Sunetul "R"Cum se face emiterea sunetului “R”?

La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii. Buzele şi

dinţii sunt întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile

laterale dinţii de sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor

incisivi de sus. Limba este fixată, cu excepţia vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează

rapid între alveole şi dinţii superiori. Este, prin urmare, foarte important ca vibraţia să fie

localizată la nivelul vârfului limbii. Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale,

ca în limba franceză, sau dacă emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se

emite incorect. Mare atenţie la localizarea vibraţiei!

Exerciţii pentru antrenarea sunetului “R”:Pronunţarea sunetului “R” în combinaţie cu vocale:R+ A A + R ARA ERA IRA ORA la fel cu U, Ă, Î

E E ARE ERE IRE ORE

I I ARI ERI IRI ORI

O O ARO ERO IRO ORO

U U ARU ERU IRU ORU

Ă Ă ARĂ ERĂ IRĂ ORĂ

Î Î ARÎ ERÎ IRÎ ORÎ

pronunţia sunetului "R" în silabe:- sunetul “R” în silabe repetate:

RARA RERA RIRA RORA RURA RARE RERE RIRE RORE RURE RARO RERO

RIRO RORO RURO RARI RERI RIRI RORI RURI RARU RERU RIRU RORU

RURU

- sunetul „R” în combinaţii consonantice:

PRA PRI TRĂ ART STRU CRA PRĂ PRO TRE URT URS ERC ARM ERM ORM

URM ARD ORD URD ARG ORG CRE ĂRD ORN URN BRA GRI CRI PRE TRA

TRO GRO CRU URC

- sunetul „R” în combinaţie cu diftongi:

RIE REA RIU ROA RAO RIO RUI REU RAU ROI RUE RĂU REI RAU

- structuri verbale progresive prin adiţie, conţinând sunetul „R”:

R – RA- RAM – RAMA – RĂMAS – RĂMĂŞIŢĂ

R – RO – ROM – ROMAN – ROMÂN – ROMÂNEŞTI

pronunţia sunetului "R" în cuvinte:- sunetul „R” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:

1

RAC RĂU RUG ROD RUS RAS ROZ RÂD RAI RÂU RUJ- sunetul „R” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum:

RAION RADU RAŢĂ RANĂ RUMEN RÂDE RAPID ROATĂ ROUĂ RAZĂ RIDIC

ROBOT ROŞU RUPE ROMÂN RECE RAŢĂ RĂZBOI

- sunetul „R” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum:

RĂCOARE RĂDĂCINĂ RAMURĂ RADIO RĂSĂRIT REGINĂ REPARA REPEDE

RESPIRA REVISTĂ REZOLVA ROBINET REZULTAT ROCHIE RUŞINOS

- sunetul „R” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice:

BARĂ BURIC CĂRUŢ CIOARĂ CIORAP CIREŞ CURAJ EROU FLOARE ARE

GARĂ VARĂ SOARE GURĂ SARE ŢARĂ SORĂ ŢĂRAN FURĂ ORĂ CREION

FRUMOS FRUNZĂ TRAMVAI FRUNTE CREANGĂ CARTOF CERCEL

- sunetul „R” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice:

APARAT ASPIRATOR AVENTURĂ BĂUTURĂ BISERICĂ BULGĂRE CĂLĂREŢ

CĂLDURĂ CAMERĂ CÂNTĂREŢ COMOARĂ CORABIE DOCTORIŢĂ

FARFURIE GIRAFĂ IEPURE ÎNTUNERIC JUCĂRIE MUŞUROI PASĂRE

PESCĂRUŞ ALBASTRU ARBORE PRINŢESĂ TRANDAFIR

- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte monosilabice:

ŞIR DOR CER NOR COR SAR MĂR FIR PĂR VĂR ZBOR- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte bisilabice:

AMAR MĂTUR PAHAR POPOR SATUR UMĂR ZIDAR BUCUR ACTOR COVOR

DOCTOR DOSAR GREIER SERTAR IZVOR MĂGAR ŞCOLAR ŞOFER UŞOR

ZAHĂR STEJAR ZIAR VAPOR MUŞTAR MOTOR

- sunetul „R” în poziţie finală, cuvinte polisilabice:

AJUTOR ASCULTĂTOR ASPIRATOR BUCĂTAR BUZUNAR CERŞETOR

ELICOPTER FRIGIDER MUSAFIR PEŞTIŞOR PICIOR SEMAFOR VÂNZATOR

ZÂMBITOR IUBITOR ÎNVINGĂTOR CALCULATOR

sunetul „R” aflat de două ori în cuvânt:

RĂCOARE REVEDERE RAR RESPIRĂ RAMURĂ CĂRARE DURERE

propoziţii:

Corina are mere şi pere.

Rică are o carie dureroasă.

Camera e mare şi curată.

Traian trece strada.

Fratele meu vrea un covrig.

2

material verbal pentru consolidarea sunetului "R" : poezii şi

ghicitori.

Ex. De la streşini la cireşul

Îmbrăcat în mii de flori

Rândunica dă îndemnul:

- Hai la zbor, dragi puişori!

exerciţii pentru diferenţierea R – L:- paronime:RAC – LAC RAMĂ – LAMĂ

RASĂ – LASĂ REGE – LEGE

ROZ – LOZ RUPTĂ – LUPTĂ

GRAS – GLAS RADĂ - LADĂ

- cuvinte care conţin sunetele R – L:PĂLĂRIE UMBRELĂ CALENDAR PRIMUL CULORI RĂMURELE ALBASTRU

FLACĂRĂ SOARELE FLOARE

- propoziţii (R – L):

Raluca ascultă la radio.

Drumul trece pe marginea lacului.

Soarele străluceşte cu putere.

Lili culege lalele.

Deci o buna pronuntie a sunetului «r» este determinata de mai multi factori: integritatea aparatului fonoarticulator, coordonare verbo-motorie normala, auz fizic si auz fonematic dezvoltat, respiratie corecta in care sa existe un echilibru intre expir si inspir. Foarte importanta este si educatia corecta.

Exista doua tendinte in rindul parintilor copiilor «ririiti». Unii se amuza si alinta copilul indemnindu-l sa persiste in pronuntia gresita si astfel copilul automatizeaza aceasta greseala; alti parinti ii apostrofeaza si ii cearta foarte rau si nici aceasta atitudine nu este indicata.

Rotacismul are mai multe forme de exprimare: «r» uvular sau graseiat - produs prin vibrarea valului palatin; «r» dorsal - vibrarea partii dorsale a limbii; «r» nazal - ca un «r» hiriit cind aerul iese pe nas; «r» bucal - vibrarea obrajilor; «r» lateral - vibrarea marginilor limbii; «r» bilabial - vibrarea buzelor (seamana cu sforaitul sau opritul cailor) ; «r» interdental - vibrarea limbii asezata intre dinti.

Ceea ce este foarte important de stiut este faptul ca toate formele de rotacism se corecteaza doar prin terapie logopedica. Ideal ar fi sa se ajunga la logoped cit mai de timpuriu posibil, chiar inainte de a incepe scoala. Asta intrucit sunetul «r» si-a cistigat printre logopezi sintagma de buclucasa consoana «r», fiind cel mai greu de corectat. Durata terapiei logopedice variaza in functie de mai multi factori: virsta copilului - cu

3

cit acesta este mai mare, cu atit recuperarea este mai dificila. De asemenea, numarul sedintelor de terapie este diferit si in functie de cauza rotacismului. Corectarea acestei tulburari de pronuntie se poate face in 12-15 sedinte, dar se poate ajunge si la 20-30 de sedinte in functie de factorii prezentati mai sus.

De asemenea, foarte important este ca parintii sa respecte programul sedintelor impus de logoped si sa nu faca pauze foarte mari intre acestea si sa tina cont de toate sfaturile specialistului care lucreaza cu copilul. Sfatul meu este sa va prezentati cu copilul la Centrul Logopedic pentru o evaluare a acestuia, in urma caruia un specialist poate stabili un program de sedinte. Nu e bine sa lasati pe mai tirziu deoarece, cu cit copilul incepe mai repede sedintele cu un specialist, cu atit are sanse mai mari sa-si corecteze pronuntia".

Ce urmareste schema terapeutica

* respiratia corecta costo-diafragmala, in care sa se realizeze echilibrul inspir-expir si un coeficient fonator normal;

* mobilitatea aparatului fonoarticulator, cu accent pe mobilitatea linguala, care este cel mai dificil de realizat; exercitiile pentru obtinerea vibratiilor virfului limbii par a fi foarte usoare pentru un adult, dar, de cele mai multe ori, copiii ajung la aceasta performanta chiar si dupa 30 de sedinte.

Logopezii practica o gama diversa de exercitii de gimnastica linguala, care, pentru a-si face efectul cit mai rapid, ar trebui realizate si acasa, timp de 5-8 minute pe zi. Odata obtinuta vibratia virfului limbii, se pot introduce jocuri didactice cu imaginea unor cuvinte care contin grupul «tr», «dr». Acest context, dublu consonantic, in care punctele de articulare ale celor doua consoane sint apropiate, este mult mai usor de realizat de catre copil ; astfel se vor folosi intensiv cuvinte precum : tren, trei, patru, trage, tricou, tramvai, trompeta, trusa, drag, drum, drob, drops etc.

* imbogatirea vocabularului, prin descoperirea si invatarea unor cuvinte noi, folosindu-se in acest sens creativitatea logopedului, a copilului, nenumarate texte literare, jocuri didactice.

Salut. Inainte sa te pot ajuta in problema cu R trebuie sa stiu mai multe, adica daca are probleme in pronuntarea sunetului aflat la inceputul mijlocul sau sfarsitul cuvantului, daca il pronunta nazal sau il inlocuieste cu un alt sunet, cel mai adesea fiind inlocuit cu L: in loc de "crema" el spune "clema" si daca apare doar in vorbit sau si scris. In orice caz te sfatuiesc sa iti faci timp de 40 de minute zilnic in care sa exersati si anume cum: un minut faceti gimnastica generala incepand de la gat, umeri, brate, trunchi si picioare; urmeaza exercitii ale musculaturii faciale si anume exercitii pentru obraji, ochi buze si limba... adica strambaturi, mutrite, crede-ma va fi amuzat de ele, pentur limba e de mentionat : scaoterea limbii, limba facuta cescuta, santulet, lopatica, limba lasata moale (exercitiile pentru musculatura fetei se executa la oglinda in as afel incat stati amandoi cu fata la oglinda si le efectuati impreuna la fel si exercitiile fizice stati fata in fata si le executati impreuna); apoi exercitii de inspir si expir le poti face foare amuzante prin suflarea in lumanare stingand flacara, suflarea in lumanare mentinand flacara, suflarea in polistiren, ghidarea unei mingiute de polistiren intre doua

4

creioane (sut la poarta-gol), executarea de bulbuci in apa cu sapun si pai... sunt foaret multe ai nevoie doar de imaginatie. Aceasta faza de pregatire nu trebuie sa tina mai mult de 10 minute. Acum pentru faza de inceput in care incerci sa scoti un sunet cat de cat corect: vei folosi silabe dupa cum urmeaza "ra, re, ri, ro, ru" tu le pronunti accentuand pana spre exagerare sunetul "r" adica vei spune : rrrrrrra s. s. m. d. iar el dupa tine. Dupa ce ati folosit silabe din doua sunete vei incerca cu cele din trei sunete": ara, ere, ira, uro etc. Tine minte nu va reusi sa spuna corect din prima si nici din a doua, e nevoie de multa munca, de aceea nici nu pot sa iti descriu tot aici. Si inca ceva e foarte bine ca esti deranjata de problema fiului tau dar tu nefiind specialista nu vei reusi sa-l corectez in mod eficient si s-ar putea fara sa vrei sa-l agravez. Deci te sfatuiesc sa vorbesti cu un specialist. Totusi eu stau la dispozitia ta prin messenger (sunt si eu logoped deci poti sa ai incredere in sfaturile mele). Id-ul meu este :adriana_anita

CORECTAREA1. obţinerea corectă a poziţiei limbii pentru pronunţare2. obţinerea vibraţiilor vârfului limbii necesare frecvenţei sunetului3. educarea sunetului obţinut în vederea legării sale de pronunţarea altor suneteExerciţii linguale – gimnastica linguală:- 10-12 mişcări de ridicare şi coborâre a limbii în cavitatea bucală şi în afara acesteia* rotirea limbiiAmplificarea vibraţiilor linguale poate fi ajutată prin plasarea unei spatule sau a degetului arătător al copilului sub vârful limbii şi efectuarea cu ajutorul acestora a unor mişcări laterale rapide în timp ce copilul încearcă să pronunţe sunetul r. La copiii mici se cere pronunţarea alternativă a sunetului t sau de pronunţare alternativă a sunetelor t-d. Sunetul r se poate obţine din pronunţarea prelungită a sunetului z cu vârful limbii îndreptat spre alveolele superioare.Imitaţii-joc:¤ Cum sună telefonul?…rrr-rrr¤ d-d-d-d-d din ce în ce mai repede¤ t-t-t-t-t-t-t la fel¤ l-l-l-l-l-l-l la fel¤ dtl-dtl-dtl-dtl rar apoi repede¤ dl-dl-dl-dl la felCu vârful limbii fixat pe cerul gurii se suflă puternic, astfel ca limba să fie aruncată spre dinţi. Exerciţiul se poate face sub formă de joc, ţinând palma în faţa gurii şi percepând explozia aerului. Se pot pune hârtiuţe pe măsuţă şi prin exersare să zboară hârtiuţele. Se încearcă vibrarea limbii prin exerciţiul următor: uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronunţă exploziv, puternic.Unii copii pot pronunţa sunetul r în combinaţie cu vocale: roată, floare, dar nu-l pot pronunţa în combinaţie cu consoane: trei-tei iar alţii invers. Se va depista posibilitatea de pronunţie şi se va prelucra în silabe, apoi în cuvinte.1. ra, re, ri, ro, ru2. cuvinte: rar, rece, Rică, ruj, roşu3. propoziţii: Rică sare coarda.4. poezii: Rică nu ştia să zică…5. jocuri-imitaţii: ceasul, rrr., telefon: rrrrÎn combinaţii cu consoane:

5

at-ra-at-ra-atra patrupr, dr, br, cr, fr, se prelucrează la fel"

Daca pana la varsta asta nu spune sunetul R cu siguranta nu-l va spune spontan.Trebuie sa mergeti la logoped, care oricum va avea ceva de munca (20-25 sedinte).

pentru a preîntâmpina apariţia efectelor negative în plan psihic (ştiut fiind faptul că dezvoltarea comunicării îşi pune amprenta asupra întregii dezvoltări psihice), este foarte importantă corectarea defectelor de vorbire. Consultul logopedic şi terapia logopedică trebuie realizate cât mai de timpuriu. Cu cât copilul este mai mic, cu atât va avea mai multe şanse de a-i fi corectate defectele de pronunţie, mai ales atunci când este vorba despre rotacism. Aşa cum am spus deja, pronunţia sunetului “R” presupune o bună dezvoltare a întregului aparat fono-articulator, întărirea musculaturii limbii, respiraţie adecvată, coordonare şi de aceea corectarea va fi mai dificilă decât în cazul altor sunete. De asemenea, este important de precizat că în cazul existenţei şi a altor sunete afectate, înainte de a începe terapia logopedică a rotacismului, este necesară corectarea şi consolidarea acestora (sunetul “R” se obţine de obicei prin derivarea din alte sunete).

Durata terapiei logopedice depinde de foarte mulţi factori (vârsta copilului, existenţa şi a altor sunete afectate, cauza rotacismului) însă de importanţă majoră este implicarea familiei în procesul corectării pronunţiei. Logopedul vă va sugera o serie de exerciţii pe care părinţii trebuie să le facă acasă cu copilul. Aceste exerciţii se vor face sub formă de joc pentru a nu pune foarte mare presiune asupra copilulului şi a evita ca acesta să capete repulsie pentru terapia logopedică; copilul va fi în permanenţă încurajat şi apreciat pentru fiecare succes obţinut în pronunţarea corectă a sunetului. În general există o schemă terapeutică ce include exerciţii de respiraţie, exerciţii pentru întărirea musculaturii şi dezvoltarea mobilităţii aparatului fonoarticulator, mai ales a mobilităţii limbii. De asemenea este important ca părinţii să observe şi să comunice logopedului structurile verbale (de obicei este vorba de grupuri consonante – tr, str, dr, etc.) în care copilul reuşeşte, chiar şi întâmplător, să pronunţe sunetul “R”.

Pentru corectarea sunetului este nevoie să obţinem poziţionarea corectă a limbii, şi coordonarea suflului de aer ce va produce vibraţia vârfului limbii. Obţinerea vibraţiei poate fi un proces dificil şi îndelungat. Sunetul “R” se obţine de obicei prin derivarea din alte sunete: pronunţarea sunetului Z cu vârful limbii îndreptat spre alveolele superioare, pronunţarea sunetului J prelung, concomitent cu uşoare impulsuri date în bărbie, pronunţarea din ce în ce mai rapidă a succesiunii T-D, sau D-T-L. Există şi situaţii când sunetul nu poate fi obţinut prin derivare şi atunci este necesară intervenţia cu spatula logopedică. Odată obţinută vibraţia, sunetul R va fi alăturat altor sunete pentru a fi pronunţat în silabe, apoi în cuvinte. Unii copii pronunţă mai uşor în combinaţie cu vocale, alţii în combinaţii cu consoane, mai ales consoane ce au puncte de articulare apropiate (t, d). Exerciţiile de consolidare se vor face tot sub forma unor jocuri şi vor include obligatoriu şi exerciţii de discriminare, cu deosebire în cazul copiilor care înlocuiesc sunetul “R” cu alte sunete.

Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare în parte, exemplu

pentru dislalie:

6

a. Gimnastica generalã:

- rotirea bratelor (moara de vânt);

- aplecarea capului (bing-bang,tic-tac);

- aplaudatul;

- imitarea spãlatului mâinilor;

- închiderea si deschiderea pumnului;

- arãtarea fiecarui deget în parte.

Gimnastica fonoarticulatorie:

- facialã;

- lingualã;

- mandibularã;

- velopalatinã;

- labialã.

1. Limba cu vârful cât mai ascutit se sprijinã la baza incisivilor inferiori, pe alveole.

2. Facialã si lingualã: deschiderea si închiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea

buzelor (sau zâmbetul si pupicul mamicãi). Limba se ridicã sus-jos în spatele incisivilor,

limba lãtitã si ascutitã, limba se proiecteazã si apoi se retrage puternic în fundul gurii.

3. Gimnastica respiratorie:

- stingerea lumânãrii;

- umflarea balonului;

- suflarea în vasul cu apã (valurile);

- suflarea cu diferite instrumente muzicale;

- spune cum face (sarpele: “sss…”, gâscanul, chemarea pisicii: “piss-piss”, fusul:

“sfrrr-sfarr”).

4. Educarea auzului: - repetã dupã mine: “sss…, psss…”

- ghici cine te strigã: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.

7

5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: în fata oglinzii (logopedice), profesorul

demostreazã copilului care este pozitia corectã a organelor articulatorii participante la

elaborarea sunetului “S” - limbã, buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arãtãtorul

mâinii drepte va fi îndreptat în jos, indicând locul de articulare a semnului “S”

- limba cu vârful cât mai ascutit se sprijinã la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dupã ce

copilul a urmãrit atent demonstartia logopedului, el repetã singur în fata oglinzii toate

miscãrile articulatorii, pânã ajunge la fixarea lor kinestezic-tactilã. În fata oglinzii, logopedul

pronuntã sunetul în soaptã, copilul repetã dupa el, iar în final copilul pronuntã dupã modelul

oferit (soptit tare în fata oglinzii).

b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin

efectuarea unui mare numãr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: “sss…,

jsss…”, “pis-pisssss…”

Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedicã, profile de pronuntare, scheme,

palatograma, etc.

Comparatia (sonorã, graficã, sonorã + graficã): prin raportarea copilului, în primul

rând la el însusi si apoi la cel din preajmã - logoped, care îi oferã modulele de pronuntie,

adultii, colegii, etc - raportare care presupune mult tact, copilului i se potenteazã dorinta de

autodepãsire.

Derivata sunetului – sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care

se aseamãnã cu ele prin executia lor motricã -kinestezicã ca si prin forma lor acusticã: ”s”

poate deriva din ”t”.

6. Consolidarea sunetului

Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideazã prin asociere):

- silabe directe: sa, se, si, so, su;

- silabe indirecte: as, es, os, ies, is;

- silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu;

- logatom: sas, ses, sis, sos, sus;

- grupe consonantice: stra, stre, stru, stro.

Logopedul, în colaborare cu educatoarea poate desfãsura activitãti de prevenire menite

sã ajute la eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a

8

motricitãtii generale si a motricitãtii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de

relaxare si de stimulare a auzului fonematic. Un rol important în activitatea de prevenire o au

informarea corectã a familiei si implicarea acesteia în terapie.

Sunetul R

La articularea corectă a sunetului „R” participă intens doar vârful limbii.

Buzele şi dinţii sunt întredeschişi. Partea posterioară a limbii, în formă de lopată, atinge cu marginile laterale dinţii de

sus, până la canini, iar partea anterioară este ridicată spre alveolele dinţilor incisivi de sus. Limba este fixată, cu excepţia

vârfului ei, iar la expulzarea aerului, ea vibrează rapid între alveole şi dinţii superiori. Este, prin urmare, foarte important

ca vibraţia să fie localizată la nivelul vârfului limbii. Dacă vibraţia este localizată la nivelul coardelor vocale, ca în limba

franceză, sau dacă emiterea se face fără vibrare, ca în limba engleză, sunetul se emite incorect. Mare atenţie la

localizarea vibraţiei! Material preluat de aici.

Exercitiile de logopedie pe care le lucrez cu copiii pentru impostarea sunetului R sunt:

- umflam obrajii si suflam aerul afara cu putere;

- limba rotunda/ascutita alternativ;

- limba rotunda intre dintii;

- limba rotunda intre buze, vibram varful limbii;

- limba sus, in spatele incisivilor superiori, imitam tropaitul calului;

- lmba sus, in spatele incisivilor superiori si articulam: bruuummm.

Onomatopee pentru fonemele L, R:

- senzaţia de frig (brrr)

- mârâitul ( mrrr)

- ursul ( morr)

- porcul ( groh)

- cioara ( crra)

- greiere ( cri-cri)

- galop ( trop)

- porumbelul ( grrru)

- motorul ( brrum)

- ceasul ( ţârrr)

- raţa ( lipa-lipa)

- clopoţelul ( cling-cling)

9

Sunetul “R” se obtine prin derivare din alte sunete: pronuntarea sunetului Z cu varful limbii îndreptat spre alveolele

superioare, pronuntarea sunetului J prelung, concomitent cu usoare impulsuri sub barbie, pronuntarea din ce în ce mai

rapida a succesiunii T-D, sau D-T-L.

Cand sunetul nu poate fi obtinut prin derivare şi atunci este necesara interventia cu spatula logopedica. Odata obţinut,

sunetul R va fi alaturat altor sunete pentru a fi pronuntat în silabe, apoi în cuvinte.

Tulburarile de limbaj, necorectate la timp, au tendinta sa se consolideze si sa se agraveze. Tulburarile intelectuale se asociaza cu cele

de limbaj, iar tulburarile de receptie sau de emisie duc la alterarea laturii intelectuale a limbajului, cu rasunet asupra afectivitatii si

comportamentului copilului. Daca observi ca problemele de pronuntie si limbaj ale copilului tau persista este recomandat sa consulti un

logoped, acesta prin diverse exercitii si jocuri poate ajuta copilul tau sa pronunte mai corect si sa aiba un limbaj mai adecvat varstei. Din

acest motiv am alcatuit acest articol care are cateva exercitii de logopedie. Sau puteti sa consultati si articolul cu exercitii de dictie.

Poezii de logopedie

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului Z

Luna

Uite luna sus pe case

Suie scarile de raze

Si presara zahar tos

De lumina, dulce jos

Pisicuta

Pisicuta pis, pis, pis,

Te-am visat azinoapte -n vis

Te spalam, te pieptanam

Funda rosie iti puneam.

Insa tu te-ai suparat

Si pe maini m-ai zgariat.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului S

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele,

Pe la cuiburi se aduna

Se ascund in ramurele,

Noapte buna!

10

Luna

Luna blanda si sfioasa

Rasare de dupa o casa

E palida si frumoasa.

Spune povestea c-ar fi o craiasa

Tacuta su misterioasa

Pisoii

Miau, miau, miau,

Pe inserat

Pisoii au adormit.

Iar mamica lor pisica

La fereastra sta si coase

Hainute noi si frumoase.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetelor CE CI

Ariciul

Un arici cu tepii mici

Si un bot catifelat

Langa gard s-a tupilat

Necajit si suparat

Ca l-a plouat.

Mai arici cu tepii mici

Hai in casa la caldura

Unde nimeni nu te fura

Sus dupa cuptor sa stai

Sa nu capeti guturai

Lucica

In gradina e Lucica

Zi de zi cu galetica

Cu grebla si lopatica

Ingrijeste floricica.

Pisicel

Vezi ce are pisicel

Are ceai de musetel

Si friptura de purcel

Invelita-n servetel

Poezie cu Onomatopee

Scopul: exersarea sunetelor m, n, g, r;

11

Material: ilustrate sau jucarii;

Desfasurarea jocului: Educatorea/ mama va arata ilustratia sau jucaria corespunzatoare jocului si va recita versurile:

Ma-ma-ma/ Este mama mea

Na-na-na/ Papusica mea

Piu-piu-piu/ Puisoru-i viu

Ga-ga-ga/ Gasculita mea

Mac-mac-mac/ Rata e pe lac

Fas-fas-fas/ Mergem prin tufis

Vai-vai-vai/ Pe coda-o calcai

Jocuri de logopedie pentru copii

Repeta dupa mine

Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfectionarea auzului fonematic;

Desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati in cerc, unul in mijloc cu ochii legati. Copiii se invart in cerc pana cand copilul din mijloc bate

din palme, atunci se opresc. Copilul merge, atinge pe unul dintre ei si spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins pe

acelasi ton trebuie sa repete dupa el. Daca a repetat mai bine, intra el in cerc.

Sa nu ma atinga mingea de Ping-Pong

Scopul: pronuntarea cat mai corecta a consoanei "f" izolat;

Material: o minge de ping pong;

Desfasurarea jocului: Copii se aduna in jurul unui grup de masute (2-3 mese) alaturate. Educatoarea pune o minge in fata unui copil

care sufla - rostind consoana f- asigurand un suflu puternic si suficient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala. Jocul se

reincepe cand mingea se atinge de un copil, sau dupa scurte pauze, atunci cand copiii au obosit.

Jocul de-a balonul

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor "ş, f" izolate.

Desfasurarea jocului: Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind

consoana f si largesc cercul (balonul se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana ş lin,

indelungat apoi revin in cerc mic.

Raspunde repede

Scop: exersarea consoanei "r" asociat cu alte consoane.

Material: un saculet cu nisip, sau o minge.

12

Desfasurarea jocului: Copiii stau in semicerc in picioare. Educatoarea pune o intrebare, apoi arunca saculetul la un copil, acesta

trebuie sa raspunda repede, cu forta si sa arunce saculetul inapoi.

Intrebari (in paranteza e trecut raspunsul copiilor):

Cum spunem calutului sa se opreasca? (pr, pr)

Cum face creanga cand se rupe? (tr, tr, trrrrosc)

Cum facem cand ne este frig? (brrr, br)

Cum suna ceasul? (trr, trr)

Cum se aude cand fuge calul? (trap, trap)

Pasarelele si masina

Scopul: consolidarea suetelor c, r, in combinatii

Regula jocului: onomatopeele sunt executate de catre copii numai la auzul zgomotului masinii.

Material: scaunelele.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe scaunelele aranjate pe doua randuri. In fata scaunelelor sunt desenate pe

sol cercuri, care reprezinta cuiburile.

Educatoarea anunta jocul- explica modul de desfasurare. Pasarelele s-au adunat pe marginea drumului (soselei).

In copaci ciripesc:

- cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;

Un copil sau mai multi cu masini circula pe sosea si emit sunetele:

- ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;

Pasarelele speriate executa sarituri din cuib in cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;

Miscarile se repeta - cu alte exercitii propuse de educatoare- pasarelele imita zborul si ciripesc. Se pot face si schimbari de copii, cei

care au fost pasarele sa fie si masini si invers.

Telefonul fara fir

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei corecte a combinatiei de sunete (nonsens).

Desfasurarea jocului: Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un cuvant fara sens primului copil cu glas

tare, acesta spune copillui urmator s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care

13

trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa ce a spus si

ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate in functie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad

fever, fuvor, favir

cabag, pugubag, gipag, pigab

seza, sazur, zusa, sasir

sajaj, iasaj, sijas

tacog, tecag, tigoc

tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

carapra, parbra, tramna

Ursul si albinele

Scopul: exersarea vorbirii, pronuntarea corecta a sunetelor b, z, r.

Material: cosulete - care reprezinta stupul.

Regula jocului: bazaie numai grupul de albine la care ursul merge sa fure mierea.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Cosuletele sunt asezate in clasa, in jurul lor albinele. Vine ursul sa fure mierea primului stup.

Albinele bazaie cu o intensitate mica baz-baz-baz. Ursul merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor creste de la

un stup la altul baz-baz-baz, baz-baz-baz.

Ursul mormaie: mor-mor-mor.

Curtea cu pasari

Scopul: insusirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.

Regula jocului: copiii denumesc si imita glasul pasarilor care apar la teatrul de masaj.

Material: jucarii sau siluete.

Desfasurarea jocului:

14

Jocul incepe prin redarea unei intamplari povestita de aducatoare.

- Am fost in vacanta la bunica. Dis-de-dimineata m-a trezit cineva:

- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu

- Cine credeti ca era? (cocosul, cocosul - cor)

- cot-codac, cot-codac

- Oare cine s-a sculat? (gaina, gaina - cor)

- ga-ga-ga, printre pasari sasaia / Gasca laba si frumoasa/ De mancare ea cerea.

Nota: dupa fiecare vers enuntat de educatoare, copiii repeta sunetele de mai multe ori.

Animalele

Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, si a triftongilor.

Material: jucarii sau ilustratii cu animale.

Regula jocului: la ridicarea jucariilor sau ilustratiei copiii vor produce onomatopee.

Desfasurarea jocului:

Educatoarea va arata copiilor ilustratia si ii va stimula sa denumeasca rata, dupa care va invita copiii la raspuns:

- Cum face rata? (mac, mac)

- Cum face vaca? (muu, muu) etc.

In timpul articularii de catre copil a onomatopeelor respective copii vor executa miscari imitative, care sa simuleze miscarile animalului

respectiv.

Vrabiuta si copacii

Scop: perfectionarea pronuntarii corecte a sunetelor in combinatii, ş, f, v, j.

Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) si miscarile respective, odata cu expunerea povestirii.

Material: se paote utiliza si inregistrarea povestirii pe suport CD

Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in semicerc. Educatoarea spune povestirea. Intr-o zi copii din grupa mare au plecat la

plimbare. Cand se jucau mai frumos a inceput o furtuna mare. Vantul a inceput sa bata puternic - fass, fass, fass. Frunzele copacilor

fosneau - vaj-j-vaj-vaj. (Copii repeta sunetele odata cu educatoarea insotite de miscari potrivite)

15

Pe copacul inverzit,

Vrabiuta a sosit ,

Hu-a-hu-ta cu crenguta

Ce voioasa-i vrabiuta

Ca o leagana crenguta!

Versurile se repeta de catre copii, odata cu educatoarea- insotite de miscarile sugerate in versuri.

Sursa: http://www.mamicamea.ro/educatie/exercitii-de-logopedie-dezvoltarea-pronuntiei-corecte.html#ixzz1qBXKvlry

Exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulatorData 08.03.10 10:50

Producerea si receptarea sunetelor limbii se realizeaza de catre aparatul fono-articulator, respectiv de catre aparatul auditiv.Aparatul fono-articulator are ca parti componente importante: plamanii, laringele, glota, epiglota, faringele, cavitatile suprala- ringiene; organele articulatorii propriu-zise: limba, valul palatin, palatul dur, zona alveolara, dintii, maxilarul inferior, buzele.Aparatul auditiv este format in principal din: canalul auditiv extern, membrana timpanica, grupul de oscioare, cohleea sau urechea interna.Acustic, sunetul este prezentat simplu, ca o unda sonora cu aspect regulat. El se deosebeste de zgomot tocmai prin caracterul sau predominant muzical.Proprietatile sunetului sunt calitatile dobandite de sunet in urma prelucrarii (producere, amplificare, modulare) in aparatul fonator.

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii:1. exercitii de mobilitate a maxilarelor2. exercitii de mobilitate pentru limba3. exercitii pentru buze si obraji4. exercitii pentru valul palatin

1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta.-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.

16

-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta.

2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu.-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

Exercitii linguale – gimnastica linguala:- 10-12 miscari de ridicare si coborare a limbii In cavitatea bucala si in afaraacesteia- rotirea limbiiAmplificarea vibratiilor linguale poate fi ajutata prin plasarea unei spatule sau a degetului aratator al copilului sub varful limbii si efectuarea cu ajutorul acestora a unor miscari laterale rapide In timp ce copilul Incearca sa pronunte sunetul r. La copiii mici se cere pronuntarea alternativa a sunetului t sau de pronuntare alternativa a sunetelor t-d. Sunetul r se poate obtine din pronuntarea prelungita a sunetului z cu varful limbii Indreptat spre alveolele superioare.

Imitatii-joc:

¤ Cum suna telefonul?…rrr-rrr¤ d-d-d-d-d din ce in ce mai repede¤ t-t-t-t-t-t-t la fel¤ l-l-l-l-l-l-l la fel¤ dtl-dtl-dtl-dtl rar apoi repede¤ dl-dl-dl-dl la fel

Cu varful limbii fixat pe cerul gurii se sufla puternic, astfel ca limba sa fie aruncata spre dinti. Exercitiul se poate face sub forma de joc, tinand palma In fata gurii si percepand explozia aerului. Se pot pune hartiute pe masuta si prin exersare sa zboara hartiutele. Se Incearca vibrarea limbii prin exercitiul urmator: uu-ra, uu-ra. Silaba ra se pronunta exploziv, puternic.

Unii copii pot pronunta sunetul r In combinatie cu vocale: roata, floare, dar nu-l pot pronunta In combinatie cu consoane: trei-tei iar altii invers. Se va depista posibilitatea de pronuntie si se va prelucra In silabe, apoi In cuvinte.a) ra, re, ri, ro, rub) cuvinte: rar, rece, Rica, ruj, rosuc) propozitii: Rica sare coarda.d) poezii: Rica nu stia sa zica…e) jocuri-imitatii: ceasul, rrr.., telefon: rrrrIn combinatii cu consoane:

17

at-ra-at-ra-atra patrupr, dr, br, cr, fr, se prelucreaza la fel

3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit:

-educarea echilibrului dintre inspir si expir,-marirea capacitatii respiratorii,-formarea unei respiratii diafragmale,-obtinerea unui ritm respirator uniform,-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,- vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.

-Copilul imita suflarea nasului in batista,-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul. Probele se executa de cateva ori.

EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:

- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);- sarpele: s-s-s-s (prelungit)- albina :bazz-bazz (“b” prelungit si “z”)

18

- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste “r” si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)- vrabia: cip-cirip; cip-ciripvantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza “j”)- oaia: beee-beee- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)- gasca: ga-ga; ga-ga .

19