suport curs pfa

48
1.Definire Persoana fizica autorizata – persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă. (ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale [ACTUALIZATĂ 19-05-2011], art 2, i)). Activitate economică – activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obtinerii unui profit. (OU 44/2008, art 2, a)). Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă. (OU 44/2008, art 3(2)). Persoana fizică autorizată, titularul intreprinderii individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completarile ulterioare. (OU 44/2008, art 15). PFA îşi poate desfăşura activitatea conform prevederilor art. 4. Lit. a) sau poate angaja, în calitate de angajator, terţe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii. (OU 44/2008, art 17 (1)). Cu toate acestea, o persoană poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decat cel pentru care PFA este autorizată . (OU 44/2008, art 17 (2)). PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează…. chiar dacă colaborarea este exclusivă. (OU 44/2008, art 17 (3)). 1

Upload: deliac

Post on 09-Feb-2016

416 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

legislatie

TRANSCRIPT

Page 1: Suport Curs PFA

1.Definire

Persoana fizica autorizata – persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă. (ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44/2008 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale [ACTUALIZATĂ 19-05-2011], art 2, i)).

Activitate economică – activitatea agricolă, industrială, comercială, desfăşurată pentru obţinerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în bani şi care sunt destinate vânzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinaţi ori determinabili, în scopul obtinerii unui profit. (OU 44/2008, art 2, a)).

Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă. (OU 44/2008, art 3(2)).

Persoana fizică autorizată, titularul intreprinderii individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completarile ulterioare. (OU 44/2008, art 15).

PFA îşi poate desfăşura activitatea conform prevederilor art. 4. Lit. a) sau poate angaja, în calitate de angajator, terţe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii. (OU 44/2008, art 17 (1)).

Cu toate acestea, o persoană poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decat cel pentru care PFA este autorizată . (OU 44/2008, art 17 (2)).

PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează…. chiar dacă colaborarea este exclusivă. (OU 44/2008, art 17 (3)).

2.Obligaţiile PFA/profesii libere fără reţinere la sursă - sistem real de impozitare

2.1.1.Cazul PFA fără angajaţi

În această categorie se cuprind persoanele care NU desfăşoară activităţi în baza contractelor de commision, mandate, agent, expertiză contabilă, tehnică, judiciară şi extrajudiciară.

PFA au obligaţia completării următoarelor registre obligatorii:

1. Registrul-jurnal de încasari şi plăţi.Orice sumă platită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod

obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b).

Potrivit OMFP 3512 / 2008 privind documentele financiar-contabile, REGISTRUL-JURNAL DE INCASARI SI PLATI (cod 14-1-1/b) serveste ca:

- document de inregistrare a incasarilor si platilor; - document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabila

in partida simpla; - proba in litigii.

1

Page 2: Suport Curs PFA

Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b) are regim de inregistrare la organele fiscale. Se procura de la Administratia Financiara contra cost, se numeroteaza, se snuruieste, se parafeaza si inregistreaza de catre Administratia Financiara. Acest registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea si la incetarea activitatii.

Se intocmeste intr-un singur exemplar de catre contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fara a se lasa randuri libere. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, iar dupa completarea integrala se deschide un nou registru inregistrat si parafat, care va fi numerotat in ordine crescatoare.

Termenul de pastrare a Registrului-jurnal de incasari si plati, este de 10 ani.Proceduri de completare Reguli generale: - Registrul-jurnal de incasari si plati parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial va fi

completat lunar. - In Registrul-jurnal de incasari si plati se inregistreaza nu numai operatiunile in numerar, ci si

cele efectuate prin contul curent de la banca. - Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste

venituri numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse.

- In conditiile conducerii evidentei contabile in partida simpla cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra in ordine cronologica, in functie de data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie Registrul-jurnal de incasari si plati se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor.

- Operatiunile inregistrate in Registrul-jurnal de incasari si plati se totalizeaza anual.

Important! Contribuabilii platitori de TVA vor inregistra sumele incasate sau platite, fara TVA.

2. Registrul inventar.

Serveste ca document de înregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Persoanele care obtin venituri din activitati independente si sunt obligate, potrivit legii, sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla sunt obligate ca cel putin la sfarsitul exercitiului financiar sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, potrivit procedurii stabilite prin OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii,, potrivit art. 1 alin. (3).

In conformitate cu prevederile OMFP 1040/2004 , REGISTRUL-INVENTAR (cod 14-1-2/a), in cazul PFA serveste ca document de inregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative.

Se intocmeste la contribuabili intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial.

Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere.

3. Registrul unic de control.

Contribuabilii, persoane juridice inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului, autorizate potrivit legii, au obligatia sa tina registrul unic de control potrivit Legii nr 252/2003.

Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control spe cializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege.

2

Page 3: Suport Curs PFA

Evidentierea controalelor in registrul unic de control se face cu semnaturile reprezentantului legal al contribuabilului si organului de control.

Registrul unic de control se numeroteaza, se sigileaza si se pastreaza de reprezentantul legal al unitatii verificate sau de inlocuitorul acestuia. Registrul unic de control se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare.

Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de inregistrare, in cazul comerciantilor, si pe baza certificatului de inregistrare fiscala, in cazul celorlalte categorii de contribuabili.

Contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control.

PFA sunt obligate în relaţiile cu persoanele juridice să întocmească factura pentru sumele încasate, atât pe bază de chitanţă, bon fiscal cât şi prin bancă.

PFA sunt obligate în relaţiile cu persoanele fizice să întocmeasca factura, iar chitanţa este întocmită doar în cazul încasarii în numerar.

Obligaţiile fiscale sunt sintetizate mai jos:

1.Impozit pe venit (16 %):

1. Plătitorul beneficiarul de venit - PFA

2 Baza de calcul Venit brut – Cheltuieli deductibile (1)

3 Termen de declarare a) 15 zile de la începerea activităţii (declaraţia de venit estimat, D 220) (2) sau 31 ianuarie inclusiv pentru cei care au desfăşurat activitate în anul precedent.b) 25 mai a anului următor, în baza declaraţiei de venit(realizat şi/sau estimat, D 200) (3)

4 Termen de plată a) - plăţi anticipate în 4 rate egale, pe baza deciziei privind plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie.(4)

b) 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere pentru diferenţele de impozit. (5)

(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50 (norme de venit şi drepturi de proprietate intelectuală). (Cod fiscal, art 48(1)).

(2) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. (Cod fiscal, art 81(1)).

De asemenea, potrivit Codului Fiscal, optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca acel contribuabil nu solicita determinarea venitului net anual pe baza normelor de venit, prin completarea corespunzatoare a

3

Page 4: Suport Curs PFA

declaratiei de venit estimat si depunerea formularului la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv.

(3) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. (Cod fiscal, art 83(1)).

(4) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente au obligația să efectueze plăți anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 52 (reţinerea la sursă) (Cod fiscal, art 53(1)).

Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole impuse în sistem real, prevăzute la art. 71 alin. (5), precum şi din silvicultură şi piscicultură, cu excepţia veniturilor din arendare, sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă. (Cod fiscal, art 82(1)).

Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent (Dacă nu s-a depus D 220), după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. (Cod fiscal, art 82(2)).

Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. (Cod fiscal, art 82(3)).

Pentru stabilirea plăților anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situațiile în care a fost depusă o declarație privind venitul estimat/ norma de venit pentru anul curent, sau venitul net din declarația privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăților anticipate se utilizează cota de impozit de 16%. (Cod fiscal, art 82(5)).

(5) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. (Cod fiscal, art 84(8)).

2.CASS

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:b) pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:b^1) 5,5% pentru contribuţia individuală; (Cod fiscal, art 296^18 (3)).

Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public …. de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz:

c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice; (Cod fiscal, art 296^21 (1)).

Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar (750 RON de la 1 februarie 2013 şi 800 RON de la 1 iulie 2013).1. Plătitorul beneficiarul de venit - PFA

2 Baza de calcul Venit brut – Cheltuieli deductibile exclusiv contribuţii (1)

3 Termen de declarare Obligaţiile se constituie în baza declaraţiilor de venit (estimat /realizat) (D 220/D200) (2)

4

Page 5: Suport Curs PFA

4 Termen de plată - 25 ale ultimei luni din fiecare trimestru pentru plăţile anticipate (3)

- 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere pentru diferenţele de impozit (4)

(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) este diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale. (Cod fiscal, art 296^22 (2)).

Atenţie! La determinarea venitului anual bază de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale.

(2) În cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, plăţile anticipate prevăzute la alin. (1) se stabilesc de organul fiscal competent, potrivit regulilor prevăzute la art. 82, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz. În cazul contribuţiei de asigurări sociale, obligaţiile lunare de plată se stabilesc pe baza venitului declarat, prevăzut la art. 296^22 alin. (1). (Cod fiscal, art 296^24 (2)).

(3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) şi h) sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii sociale. (Cod fiscal, art 296^24 (1)). În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. (Cod fiscal, art 296^24 (4)).

(4) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei, iar sumele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. (Cod fiscal, art 296^25 (6)).

3.CAS

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:a) pentru contribuţia de asigurări sociale:a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă. (Cod fiscal, art 296^18 (3)).

Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii …., cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz:

c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice; (Cod fiscal, art 296^21 (1)).

NU datorează contribuţia persoanele care au calitatea de salariat, pensionar, șomer (indemnizație de șomaj):

Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia

5

Page 6: Suport Curs PFA

de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 296^21 alin. (1). (Cod fiscal, art 296^23 (4)).

1. Plătitorul beneficiarul de venit – PFA

2 Baza de calcul Venitul declarat, dar nu mai puţin de 778 RON şi nu mai mult de 11.115 RON(1)

3 Termen de declarare - 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se datorează CAS (Declaratia 600 Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii). - 15 zile de la data producerii evenimentului în cazul începerii unei activităţi în cursul anului fiscal.

4 Termen de plată 4 rate egale până pe 25 ale ultimei luni din fiecare trimestru (2)

(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (35% x 2.223 = 778 RON) şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig (5 x 2.223 = 11.115 RON) ; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale. (Cod fiscal, art 296^22 (1)).

Venitul declarat de contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) din Codul fiscal reprezintă un venit ales de către aceştia, cuprins între 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi echivalentul a de 5 ori acest câştig .(Cod fiscal, norme metodologice, art 296^22 (32))

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei (Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, art. 16).

(2) În decizia de impunere, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) - e) se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. (Cod fiscal, art 296^24 (3)).

Concluzie:

1. Practic, o PFA trebuie să platească pentru pensii cel puţin 244 de lei (35% x 2223 x 31.3%), dar nu mai mult de 3.479 de lei (5 x 2223 x 31.3%).

2. PFA care NU datorează contribuţia la pensii:

Contribuabilii al caror venit net anual, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ( 35% x 2223 = 778 de lei)

Persoanele care sunt asigurate ale sistemului public de pensii ca urmare a obţinerii de venituri salariale sau indemnizaţii de şomaj

Persoanele care beneficiază de una din categoriile de pensii acordate în sistemul public de pensii.

Persoanele care nu sunt integrate in sistemul public de pensii, ele achitând contribuţii către sisteme profesionale proprii de pensii - cum ar fi avocaţii sau personalul clerical.

6

Page 7: Suport Curs PFA

4.Şomaj

Facultativ:

Articolul 20 din Legea şomajului actualizată:Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prezentei legi, următoarele

persoane:c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente.

Concluzie: Dacă deţinătorul PFA nu este angajat al unei terţe persoane şi vrea să beneficieze de aceeaşi protecţie socială ca şi salariaţii, va trebui să plătească contribuţia pentru şomaj în cuantum egal cu suma contribuţiilor salariatului şi a angajatorului, dar această contribuţie nu este obligatorie:

Cota contribuţiei prevăzute la art. 28 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2013, este suma cotelor contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. d) pct. d^1) şi d^2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare. (Legea 6 din 2013, art. 18(3)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:d) pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:

d^1) 0,5% pentru contribuţia individuală; d^2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator. (Cod fiscal, art 296^18 (3)).

Ca atare se pot asigura PFA care doresc să beneficieze de şomaj, în baza unei declaraţii de asigurare.

Exemplu: Ionescu este PFA fără angajaţi.Pe data de 31 ianuarie 2013 Ionescu depune Formularul 220 în care presupunem că declară:

Venit estimat = 3.000 lei; Cheltuieli estimate = 1.000 lei; Venit net estimat 2.000 lei.

2.1.2.Cazul PFA cu angajaţi

După cum am arătat mai sus, conform OU 44/2008, art 17 (1)) un PFA poate avea angajaţi şi

poate încheia contracte de muncă, exact ca orice firmă.

Poblema este insă că, atunci cand funcţionează ca o firmă, un PFA are aceleaşi obligaţii ca o firmă. Iar in cazul angajării de personal acest lucru înseamnă:-

a) Redactarea şi completarea contractelor individuale de munca (CIM).b) Înregistrarea CIM la Inspectoratul Teritorial de Muncă.c) Depunerea declaratiei unice 112.

Dacă anterior PFA nu a avut angajaţi, Declaraţia 112 va fi urmată de modificarea vectorului fiscal la ANAF, prin depunerea în termen de 30 de zile a declaraţiei 010.

d) Plata contribuţiilor, atât pentru PFA (prezentate mai sus), cât şi pentru angajaţi (sănatăte, pensie, şomaj, concedii medicale, asigurări accidente de muncă şi boli profesionale, fondul de garantare a creanţelor salariale):

7

Page 8: Suport Curs PFA

Faţă de registrele prezentate în cazul PFA fără angajaţi, PFA cu angajaţi au obligaţia să completeze Registrul de evidenţă a salariaţiilor şi să-l înregistreze la inspectoratul de muncă de pe raza teritorială a sediului.

Sinteza obligaţiilor fiscale: Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:e) persoanele fizice şi juridice, care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate

angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la lit. a) şi b) desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiazǎ de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. (Cod fiscal, art. 296^3).

Prin entitate asimilată angajatorului care are calitatea de plătitor de venituri din activităţi dependente se înţelege orice entitate care nu are calitatea de persoană fizică sau juridică și care, potrivit legii, are dreptul să folosească personal angajat, cum ar fi: cabinete/birouri profesionale, societăţi civile și altele. . (Cod fiscal, Norme metodologice, art. 296^3, lit e) (3)).

În sinteză, obligaţiile fiscale ale veniturilor din salarii sunt:

I. Obligaţiile PFA în calitate de angajator:

OBLIGAŢII PFA CA ANGAJATORObligaţii CAS

(20,8%) CASS (5,2 %)

Şomaj (0,5 %)

Contribuţia aferentă concediilor şi indemnizaţiilor (0,85 %)

Accidente şi boli profesionale (0,15%/ 0,85 %)

Fond de garantare pentru plata creanţelor salariale (0,25%)

Baza de calcul(1) salariu brut realizat(2)

salariu brut realizat(3)

salariu brut realizat (4)

salariu brut realizat (5)

salariu brut realizat (6)

salariu brut realizat (7)

Termen declarare

Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează (Declarația 112) (8)

Termen plată

Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează

(1) Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entităţi asimilate angajatorului şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor. (Cod fiscal, art 296^5)

(2) În sistemul public de pensii, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b). (Cod fiscal, art 296^5 (1)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:a) pentru contribuţia de asigurări sociale:a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia

individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator. (Cod fiscal, art 296^18 (3 a)).

(3) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. b). În baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 296^17 alin. (6). (Cod fiscal, art 296^5 (2)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:b^2) 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator; (Cod fiscal, art 296^18 (3 b2)).

8

Page 9: Suport Curs PFA

(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări pentru şomaj prevăzută de lege reprezintă suma câştigurilor brute acordate persoanelor prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), asupra cărora există, potrivit legii, obligaţia de plată a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj. (Cod fiscal, art 296^5 (3)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:d) pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:d^2) 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator. (Cod fiscal, art 296^18 (3 d2)).

(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), corectată cu excepţiile prevăzute la art. 296^15 şi art. 296^16 lit. e). În baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se includ şi veniturile prevăzute la art. 296^17 alin. (7). (Cod fiscal, art 296^5 (2) (2^1)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:c) 0,85% pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate. (Cod fiscal, art 296^18 (3 c)).

(6) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e) şi g), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă suma câştigurilor brute realizate lunar de persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) şi b), respectiv salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională. (Cod fiscal, art 296^5 (5)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:e) 0,15% - 0,85% pentru contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator. (Cod fiscal, art 296^18 (3 e)).

(7) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. e), care pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, care au, cu excepţia instituţiilor publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia de a plăti lunar contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, baza lunară de calcul a acestei contribuţii reprezintă suma câştigurilor brute, realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de salariaţii care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile legii, cu excepţia veniturilor de natura celor prevăzute la art. 296^15. (Cod fiscal, art 296^5 (4)).

Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:f) 0,25% pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de

angajator.(Cod fiscal, art 296^18 (3 f)).

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:

d) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă. (Cod fiscal, art 58 (2 d)).

9

Page 10: Suport Curs PFA

Depunerea trimestrială a declaraţiei prevăzute la alin. (1) constă în completarea şi depunerea a câte unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru. .(Cod fiscal, art 296^19, (1), (1^2) ).

II. Obligaţiile PFA de a calcula, reţine şi vira impozitele datorate de angajaţii săi:

Obligaţiile PFA de a calcula, reţine şi vira impozitele datorate de angajaţii săiObligaţii(1) Impozit ( 16 %) CASS (5,5%) CAS (10,5%) Şomaj (0,5 %)

Baza de calcul salariu brut realizat

salariu brut realizat

salariu brut realizat

Termen declarare Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează(2)

Termen plată Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează(2)

(1)Conform reglementărilor din Codul fiscal prezentate mai sus în cazul PFA fără angajaţi.(2) Conform reglementărilor din Codul fiscal prezentate mai sus, art 58 (2 d).Notă: Începând cu 1 februarie 2013 indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi

detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului este asimilată veniturilor salariale.

O altă obligaţie fiscală a unui PFA neplătitor de TVA, indiferent dacă are sau nu angajaţi, o reprezintă depunerea declaraţiei 392 B Declarație informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achizițiile efectuate în anul ....". Declaraţia se depune la organul fiscal competent, până la data de 25 februarie, inclusiv, a anului următor celui de raportare şi se completează de către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, potrivit dispozițiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a căror cifră de afaceri realizată la finele anului calendaristic, excluzând veniturile obținute din vânzarea de bilete de transport internațional rutier de persoane, este inferioară sumei de 220.000 lei.

2.1.3. Cazul PFA plătitor de TVA

2.1.3.1. PFA nu aplică sistemul TVA la încasare

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. (Cod Fiscal, art 127(1)).

În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. (Cod Fiscal, art 127(2)).

Din cele două articole ale Codului fiscal prezentate mai sus, tragem concluzia că PFA-urile nu sunt excluse din categoria persoanelor impozabile în scop de TVA, în măsura în care îndeplinesc condiţiile specificate în Codul fiscal.

Prin urmare:PFA care au depăşit plafonul legal de scutire la plata TVA (65.000 euro, respectiv, 220.000

lei) au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA. În acest sens vor depune formularul 070 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere” în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului:

10

Page 11: Suport Curs PFA

Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153, în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit. (Cod fiscal, art 152(6)).

Exemplu: Un PFA neplatitor de TVA a constatat în data de 15 mai 2013 că a depăşasit plafonul de 220.000 lei. Banii au fost încasaţi în data de 20 august 2013.

În cazul de faţă, plafonul a fost depasit pe data de 15 mai 2013, şi PFA-ul are obligaţia de a se înregistra în scopuri de TVA până pe data de 10 iunie 2013

Din punct de vedere al contabilităţii şi fiscalităţii, PFA plătitor de TVA are, în plus, următoarele obligaţii:

1. întocmeşte două jurnale în plus, respectiv: Jurnalul pentru vânzări şi Jurnalul pentru cumpărari, necesare completării decontului de TVA.

2. depune până pe data de 25 ianuarie Declaraţia 094 Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent.

Declaraţia e depusă de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România:►care au realizat în anul 2012 o cifră de afaceri din :● operaţiuni taxabile, şi/sau● operaţiuni scutite cu drept de deducere, şi/sau● operaţiuni neimpozabile în România conform art. 132 şi 133 din Codul fiscal, dar care dau

drept de deducere conform art. 145 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, sub plafonul de 100.000 euro,►şi care nu au efectuat în cursul anului calendaristic precedent, una sau mai multe achiziţii

intracomunitară de bunuri.Echivalentul în lei a plafonului de 100.000 de euro se determină pe baza cursului de schimb

comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru data de 31 decembrie 2012, respectiv 4,4291 lei/euro.

La determinarea cifrei de afaceri de 100.000 de euro se cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării pentru operaţiunile prevăzute mai sus.

3. depune până la data de 25 februarie, inclusiv, a anului următor celui de raportare Declaraţia 392 A Declarație informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate. Declaraţia se completează de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, potrivit dispozițiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a căror cifră de afaceri, efectiv realizată la finele anului calendaristic, este inferioară sumei de de 220.000 lei.

4. depune trimestrial decontul de TVA – formularul 300 Decont de taxa pe valoarea adăugată;

5. depune declaraţia informativă privind livrările sau prestările şi achiziţiile efectuate în ţară – formularul 394. Declaraţia 394 se depune la organul fiscal competent până în data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

6. Dacă are operaţii intracomunitare va depune Declaraţia 390 Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare. Declaraţia se depune lunar de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA care au efectuat livrări, achiziţii sau prestări de servicii în ţările membre ale Uniunii Europene, sau în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, astfel cum sunt definite în titlul VI din Codul fiscal. În cazul acesta se va schimba perioada fiscală de la trimestrial la lunar şi pentru declaratiile 300 şi 394.

7. În Registrul de Încasări şi plăţi sumele vor fi evidenţiate fără TVA.11

Page 12: Suport Curs PFA

2.1.3.2.PFA aplică sistemul TVA la încasare

După cum bine cunoaşteţi, începând cu data de 1 ianuarie 2013 s-a introdus sistemul TVA la încasare, iar PFA-urile nu reprezintă o excepţie de la aplicarea acestui sistem.

Sistemul TVA la încasare se aplică OBLIGATORIU societăţilor plătitoare de TVA care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri sub 2.250.000 lei.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 şi 133, realizate în cursul unui an calendaristic. (Cod fiscal, art 134^2 (3) a)).

I. Persoanele impozabile care au aplicat sistemul TVA la încasare în anul precedent continuă aplicarea sistemului dacă cifra de afaceri nu a depăşit în anul calendaristic precedent plafonul de 2.250.000 lei.

II. Începând cu data de 1 ianuarie 2013, entităţile care se înregistrează în scopuri de TVA au obligaţia să aplice sistemul “TVA la încasare” începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, cu excepţia entităţilor exceptate de la aplicarea sistemului. Astfel, organele fiscale competente înregistrează din oficiu aceste persoane în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul “TVA la încasare”. Nu există obligaţia depunerii Notificării 097:

Prin excepție de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit. a) se aplică sistemul TVA la încasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, astfel:

b) în cazul persoanelor impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153 în cursul anului calendaristic curent, începând cu data înregistrării în scopuri de TVA. (Cod fiscal, art 134^2 (3)).

În vederea aplicării sistemului TVA la încasare, formularul (097) “Notificare privind aplicarea/ încetarea aplicării sistemului TVA la încasare” nu se depune de:

a) persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA începând cu 1 ianuarie 2013, aceste persoane fiind înregistrate, din oficiu de organele fiscale, în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare cu data înregistrării acestora în scopuri de TVA. (Instrucţiuni de completare a formularului (097) “Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare”

3. Venituri şi cheltuieli

3.1. Venituri

După cum am preecizat, PFA plăteşte impozit la venitul net, adică venituri minus cheltuieli, dar NU orice venituri se iau în calcul şi NU orice cheltuieli se iau în considerare.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3) (venituri din activităţi liberale), precum şi din practicarea unei meserii. (Cod fiscal, art 46(2).

12

Page 13: Suport Curs PFA

Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.

Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:- activităţi de producţie;- activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;- activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar,

cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;

- vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;

- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;

- transport de bunuri şi de persoane;- alte fapte de comerţ definite în Codul comercial. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 46

punctul 21).

ATENŢIE. În venitul brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetării activităţii independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate până la încetarea activităţii. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 48 punctul 36):

a) În cazul încetării definitive a activităţii, din punct de vedere fiscal, sumele obţinute din valorificarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri se includ în venitul brut.

b) În venitul brut al afacerii se include şi suma reprezentând contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care trec pe parcursul exercitării activităţii şi la încetarea definitivă a acesteia în patrimoniul personal al contribuabilului, operaţiune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică.

c) În cazul bunurilor şi drepturilor amortizabile care trec în patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, se aplică următoarele reguli:

- cele cu valoare rămasă de amortizat se înscriu în Registrul-inventar la această valoare, care constituie şi bază de calcul al amortizării;

- cele complet amortizate se înscriu în Registrul-inventar la valoarea stabilită prin expertiză tehnică sau la preţul practicat pe piaţă; pentru acestea nu se calculează amortizare şi nu se deduce din veniturile noii activităţi,.

Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 şi 50. (veniturile se determină pe bază de norme de venit) (Cod fiscal, art 48(1)).

ATENŢIE: În cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, în timpul anului, venitul net/pierderea se determină separat pentru fiecare perioadă în care activitatea independentă a fost desfăşurată de contribuabil într-o formă de organizare prevăzută de lege.

Exemplu: Dacă PFA se transformă în întreprindere individuală în luna august, venitul net sau pierderea netă până la 1 august este a PFA, iar după 1 august a întreprinderii individuale.

13

Page 14: Suport Curs PFA

Componenţa venitului brut:Venitul brut cuprinde:a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în

legătură cu o activitate independentă;c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate

independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura

cu o altă persoană;e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate

independentă;f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe

autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi. (Cod fiscal, art 48(2)).

În schimb, Venitul brut NU cuprinde:Nu sunt considerate venituri brute:a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei

activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau

juridice;

În mod simetric, ratele plătite pentru creditele contractate nu sunt considerate cheltuieli deductibile. Deci, dacă PFA obţine un credit bancar NU CONSEMNEAZĂ SUMELE PRIMITE LA VENITURI ŞI NICI RATELE LA CHELTUIELI.

c) sumele primite ca despăgubiri;

În aceste sume intră orice fel de despăgubiri, deci şi cele primite de la asigurare în caz de producere a evenimentului asigurat. Vom vedeea că, în cazul cheltuielilor anumite cheltuieli sunt deductibile numai dacă bunurile distruse au fost asigurate.

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.Din punct de vedere legal, PFA nu pot primi sponsorizări sau sume ca mecenat, dar pot primi

donaţii care nu sunt venituri.În cazul activelor imobilizate amortizabile, intrate cu titlu gratuit (donaţii) acestea nu

reprezintă venituri, dar generează cheltuieli pentru PFA prin amortizare.

Persoanele fizice şi asociaţiile fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri şi care, potrivit legii, sunt obligate să conducă evidenţa în partidă simplă, vor amortiza bunurile şi drepturile pe care le deţin, potrivit prezentei legi. (Legea amortizării, nr. 15 din 1994, art 1)

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare. (Legea amortizării, nr. 15 din 1994, art. 9).

Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege:d) valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor

în activ pe baza raportului întocmit de experţi şi cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, sau a ordonatorului de credite bugetare, în cazul instituţiilor publice (Legea amortizării, nr. 15 din 1994, cap II Calcularea amortizării, art. 10)

14

Page 15: Suport Curs PFA

3.2.Cheltuieli

Codul fiscal prevede trei categorii de cheltuieli:a) deductibile integral – acele cheltuieli care se pot scădea integral din veniturib) deductibile limitat – adică într-o anumită cotă, sumă sau anumite condiţiic) nedeductibile – acele cheltuieli care nu pot fi scăzute din venituri

3.2.1. Cheltuieli deductibile integral

Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;c^1) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe

pentru cabinetele medicale, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (16). d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii (intră aici şi cele primite prin

donaţie după cum am arătat mai sus);2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii

pentru care este autorizat contribuabilul;3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional (indiferent de sumă);4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 3 din prezentul titlu,

cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.

e) să fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum şi cheltuielile de transport şi cazare. (Cod fiscal, art 48(4)).

Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, astfel cum rezultă din evidenţele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4) - (7) din Codul fiscal.

Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt şi următoarele:

a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii;b) să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite,

inclusiv în cazul cheltuielilor reprezentând plăţi efectuate în avans care se referă la alte exerciţii fiscale. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 48, punctul 37).

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:1. cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi

mărfuri;

Aceste cheltuieli sunt deductibile:a) indiferent de nivelul lor (organul de control fiscal nu poate să considere că în luna iulie PFA

trebuia să folosească 3 pixuri în loc de 10).b) numai cu respectarea principiilor deductibilităţii menţionate mai sus.

Exemplu: sunt deductibile cheltuielile cu spălarea maşinii aparţinând PFA, dar nu sunt deductibile cheltuielile cu spălarea maşinii utilizate în fapt de PFA, însă maşina nu este în proprietatea PFA şi nici în posesia PFA cu contract de închiriere sau comodat.

15

Page 16: Suport Curs PFA

2. cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;Aceste cheltuieli sunt deductibile indiferent de nivelul cheltuielii, dacă respectă aceleaşi

principii ale deductibilităţii.Exemplu: nu va fi deductibilă cheltuiala cu repararea calculatorului care nu aparţine PFA

Dumitru Corina ci familiei Dumitru Corina. Dar este deductibilă reparaţia calculatorului cumpărat anterior de către PFA Dumitru Corina de la familia Dumitru Corina.

3. cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;

Aceste cheltuieli sunt deductibile indiferent de nivelul cheltuielii, dacă respectă aceleaşi principii ale deductibilităţii.

Exemplu: PFA Dumitru Corina urmează să predea un curs intitulat Contabilitatea pe baza IFRS-urilor. În vederea pregătirii cursului cumpără cartea IFRS şi 10 topuri de hârtie pentru editarea suportului de curs. Aceste cheltuieli vor fi deductibile integral. În schimb, achiziţia cărţii Top 10 calătorii la Istambul nu va reprezenta o cheltuială deductibilă.

4. chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;

5. dobânzile aferente creditelor bancare;Sunt deductibile integral. În schimb, sunt deductibile limitat dobânzile aferente împrumuturilor

de la persoane fizice şi juridice altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi în limia nivelului dobânzii de referinţă a BNR.

6. *** Abrogat;7. cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;Sunt deductibile integral, cu condiţia ca ele să fie aferente activităţii desfăşurate.

Exemplu: PFA Dumitru Corina nu poate deduce comisioanele pentru un credit bancar contractat pentru achiziţia unui autoturism care nu este cumpărat de PFA Dumitru Corina ci de persoana fizică Dumitru Corina.

8. cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;

Deductibilitatea este recunoscută indiferent de nivel.

9. cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;

10. cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;Sunt deductibile integral, cu condiţia ca ele să fie aferente activităţii desfăşurate.Exemplu: nu va fi deductibilă cheltuiala telefonul care nu aparţine PFA Dumitru Corina ci

familiei Dumitru Corina.

11. cheltuielile cu energia şi apa;Acestea sunt deductibile chiar dacă sunt într-un anumit procent din facturile care vin familiei.Sunt cheltuieli deductibile şi cele efectuate pentru întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor folosite

pentru desfăşurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, şi nu pe numele contribuabilului. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 48, punctul 38). Ca atare, spre

16

Page 17: Suport Curs PFA

exemplu, vor fi deductibile cheltuielile chiar dacă factura de curent electric vine pe numele deţinătorului spaţiului şi nu a PFA.

12. cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;Excepţia de la deductibilitate o formează cheltuielile cu combustibilul. Acestea sunt

nedeductibile, cu foarte puţine excepţii, după cum vom vedea mai târziu. Sunt deductibile cheltuielile de transport consemnate în titluri de călătorie, cheltuieli de

transport de bunuri şi personae prin mijloace de transport închiriate.

13. cheltuieli de natură salarială;În măsura în care PFA are angajaţi, cheltuielile cu salariile sunt deductibile integral în măsura

în care figurează în ştatul de plată.

14. cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;Exemplu: e deductibilă cheltuiala cu taxele de constituire şi autorizare, impozitele pentru

bunurile aflate în proprietatea PFA.De asemenea e deductibilă cheltuiala cu TVA chiar dacă PFA e neplătitor de TVA.

15. cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;

Toate contribuţiile arătate în capitolul precedent care se plătesc de PFA pentru angajaţii săi sunt deductibile.

16. cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările titlului II din Codul fiscal, după caz;

Principalele prevederi privind amortizarea de utilizat în cazul unui PFA sunt cuprinse în Codul fiscal şi Legea nr 15 din 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active coporale şi necorporale.

16.1.Codul fiscal reglementează cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile (Cod fiscal, art 24 (1)).

Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur

corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. (Cod fiscal, art 24 (2)).

Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,

concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare

ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;

17

Page 18: Suport Curs PFA

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

f) amenajările de terenuri;g) activele biologice, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile

conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară. (Cod fiscal, art 24 (3)).Nu reprezintă active amortizabile:a) terenurile, inclusiv cele împădurite;b) tablourile şi operele de artă;c) fondul comercial;d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră,

altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor;h) imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit

reglementărilor contabile. (Cod fiscal, art 24 (4)).

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:

a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum

şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă. (Cod fiscal, art 24 (6)).

Calculul amortizării:Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul

public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;

d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii

pentru descopertă;2. din 10 în 10 ani la saline;e^1) În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

internaţionale de raportare financiară şi care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activităţii de explorare şi producţie a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, în concordanţă cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizează un cadru general conceptual similar pentru a elabora

18

Page 19: Suport Curs PFA

standarde de contabilitate, alte documente contabile şi practicile acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscală utilizate înainte de casarea acestora, pe perioada rămasă. Aceste prevederi se aplică şi pentru valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul retratării mijloacelor fixe specifice activităţii de explorare şi producţie a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe minerale;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;

h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice . Numai pentru autoturismele folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale PFA, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii. (Cod fiscal, art 24 (11)).

Facilitate: Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare. (Cod fiscal, art 24 (16)).

În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol . (Cod fiscal, art 24 (17)).

Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. (Cod fiscal, art 24 (18)).

Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. (Cod fiscal, art 24 (19)).

Duratele de amortizare se stabilesc conform actelor normative şi nu conform aprecierii deţinătorului de PFA. În schimb, dacă în aceste acte normative se prevăd limite minime şi maxime deţinătorul de PFA nu e obligat să efectueze amortizarea în intervalul maxim cerut de lege.

16.2. Legea amortizării – se aplică pentru PFA (vezi art 1 prezentat mai sus din legea amortizării).

Concluzie: faţă de cele prezentate mai sus PFA mai poate aplica următoarele:

Nu sunt considerate mijloace fixe:a) motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate in scopul inlocuirii

componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix;

b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si de durata lor de functionare normala;

c) constructiile si instalatiile provizorii;d) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de

ingrasat, pasarile si coloniile de albine;e) padurile;f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de exploatare,

precum si cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospectiuni geologice si geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa, care nu au dat rezultate, sondele situate in gaz - capul unor zacaminte de

19

Page 20: Suport Curs PFA

titei, precum si sondele de cercetare geologica, care au pus in evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

g) prototipurile, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;

h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si de durata lor de utilizare. (Legea amortizării, art. 6)

Avantaj pentru PFA: Cele arătate mai sus nu se amortizează, cheltuiala fiind deductibilă dintr-o dată.

Activele necorporale aferente capitalului imobilizat cuprind:a) cheltuielile de constituire: taxele si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuielile

privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuielile de prospectare a pietei si de publicitate si alte cheltuieli de aceasta natura legate de infiintarea si dezvoltarea activitatii unitatii patrimoniale;

b) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile, neconcretizate in mijloace

fixe, la zacamintele puse in exploatare;d) concesiunile, imobilizarile necorporale de natura superficiei si a uzufructului, brevetele si

alte drepturi si valori asimilate;e) alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agentii economici sau

achizitionate de la terti. . (Legea amortizării, art. 7)

Conform Legii amortizării aplicabilă PFA, sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizarii:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;b) capacitatile puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca

mijloace fixe. Acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

ATENŢIE: Potrivit normelor, la punerea în funcţiune, cu ocazia recepţiei finale, amortizarea se va determina în funcţie de valoarea finală, iar valoarea neamortizată până la acea dată se va recupera pe durata normală de utilizare rămasă.

c) investitiile efectuate pentru descoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile, cu carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata, precum si cele pentru realizarea lucrarilor miniere subterane de deschidere a zacamintelor;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe, in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali, prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix. (Legea amortizării, art 4)

ATENŢIE: Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe în scopul modernizării acestora trebuie să aibă următoarele efecte:

1. să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de parametrii funcţionali stabiliţi iniţial

2. să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu mijloacele fixe iniţiale.Pentru clădiri şi construcţii, lucrările de moderinzare trebuie să aibă ca efect sporirea gradului

de confort şi ambient.Amortizarea cheltuielilor aferente lucrărilor de modernizare se face fie pe durata normală de

utilizare rămasă, fie prin majorarea duratei de utilizare cu până la 10 %. Dacă lucrările de modernizare se fac după expirarea acestei durate, se va stabili o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică, iar în cazul PFA de către un evaluator.

20

Page 21: Suport Curs PFA

17. valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;

În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, agenţii economici asigură acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuieli excepţionale, nedeductibile fiscal, pe o perioadă de maximum 5 ani, sau diminuează capitalurile proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. (Legea amortizării, art 17)

Durata recuperării şi anuităţile de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către consiliul de administraţie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului (PFA-ul), în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, definite la art. 1 alin. 3.

18. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;

În normele metodologice aceste cheltuieli figurează ca deductibile integral. În schimb, în codul fiscal ele figurează la cheltuieli deductibile limitat.

19. cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor, potrivit legii;Pentru salariatul unei PFA care urmează cursuri de facultate, masterat, doctorat în

străinătate şi în ţară (poate fi vorba chiar de deţinătorul PFA, de un membru al familiei angajat al PFA sau, în ultimă instanţă, de un salariat al PFA care nu e membru al familiei):

a) Dacă i se acordă şi salariu:a1) La angajator (PFA), cheltuielile cu salariul respectiv NU sunt deductibile la

determinarea profitului impozabil din cauza faptului că:- Nu sunt efectuate în scopul realizării de venituri, nu se repercutează în creşterea

veniturilor sub diferite forme, precum creşterea efectivă a veniturilor, creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor etc.

- Cursurile de facultate, masterat, doctorate urmate de salariaţi, în străinătate şi/sau în ţară (a) sunt forme specifice sistemului naţional de învăţământ, şi (b) nu se încadrează în formele de pregătire profesională a salariaţilor:

Formarea profesională a adulţilor trebuie organizată prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ (O.G. nr. 129/2000 art. 4).

a2) La salariat, veniturile respective au regimul fiscal, de „venituri din salarii", fapt pentru care se supun tuturor obligaţiilor salariale.

b) în cazul în care PFA-ul suportă cheltuielile de cazare, masă, cursuri, deplasări etc. pentru un salariat care urmează, în străinătate şi/sau în ţară, cursuri de facultate, masterat, doctorat:

b1) La salariat, cheltuielile respective au regimul fiscal, de „avantaj în natură", de „elemente similare veniturilor din salarii", fapt pentru care se supun tuturor obligaţiilor bugetare salariale.

b2) La PFA cheltuielile respective au regim de cheltuielile nedeductibile din motivele enumerate mai sus.

20. cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;Sunt deductibile dacă sunt aferente obiectului de activitate şi în scopul realizării veniturilor.

Exemplu: Reprezintă cheltuială deductibilă participarea unei PFA cu obiect de activitate predarea cursurilor de contabilitate la un congres de contabilitate. În schimb, vor fi nedeductibile cheltuielile efectuate de acelaşi PFA la un congres de Istorie.

Dacă PFA are salariaţi angajaţi, se justifică participarea la un seminar de management, iar cheltuiala este deductibilă.

21

Page 22: Suport Curs PFA

21. cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;

ATENŢIE: în cazul utilizării spaţiului prin contract de comodat, nu sunt deductibile cheltuielile cu amenajarea spaţiului (spre exemplu nu este deductibilă cheltuiala efectuată de PFA cu zugrăvirea spaţiului pe care îl deţine în comodat).

22. *** Abrogat;

23. cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate, care este deductibilă limitat;

24. cheltuielile de reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

3.2.2.Cheltuieli deductibile limitat

Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat (Cod fiscal art 48(5)):a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate

conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

Baza de calcul:Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele

decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale. (Cod fiscal art 48(6)).

Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fară scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării. (Legea sponsorizarii nr 32/1994 cu modificările şi completările ulterioare)

Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică, numită mecena, transferă, fară obligaţie de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul său de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile: cultural;artistic;medico-sanitar; ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată.

Concluzie: PFA poate acorda sponsorizări, dar deductibilitatea acestora e limitată la 5% (din 5000 lei sponsorizare sunt deductibili 5000 x 5% =250 lei. Pentru restul – 5.000 lei – 250 lei = 4.750 leise plăteşte impozit de 16% x 4.750 lei = 760 lei).

Bursa privată reprezintă sprijinul pentru studii acordat, în baza unui contract, de către o persoană juridică de drept privat sau de către o persoană fizică unui beneficiar care poate fi, după caz, elev, student, doctorand sau care urmează un program de pregătire postuniversitară într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din ţară sau din străinătate. (Legea nr. 376/2004 cu modificările şi completările ulterioare)

22

Page 23: Suport Curs PFA

Cuantumul bursei private se stabileşte la încheierea contractului şi se poate modifica ulterior numai prin act adiţional la acesta.

Bursa privată nu poate fi acordată, conform acestei legi, rudelor sau afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv.

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

Se încadrează în cheltuielile de protocol cele ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.

c) *** Abrogat;d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul

de salarii realizat anual;Condiţia de deductibilitate: existenţa unui fond de salarii.

Aceste cheltuieli se pot prezenta sub forma: ajutoarelor de înmormântare; ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale; ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze; ajutoarelor pentru naştere; tichetelor de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare; cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor;cadourilor oferite salariatelor; contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie simt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. (Cod fiscal art 296^15)

e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;

Legislaţie aplicabilă pentru PFA:

H. G. nr. 1.569/2002 pentru aprobarea Normelor privind limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare (M.Of. nr. 27 din 20 ianuarie 2003);

H. G. nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare (M. Of. nr. 522 din 10 iunie 2003)

Ordinul Min. Finanţelor Publice nr. 2.389/2010 (M. Of. nr. 684 din 8 octombrie 2010) pentru aprobarea Procedurii de valorificare, în regim de urgenţă, a bunurilor de consum alimentar şi a materiilor prime necesare pentru prepararea acestor bunuri, cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animale, păsări vii sau plante, în cazul aplicării măsurilor asigurătorii şi/sau executorii prevăzute de Codul de procedură fiscală);

Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 347/2003 (M. Of. nr. 683 din 29 septembrie 2003) pentru aprobarea Normei privind limitele maxime de perisabilitate admise, pe categorii de produse de uz veterinar, în timpul transportului, depozitarii şi desfacerii acestora).

f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

f^1) cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;Sunt deductibile sumele acordate ca şi tichete de vacanţă: sumele corespunzătoare tichetelor de

vacanţă acordate de către angajator sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, respectiv la calculul impozitului pe venit, sunt deductibile în limita a 6 (şase) salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată pentru fiecare angajat, pe an calendaristic. (OUG nr 8 din 2009, art 1(4)))

g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;

Limita echivalentului în euro a contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr.

23

Page 24: Suport Curs PFA

571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţională a României. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 48 punctul 39(7).

h) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;

Cum calculează organul de control cât din utilizarea telefonului înregistrat pe PFA este aferent afacerii şi cât este pentru contribuabil ?.

j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;

La fel cum cheltuielile cu salariile sunt deductibile integral, şi accesoriile acestora - contribuţiile - sunt deductibile. Deductibile limitat, spune legea. Limitat la ce?

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;

Nivelul dobânzii de referinţă se modifică

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;

m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

n) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

3.2.3.Cheltuieli nedeductibile

Nu sunt cheltuieli deductibile: (Cod fiscal, art 48(7)).a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;Spre exemplu, dacă PFA are în patrimoniu o maşină, iar deţinătorul de PFA face deplasări cu

toată familia şi nu are delegaţie ca să justifice deplasarea în interesul afacerii, cheltuiala nu e deductibilă.

b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h), adică:

d1) Cheltuielile cu primele de asigurare efectuate pentru:1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii

pentru care este autorizat contribuabilul;

24

Page 25: Suport Curs PFA

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;4. persoane care obţin venituri din salarii, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de

asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.d2) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250

euro anual pentru o persoană.Concluzie: Exceptând punctele d1 şi d2 cheltuielile cu primele de asigurare nu sunt deductibile.

e) donaţii de orice fel;Este vorba, evident, de donaţiile făcute de PFA, nu cele primite. Dar, simetric, am arătat la

paragraful privind veniturile că donaţiile primite de PFA nu sunt considerate venituri.

f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;În mod simetric, după cum am arătat la paragraful Venituri, nici sumele intrate în conturile

PFA în urma acordării creditelor nu sunt considerate venituri.

h) *** Abrogat.i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din

Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

După cum am arătat la componentele venitului, dacă inventarul este acoperit de o poliţă de asigurare, despăgubirea NU se consideră venit pentru PFA .

Concluzie:1. dacă PFA este asigurat, atunci ceea ce primeşte de la asigurător nu e venit, iar paguba

este cheltuială;2. dacă PFA nu este asigurat suportă singur paguba, cheltuiala nefiind deductibilă.

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

l^1) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietate sau în folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii; 3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte

persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi; 5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial. Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. În cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în folosinţă, care nu fac obiectul

limitării deducerii cheltuielilor, se vor aplica regulile generale de deducere. Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;

m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.

25

Page 26: Suport Curs PFA

3. PFA/profesii libere fără reţinere la sursă - sistem de impozitare la normă

Impunerea veniturilor pe baza normelor de venit reprezinta o metoda forfetara de impunere a unor venituri prestabilite obtinute din activitati independente.

Astfel, prin exceptie de la regula generala de impunere in sistem real, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente pot fi impusi si la norma de venit:

În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite la art. 46 alin.(2) venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii (Cod fiscal, art 49(1)).

Nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit este stabilit prin OMFP 2875/2011, iar nivelul nomelor de venit si publicarea acestora pentru aducerea la cunostinta contribuabililor se realizeaza de directiile generale ale finantelor publice teritoriale. Nivelul normelor de venit se stabilesc anual, in cursul trimestrului IV al anului anterior celui in care urmeaza a se aplica:

Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională — CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București au următoarele obligații:

a) stabilirea nivelului normelor de venit;b) publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care

urmează a se aplica (Cod fiscal, art 49(2)).

AVANTAJE:1.Posibilitatea de a opta:Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit,

precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48. (Cod fiscal, art 51(1)).

Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil. (Cod fiscal, art 51(2)).

Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal. (Cod fiscal, art 51(3)).

2.Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligația să completeze numai partea din Registrul-jurnal de încasări și plăți referitoare la încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop. (Cod fiscal, art 49(8)).

3.Indiferent de cuantumul veniturilor obtinute efectiv, impozitul se plateste conform normelor de venit stabilite in anul curent, pentru anul urmator.

26

Page 27: Suport Curs PFA

Acolo unde norma de venit este mult mai mică decât veniturile reale, e bine să profităm de normă.

Potrivit Normelor la Codul fiscal, norma de venit nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12:

Norma anuală de venit pentru fiecare activitate de la locul desfășurării acesteia nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. (Cod fiscal, Norme metodologice, art 49, punctul 42^2.)

Pentru anul 2013, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară a fost stabilit pentru primele 6 luni din 2013 - 750 lei, iar pentru ultimele ultimele 6 luni - 800 lei.

Prin urmare, probabil că nu e nici mult mai mare decât 800 x 12 = 9.600 lei anual.

Dacă pentru activitatea pe care o desfăşoară o PFA norma este - presupunem - 10.000 lei anual, iar PFA estimează că va avea la sfârşitul anului venituri de 36.000 lei anual (3.000 de lei pe lună), atunci, optând pentru impozitarea la normă, va plăti impozit pentru cei 10.000 lei, nu pentru 36.000 lei.

Deci: ipozit plătit 10.000 lei x 16 % = 1.600 leiÎn loc de 36.000 lei x 16 % = 5.760 lei

Dacă însă PFA estimează că va realiza numai 8.000 de lei pe an, nu este avantajos să opteze pentru impozitarea la normă.

Deci: ipozit plătit 10.000 lei x 16 % = 1.600 leiÎn loc de 8.000 lei x 16 % = 1.280 lei

Cazuri de luat în calcul:Cazuri posibile Soluţie legală

PFA desfăşoară o activitate independentă, care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul calendaristic

Norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează(1) astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă

PFA desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale

Venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi

PFA desfăşoară o activitate în care e posibilă normarea şi o altă activitate în care nu e posibilă normarea

Venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă

PFA desfăşoară aceeaşi activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se poate supune normnelor de venit

Calculul venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a activităţii

PFA desfăşoară mai multe activităţi pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit,

Stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit de la locul desfăşurării fiecărei activităţi, corectate potrivit criteriilor specifice.

La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au în vedere criterii precum: vadul comercial şi clientela; vârsta contribuabililor; timpul afectat desfăşurării activităţii; starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului; folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice; caracterul sezonier al

27

Page 28: Suport Curs PFA

unor activităţi; durata concediului legal de odihnă; desfăşurarea activităţii cu salariaţi; contribuţia fiecărui asociat în cazul activităţii desfăşurate în cadrul unei asocieri; informaţiile cuprinse în declaraţia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor din Codul fiscal; alte criterii specifice.

3.2. Condiţii de desfăşurare a activităţii pentru impunerea la norma de venit

1. activitatea sa se desfasoare individual, fara salariati;2. activitatea sa fie cuprinsa in Nomenclatorului activitatilor independente pentru care venitul

net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activitati desfasurate de contribuabilii care realizeaza venituri comerciale, aprobat prin OMFP nr. 2875/2011.

3. contribuabilul sa fie autorizat pentru desfasurarea activitatii respective conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale ca persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala.

4.Veniturile obţinute de PFA/profesii libere in baza contractelor de agent

Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.(Cod fiscal, art. 46 (3)).

Obligaţiile fiscale sunt sintetizate mai jos:

1.Impozit pe venit (16 %):

1. Plătitorul 1. plătitorul de venit (caz opţiune final 16 %) 2. plătitorul de venit (pt plăţi anticipate – 10 %) şi beneficiarul de venit pentru diferenţă

2 Baza de calcul 1. VB 2. VB – contribuţii reţinute la sursă; cu regularizare la VN

3 Termen de declarare 1. 25 a lunii următoare plăţii venitului 2. 25 ale lunii următoare plăţii venitului, depunere D. 200 până pe 25 mai pentru diferenţă

4 Termen de plată Plătitorul plăteşte până la termenele de declarare de mai sus. Beneficiarul va plăti diferenţa din regularizare(în scenariul cu 10 %) în 60 de zile de la decizia de impunere

Conform prevederilor art.52 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, pentru veniturile din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent. Potrivit dispozitiilor art.52 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, impozitul pentru veniturile obtinute în baza contractului de agent se stabileşte aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal.

Prin urmare, plătitori de venituri au obligaţia de a calcula, reţine şi vira impozit pe venit prin reţinere la sursă aplicind o cotă de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute

28

Page 29: Suport Curs PFA

la sursă potrivit titlului IX^2 din Codul fiscal, pentru veniturile realizate în baza contractului de agent de PFA, ÎI, ÎF sau persoanele care exercita profesiile libere , urmând ca aceste persoane sa depună la organul fiscal competent ,,Declaraţia privind venitul realizat'' - formularul'' 200 până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Contribuabilii care realizează venituri în baza contractului de agent pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final, potrivit prevederilor art.52^1 alin.(1) din Codul fiscal . Opţiunea se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestuia. Pentru aceste persoane, platitorii de venituri calculează impozitul prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, conform art.52^1 alin (2) din Codul fiscal, impozitul fiind final.

2.CASS (5,5 %):

1. Plătitorul plătitorul de venit 2 Baza de calcul VB 3 Termen de declarare 25 a lunii următoare, respectiv a lunii următoare trimestrului în

care s-a plătit venitul, în funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit

4 Termen de plată 25 a lunii următoare, respectiv a lunii următoare trimestrului în care s-a plătit venitul, în funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit

3.CAS (10,5%)Cod fiscal Art. 296^26 alin(2) contribuabilii cu regim de reţinere la sursă a impozitului pe

venit datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.1. Plătitorul plătitorul de venit(1) 2 Baza de calcul min (VB; 11.115) 3 Termen de declarare 25 a lunii următoare, respectiv a lunii următoare trimestrului în care s-a plătit

venitul, în funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit(2)

4 Termen de plată 25 a lunii următoare, respectiv a lunii următoare trimestrului în care s-a plătit venitul, în funcţie de perioada fiscală aleasă de plătitorul de venit

(1) Conform art. 296^24, alin. (5^2) privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii sociale.

(2) Conform ART. 296^24 alin. (6) privind plăţile anticipate cu titlu de contribuţii sociale

5. Veniturile obţinute de PFA/profesii libere in baza contractelor de comision şi mandat

Obligaţiile fiscale sunt sintetizate mai jos:

1.Impozit pe venit (16 %):1. Plătitorul PFA –ul beneficiar de venit 2. Baza de calcul VB – cheltuieli deductibile 3. Termen de declarare - 15 zile de la începerea activităţii (declaraţia de venit estimat)

- 25 mai a anului următor, în baza declaraţiei de venit (realizat şi/sau estimat)

4. Termen de plată 25 ale ultimei luni din trimestru pentru plăţi anticipate În termen de 60 zile de la data deciziei de impunere pentru diferenţele de impozit

29

Page 30: Suport Curs PFA

2.CASS (5,5 %):1. Plătitorul PFA –ul beneficiar de venit 2 Baza de calcul VB – cheltuieli deductibile, exclusiv contribuţii 3 Termen de declarare Obligaţiile se constituie în baza declaraţiilor de venit (estimat/realizat.) 4 Termen de plată - 25 ale ultimei luni din trimestru pentru plăţi anticipate

- 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere pentru diferenţele de impozit

3.CAS (31,3%):Conform Cod fiscal, art. 296^26 alin. (1).1. Plătitorul PFA –ul beneficiar de venit 2 Baza de calcul suma asigurată, dar nu mai puţin de 778 şi nu mai mult de 11.115 3 Termen de declarare - 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se datorează CAS.

- 15 zile de la data producerii evenimentului în cazul începerii unei activităşi în cursul anului fiscal.

4 Termen de plată - 25 ale ultimei luni din trimestru

6.Veniturile obţinute de PFA/profesii libere din activitatea de expertiză contabilă, tehnică, judiciară şi extrajudiciară

Obligaţiile fiscale sunt sintetizate mai jos:1. Impozit pe venit (16 %):

1. Plătitorul 1. plătitorul de venit (caz opţiune final 16%) sau 2. plătitorul de venit(pentru plăţi anticipate – 10 %) şi beneficiarul de venit pentru diferenţă

2 Baza de calcul 1. VB 2. VB – contribuţii reţinute la sursă; cu regularizare la VN.

3 Termen de declarare 1. 25 a lunii următoare plăţii venitului 2. 25 ale lunii următoare plăţii venitului, depunere D. 200 până pe 25 mai pentru diferenţă

4 Termen de plată Plătitorul plăteşte până la termenele de declarare de mai sus. Beneficiarul va plăti diferenţa din regularizare (cazul 10 %) în 60 de zile de la decizia de impunere.

2. CASS (5,5 %):1. Plătitorul PFA–ul beneficiar de venit 2 Baza de calcul VB – cheltuieli deductibile, exclusiv contribuţii 3 Termen de declarare Obligaţiile se constituie în baza declaraţiilor de venit (estimat/realizat.) 4 Termen de plată - 25 ale ultimei luni din trimestru pentru plăţi anticipate

- 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere pentru diferenţele de impozit

3. CAS (31,3%):Conform Cod fiscal, art. 296^26 alin. (1).1. Plătitorul PFA–ul beneficiar de venit 2 Baza de calcul suma asigurată, dar nu mai puţin de 778 şi nu mai mult de 11.115 3 Termen de declarare - 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se datorează CAS.

- 15 zile de la data producerii evenimentului în cazul începerii unei activităşi în cursul anului fiscal.

4 Termen de plată - 25 ale ultimei luni din trimestru

30