1.Numele meu este Dițu Livia Elena, iar astăzi vă voi prezenta lucrarea mea de licenţă care constă într-o analiză comparativă a investițiilor străine directe din secolul XXI, cu exemplificare pe S.U.A., Japonia și U.E..

ISD-urile sunt considerate a fi esențiale pentru dezvoltarea economică, reprezentând o strategie economică alternativă pentru comerțul tradițional. Odată cu intensificarea procesului globalizării, ????

2. Prin această lucrare am urmărit evidențierea importanței ISD-urilor și explicarea factorilor și motivațiilor ce stau la baza acestora, precum și realizarea unei analize a evoluției fluxurilor de ISD ale celor trei entități în secolul XXI și cum au fost influențate de către criza financiară.

3. Lucrarea este structurată pe 3 capitole. În primul capitol mi-am propus să creez un cadru teoretic necesar pentru înțelegerea factorilor ce influențează alegerea unei locații pentru ISD și implicațiile acestora asupra economiei. Cel de-al doilea capitol constă într-o analiză a fluxurilor de ISD din perioada 2000 – 2007 pentru cele trei entități economice analizate, iar ultimul capitol are în vedere modul în care ISD au fost afectate pe perioada crizei financiare.

4. Statele Unite ale Americii sunt considerate a reprezenta cea mai atractivă piață pentru investiții datorită beneficiilor pe care le oferă investitorilor (forță de muncă calificată, resurse naturale abundente, acces la capital și cunoștințe etc.,), dar și poziției de leader pe care o dețin referitor la susținerea principiilor pieței libere. Încă de la începutul secolului XXI, S.U.A. au fost cel mai important destinatar de fluxuri de ISD și unul dintre principalii investitori la nivel global, însă cea mai mare pondere a schimburilor realizate au avut loc cu economiile a câtorva țări membre UE și cu Japonia (81% din influxuri au venit din partea a opt țări). În ceea ce privește evoluția fluxurilor de ISD, după vârful atins în anul 2000, economia americană a avut un trend descendent în următorii ani (ca urmare a încetinirii fenomenului de realizare de F&A), înregistrându-se o valoare minimă în anul 2003, pentru ca începând cu anul 2004 să se remarce din nou un trend ascendent determinat de o întărire a economiilor lumii manifestată prin profituri corporative mărite.

5. Similar cu situația S.U.A., se poate remarca și în cazul Uniunii Europene un trend descendent în prima jumătate a deceniului, pentru ca începând cu anul 2005 să se înregistreze o creștere constant în ambele tipuri de fluxuri de ISD. De la începutul secolului XXI, Uniunea Europeană și-a consolidat poziția de furnizor net de ISD, fiind cel mai mare investitor la nivel global, în anumiți ani deținând aproximativ jumătate din totalul fluxurilor de ieșire. Deși se poate remarca o ușoară diversificare a investitorilor pe piața U.E., majoritatea influxurilor provin de la câțiva parteneri constanți (S.U.A., Japonia, Elveția), iar fluxurile de ieșire urmează o cale asemănătoare, mare parte a schimburilor de ISD realizându-se cu S.U.A.. Un alt lucru de remarcat în ceea ce privește U.E. este implicarea acesteia în crearea unui mediu investițional propice prin renunțarea la bariere, prin implementarea unor politici cât mai atractive și prin susținerea acordată realizării de tratate privind ISD la nivel internațional.

6. Japonia este o țară ce a intrat în circuitul ISD-urilor relativ recent, primele măsuri semnificative de liberalizare a economiei fiind implementate spre sfârșitul anilor ’90. Acest lucru s-a reflectat și în valoarea fluxurilor de ISD de la începutul acestui secol, valoare minoră în comparație cu cele înregistrate de S.U.A. și U.E.. În ultimul deceniu însă, situația a început să se schimbe, fluxurile de ISD-uri ale Japoniei mărindu-se de la an la an. Fluxurile de intrare au oscilat de-a lungul timpului, Japonia înregistrând o dezinvestire în anul 2006 (UE și Canada), pentru ca anul următor să atingă un vârf istoric. În ceea ce privește fluxurile de ieșire, Japonia a reușit să se mențină de-a lungul timpului pe poziția secundă la nivel global, fiind astfel unul dintre cei mai importanți investitori internaționali. În prezent, oficialitățile japoneze sunt conștiente de beneficiile unor influxuri de ISD mărite, motiv pentru care au început implementarea unui proiect ambițios (dublarea stocului de ISD de intrare până în 2020) prin eliminarea barierelor existente, dar și prin folosirea de politici de atragere de ISD.

7. Criza economică a deraiat cursul normal al lucrurilor și a avut repercursiuni și asupra fluxurilor de ISD. Desfășurarea crizei a inoculat suspiciune în rândul investitorilor ceea ce explică faptul că fluxurile au scăzut în toate cele trei entități. Anii 2009 și 2010 au fost caracterizați de valori minime pentru ambele tipuri de ISD-uri în cele trei entități economice. Deși în anul 2011 s-a remarcat o ușoară revenire a transferurilor de ISD, reducerile considerabile din anul 2012 au demonstrat faptul că încrederea investitorilor este încă firavă și că, chiar dacă partea cea mai rea a recesiunii a trecut, piața internațională nu a reușit să se stabilizeze.

8. Noul mileniu a adus o schimbare de direcție în ceea ce privește ISD-urile, acestea concentrându-se mai mult pe sectorul terțiar, anii 2005 – 2006 reprezentând vârful investițiilor în domeniul serviciilor. Cele trei entități economice analizate au urmat trendul global, cea mai mare parte a investițiilor realizate de către acestea fiind direcționate către sectorul terțiar. Industria s-a situat pe locul doi, iar sectorul primar pe ultimul loc, fiind de mică importanță. Ceea ce este de remarcat este faptul că, dacă în cazul Uniunii Europene și al Japoniei investițiile directe în servicii au depășit cu mult ISD-urile direcționate către industrii, în cazul S.U.A. sectorul terțiar și cel secundar au avut ponderi aproximativ egale, industria deținând în continuare un rol important în economia americană.

9. În urma analizei realizate, s-au evidențiat anumite similarități între ISD-urile celor trei entități economice. Astfel, atât fluxurile de intrare, cât și cele de ieșire de ISD au fost orientate, în proporții din ce în ce mai mari, spre sectorul terțiar, ajungându-se ca în ultimii ani ponderea ISD-urilor către servicii să depășească 50% din totalul investițiilor realizate. O altă similaritate constă în motivațiile ce îi determină pe investitorii din cele trei entități să investească pe alte piețe decât cele locale, și anume valorificarea resurselor și asigurarea eficienței. Nu în ultimul rând, s-a mai putut observa și o asemănare a oscilațiilor fluxurilor de ISD, acestea având trenduri aproximativ identice de-a lungul timpului. Acest lucru se explică prin legăturile puternice existente între S.U.A., U.E. și Japonia, dar și prin numărul și ponderea mare de investiții transfrontaliere între cele trei.

10. În ceea ce privește predicțiile pentru viitor, acestea sunt pozitive, remarcându-se o încredere sporită în economia globală și în capacitatea acesteia de a-și reveni, iar fluxurile de ISD înregistrând creșteri considerabile. Cu toate acestea, investitorii susțin nevoia de îmbunătățire a atractivității piețelor locale, precum și de stabilizare a economiei globale și aliniere a reglementărilor la nivel internațional.

Cea mai mare IDE circula in cadrul triadei SUA – UE – Japonia. Or, aceasta circulatie nu are loc in sens unic. De aceea, fiecare stat membru al triadei este, in acelasi timp, gazda si sursa. Acest lucru face ca intre membrii triadei, si nu numai, IDE sa nu genereze relatii de dependent, ci, mai degraba, interdependent, cu implicatiile de rigoare asupra politicilor economice.