva incendiilor se reali#ea#a printr0un ansam$lu unitar de masuri" structuri"

reglementari" masuri te&nice si organi#atorice" precum si de activitati speci!ice" destinate prevenirii"limitarii consecintelor si stingerii incendiilor. )oordonarea" controlul si indrumarea activitatii

privind apararea impotriva incendiilor pe intreg teritoriul Romaniei este incredintata I.S.D." organ de

specialitate al .I.R.A. Resursele umane" materiale si !inanciare necesare pentru apararea impotriva

incendiilor se prevad si se asigura potrivit legii. O$ligatia de a asigura masurile de aparare

impotriva incendiilor revin proprietarului ori persoanei careia i se incredintea#a potrivit legii spre

administrare sau !olosire" $unuri apartinand proprietatii pu$lice sau private.

Persoanele !i#ice si ,uridice raspund de toate situatiile care pun in pericol viata" integritatea!i#ica sau $unurile unei persoane" precum si urmarile negative care decurg din e*istenta si

!unctionarea unitatii pe care o detin sau administrea#a precum si din activitatea des!asurata ori in

legatura cu aceasta.

O$ligatiile persoanelor ,uridice( sa sta$ileasca prin dispo#itii scrise =&otarare" regulament>"

regulile generale si masurile organi#atorice re!eritoare la protectia salariatilor ori a pu$licului

impotriva pericolelor de incendiu" sa le aduca la cunostinta anga,atilor sai si sa le actuali#e#e ori de

cate ori situatia o impune sa evalue#e riscurile de incendiu si sa decida masurile ce se impun pentru

diminuarea pericolului si limitarea la minimum a consecintelor posi$ile sa se asigure ca atat

salariatii sai cat si ai altor unitati anga,ate in lucrari" primesc instructiunile necesare re!eritoare la

pericolele e*istente si la masurile de aparare impotriva incendiilor sa se asigure ca salariatii sunt

apti sa0si asigure protectia lor sau a altor persoane si sa actione#e corespun#ator" in ca#ul unui

incendiu ori altui eveniment negativ sa sta$ileasca si sa asigure salariatii necesari si serviciul de

pompieri pentru punerea in aplicare" controlul si supraveg&erea masurilor si actiunilor impotriva

incendiilor" precum si mi,loacele te&nice speci!ice de interventie" corelat cu marimea si natura

riscurilor sa asigure emiterea instructiunilor de prevenire si stingere a incendiilor speci!ice

activitatilor pe care le organi#ea#a sau des!asoara" precum si a permiselor preva#ute de

reglementarile re!eritoare la apararea impotriva incendiilor sa asigure e*istenta si mentinerea li$era

si practica$ila a cailor de evacuare" salvare" circulatie si de acces sa asigure ela$orarea planurilor

de actiune si de interventie in ca# de incendiu precum si conditiile ca acestea sa !ie opera$ile in

orice moment sa asigure alarmarea" concentrarea !ortelor si mi,loacelor proprii" precum si a

serviciilor de pompieri" in ca# de incendiu sa cree#e persoanelor imputernicite interventiei

conditiile necesare pentru inspectarea unitatii" pregatirea interventiei" coordonarea si reali#area

15


12/83

Suport Curs Brutar

actiunilor si masurilor de interventie in ca# de incendiu sa asigure si sa puna la dispo#itia !ortelor

de interventie c&emate in ca# de incendiu sau e*plo#ie" acele mi,loace te&nice si ec&ipamente de

protectie individuala care sunt speci!ice conditiilor si riscurilor unitatii sale sa anunte si sa declare

incendiile la unitatile de pompieri militare si sa puna la dispo#itia acestora datele si in!ormatiile inlegatura cu evenimentele produse.

O$ligatiile salariatilor( sa0si insuseasca si sa respecte regulile si masurile de prevenire si

stingere a incendiilor care le0au !ost pre#entate sa utili#e#e corect utila,ele" masinile" aparatura"

ec&ipamentele" eneltele si su$stantele periculoase sa mentina in stare normala de !unctionare

dispo#itivele de protectie si sa nu e!ectue#e sc&im$ari" manevre sau modo!icari ar$itrare ale

acestora sa comunice imediat se!ilorsau persoanelor din serviciul de pompieri orice situatie despre

care are motive sa o considere un pericol" precum si orice de!ectiune a sistemelor de protectie"prevenire si stingerea incendiilor sa cunoasca modul de utili#are a mi,loacelor si instalatiilor de

prevenire si stingere a incendiilor e*istente la locul de munca sa veri!ice #ona de responsa$ilitate la

terminarea programului de lucru si sa inlature eventualele surse de incendiu depistate sa actione#e

in ca# de incendiu potrivit atri$utiilor sta$ilite sa dea dovada de solicitudine la cererea oricarei

persoane imputernicita cu prevenirea si stingerea incendiilor sa acorde a,utor oricarui salariat a!lat

in situatii de pericol" !unctie de impre,urare si capacitatile sale.

O$liga iile persoanelor !i#ice( sa respecte reglementarile de aparare impotriva incendiilor

care i0au !ost aduse la cunostinta" iar prin actiunile intreprinse sa nu prime,duiasca integritatea

!i#ica" viata oamenilor" precum si $unurile pu$lice sau private sa sesi#e#e autoritatile competente

cand iau cunostinta de e*istenta unor impre,urari de natura sa provoace incendii sa anunte

pompierii" in ca# de incendiu" sa intervina pentru a acorda a,utor persoanelor a!late in situatii de

pericol si sa contri$uie cu posi$ilitatile si mi,loacele de care dispun la limitarea si stingerea

incendiilor.

Importante sunt cunoa terea i !olosirea mi,loacelor P.S.I

a> Stingatoarele(

0 Stingatoare porta$ile cu pul$ere presuri#ate permanent

0 Stingatoare porta$ile cu spuma mecanica presuri#ate permanent

0 Stingatoare porta$ile cu dio*id de car$on

0 Stingatoare transporta$ile cu pul$ere presuri#ate permanent

0 Stingatoare transporta$ile cu spuma mecanica presuri#ate permanent

0 Stingatoare transporta$ile cu dio*id de car$on

$> Racorduri" tevi de re!ulare si accesorii P.S.I.

11


13/83

Suport Curs Brutar

c> )ostume anticalonice alumini#ate

d> Sisteme antiincendiu

0 detectoare optice de !um

0 detectoare de temperaturaIn raport de clasa de incendiu se !olosesc urmatoarele stingatoare(

0 pentru clasa de incendiu A =materiale solide 5 &irtie" lemn" te*tile" cauciuc" paie etc.> 5 se

!olosesc stingatoare cu pul$ere si spuma

0 pentru clasa de incendiu E =materiale lic&ide 5 $en#ina" petrol" ulei" alcool" vopsea etc.> 5 se

!olosesc stingatoare cu pul$ere" dio*id de car$on si spuma

0 pentru clasa de incendiu ) =ga#e( metan" &idrogen" propan" acetilina etc.> 5 se !olosesc

stingatoare cu pul$ere si dio*id de car$on0 pentru clasa de incendiu - =metale( litiu" aluminiu" potasiu" sodiu" magne#iu etc.> 5 se !olosesc

numai stingatoare cu pul$ere

0 pentru clasa de incendiu ? =instalatii electrice" intrerupatoare" motoare" transportatoare> 5 se

!olosesc stingatoare cu pul$ere si dio*id de car$on

Stingatoarele 5 sunt recipiente din ta$la de otel preva#ute cu ro$inet din alama" cu maner de

sustinere" $rat declansator si manometru 5 indicator de presiune =de lucru F 1: $ar de pro$a F 2

$ar>

0 Agentul se stingere 5 in !unctie de clasa de incendiu

0 9a#ul propulsor 5 a#otul 5 ga# ecologic !ara variatii de presiune la variatiile de temperatura

Deri!icarea stingatorului se !ace cel putin odata la 34 #ile" iar pre#enta acului indicator al

manometrului in #ona verde con!irma !unctionalitatea acestuia.

Accidentele de munca sunt accidentele care provoaca vatamarea violenta a organismului"

precum si into*icarea acuta pro!esionala" care au loc in timpul procesului de munca sau in

indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca cel putin

3 #ile calendaristice" invaliditate ori deces.

Accidentul de munca inseamna su!erinte !i#ice si psi&ice" pierderi de venituri etc." iar

pentru cei implicati 5 victime" !amilie" prieteni" dar si o pierdere de timp de munca pentru !irma

in care are loc evenimentul si pentru societate. a nivel mondial" investigatiile !acute de E.i..

=Eiroul International al uncii> indica un cost direct al accidentelor si $olilor pro!esionale de

apro*imativ 1G din P.I.E. =produsul National Erut>" in timp ce pierderile totale datorate acestor

evenimente totali#ea#a in tarile de#voltate 20:G din P.I.E.

1&


14/83

Suport Curs Brutar

Prevenirea e!icienta a accidentelor si a $olilor pro!esionale se poate reali#a numai printr0

o politica adecvata care sa ai$a in vedere im$unatatirea continua a per!ormantei si integrarea

managementului de securitate si sanatate in munca in managementul strategic al !irmei.

HOmul este masura tuturor lucrurilor H spunea PROA9ORAS 5 prote,area !ortei demunca" indi!erent de reglementarile legale" tre$uie sa !ie considerata drept principiu de $a#a in

activitatea !irmei si un o$iectiv la !el de important ca si pro!itul. O asemenea politica tre$uie sa

trans!orme o$ligativitatea legala a reali#arii securitatii si sanatatii in munca intr0o actiune

voluntara" intr0o asemenea vointa a responsa$ilitatii pentru conditiile de munca a salariatilor.

)riteriul de securitate a muncii tre$uie sa apara" cel putin tot atat de important ca si criteriul

economic" con,ugat si nu su$ordonat acestuia.

In sensul prevederilor egii 316/2447 este considerat accident de munca(

a> accidentul su!erit de persoane a!late in vi#ita in intreprindere si/sau unitate" cu permisiunea

anga,atorului

$> accidentul su!erit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes pu$lic" inclusiv in

cadrul unor activitati culturale" sportive" in tara sau in a!ara granitelor tarii" in timpul si din cau#a

indeplinirii acestor sarcini

c> accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organi#ate" in timpul si din cau#aindeplinirii acestor activitati

d> accidentul su!erit de orice persoana" ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa

pentru salvarea de vieti omenesti

e> accidentul su!erit de orice persoana" ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa

pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul pu$lic si privat

!> accidentul cau#at de activitati care nu au legatura cu procesul muncii" daca se produce la sediul

persoanei ,uridice sau la adresa persoanei !i#ice" in calitate de anga,ator" ori in alt loc de munca

organi#at de acestia" in timpul programului de munca" si nu se datorea#a culpei e*clusive a

accidentatului

g> accidentul de traseu" daca deplasarea s0a !acut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul

lucratorului la locul de munca organi#at de anga,ator si invers

13


15/83

Suport Curs Brutar

&> accidentul su!erit in timpul deplasarii de la sediul persoanei ,uridice sau de la adresa persoanei

!i#ice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul" pentru indeplinirea unei sarcini de

munca

i> accidentul su!erit in timpul deplasarii de la sediul persoanei ,uridice sau de la adresa persoanei

!i#ice la care este incadrata victima" ori de la orice alt loc de munca organi#at de acestea" la o alta

persoana ,uridica sau !i#ica" pentru indeplinirea sarcinilor de munca" pe durata normala de

deplasare

,> accidentul su!erit inainte sau dupa incetarea lucrului" daca victima prelua sau preda uneltele de

lucru" locul de munca" utila,ul ori materialele" daca sc&im$a im$racamintea personala" ec&ipamentul

individual de protectie sau orice alt ec&ipament pus la dispo#itie de anga,ator" daca se a!la in $aieori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si

invers

@> accidentul su!erit in timpul pau#elor regulamentare" daca acesta a avut loc in locuri organi#ate

de anga,ator" precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri

l> accidentul su!erit de lucratori ai anga,atorilor romani sau de persoane !i#ice romane" delegati

pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in a!ara granitelor tarii" pe durata si traseul preva#ute in

documentul de deplasare

m> accidentul su!erit de personalul roman care e!ectuea#a lucrari si servicii pe teritoriul altor tari"

in $a#a unor contracte" conventii sau in alte conditii preva#ute de lege" inc&eiate de persoane

,uridice romane cu parteneri straini" in timpul si din cau#a indeplinirii indatoririlor de serviciu

n> accidentul su!erit de cei care urmea#a cursuri de cali!icare" recali!icare sau per!ectionare a

pregatirii pro!esionale" in timpul si din cau#a e!ectuarii activitatilor a!erente stagiului de practica

o> accidentul determinat de !enomene sau calamitati naturale" cum ar !i !urtuna" viscol" cutremur"

inundatie" alunecari de teren" trasnet =electrocutare>" daca victima se a!la in timpul procesului de

munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu

p> disparitia unei persoane" in conditiile unui accident de munca si in impre,urari care indreptatesc

presupunerea decesului acesteia

> accidentul su!erit de o persoana a!lata in indeplinirea atri$utiilor de serviciu" ca urmare a unei

agresiuni.

14


16/83

Suport Curs Brutar

In con!ormitate cu egea 316/2447 5 egea securitatii si sanatatii in munca" accidentele de

munca se clasi!ica in raport de urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate in(

a> accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 #ile calendaristice

$> accidente care produc invaliditatec> accidente mortale

d> accidente colective 5 cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din acceasi

cau#a.

a. A))I-?N? )AR? PRO-') IN)APA)IA? ?PORARA -? 'N)A = I >

Accidentul care produce incapacitate temporara de munca determina intreruperea activitatii

lucratorului pe o anumita perioada" cu o durata de cel putin 3 #ile calendaristice consecutive"

con!irmata prin certi!icat medical ca !iind urmare a accidentului produs. Perioada de I... secalculea#a prin insumarea numarului de #ile calendaristice consecutive" acordat imediat dupa

producerea accidentului prin certi!icatul/certi!icatele medicale" inceput cu prima #i si terminand cu

ultima #i inscrisa in acestea. In ca#ul in care accidentatul si0a reluat activitatea dupa o perioada de

I... si" ulterior" apar consecinte asupra sanatatii victimei" con!irmate prin act medical" ca !iind

urmare a accidentului su!erit" accidentatul va $ene!icia in continuare de drepturile ce decurg dintr0

un accident de munca.

b. A))I-?N' )AR? A PRO-'S INDAI-IA?A

Accidentul care produce invaliditatea determina pierderea totala sau partiala a capacitatii de

munca" con!irmata prin deci#ie de incadrare intr0un grad de invaliditate" emisa de organele medicale

in drept. In situatia in care" la momentul producerii accidentului consecinta acestuia este o

in!irmitate evidenta = de e*emplu 5 un $rat smuls din umar > evenimetul va !i declarat ca accident

cu urmari de invaliditate numai dupa emiterea deci#iei de invaliditate de catre organele medicale.

c. A))I-?N' ORA

Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un interval

de timp" daca acesta este con!irmat in $a#a unui act medico0legal" ca !iind urmare a accidentului

su!erit.

d. A))I-?N' )O?)ID

-aca au !ost accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceleasi cau#e" in cadrul

aceluiasi eveniment.

1$


17/83

Suport Curs Brutar

!'! (espectarea procedurilor de urgen i de evacuare

Orice eveniment va !i comunicat de indata anga,atorului" de catre conducatorul locului de

munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Anga,atorul are

o$ligatia sa comunice evenimentele" de indata" dupa cum urmea#a(a> inspectoratelor teritoriale de munca

$> asiguratorului" potrivit egii nr. 3:7/2442 privind asigurarea pentru accidente de munca si $oli

pro!esionale" cu modi!icarile si completarile ulterioare" evenimentele urmate de incapacitate

temporara de munca" invaliditate sau deces" la con!irmarea acestora

c> organelor de urmarire penala" dupa ca#.

)ercetarea evenimentelor este o$ligatorie si se e!ectuea#a dupa cum urmea#a(

a> de catre anga,ator" in ca#ul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca

$> de catre inspectoratele teritoriale de munca" in ca#ul evenimentelor care au produs invaliditate

evidenta sau con!irmata" deces" accidente colective" incidente periculoase" in ca#ul evenimentelor

care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la anga,atorii persoane !i#ice" precum

si in situatiile cu persoane date disparute

c> de catre Inspectia uncii" in ca#ul accidentelor colective" generate de unele evenimente

deose$ite" precum avariile sau e*plo#iile.

)aza legal

Asigurarea pentru accidentele de munca si $oli pro!esionale se !ace in $a#a legii 3:7/ iunie

2442 modi!icata prin O.9. 14;/2:.14.2443 si !ace parte din sistemul de asigurari sociale" garantate

de stat si cuprinde raporturi speci!ice prin care se asigura protectia sociala impotriva urmatoarelor

categorii de riscuri( pierderea" diminuarea capacitatii de munca si decesul ca urmare a accidentelor

de munca si a $olilor pro!esionale.

Asigurarea pentru accidentele de munca se !undamentea#a pe urmatoarele principii( a> asigurarea este o$ligatorie pentru toti cei ce utili#ea#a !orta de munca anga,ata cu contract

individual de munca

$> riscul pro!esional este asumat de cei ce $ene!icia#a de re#ultatul muncii prestate

c> !ondul de asigurare pentru accidente de munca si $oli pro!esionale se constituie din contri$utii

di!erentiate in !unctie de risc" suportate de anga,atori sau de persoanele !i#ice care inc&eie

asigurarea" potrivit prevederilor pre#entei legi

d> cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii numarului accidentelor de munca

si al $olilor pro!esionale

1


18/83

Suport Curs Brutar

e> solidaritatea sociala" prin care participantii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca

si $oli pro!esionale isi asuma reciproc o$ligatii si $ene!icia#a de drepturi pentru prevenirea"

diminuarea sau eliminarea riscurilor preva#ute de lege

!> asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru $ene!iciarii drepturilor preva#ute de legeg> asigurarea transparentei in utili#area !ondurilor

&> repartitia !ondurilor in con!ormitate cu o$ligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru

accidente de munca si $oli pro!esionale prin pre#enta lege.

Prin asigurarea pentru accidente de munca si $oli pro!esionale" raspunderea civila a

persoanei !i#ice sau ,uridice pentru prestatiile preva#ute in lege si pentru care s0a platit contri$utia

de asigurare este preluata de asigurator.

Sunt asigurate o$ligatoriu prin e!ectul legii( a> persoanele care des!asoara activitati pe $a#a unui contract individual de munca" indi!erent de

durata acestuia" inclusiv !unctionarii pu$lici

$> persoanele care isi des!asoara activitatea in !unctii elective sau care sunt numite in cadrul

autoritatii e*ecutive" legislative ori ,udecatoresti" pe durata mandatului" precum si mem$rii

cooperatori dintr0o organi#atie a cooperatiei mestesugaresti" ale caror drepturi si o$ligatii sunt

asimilate" in conditiile pre#entei legi" cu ale persoanelor preva#ute la lit. a>

c> somerii" pe toata durata e!ectuarii practicii pro!esionale in cadrul cursurilor organi#ate potrivit

legii

d> persoanele care des!asoara activitati e*clusiv pe $a#a de conventii civile de prestari de servicii

si care reali#ea#a un venit $rut pe an calendaristic ec&ivalent cu cel putin 3 salarii medii $rute pe

economia nationala

e> ucenicii" elevii si studentii" pe toata durata e!ectuarii practicii pro!esionale.

Potrivit egii 316/2447 = a securitatii si sanatatii in munca >" anga,atorul tre$uie sa asigure

conditii pentru ca !iecare lucrator sa primeasca o instruire su!icienta si adecvata in domeniul

securitatii si sanatatii in munca" in special su$ !orma de in!ormatii si instructiuni de lucru speci!ice

locului de munca si postului sau(

a> la anga,are

$> la sc&im$area locului de munca sau la trans!er

c> la introducerea unui nou ec&ipament de munca

d> la introducerea oricarei noi te&nologii sau proceduri de lucru

e> la e*ecutarea unor lucrari speciale.

Instruirea tre$uie sa !ie(

1


19/83

Suport Curs Brutar

0 adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri

0 periodic si ori de cate ori este necesar.

Anga,atorul se va asigura ca lucratorii care des!asoara activitati in intreprinderea =unitatea>

proprie au primit instructiuni adecvate re!eritoare la riscurile legate de securitate si sanatate inmunca" pe durata des!asurarii activitatilor.

Repre#entantii lucratorilor cu raspunderi speci!ice in domeniul sanatatii si securitatii in

munca au dreptul la instruire corespun#atoare" instruire care tre$uie sa se !aca in timpul

programului de lucru" !ie in interiorul" !ie in a!ara intreprinderii =unitatii>.

+iecare lucrator tre$uie sa0si des!asoare activitatea in con!ormitate cu pregatirea si instruirea

sa" precum si cu instructiunile primite din partea anga,atorului" ast!el incat sa nu e*puna la pericol

de accidente sau im$olnavire pro!esionala atat propria persoana" cat si alte persoane" care pot !ia!ectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In acest sens" lucratorii au

urmatoarele o$ligatii(

0 sa utili#e#e corect masurile" aparatura" uneltele" su$stantele periculoase" ec&ipamentele de

transport si alte mi,loace de productie

0 sa utili#e#e corect ec&ipamentul individual de protectie acordat si" dupa utili#are" sa0l

inapoie#e sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare

0 sa nu procede#e la scoaterea din !unctiune" la modi!icarea" sc&im$area sau inlaturarea

ar$itrara a dispo#itivelor de securitate proprie" in special ale masinilor" aparaturii" uneltelor"

instalatiilor te&nice si cladirilor si sa utili#e#e corect aceste dispo#itive

0 sa comunice imediat anga,atorului sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre

care are motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor"

precum si orice de!icienta a sistemului de protectie

0 sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca sau anga,atorului accidentele su!erite

de propria persoana

0 sa coopere#e cu anga,atorul sau lucratorii desemnati" atat timp cat este necesar" pentru a !ace

posi$ila reali#area oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si

inspectorii sanitari" pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor

0 sa coopere#e" atat cat este necesar" cu anga,atorul sau lucratorii desemnati" pentru a permite

anga,atorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si !ara riscuri

pentru securitate si sanatate" in domeniul sau de activitate

0 sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in

munca si masurile de aplicare a acestora

1+


20/83

Suport Curs Brutar

0 sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

#cordarea primului a*utor

)unoasterea notiunilor elementare de acordare a primului a,utor medical constituie atat o

o$ligatie morala cat si o necesitate.

Statisticile Organi#atiei ondiale a Sanatatii evidentia#a !aptul ca 2034G din totalul

deceselor survenite ca urmare accidentelor rutiere" la locul de munca" pe malul unei ape" in

aglomeratie" etc." se datorea#a nu atat gravitatii le#iunilor" cat lipsei unui prim a,utor corect acordat

sau transportului necorespun#ator care agravea#a adeseori starea ranitului.

?!icienta primului a,utor acordat se aprecia#a nu dupa gra$a cu care este evacuata victima

de la locul accidentului" ci dupa urgenta si competenta cu care s0a intervenit pentru reali#area unor

conditii care sa contri$uie la salvarea sanatatii si vietii" aplicarea masurilor de reanimare" prote,area

le#iunilor si solicitarea ec&ipei de salvare.

Numai ca#urile usoare pot !i evacuate de la locul accidentului cu mi,loace de oca#ie" cele

severe !iind evacuate o$ligatoriu cu auto0sanitara" singura capa$ila sa asigure o asistenta terapeutica

si preventiva cali!icata.

1. Oricat de impresionant s0ar in!atisa ta$loul unui accident" personalul de pa#a nu are voie sa0si

piarda cumpatul

2. ?valuarea rapid a situatiei = natura accidentului si numarul victimelor > si luarea masurilor de

oprire a e*tinderii agresiunii primare = e*plo#ie" incendiu" inec etc. >

3. rierea rapida a victimelor" in !unctie de gravitatea le#iunilor si a pertur$arilor !unctionale pe

care le pre#inta. -e cele mai multe ori victimele unui accident pre#inta a!ectiuni mi*te( le#ionale

= plagi" !racturi" &emoragii etc > si tul$urari !unctinale = coma" soc etc>

:. a nevoie" victimele se scot cu gri,a din locul accidentului

. Se acorda primele masuri de a,utor" in ordinea( prevenirea as!i*iei" com$aterea sincopiei

cardio0respiratorii" oprirea &emoragiei si imo$ili#area provi#orie a !racturilor. Nici un accident" cue*ceptia celor cu &emoragi interne" nu se evacuea#a de la locul accidentului inainte de a i se

ec&ili$ra !unctiile vitale = respiratia si circulatia sangvina.

Capitolul 2: plicarea nor'elor de protec*ia 'ediului

2&1& %urse de poluare $i '(suri de protec*ie

Surse de poluare cu praf, cenu i fum

1#


21/83

Suport Curs Brutar

?*ista" in principal" doua grupe de surse generatoare de pra!" cenusa si !um" in atmos!era(

surse arti!iciale si surse naturale.

Sursele arti!iciale generatoare de pra!" cenusa si !um cuprind" in general" toate

activitatile omenesti $a#ate pe arderea com$usti$ililor lic&i#i" soli#i sau ga#osi.Sursele arti!iciale pot !i grupate in doua mari categorii(

0 surse $a#ate pe arderea com$usti$ililor in scop industrial

0 surse $a#ate pe arderea com$usti$ililor in scop domestic.

O importanta sursa industriala" in special de pra!" o repre#inta industria materialelor de

constructie" care are la $a#a prelucrarea unor roci naturale =silicati" argile" calcar" magne#it" g&ips

etc.>.

-in cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detasea#a" su$ aspectul impactuluie*ercitat asupra mediului am$iant" industria cimentului. aterialele de $a#a" care intra in

!a$ricarea cimentului" sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute

i aplicate doua procedee de !a$ricare(

0 procedeul uscat" in care materiile prime sunt des&idratate" !aramitate in mori speciale si

trecute apoi in cuptoare rotative lungi" unde sunt tratate la temperaturi inalte

0 procedeul umed" in care materiile prime se amesteca cu apa" apoi in stare umeda se

macina in mori speciale" dupa care" partea re#ultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative"

unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat.

emperaturile din cuptoare determina mai intai !aramitarea materialului" cu !ormare de

clinc&er iar apoi" prin macinare" se o$tin particule !oarte !ine" care constituie cimentul propriu0

#is. Procesele te&nologice descrise produc cantitati mari de pra!" in toate verigile lantului

te&nologic( uscatoare" mori de materii prime" cuptoare" procese intermediare. -in uscatoare se

elimina in atmos!era apro*imativ 14G din cantitatea introdusa" in mori" 103G din cantitatea

prelucrata" in cuptoarele rotative" 14G" iar in procesele intermediare" intre 2 i :G. In total se

pierde intre 24 si 2G din materia prima prelucrata la procedeul uscat i 14:G la procedeul

umed. Pra!ul re#ultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 @m !ata

de sursa" concentratia acestuia in apropierea surselor" variind intre 44 i 2 444 t/@m 2/an. +umul

constituie partea invi#i$ila a su$stantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si

este constituit din vapori de apa" ga#e" produsi incomplet arsi =car$une" &idrocar$uri" gudroane

etc.> si alte impuritati inglo$ate si eli$erate cu oca#ia arderii.

+umul are o culoare al$icioasa daca arderea este completa. )uloarea neagra indica o

ardere incompleta" datorita lipsei de aer" precum si pre#entei in cantitate mare a car$unelui si a

&5


22/83

Suport Curs Brutar

!uninginii. )uloarea !umului rar poate !i roscata" cenusie sau $runa" dupa cum car$unele contine

!ier" aluminiu sau mangan. Particulele de !um au dimensiuni su$micronice =J 4"4;>. )enusa

este re#ultata in e*clusivitate din com$usti$ili soli#i. Proportia sa varia#a intre 01G la antracit

=car$une superior" deci cu ardere mai completa> si :404G la car$unii in!eriori =lignit" tur$a"

etc.>. )enusa se compune din( compusi minerali puternic inglo$ati in masa car$unelui. In aceasta

categorie sunt cuprinsii de Si" Al" +e" )a" g si/sau S impuritati =cenusa mecanica> provenite

din roca in care se a!la inglo$at #acamantul.)enusa ramane in cea mai mare parte in !ocar si este

indepartata prin procedee mecanice sau &idraulice. Restul este antrenat spre cos de catre

puternicul curent de aer !ormat in camera de ardere. In marile centrale termoelectrice" la trecerea

prin cos" cenusa este captata aproape in totalitate.

O alta sursa importanta generatoare" in special" de !um si cenusa" este ardereacom$usti$ililor soli#i" lic&i#i i ga#osi in scop domestic. Asta#i" in multe tari in curs de

de#voltare" lemnul de !oc este la !el de vital ca alimentele" iar ca pret" in unele locuri"

inregistrea#a un ritm de crestere mult mai mare decat la alimente. )au#a cresterii #i de #i a

pretului este restrangerea supra!etelor de padure. ulte tari care !usesera candva e*portatoare de

produse !orestiere au devenit importatoare" in masura in care nu s0au preocupat de regenerarea

!ondului !orestier. In S'A i India se ard anual circa 134 milioane de tone de lemn de !oc in

S'A aceasta cantitate asigura doar 3G din consumul de energie" in timp ce in India" aceeasicantitate asigura circa 2G din consum. -eci" pentru tarile in curs de de#voltare" lemnul de !oc

constituie o necesitate legata de satis!acerea consumurilor energetice. -ar nu numai pentru tarile

in curs de de#voltare consumul de lemn este o necesitate tari ca Suedia" -anemarca" +inlanda au

ca o$iectiv" in politica lor economica" reducerea consumului de petrol si" in compensatie"

cresterea contri$utiei energetice a lemnului de !oc. )&iar in S'A" acolo unde pretul altor surse

de energie a crescut considera$il" s0a produs o orientare spectaculoasa catre !olosirea lemnelor

de !oc. Se aprecia#a" de e*emplu" ca in S'A dupa 16;3" !olosirea energiei o$tinute din lemn" in

sectorul casnic" a sporit de doua ori. Dan#arile anuale de so$e" intre 16;2 i 16;6" au sporit de

noua ori" iar in 16


23/83

Suport Curs Brutar

asupra sanatatii umane si mediului. Aceste su$stante intra n mediul ncon,urator ca re#ultat al

unei activitati antropice.

0 )ercetarile stiinti!ice evidentia#a !aptul ca POP cau#ea#a e!ecte daunatoare semini!icative

asupra sanatatii umane si mediului ncon,urator. 'n aspect unic al POP este ca aceste patrund nlantul alimentar uman" av%nd posi$ilitatea de a trece de la mama la copil prin placenta si laptele

matern.

0 )ele mai importante categorii de POP sunt(

Pesticidele( aldrin" clordan" --" dieldrin" endrin" &eptaclor" mire* si to*a!en

Su$stantele c&imice industriale( &e*aclor$en#en" $i!enilipoliclorurati

Produsele secundare( dio*inele si !uranii.

Radia iile i sursele de radia ii

ateria se compune din elemente" iar elementele se compun din atomi. Atomii contin un

nucleu si un numar oarecare de electroni care au sarcina electrica negativa. Nucleul contine

protoni" cu sarcina electrica po#itiva" si neutroni" !ara sarcina electrica. Numarul protonilor este

egal cu numarul electronilor si este numit numar atomic =de e*emplu o*igenul are numarul

atomic . asa atomului este practic concentrata in nucleu" numarul de protoni plus neutroni

din acesta se numeste numar de masa. In aceste conditii" speciile de atomi sunt di!erentiate dupa

numarul atomic si numarul de masa" sau mai simplu" dupa numele elementului si numarul de

masa. Ast!el caracteri#ati" atomii se numesc nucli#i. -e e*emplu" )ar$onul012 este un nuclid cu

7 protoni si 7 neutroni" Plurn$ul024< este un nuclid cu . 8idrogenul" de e*emplu" are 3 i#otopi( &idrogen01" &idrogen02

numit si deuteriu si &idrogen03" numit si tritiu. Nucli#ii pot !i sta$ili sau insta$ili. -in cei circa

1;44 nucli#i cunoscuti" apro*imativ 2


24/83

Suport Curs Brutar

ot in categoria radiatiilor mai pot !i inscrise radiatiile cu neutroni. Neutronii sunt eli$erati

de nucli#i" de o$icei" in urma $om$ardarii cu particule a sau $.

Surse de poluare radioactiva

Sursele de radioactivitate se pot grupa in doua categorii(a. surse arti!iciale

$. surse naturale. 3237:gnr Principalele surse arti!iciale de poluare radioactiva sunt urmatoarele(

a.14. accidentele si deseurile de la reactoarele nucleare

a.24. tratamentele medicale ce utili#ea#a radiatii sau radionucli#i

a.34. di!erite activitati pro!esionale.

a!

!Reactorii nucleari au !ost !olositi pentru producerea energiei inca din anii '50. ?*ista"practic" doua tipuri de reactori ( reactori termici si reactori rapi#i. In reactorii termici !recvent

utili#ati 0 se !o1oseste uraniu" care este alcatuit din nucleele a doi i#otopi( uraniu023 =4";G> Si

uniniu023< =66"3G>. )and 'n neutron termic patrunde intr0un nucleu de uraniu023 se produce

!isiunea acestuia din urma cu o mare eli$erare de energie" de alti neutroni i de radiatii ;.

Neutronii re#ultati din !isiune sunt rapi#i Si nu sunt tot atat de capa$ili de a produce noi !isiuni.

-in acest motiv" neutronii emisi in urma !isiunii uraniului023 sunt incetiniti" !acandu0i sa

semnat Ia oscova tratatul de inter#icere a e*perientelor cu arma nucleara" cu e*ceptia celor

su$terane" marile puteri an e!ectuat circa 14 teste nucleare in atmos!era( circa 344 S.'.A." 1


25/83

Suport Curs Brutar

a nivelul anului 1673 se aprecia#a ca radionucli#ii" proveniti de la testele cu arme nucleare"

au produs o iradiere suplimentara anuala de 430 mSv pe individ" in aproape intreaga emis!era

nordica =ma,oritatea e*plo#iilor au !ost e!ectuate in aceasta emis!era>. -upa acest an" valoarea

iradierii suplimentare a sca#ut su$stantial" pana la momentul )erno$al.a!". In clinici si spitale radiatiile sunt !olosite(

0 la radiogra!ii

0 in scop terapeutic

0 in scopuri de investigatie.

a radiogra!ii se !olosesc" in special" radiatiile K =Rontgen>. o radiogra!ie a toracelui va

trans!era plamanului un ec&ivalent al do#ei de 24 mSv

In scop terapeutic se utili#ea#a iradierea pentru distrugerea tesuturilor tumorale maligne.+recvent !olosite sunt radiatule K de mare energie sau radiatule gama date de sursele )o$alt074.

In scop terapeutic sunt necesare valori ale do#ei a$sor$ite !oarte mari" a,ungand pana la cativa

#eci de graC. Se mai !olosesc !ascicule de neutroni si radiatiile ioni#ante.

a!'!Radiatia arti!iciala este !olosita in multe ramuri ale activitatii omenesti. -e e*emplu" in

industrie este !olosita pentru controlul proceselor si a calitatii produselor" iar in scop de studiu"

este !olosita in institute de cercetare si invatamant superior. ot aici tre$uie inclusa si activitatea

medicilor sau a personalului sanitar care lucrea#a cu radiatii. a acestea tre$uie adaugate do#ele

pe care le primeste omul Si de la ceasurile luminate cu su$stante radioactive sau de la televi#oare

=televi#oarele moderne sunt $ine ecranate>.

$> Pro$lema radiatiilor nu este numai o consecinta a progresului te&nic0stiinti!ic al omului

modern. Radiatia a e*istat intotdeauna in natura. -upa opinia unor oameni de stiinta" radiatia

cosmica a avut o mare importanta in evolutia vietii pe Pamant. Ast!el" aparitia reptilelor

gigantice precum i evolutia ulterioara a speciilor animale Si vegetale este pusa" de multi

cercetatori" su$ semnul in!luentei e*ercitate de radiatia cosmica primita de pamant" din univers.

Practic" e*ista doua componente ale iradierii naturale( o componenta cosmica si una telurica.

Originea radiatiei cosmice este inca neclara. Soarele contri$uie mai ales in perioadele de

eruptii solare.

Radiatia cosmica patrunde in cantitate mai mare pe la poli decat pe la ecuator. -e asemene"

oamenii si animalele care traiesc in munti" la mari altitudini" sunt mai e*pusi la acest tip de

radiatie decat cei a!lati Ia nivelul mani.

&4


26/83

Suport Curs Brutar

Radiatia telurica provine din !aptul ca toate materialele din scoarta pamantului sunt

radioactive. Se crede ca miscarile scoartei sunt cau#ate i de radioactivitatea naturala. )ele mai

raspandite elemente radioactive din sol si roci sunt( uraniul" toriul si potasiul0:4.

#ctiunea fiziologica a radiatiilor

In general" e!ectele vatamatoare ale radiatiilor se impart in(

! e!ecte somatice" care pot la randul lor !i( imediate" cronice Si intar#iate

"! e!ecte genetice.

?!ectele somatice dau asa0numita $oala de iradiere care se mani!esta prin urmatoarele

sindroame imediate(

0 sindromul gastro0intestinal" mani!estat prin greata" vomitari" diaree.

Intre e!ectele somatice cronice se inscriu( depresiuni &ematopoetice" sterilitate" tul$urareavederii =cataracte>" alopecia =caderea parului>. )a e!ecte intar#iate se releva( scurtarea vietii si

aparitia neoplasmelor in di!erite !orme =!recventcancer epiteliar si pulmonar>.

9ravitatea $olii de iradiere depinde de ec&ivalentul do#ei.

' #plicarea normelor de protec ie a mediului

+ acord de mediu0 actul te&nico0,uridic prin care sunt sta$ilite conditiile de reali#are a unui

proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului

+ arie prote*ata 0 o #ona delimitata geogra!ic" cu elemente naturale rare sau in procentridicat" desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor o$iective speci!ice de

conservare cuprinde parcuri nationale" re#ervatii naturale" re#ervatii ale $ios!erei" monumente

ale naturii si altele

+ atmosfera0 masa de aer care incon,oara supra!ata terestra" inclu#and si stratul de o#on

+ autorizatie de mediu0 actul te&nico0,uridic prin care sunt sta$ilite conditiile si parametrii

de !unctionare" pentru activitatile e*istente si pentru cele noi" pe $a#a acordului de mediu

+ autorizatie pentru activitatea nucleara 0 act te&nico0,uridic prin care autoritateacompetenta de reglementare autori#ea#a pe titularul activitatii sa amplase#e" sa proiecte#e" sa

ac&i#itione#e" sa !a$rice" sa produca" sa construiasca" sa transporte" sa importe" sa e*porte" sa

primeasca" sa locali#e#e" sa puna in !unctiune" sa posede" sa !oloseasca" sa opere#e" sa trans!ere"

sa de#a!ecte#e si sa dispuna de orice sursa de radiatii ioni#ante" instalatii nucleare sau amena,ari

pentru gospodarirea deseurilor radioactive

+ bilant de mediu 0 procedura de a o$tine in!ormatii asupra cau#elor si consecintelor

e!ectelor negative cumulate" anterioare si anticipate" care !ace parte din actiunea de evaluare a

impactului asupra mediului

&$


27/83

Suport Curs Brutar

+ biodiversitate0 diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si

terestre" precum si dintre comple*ele ecologice din care acestea !ac parte cuprinde diversitatea

din interiorul speciilor" dintre specii si intre diversitatea din interiorul speciilor" dintre specii si

intre ecosisteme+ biotehnologie0 aplicatie te&nologica in care se utili#ea#a sisteme $iologice" organisme vii"

componentele sau derivatele acestora" pentru reali#area sau modi!icarea de produse sau procedee

cu !olosinta speci!ica

+ deteriorarea mediului 0 alterarea caracteristicilor !i#icoc&imice si structurale ale

componentelor naturale ale mediului" reducerea diversitatii si productivitatii $iologice a

ecosistemelor naturale si antropi#ate" a!ectarea ec&ili$rului ecologic si al calitatii vietii cau#ate"

in principal" de poluarea apei" atmos!erei si solului" suprae*ploatarea resurselor" gospodarirea sivalori!icarea lor de!icitara" ca si prin amena,area necorespun#atoare a teritoriului

+ deseuri0 su$stante re#ultate in urma unor procese $iologice sau te&nologice" care nu mai

pot !i !olosite ca atare" dintre care unele sunt re!olosi$ile

+ deseuri periculoase 0 deseuri to*ice" in!lama$ile" e*plo#ive" in!ectioase" corosive"

radioactive sau altele" care" introduse sau mentinute in mediu" pot dauna acestuia" plantelor"

animalelor sau omului

+ dezvoltare durabila 0 de#voltarea care corespunde necesitatilor pre#entului" !ara a

compromite posi$ilitatea generatiilor viitoare de a le satis!ace pe ale lor

+ echilibru ecologic0 ansam$lul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale

unui sistem ecologic" care asigura mentinerea structurii" !unctionarea si dinamica armonioasa a

acestuia

+ ecosistem0 comple* dinamic de comunitati de plante" animale si micoorganisme si mediul

lor lipsit de viata" care interactionea#a intr0o unitate !unctionala

+ ecoturism0 practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a mediului

+ efluent0 orice !orma de deversare in mediu" emisie punctuala sau di!u#a" inclusiv prin

scurgere" ,eturi" in,ectie" inoculare" depo#itare" vidan,are sau vapori#are

+ emisii0 poluanti evacuati in mediu" inclusiv #gomote" vi$ratii" radiatii electromagnetice si

ioni#ante" care se mani!esta si se masoara la locul de plecare din sursa

+ evaluarea impactului asupra mediului 0 cuanti!icarea e!ectelor activitatii umane si a

proceselor naturale asupra mediului" a sanatatii si securitatii omului" precum si a $unurilor de

orice !el

+ habitat0 locul sau tipul de loc in care un organism sau o populatie e*ista in mod natural

&


28/83

Suport Curs Brutar

+ mediu0 ansam$lul de conditii si elemente naturale ale errei( aerul" apa" solul si su$solul"

toate straturile atmos!erice" toate materiile organice si anorganice" precum si !iintele vii"

sistemele naturale in interactiune cuprin#and elementele enumerate anterior" inclusiv valorile

materiale si spirituale+ monitorizarea mediului0 sistem de supraveg&ere" progno#a" averti#are si interventie" care

are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale !actorilor de mediu"

in scopul cunoasterii starii de calitate si semni!icatiei ecologice a acestora" evolutiei si

implicatiilor sociale ale sc&im$arilor produse" urmate de masuri care se impun

+ monument al naturii0 specii de plante si animale rare sau periclitate" ar$ori i#olati"

!ormatiuni si structuri geologice de interes stiinti!ic sau peisagistic

+ poluant0 orice su$stanta solida" lic&ida" su$ !orma ga#oasa sau de vapori ori !orma deenergie =radiatie electromagnetica" ioni#anta" termica" !onica sau vi$ratii> care" introdusa in

mediu" modi!ica ec&ili$rul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune

$unurilor materiale

+ pre*udiciu0 e!ect cuanti!ica$il in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor" $unurilor sau

mediului provocat de poluanti" activitati daunatoare sau de#astre

+ program pentru conformare0 plan de masuri cuprin#and etape care tre$uie parcurse in

intervale preci#ate prin prevederile autori#atiei de mediu" de catre autoritatea competenta" in

scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului

+ resurse naturale 0 totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot !i !olosite in

activitatea umana( resurse neregenera$ile 0 minerale si com$usti$ili !osili 0" regenera$ile 0 apa"

aer" sol" !lora" !auna sal$atica 0 si permanente 0 energie solara" eoliana" geotermala si a valurilor

+ risc ecologic potential0 pro$a$ilitatea producerii unor e!ecte negative asupra mediului"

care pot !i prevenite pe $a#a unui studiu de evaluare

+ substante periculoase0 orice su$stanta sau produs care" !olosit in cantitati" concentratii sau

conditii aparent nepericuloase" pre#inta risc semni!icativ pentru om" mediu sau pentru $unurile

materiale pot !i e*plo#ive" o*idante" in!lama$ile" to*ice" nocive" corosive" iritante" mutagene"

radioactive

+ sursa de radiatii ionizante0 entitate !i#ica" naturala" !a$ricata sau utili#ata ca element al

unei activitati care poate genera e*puneri la radiatii" prin emitere de radiatii ioni#ante sau

eli$erare de su$stante radioactive

+ titularul proiectului sau al activitatii0 persoana !i#ica sau ,uridica" care propune" detine

si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala

&


29/83

Suport Curs Brutar

+ utilizare durabila 0 !olosirea resurselor regenera$ile intr0un mod si o rata care sa nu

conduca la declinul pe termen lung al acestora" mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile

si aspiratiile generatiilor pre#ente si viitoare

+ zona umeda0 #ona cu e*ces de umiditate care include mlastini" regiuni inunda$ile" limane"estuare si lagune.

Capitolul 3: +rgani,area acti-it(*ii proprii

3&1& "reg(tirea condi*iilor de lucru?rgonomia muncii se !ormea# ca tiin aparte n anii 4 i pre#int o treapt

superioar a organi#rii tiini!ice a muncii. +ondatorul este +.aClor" care a studiat principiile

organi#rii locurilor de munc din punct de vedere tiini!ic. Noiunea de ergonomie se traduce

din lim$a greac ca ergosQ 5 munc i nomosQ 5 legea natural.

Ergonomia studiaz problemele organizrii locurilor de munc, evideniind !actorul

psiho"social, pun#nd pe prim plan muncitorul cu comple$ul solicitrilor la locul de munc %n

cadrul procesului de producie. O$iectul de studiu al disciplinei este sistemul om0solicitri din

care !ac parte motivaia muncii" condiiile de munc i de mediu" relaiile n colectiv" preocupri

personale" etc.?rgonomia este legat de mai multe tiine cum ar !i( psi&ologie" sociologie" medicina

muncii" protecia muncii" igiena muncii" antropometria" !i#iologie" tiinele te&nice i economice.

Primatul ergonomiei !a de tiinele participante la constituirea acesteia nu se re#um la !aptul

c ea s0ar ocupa de un ansam$lu !ormat mecanic din pri dispersate i independente" ci la

vi#iunea unitar i integratoare" organic structurat asupra pro$lematicii omului n conte*tul

activitii sale.

Organi#area ergonomic urmrete scopul asigurrii condiiilor necesare n organi#areaprocesului de producie n cadrul !iecrui loc de munc n aa !el ca s se o$in o productivitate

ma*im a muncii" respect%nd principiile economiei micrii i scutind muncitorul de o$oseala

inutil.

?rgonomia locului de munc are" n principal" rolul de a armoni#a ntr0un tot unitar

elementele locului de munc =mi,loacele de munc" o$iectele muncii i !ora de munc> n

vederea asigurrii condiiilor" care s permit e*ecutantului des!urarea unei activiti $une cu

consum minim de energie i cu sen#aia de $un stare !i#iologic.

&+


30/83

Suport Curs Brutar

Organi#area locului de munc st la $a#a organi#rii atelierelor" seciilor i ntreprinderii"

ntruc%t de aceasta depinde n cea mai mare msur consumul de timp de munc pe !iecare

operaie sau produs" mrimea acestuia av%nd un rol determinant asupra elementelor necesare

organi#rii n timp i spaiu a proceselor de producie.&rin loc de munc se %nelege supra!aa sau spaiul %n care muncitorul sau o echip de

muncitori acioneaz cu autorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii %n vederea

e$tragerii sau trans!ormrii lor potrivit scopului urmrit.

-up tipul de organi#are a produciei" locurile de munc se clasi!ic n(

0 ocuri de munc pentru producia de unicate i de serie mic0 ocuri de munc pentru producia de serie mi,locie0 ocuri de munc pentru producia de serie mare i de mas

-up gradul de mecani#are i de automati#are a produciei" ele sunt(

0 ocuri de munc cu procese manuale0 ocuri de munc cu procese manual0mecani#ate0 ocuri de munc cu procese mecani#ate

-up numrul muncitorilor ele sunt( locuri de munc individuale i colective. -up natura

activitii locurile de munc se pot clasi!ica n( locuri de munc unde se des!oar activiti de

$a# i locuri de munc cu activitatea de servire.

Organi#area ergonomic a locului de munc impune parcurgerea unor etape succesive(

0 -ocumentarea i nregistrarea datelor necesare proiectrii unui nou loc de munc sau

alegerea locului de munc" care se ,usti!ic a !i anali#at.0 Bnregistrarea datelor necesare studiului const n o$inerea de in!ormaii privind

organi#area locului de munc =supra!aa" mi,loacele de munc" !ora de munc" o$iectul

muncii i condiiile de mediu>.0 ?*aminarea critic a situaiei e*istente se !ace cu a,utorul metodei interogative. Se

urmrete eliminarea de!icienelor constatate i sta$ilirea soluiilor m$untite.0 Proiectarea organi#rii ergonomice a locului de munc const n proiectarea unor noi

variante pe principii i reguli ergonomice" dintre care se alege varianta ce pre#int cele

mai multe avanta,e. Bn ca#ul acestei etape se disting urmtoarele !a#e( proiectarea

variantelor de organi#are a locului de munc" calculul e!icienei economice i alegerea

variantei optime.0 ?la$orarea normativelor sau normelor de munc" etap care are drept scop sta$ilirea

consumului de munc pentru reali#area elementelor procesului de munc.

Bn vederea adaptrii !actorului uman la activitatea sa n proiectarea ergonomic a locului de

munc se va ine seama de dimensiunile antropometrice" dimensiuni care varia# de la individ la

individ n !uncie de se*" #ona geogra!ic" regimul de via" practicarea unor sporturi. Bn ce


31/83

Suport Curs Brutar

privete corpul omenesc n proiectarea locurilor de munc este necesar de asigurat( po#iia

comod a capului" sta$ilirea po#iiei corecte de munc" nlimea de lucru.

Principiile de organi#are ergonomic a locurilor de munc sunt urmtoarele(

0 ?conomia micrii ce permite scutirea anga,atului de e!ort inutil" de ndeprtarea n timpa sen#aiei de o$oseal i meninerea la un nivel satis!ctor a disponi$ilitii de lucru.

0 ?*ecutarea concomitent a activitilor de supraveg&ere pasiv a !uncionrii utila,elor

=des!urrii proceselor> i activitii manuale.0 ?*ecutarea concomitent a activitii manuale cu am$ele m%ini.0 -eplasrile pot !i reduse prin plani!icarea corect a locului de munc" alegerea adecvat a

amplasrii utila,elor va permite micorarea traiectoriei de deplasare.0 +olosirea gravitaiei.

-ireciile de per!ecionare a organi#rii locurilor de munc sunt urmtoarele(

0 -otarea te&nic i organi#atoric a locurilor de munc. Prin dotare te&nic nelegem

asigurarea locului de munc cu utila, de per!orman. -otarea organi#atoric presupune

asigurarea cu mo$ilier de producie" mi,loace de sc&im$ in!ormaional" signali#are i

control" etc.0 Bntreinerea i asistena te&nic a ec&ipamentului. entenana preventiv a

ec&ipamentului se e!ectuea# n corespundere cu planul de reparaii sta$ilit. -espre

gradul i nivelul de ntreinere al ec&ipamentului se poate !ace conclu#ie prin estimarea

ponderii timpului de !uncionare util.0 Aprovi#ionarea locurilor de munc se va !ace ritmic" iar modul de aprovi#ionare

centrali#at sau descentrali#at va depinde de procesul de producie" tipul produciei" locul

de munc.0 Plani!icarea locurilor de munc const n amplasarea raional a ec&ipamentului n aa !el

ca deplasrile n cadrul locului de munc s !ie de o durat i distan ct mai mic. Ast!el

se va respecta principiul economiei micrilor.0 Optimi#area condiiilor de munc i de mediu.0 odul de organi#are al ec&ipelor individual sau colectiv. Speciali#area i cooperarea

activitilor n ec&ip.0 Regimul de munc i odi&n. Se estimea# normativul de timp pentru odi&n prin

reparti#area acestuia su$ !orm de micropau#e pe parcursul sc&im$ului. Bn aa !el" se

poate menine la un nivel su!icient productivitatea i disponi$ilitatea de lucru a

e*ecutantului.

S!aturi practice n per!ecionarea organi#rii locurilor de munc(

0 Pe supra!aa de lucru s se menin numai materialele i dispo#itivele care se utili#ea# n

#iua respectiv.0 S e*iste un loc de!init i permanent pentru toate materialele.

35


32/83

Suport Curs Brutar

0 aterialele i instrumentele utili#ate mai des se vor amplasa mai aproape" mai rar 0 mai

departe de punctul de utili#are.0 )utiile i containerele de alimentare prin gravitaie s o!ere materialele aproape de

punctul de utili#are.0 S se asigure condiii pentru perceperea vi#ual satis!ctoare" !olosind iluminatul local.0 Bnlimea locului de munc i a scaunului s permit alterarea po#iiilor n picioare i

e#%nd.0 S !ie redus la minim numrul i varietatea ec&ipamentelor i instrumentelor !olosite.0 S se asigure !iecrui muncitor mo$ilierul necesar proiectat din punct de vedere

ergonomic.

Aprecierea situaiei organi#rii ergonomice a locurilor de munc n ntreprindere se

e!ectuea# n cadrul atestrii locurilor de munc sau oric%nd apare necesitatea evalurii.

Atestrile se petrec anual sau cel puin odat n 3 ani.

ocurile de munc se evaluea# con!orm metodologiei alese de conducerea ntreprinderii"

nivelul organi#atoric i calitatea normelor. Se estimea# e!iciena utili#rii !orei de munc"

corespunderea condiiilor e*istente cerinelor organi#rii ergonomice. Se completea# un

!ormular su$ !orm de certi!icat sau cartel de atestare a locurilor de munc.

)ompartimentele de evaluare n cadrul atestrii(

0 -otarea i deservirea locului de munc =dotarea te&nic i organi#atoric" aprovi#ionare"

etc.>.0 Plani!icarea locului de munc i condiiile de munc i mediu =regimul de munc i

odi&n" condiii de mediu" etc.>.0 Speciali#area i cooperarea muncii =per!ecionarea activitii de servire" activitatea prin

cumul" !orma de organi#are a muncii colectiv sau individual" servirea mai multor

utila,e>.0 Normarea muncii =metode de sta$ilire a normelor" periodicitatea e*aminrii normelor"

intensitatea normelor" coe!icientul integral al calitii normelor de munc>.Bn ca# de neatestare a locului de munc se ela$orea# un set de msuri" care vor contri$ui la

per!ecionarea organi#rii locului de munc n cau#" se numete responsa$ilul i termenul de

e*ecutare. -up o anumit perioad de timp locul de munc iari este supus atestrii.

3&2& .ntre*inerea locului de 'unc(Pentru a !i e!icace" n #onele n care se aplic managementul vi#ual" procesele tre$uie s

!ie clar identi!icate i controlate. In primul rind" este nevoie de ordine" curatenie si reguli de

pastrare a curateniei.

'n instrument util pentru organi#area locurilor de munc este -%. -enumirea vine de la

cinci cuvinte ,apone#e care ncep cu litera S" respectivSeiri"Seiton"Seiso"SeiketsuiShitsuke.

31


33/83

Suport Curs Brutar

-%este un program structurat pentru a o$ine n mod sistematic( organizare, curenie (i

standardizare la locul de munc" contri$uind ast!el la m$untirea productivitii i la

reducerea pro$lemelor de calitate i de securitatea muncii.

Procesul celor S include etape(1. Seiri =Sortare>.

Primul pas al procesului se re!er la eli$erarea spaiului de la locul de munc i eliminarea

tuturor materialelor i o$iectelor ne0necesare =de e*emplu" programe, piese de prob, desene,

scule vechi sau de!ecte, accesorii, materiale ne!olosite, etc.). Sortarea are impact la nivelul

mentalitii oamenilor" care tre$uie s renune la o$iceiul de a strnge i de a pstra !r rost !el

de !el de materiale i o$iecte. Iar n tradiia rom%neasc se tie c orice gospodin gsete n

gospodrie la curenia de Pati sau de )rciun cel puin un sac de &aine sau o$iecte ne!olositepeste an

2. Seiton=Sta$ili#are" ordine>.

)el de0al doilea pas al procesului se re!er la e!icien i la reducerea timpului necesar pentru

accesul la ec&ipamente i reali#area sarcinilor de lucru. Acest pas const n depo#itarea

elementelor utile ntr0o locaie dinainte sta$ilit i ntr0o ordine logic pentru a !acilita utili#area

lor" pentru a !i uor accesate sau aduse napoi n acelai loc ct mai rapid. re$uie sta$ilite locaii

!i*e" ca recipiente, ra!turi modularizate, dulapuri cu u(i transparente, panouri, marcae pe

pardoseal pentru cile de acces, containere sau tomberoane pentru toate materialele (i sculele

uzuale" depo#itarea acestora !iind !cut n !uncie de !recvena utili#rii lor. -ac toat lumea

are acces rapid la orice element sau material" !lu*ul muncii devine mai e!icient i" ca urmare"

personalul devine mai productiv.

3. Seiso=Strlucire>.

Al treilea pas al procesului S const n curarea locului de munc *pardoseal, ma(ini,

dulapuri, etc.)" !cndu0l s HstrluceascQ. )urenia tre$uie reali#at de !iecare persoana

anga,at" de la manageri i pn la operatori. oate spaiile care !ormea# un loc de munc

tre$uie curate" !r e*cepie" pentru ca orice a$atere de la ordinea sta$ilit n cel de0al doilea S

s poat !i imediat o$servat.

:. Seiketsu=Standardi#are>.

)el de0al patrulea pas al procesului S const n de!inirea standardelor *reguli, obiceiuri (i

proceduri standard) la care tre$uie s se raporte#e personalul n msurarea i meninerea

gradului de ordine i curenie. 'n ingredient important al sei@etsu l repre#int managementul

3&


34/83

Suport Curs Brutar

vi#ual. )odi!icarea cu culori n mod uni!orm i standardi#at a di!eritelor elemente poate !i o

modalitate e!icient de identi!icare a anormalitilor pre#ente la un loc de munc.

. Shitsuke=Susinerea sc&im$rii>.

'ltimul pas al procesului nseamn disciplina i respectarea celor : S anteriori. Presupune voincomun a ntregului personal de a pstra ordinea i de a practica primii :S ca un mod curent de

lucru. +undamentul S&itsu@e este eliminarea o$iceiurilor proaste i generali#area $unelor

practici. +r susinerea sc&im$rii" totul poate reveni rapid la o situaie similar celei de

nceput. S nu este o activitate de cteva sptmni" iar avanta,ele acestei metode apar doar

atunci cnd se aplic toi cei cinci S.

-e multe ori este necesar de considerat un al aselea S 5 Sigurana i securitatea la locul

de munc" care depind de !olosirea de scule adecvate + marcate adecvat, utilizareaechipamentului de protecie acolo unde este nevoie *salopete, mnu(i, ochelari de protecie,

m(ti, c(ti, etc.) prin meninerea liber a culoarelor de acces depozitarea echipamentului de

protecie %n locaii predeterminate (i u(or de accesat. re$uie avut gri, s nu e*iste material

mprtiat pe ,os" pardoseli denivelate" coluri ascuite" stocuri suspendate nemarcate.

-eci" S nu nseamn doar curenie" ci nseamn organi#are i siguran la locul de

munc" marcare i etic&etare" audit pentru determinarea progresului i meninerea re#ultatelor

m$untite. Eene!iciile S se traduc prin creterea productivitii datorit cre(terii calitii

produsului (i proceselor, eliminrii timpului de cutare a sculelor, reducerea timpului de

staionare a ma(inilor, identi!icrii mai rapide a problemelor m$untirea securitii la locul

de munc.

Capitolul 4: plicarea nor'elor de igien( $i de siguran*aali'entelor

4&1& plicarea nor'elor de igien( indi-idual( $i de 'en*inere ast(rii de s(n(tate&

Starea de sntate i comportamentul igienic al persoanelor care lucrea# n sectorul

alimentar sunt !actori importani n asigurarea unor produse de calitate" neduntoare pentru

consumatori. -in aceast cau# cau# este o$igatoriu s se respecte cerinele privind controlul

medical la anga,are i contrulul medical periodic" igiena corporal i ec&ipamentul de protecie"

precum i cunoaterea de ctre anga,ai a regulilor de igien.

33


35/83

Suport Curs Brutar

)ontrolul medical la anga,are este e!ectuat de ctre medicul de medicina muncii i const

din(

0 e*amenul clinic"

0 e*amen copropara#itologic"0 e*amenul copro$acteriologic"

0 D-R.

-up ncadrare anga,aii sunt o$ligai s se supun e*amenului medical periodic care

const din(

0 e*amenul clinic"

0 e*amen copropara#itologic0anual"

0 e*amenul copro$acteriologic0in trimestrul II"III"0 D-R.

Bn urmtoarele situaii persoanele nu se ncadrea#" iar cele de,a ncadrate se scot

temporar sau de!initiv din munca cu alimentele(

0 $oli in!ecto0contagioase n evoluie"

0 $oli de piele acute sau cronice =!urunculi" panariii" rni in!ectate>"

0 a!eciuni supurative n s!era OR"

0 si!ilis"

0 t$c pleuro0pulmonar evolutiv"

0 purttorii de S&igella i Salmonella. )ei depistai cu S&igella se internea# n Spitalul de

In!ecioase pentru tratament" iar cei cu Salmonella se tratea# la domiciliu su$ supraveg&ere

medical" neput%nd relua lucrul n contact cu alimentele dec%t dup 3 coproculturi succesive

negative.

Se recomand a nu se ncadra n unitile alimentare" mai ales n locurile de munc unde

se vine contact cu pu$licul" cei care au a!eciuni ale pielii cu aspect disgraios" c&iar dac nu sunt

transmisi$ile =cicatrici" sec&ele dup arsuri" vitiligo etc>.

Bn ca# de contact cu $olnavii de !e$r ti!oid" di#enterie" &epatit viral A i to*iin!ecii

alimentare cu Salmonella este indicat scoaterea din lucrul cu alimentele i trecerea n alte

activiti pe o perioad egal cu perioada de incu$aie ma*im a $olii respective. Atunci cand

anga,aii sesi#e# apariia semnelor de $oal =mai ales in!ecii ale pielii i mucoaselor" diaree"

vrsturi" !e$r>" ei tre$uie s se adrese#e medicului" care va &otr dac sau cand se pot ntoarce

la lucru.

Igiena corporal, vestimentar i echipamentul de protecie

34


36/83

Suport Curs Brutar

O importan deose$it o are igiena m%inilor.

%inile se vor spla ntotdeauna 0nainte de nceperea activitii"

0dup !olosirea closetului"

0dup orice oreraie care aprodus murdrire.'ng&iile vor !i tiate scurt i se vor spla cu regularitate cu apa" spun i periua de

ung&ii. Se recomand ca tergerea s se !ac cu ervetle individuale de &%rtie sau cu usctor

electric. Prul capului tre$uie s !ie prins cu $onet sau $asma. Se recomand ca n timpul

lucrului s nu se poarte ace sau pod

suport de curs - brutar

Documents