24

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2017

1. IntroducereInventivitatea oamenilor în crearea mijloacelor

de distrugere [i de influen]are a semenilorlor pen t ru a l e impune anumi te dec i z i ipare s` o dep`[easc` pe cea menit` s` stimulezeprogresul [i dezvoltarea armonioas` a rela]iilorinterumane [i intercomunitare.

În prezent , lumea se a f l` în s i tua] iade a nu mai reu[i s` traseze o linie de demarca]ieclar` între civil [i militar, între r`zboi [i pace,între rela]ii normale [i rela]ii tensionate din cauzacompeti]iei acerbe între state pentru putere,influen]` [i resurse. Ceea ce în urm` cu câteva deceniiera benefic sau cel pu]in inofensiv pentru s`n`tatea[i securitatea oamenilor, acum poate fi nerecomandabilori chiar periculos pentru folosire. A[a au ap`ruttehnologii [i produse cu utilizare dubl`. Exemple:îngr`[`minte le chimice pe baz` de azotpot fi folosite pentru cre[terea produc]iilor agricole,dar [i pentru realizarea unor dispozitive exploziveimprovizate; sateli]ii pot fi folosi]i pentru comunicare,studierea evolu]iei situa]iei meteorologice,ghidarea navelor maritime [i a oric`ror altor tipuri

SUNT CRIZELE{I CONFLICTELE VIOLENTE

INEVITABILE?Prof. univ. dr. Mihail ORZEA}~

Prof.univ.dr. Mihail Orzea]` – Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I”, Bucure[ti.

Many famous people, among themRoman playwright Plautus, philosopherThomas Hobbes and public intellectualGore Vidal, believe that conflictamong humans is permanent or “natural”as Hendrik W. van der Merwe,a pioneer of conflict resolution,has recently written.

It is right that human beingsconfront each other for almost everythingwithin different kinds of competition.Unfortunately, competitions transforminto violent confrontations giventhe human nature, especially the oneof community leaders.

Despite many pessimistic prognosesregarding international relations,reconciliation is still possible but it takestime, being necessary negotiationsand willingness to understandand accept that we, human beings,are different in race, religion and culture.

Keywords: violence; conflict; crisis;confrontation; human nature;reconciliation

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`

25

de mijloace de transport, dar [i pentru ghidarea rachetelor spre obiectivele de lovit;energia nuclear` poate fi folosit` pentru producerea energiei electrice,pentru diferite tratamente medicale, ca [i pentru producerea înc`rc`turilorpentru bombe [i rachete cu o putere distructiv` foarte mare etc. Cuvântul a fost destinatrela]ion`rii mai facile între oameni, îns` poate fi folosit [i ca „arm` care nu ucide”,dar poate influen]a cursul unor evenimente în bine sau în r`u. În mod normal,caricatura are ca obiectiv satirizarea unor moravuri [i ajutorarea acelui/acelor oamenial c`rui/c`ror comportament încalc` normele de convie]uire moral` [i legal`.În ultima vreme, caricatura a devenit un adev`rat „casus belli”, nerecunoscutca atare de Carta ONU [i de normele de drept interna]ional. Este de notorietatereac]ia violent` a unor musulmani extremi[ti, care au ucis o parte a membrilorcolectivului redac]ional al revistei pariziene Charlie Hebdo pentru publicareaunor caricaturi cu profetul Mohamed1. Din cauze similare, ambasadele [i consulatelestatelor în care au fost publicate caricaturi cu profetul islamului au fost atacate[i par]ial distruse în Libia, în Egipt [i în alte state musulmane.

2. Cauzele crizelor [i ale confrunt`rilor violenteÎnc` din Antichitate se [tie c` interesul [i tr`irile emo]ionale au fost la originea

celor mai multe probleme ap`rute în rela]iile între indivizi, dar [i între comunit`]ileumane. Jerome D. Frank [i Andrei Y. Melville consider` c`, „În trecut,cauzele cele mai importante ale r`zboaielor au fost eforturile triburilor rivalesau ale na]iunilor de a acapara resurse tangibile, cum ar fi teritorii, resurse na]ionalesau for]` de munc`”2. Herbert C. Helman adaug` la cauzele men]ionate anteriorneîncrederea, suspiciunea [i teama de a-[i pierde reputa]ia3 pe care o manifest`personalit`]ile, partidele [i comunit`]ile [i chiar institu]iile statelor în situa]ii tensionateîn care ar trebui luat` decizia de a negocia, de a identifica solu]ii pa[nice de rezolvarea problemelor aflate în disput` între p`r]ile care se confrunt`.

Exist` studii care pun între cauzele confrunt`rilor [i ale crizelor violentediversitatea etnic`4, s`r`cia – care genereaz` confruntarea între s`raci [i boga]i –,

1 Samir Khalil Samir, The Film and Muhammad Cartoons: Is Time for Healthy Secularism in the Westand Islam, AsiaNews.it, 26.09.2012, pe http://www.asianews.it/news-en/The-film-and-Muhammad-cartoons:-its-time-for-a-healthy-secularism-in-the-West-and-Islam-25918.html, consultat la 04.10.2014.

2 Jerome D. Frank [i Andrei Y. Melville, The Image of the Enemy and the Process of Change,John Hopkins University School of Medicine, Baltimore, Maryland, SUA, pe https://www-ee.stanford.edu/~hellman/Breakthrough/book/chapters/frank.html, consultat la 09.02.2017.

3 Herbert C. Helman, Building Trust among Enemies: The Central Challenge for International ConflictResolution, Harvard University, 10 iulie 2005, p. 640, pe https://scholar.harvard.edu/files/hckelman/files/Building_trust_among_enemies_IJIR.pdf, consultat la 01.02.2017.

4 Does Ethnic Diversity Cause Conflict?, Debating Europe, 19.01.2015, pe http://www.dwbatingeurope.eu/2015/01/19/does-ethnic-diversity-cause-conflict.html, consultat la 20.02.1017.

26

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2017

inechitatea în ob]inerea veniturilor, schimb`rile în structura societ`]ii, mobilitateasocial` (imigra]ia5, care genereaz` conflicte între autohtoni [i imigran]i),discriminarea etnic`, religioas`6, sexual`7 [i rasial`8, frica9 – generat`, de regul`,de cursa înarm`rilor [i de necunoa[tere ori de interpretarea incorect`/neadecvat`a comunic`rii nonverbale (ac]iuni în domeniul securit`]ii, în special cele referitoarela componenta militar` a acesteia)10 etc.

Competi]ia pentru putere – politic`, economic`, financiar` – [i influen]`a fost [i continu` s` fie o constant` a rela]iilor interumane [i intercomunitare.Atunci când competi]ia s-a transformat în lupt` f`r` menajamente, de genul„care pe care”, au ap`rut tensiunile [i confrunt`rile violente între indivizi,între grupuri sociale [i între comunit`]i. Be]ia puterii de care s-au contaminatunii lideri politici [i religio[i i-a determinat s` î[i implice comunit`]ilepe care le-au condus în confrunt`ri pentru a-[i impune st`pânirea asupra altor popoare,clamând insuficien]a „spa]iului vital”, nevoia de ap`rare [i extindere a credin]ei,a democra]iei – prin „export de democra]ie”11, a libert`]ii prin „export de revolu]ie”12 etc.Be]ia puterii13 [i megalomania au contribuit la pierderea contactului cu realitateade c`tre unii lideri care au ini]iat cultul personalit`]ii, intitulându-se sau acceptând

5 Charles Recknagel, Why Don’t Rich Arab Gulf States Welcome Syrian Refugees, Radio Free Europe,Radio Liberty, 4 septembrie 2015.

6 Rachel Woodlock, Antony Loewenstein, Jane Caro, Simon Smart, Doesn’t Religion CauseMost of the Conflict in the World?, în The Guardian, 02.07.2013, pe http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/jul/02/religion-wars-conflict, consultat la 05.10.2014.

7 Aaron David Miller, A Great Power Caught Between Allies and Adversaries, Real Clear World,5 februarie 2016, pe http://www.realclearworld.com/blog/2016/02/usa_iran_israel_allies_adversaries_111692.html, consultat la 01.02.2017.

8 A Video History of UN Outbursts, The Daily Beast Video, 22.09.2009, pe http://www.thedailybeast.com/articles/2009/09/22/a-video-history-of-un-outbursts.html, consultat la 13.09.2016(La sesiunea Adun`rii Generale a ONU din 1975, a fost aprobat` rezolu]ia 3370, prin care era condamnat`politica de sionism a Israelului, considerat` „o form` de rasism [i discriminare rasial`”).

9 Douglas E. Noll, The Need to Face Your Adversary, aprilie 2002, pe http://www.nollassociates.com/Columns/Peace38.html, consultat la 02.02.2017.

10 Robert Scheer, The Insanity of a New Cold War: A Top Russian Scholar Sounds the Alarm,în The Huffington Post, 14 ianuarie 2017, pe http://www.huffingtonpost.com/robert-scheer/the-insanity-of-a-new-col_b_14168704.html, consultat la 03.03.2017.

11 Danielle Archibugi, Democracy for Export: Principles, Practices, Lessons, openDemocracy,5 martie 2008, pe https://www.opendemocracy.net/article/democracy-for-export-principles-practices-lessons, consultat la 02.10.2014.

12 Eric Hobsbawn, The Dangers of Exporting Democracy, în The Guardian , 22.01.2005,pe http://www.theguardian.com/world/2005/jan/22/usa.comment, consultat la 02.10.2014.

13 Dan Victor Balaesh, Proiectul European este ast`zi… pe coji de nuc`, în S`pt`mâna financiar`,1 august 2016, pe http://www.sfin.ro/politica-si-finante/proiectul-european-este-astazi-pe-coji-de-nuca/,consultat la 09.09.2016, vezi [i Pitagora, 39 de legi ale moralei [i ale politicii, Dimline, 11.04.2014,pe http://dimline.blogspot.ro/2014/04/pitagora-39-de-legi-ale-moralei-si-ale.html (Pitagora apreciac` prevenirea be]iei de putere este posibil` doar dac` nu li se las` „oamenilor de stat timpul s` se deprind`cu puterea [i onorurile”), consultat la 09.09.2016.

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`

27

s` fie numi]i „rege al lumii”14, „biciul lui Dumnezeu”, „primus inter pares”,„rege al regilor”15, „el lider maximo”, „t`tucul popoarelor”16, „marele cârmaci”,„omul providen]ial”17 etc. [i s-au purtat discre]ionar cu cei pe care i-au condusinclusiv la agresiuni asupra altor comunt`]i.

Se pare c` cele mai multe personalit`]i marcante ale istoriei recentenu au înv`]at ori au neglijat lec]iile istoriei, pentru c` altfel este greu de în]eles[i acceptat o alt` explica]ie a comportamentului conduc`torilor de state [i comunit`]icare au declarat ritos c` sus]in democra]ia [i drepturile omului, dar, prin deciziilepe care le-au luat, au promovat discriminarea, rasismul, xenofobia [i dreptulcelui mai tare. Este posibil ca aceste atitudini s` fie evaluate ca „naturale”,respectiv c` deriv` din tendin]a „natural`” spre conflict a oamenilor (unii exper]i,între care [i Hendrik W. van der Merwe, consider` conflictul ca fiind natural[i poate fi chiar constructiv dac` este gestionat în mod corespunz`tor18).

Comunicarea defectuoas` între comunit`]ile umane19, „lipsa comunic`rii”(de fapt, întreruperea comunic`rii directe) [i, în general, modul în care comunic`statele [i comunit`]ile constituie, în opinia lui Paul Dobrescu, „o arm`,poate cea mai puternic`, de condi]ionare [i mistificare a fiin]ei umane”20,dublul standard în rela]iile interna]ionale (privind drepturile minorit`]ilor, tratatulde neproliferare a armelor nucleare, terorismul etc.), efectele colaterale negative(perverse) ale globaliz`rii21 sunt, [i acestea, alte cauze importante care au fost[i sunt la originea multor crize [i confrunt`ri între state [i grupuri de state.

14 Joshua J. Mark, Ashurnasirpal II, Ancient Encyclopedia, 09.07.2014, pe http://www.ancient.eu/Ashurnasirpal_II/, consultat la 28.11.2015.

15 Peter Beaumont, Muammar Gaddafi, the ‘King of Kings’ Dies in His Hometown, în The Guardian,20 octombrie 2011, pe https://www.theguardian.com/world/2011/oct/20/muammar-gaddafi-dies-city-birth,consultat la 09.10.2016.

16 Aleksandr Soljeni]în, Arhipelagul Gulag, vol. 1, Editura Univers, Bucure[ti, 1997, p. 318.17 Gilbert Mercier, Magical Thinking and the Myth of Providential Men, News Junkie Post,

30 august 2014, pe http://newsjunkiepost.com/2014/08/30/magical-thinking-and-the-myth-of-providential-men/, consultat la 10.10.2016.

18 Hendrik W. van der Merwe et al., Principles of Communication Between Adversaries in South Africa,în Conflict: Readings in Management and Resolution, eds. John Burton [i Frank Dukes (New York: St. Martin’sPress, 1990) 216-40. This article summary written by: Tanya Glaser, Conflict Research Consortium,consultat la 01.02.2017.

19 Solomon Marcus, Comunicarea interna]ional` ca surs` de conflicte noi, în volumul Despre pace[i r`zboi în era nuclear`, Editura Politic`, Bucure[ti, 1985, p. 137.

20 Paul Dobrescu, Un despot modern – opinia public`, în Revista român` de comunicare [i rela]ii publice,nr. 2-3/2000, p. 15.

21 Sept pièces du puzzle néolibéral: la quatrième guerre mondiale a commencé, în Le monde diplomatique,august 1997, pp. 4-5, apud Zygmunt Bauman, Globalizarea [i efectele ei sociale, p. 72, vezi [i Dani Rodrick,Sense and Nonsense of the Globalization Debate, în Foreign Policy, nr. 107, 1997, p. 19, vezi [i David Korten,Corpora]iile conduc lumea, pp. 290-291 („Statele în curs de dezvoltare trebuiau s` angajeze consilieri str`inicu salarii exorbitante [i avantaje luxoase, pentru pozi]ii cheie ..., corpora]iile multina]ionale le-au exploatatresursele [i le-au penetrat pie]ele ..., la fiecare etap` a progresului, structura social` sl`bea, iar dependen]ade economia extern` cre[tea...”).

28

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2017

3. Lumea violent` în care tr`imIstoria a consemnat existen]a unor psihopa]i care se distrau sco]ând ochii

oponen]ilor lor22, a unor criminali în mas` care au construit „piramide de cranii”[i „câmpii ale mor]ii”23, iar al]ii, „piramide de cadavre”24. {i în prezent se comit atrocit`]iîn confrunt`rile aflate în curs de desf`[urare din Ucraina [i Orientul Mijlociu,confirmând, parc`, opiniile unor oameni cu notorietate din Antichitate[i pân` în prezent, care considerau conflictualitatea ce se manifest` în rela]iileinterumane ca fiind una normal`25. În prezent, unii jurnali[ti, care încalc`prevederile Codului lor deontologic, afirm` c` lumea real` este urât` [i trebuie înf`]i[at`a[a cum este26. Stephen J. Ball, în studiul The Necessity and Violence of Theory,descria lumea ca fiind „complicat`, confuz` [i incert`”27, printre altele [i pentru c` violen]ainteruman` pare s` fie influen]at` de mo[tenirea genetic` [i de mediul fizicîn care tr`iesc indivizii umani. Erwin Staub incrimineaz` „condi]iile culturale[i societale care priveaz` membrii comunit`]ii de nevoile psihologice de baz`, situa]iecare face violen]a mult mai probabil` decât în cazul asigur`rii unui mediu de via]`propice dezvolt`rii pa[nice”28.

Noi, oamenii, ne mândrim, pe bun` dreptate, c` suntem singurele fiin]ede pe planeta P`mânt înzestrate cu ra]iune. Din p`cate, ac]iunile a din ce în cemai mul]i semeni de-ai no[tri nu pot fi încadrate în gama celor ra]ionale. M` referla acea ra]iune ghidat` de normele morale [i legale care ar trebui s` fie cunoscute,acceptate [i respectate de noi to]i. Din nefericire, unele legi [i norme morale

22 Johanna [i Nicolae {arambei, 99 de personalit`]i ale lumii antice, Editura Semne, Bucure[ti,1997, pp. 457-458.

23 Genocidul din Cambodgia. Pol Pot [i câmpiile mor]ii , articol postat pe 06.03.2010,pe http://www.conflictelelumii.blogspot.com/2010/03/genocidul-din-cambodgia-pol-pot-si-cimpiile-mortii.html, consultat la 2.03.2012.

24 Michael Worth Davison, editor [ef, Când, unde, cum [i de ce s-a întâmplat. Cele mai dramaticeevenimente... [i cum au schimbat ele lumea, p. 90 (Hoardele mongole nu luau prizonieri decât foarte rar,l`sând în urma trecerii lor cadavre, schelete [i capete de oameni, cl`dite în piramide).

25 Majid Khadduri, War and Peace in the Law of Islam, John Hopkins University Press, Baltimore,1955, p. 57, apud Dr. Lewis B. Ware, An Islamic Concept of Conflict in Its Historical Context,Stephen J. Blank, Lawrence E. Grinter, Karl P. Magyar, Bynum E. Wheaters, Conflict, Culture and History,Air University Press, Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1993, p. 67 („natura uman` face r`zboiulo norm`, nu o excep]ie”).

26 Sue O’Brien, Mary Ann Shake, Mark Nolan, A Picture of Controversy, Journalism EthicsCases Online, Indiana University, School of Journalism.

27 Stephen J. Ball, The Necessity and Violence of Theory, Studies in the Cultural Politics of Education,2006, 27 (1), pp. 3-10.

28 Erwin Staub, Notes on Cultures of Violence, Cultures of Basic Human Needs, International Societyof Caring and Peace and the Fulfilmenty of Political Psychology, Blackwell Publishing Inc., MA,SUA, 2003, p. 1.

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`

29

sunt puse sub semnul întreb`rii de considerente de ordin religios29, economic,financiar [i cultural. Dalai Lama spunea c` noi, oamenii, suntem egali, indiferentde ras`, religie [i sex. În realitate, noi suntem egali doar în raport cu normelelegale, pentru c` fiecare dintre noi a evoluat diferit dup` na[tere, situa]iecare furnizeaz` elemente de diferen]iere: nivelul de educa]ie, convingerile(religioase, politice etc.), interesele personale [i de grup, cutumele culturale etc.,aspecte care impun norme de conduit` specifice.

Unele dintre normele religioase, apar]inând diferitelor confesiuni,par insurmontabile, pentru c` multiplele încerc`ri de apropiere/armonizares-au încheiat cu promisiuni [i cu amân`ri ori cu refuzuri diplomatice30 sau belicoasede a accepta puncte de vedere diferite.

4. Solu]ii posibileDup` Primul R`zboi Mondial, comunitatea interna]ional` a ini]iat m`suri

de rezolvare pe cale negociat` a crizelor [i a conflictelor violente dintre statele lumiiprin constituirea Ligii Na]iunilor [i, respectiv, a Organiza]iei Na]iunilor Unite,dup` al Doilea R`zboi Mondial. Pe cale de consecin]`, la apari]ia unor situa]iitensionate între state ori între comunit`]ile apar]inând aceluia[i stat, ONU ini]iaz`m`suri de aplanare a diferendelor prin misiuni de mediere [i, ulterior, de trimiterea for]elor de impunere a p`cii ori de men]inere a p`cii. Cu toate acestea,confrunt`rile violente nu au putut fi oprite întotdeauna [i, probabil, vor continuas` apar` din cauza existen]ei unor probleme nerezolvate între statele lumii.

În aceste condi]ii, apreciez c` este necesar ca:• lec]iile istoriei s` fie temeinic înv`]ate, pentru ca erorile [i suferin]ele

pe care le-au provocat evenimentele violente s` nu mai fie repetate;• educa]ia copiilor [i a tinerilor s` fie astfel gândit` [i implementat`,

încât ace[tia s` fie mai în]eleg`tori cu semenii lor, s` manifestemai mult` compasiune pentru al]ii [i s` aib` o percep]ie corect`despre justi]ia social` [i normele morale care guverneaz` societatea;

• statele [i comunit`]ile din cadrul statelor s` depun` eforturi sus]inutepentru a realiza reconcilierea cu istoria31.

29 Small Keith, Mutual Misconception. Christian Misconceptions about Islam and Muslim Misconceptionsabout Christianity, Debate.org.uk, 18.02.1997, pe http://www.debate.org.uk/debate-topics/theological/small/, consultat la 30.09.2014.

30 John Bowker, Credin]e care au schimbat lumea, Editura Didactic` [i Pedagogic`, Bucure[ti, 2007.31 Corneliu Vlad, Reconcilierea, Editura Institutului Revolu]iei Române din Decembrie 1989, Bucure[ti,

2009, pp. 20-29.

30

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 1/2017

5. ConcluziiÎn istoria unor state [i a unor comunit`]i din cadrul statelor, au existat abera]ii

comportamentale descrise de autori ca Herodot (Istorii, volumul 1 – Clio,Editura Teora, Bucure[ti, 1998), Alexandr Soljeni]în (Arhipelagul Gulag,Editura Univers, volumele 1-3, Bucure[ti, 1997), Ivan Stadniuk (R`zboiul,volumele 1-3, Editura Militar`, Bucure[ti, 1986), Thomas Ambrose (Despo]i [i dictatori,Editura Litera, Bucure[ti, 2008), Johana [i Nicolaie {arambei (99 de personalit`]iale lumii antice, Editura Semne, Bucure[ti, 1997), Guido Knopp (R`zboinicii lui Hitler,Editura Litera, Bucure[ti, 2010), Paul Johnson (O istorie a lumii moderne 1920-2000,Editura Humanitas, Bucure[ti, 2003), Pierre Accoce, Dr. Pierre Rentchwick(Ace[ti bolnavi care ne guverneaz`, Editura Tribuna, Craiova), Michael Lee Lanning(100 de personalit`]i militare ale lumii, Editura Orizonturi, Editura de {tiin]e Sociale[i Politice, Bucure[ti, 2005), Lawrence Rees (Auschwitz. Nazi[tii [i solu]ia final`,Editura Rao, Bucure[ti, 2007), Adrian MacLiman (Haosul care vine, r`zboif`r` nume, inamic f`r` chip, Editura Ma[ina de scris, Bucure[ti, 2004), Jeremy Black– coordonator ({aptezeci de b`t`lii ale tuturor timpurilor, Oradea, Editura Aquila’93, 2006), Ian V. Hogg (Dic]ionarul marilor b`t`lii, Editura Artemis, Bucure[ti,2000), Dr. Karl Magyar (Culture and Conflict in Africa’s History: The Transitionto the Modern Era, eseu publicat în Conflict, Culture and History. Regional Dimensions),Paul Donnelley (Asasini [i asasinate care au schimbat istoria lumii, Editura LiteraInterna]ional, Bucure[ti, 2009), Steve F`inaru (Legea celor puternici, Editura LiteraInterna]ional, Bucure[ti, 2009) etc. Cunoscând aceste aspecte, consider c` este firescs` depunem eforturi sus]inute pentru a evita repetarea traumelor suferite de indivizi[i de comunit`]i umane. Din p`cate, este evident c` istoria confrunt`rilor, în speciala atrocit`]ilor s`vâr[ite în diferite perioade ale existen]ei umanit`]ii de str`mo[iiunor popoare, îi marcheaz` psihic, aproape iremediabil, pe descenden]ii lor.Acest adev`r iese la iveal` în situa]ii de criz`, atunci când se dezgroap` securear`zboiului cu prea mare u[urin]`.

Chiar [i în aceste circumstan]e, men]inerea crizelor [i a conflictelor la nivelulde „competi]ie nonviolent`” ori de dezbatere este posibil` dac` to]i oameniisau cel pu]in majoritatea lor ar fi mai toleran]i cu semenii lor apar]inând altor rase,etnii [i religii.

Reconcilierea este posibil`, dar cere un timp îndelungat (Corneliu Vladconsider` c` „reconcilierea este un proces îndelungat, dac` nu chiar permanent”32 ),eforturi sus]inute [i negocieri între p`r]ile care se confrunt` din motive diferite.

32 Ibidem, p. 24.