sumar / contents 10/2008 - revistadestatistica.ro 10_2008.pdf · “Îmbătrânirea populaţiei va...

Romanian Statistical Review nr. 10 / 2008

SUMAR / CONTENTS 10/2008

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂwww.revistadestatistica.ro

EVOLUŢIA SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA 3 THE EVOLUTION OF ROMANIAN PUBLIC PENSION SYSTEM 11 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Conf. univ. dr. Dan ARMEANU Academia de Studii Economice, Bucureşti / România

IMPLEMENTAREA L A BIROUL CENTRAL DE STATISTICĂ DIN UNGARIA A SISTEMELOR MODERNE PENTRU LUAREA DECIZIILOR 18

IMPLEMENTATION IN THE HUNGARIAN CENTRAL STATISTICAL OFFICE OF THE MODERN SYSTEM FOR DECISION MAKING 24

Maria Cristina SILIVESTRU Institutul Naţional de Statistică

APRECIEREA ŞI GESTIONAREA RISCULUI DE CREDITARE 29 CREDIT RISK ESTIMATION AND ADMINISTRATION 40

Ec. drd. Marian SFETCU Romextera Bank

PROCEDEE DE IMPOZITARE. ANALIZA ECONOMETRICĂ 49 INCOME TAX PROCEEDINGS. AN ECONOMETRIC APPROACH 57 Prof. univ. dr. Ovidiu EMIL TĂNĂSOIU Prep. univ. drd. Bogdan-Vasile ILEANU Academia de Studii Economice Bucureşti

APLICAREA UNEI METODOLOGII DE ANALIZĂ A DINAMICII RATEI INFLAŢIEI 65

A METHODOLOGY FOR THE DYNAMIC ANALYSIS INFLATION RATE 71 Conf. univ. dr. D.P. VASILIU Lect. univ. drd. E.M. ILIESCU Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti

PARTICULARITĂŢI ALE PRODUCŢIEI ŞI CONSUMULUI DE FRUCTE DIN ROMÂNIA 78

CHARACTERISTICS OF THE FRUIT PRODUCTION AND CONSUMPTION IN ROMANIA 86 Drd. Elena COFAS Răzvan PANAIT Dr. Marian CONSTANTIN Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti


Revista Română de Statistică, editată de Institutul Naţional de Statistică, este unica publicaţie de specialitate din ţara noastră în domeniul teoriei şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informaţii statistice interesaţi în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii prin asimilarea noţiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări şi studii de referinţă pe care să le aplice ulterior în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiinţifi ce şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piaţă funcţională, revista se doreşte a fi un spaţiu propice schimbului de idei şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la dezvoltarea gradului de înţelegere a statisticii ca ştiinţă este binevenit.

The “Romanian Statistical Review”, published by the National Institute of Statistics is the only specialized statistical publication in Romania.The articles published apply to the scientists, researchers, and users of data and statistical information, interested in enlarging the knowledge horizon with specialty notions, new work papers and reference studies, to apply in their own fi eld. Through the presentation of some scientifi c paper works and statistical culture promotion, necessary for a functional market economy, the review wants to be a favorable space for debates and a challenge at the same time. Any study or opinion that can contribute to the development of the understanding degree of the statistics as a science is welcome.

La „Revue Statistique Roumaine”, editée par l’Institute National des Statistiques, est l’unique publication de spécialité de notre pays dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles publiés s’adressent aux scientifi ques, aux chercheurs, ainsi qu’aux utilisateurs de données et d’informations statistiques, interesés de développer leur horizon de conaissances avec des notions de spécialité, avec de nouveaux travaux et études de référence qu’on les applique ultériorement dans le domaine dans lequel ils déroulent leur activite. Par la présentation des certaines ouvrages scientifi ques et de promotion de la culture statistique, nécessaire dans l’économie de marché fonctionelle, la Revue se désire etre un espace propice pour l’échange des idées et en meme temps, une provocation. Chacune étude et opinion qui peut contribuer a la développement du degré de compréhension de la statistique comme science est bienvenue.

Revista Română de Statistică nr. 10 / 2008 3

Evoluţia sistemului public de pensii din România Prof .univ.dr. Constantin ANGHELACHE Conf.univ.dr. Dan ARMEANU Academia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract

“Populaţia României scade şi îmbătrâneşte”, “Pentru majoritatea românilor, pensia reprezintă cel mult 30-35% din ultimul salariu”, “Îmbătrânirea populaţiei va genera un Armageddon fi scal” sunt doar câteva dintre titlurile care ţin prima pagină a ziarelor din presa românească. Mult timp asemenea probleme nu au constituit, aşa cum era fi resc, preocupări de seamă ale decidenţilor, iar nivelul de trai al cetăţenilor pensionari este, în marea majoritate a cazurilor, submediocru. O măsură notabilă adoptată în scopul remedierii acestor defi cienţe sociale o reprezintă introducerea, începând cu anul 2008, a Sistemului de pensii private obligatorii (aşa-numitul “pilon II”). Chiar dacă în ţara noastră această măsură apare cu întârziere faţă de alte state din zona Europei Centrale, decizia de instituire a unui pilon II obligatoriu este de bun augur şi, după cum arată numeroase studii de specialitate, va conduce la creşterea considerabilă a veniturilor din pensii pentru generaţiile cuprinse în acest nou sistem. Analizăm, însă, în continuare Sistemul public de pensii din România. Pilonul II obligatoriu de pensii private a fost introdus din necesitatea corectării defi cienţelor Sistemului public de pensii. Cuvinte cheie: pensie privată, sistem public de pensii, Bugetul asigurărilor sociale de stat, rată de dependenţă, vârste standard de pensionare.

*** Pentru a putea răspunde la intrebarea dacă există Sistem public de pensii în România, trebuie să cunoaştem în prealabil evoluţia acestuia în perioada 1990-2007. Studiile de specialitate relevă faptul că veniturile Bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) au înregistrat un trend descrescător începând cu anul 1992 (când au atins un maxim istoric de cca. 9,4% din Produsul Intern Brut), în 2007 reprezentând numai 6,6% din PIB. În acelaşi timp, cheltuielile BASS au reprezentat permanent peste 7% din PIB, ceea ce a făcut ca, în perioada 1995-2005 defi citul BASS să se cronicizeze:

Asigurări sociale şi statistică


Sursa: www.cnpas.org

După 1990, execuţia BASS s-a realizat cu mari difi cultăţi, iar defi citele bugetare au fost o consecinţă fi rească a activităţii economice afl ate în declin. De asemenea, şomajul şi infl aţia au atins niveluri alarmante în perioada respectivă, iar masa veniturilor ce formau baza de calcul a contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat a fost în continuă scădere. Dacă ţinem cont şi de procesul intens de îmbătrânire a populaţiei (ceea ce a dus la creşterea numărului de pensionari), de problemele legislative şi de indisciplina fi nanciar-fi scală care au făcut din România ţara “tuturor posibilităţilor” sau de gradul mediu de colectare a veniturilor BASS care s-a situat aproape fără excepţie sub 90% (media fi ind de cca. 80% (!)), evoluţia BASS ne apare justifi cată. Aceste aspecte au condus la o situaţie halucinantă, în care pensia medie netă reală (cu stagiu de cotizare complet) din decembrie 1996 reprezenta puţin mai mult de jumătate (mai exact 55,9%) faţă de cea din octombrie 1990. Trend-ul descendent a continuat, raportul devenind 44% în decembrie 1999 şi 46,6% în decembrie 2000 sau 45% în decembrie 2001. Creşterile în termeni reali au fost înregistrate abia din anul 2002: în decembrie 2002 pensia medie reală era de 47,2% faţă de octombrie 1990, în decembrie 2003 de 51,6%, ajungând la 75,4% în decembrie 2006. Pragul critic de 100% a fost depăşit abia în ianuarie 2008 (108,5%). A fost nevoie de mai bine de 17 ani pentru ca diferitele guverne postdecembriste să aducă pensiile reale la nivelul celor lăsate moştenire de regimul comunist! Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, conform datelor din statisticile ofi ciale, în anii ’80 cheltuielile BASS reprezentau 4-4,5% din PIB, ca urmare a politicii austere conduse de autorităţile de la Bucureşti. Evoluţia relativă în diferiţi ani a pensiei medii reale în România rezultată din grafi cul următor:




O altă problemă majoră în domeniul asigurărilor sociale o reprezintă diminuarea ratei de dependenţă1 a pensionarilor. Determinat ca raport între numărul persoanelor salariate şi numărul pensionarilor, indicatorul ne arată câţi salariaţi revin, în medie, unui pensionar. Conform studiilor de specialitate2, valoarea acestei rate de dependenţă ar trebui să fi e de cca. 2,6 salariaţi per pensionar. Care este situaţia în România? Conform estimărilor CNPAS, s-a ajuns de la 2,6 salariaţi/pensionar în 1990 la 0,8 salariaţi/pensionar în 2006, pragul critic de 1:1 fi ind atins în anul 1997. O posibilă cauză a acestei evoluţii rezidă în scăderea drastică a numărului de salariaţi ce plătesc contribuţii sociale (CAS) de la 8,1 milioane în 1990 la 4,6 milioane în 2006. Specialiştii preconizează continuarea tendinţei descendente a ratei de dependenţă aşa cum rezultă din grafi cul următor cu evoluţia pentru anii 1990-2006:




Există două explicaţii posibile pentru fenomenul de scădere a ratei de dependenţă în Sistemul public de pensii. Este de menţionat evoluţia în scădere a populaţiei României (sporul natural e negativ). După cum rezultă şi din grafi cul următor, în ultimii 10 ani rata mortalităţii a depăşit-o pe cea a natalităţii cu cca. 2/1000; un calcul simplu arată că numărul populaţiei României s-a diminuat, în medie, cu aproximativ 40.000 de locuitori pe an.

Sursa: EUROSTAT şi calcule proprii ale autorilor: pentru valorile de pe ordonată,

punctul reprezintă separatorul zecimal.

Sporul natural negativ a fost însoţit, cum era şi fi resc, de îmbătrânirea populaţiei. Ponderea indivizilor în vârstă de 65 de ani şi peste în totalul populaţiei ţării a crescut de la 12,6% în 1997 la 14,8% în 2006, fi ind previziuni de 17,5% pentru anul 2020 şi 30% pentru 2050. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, coroborat cu diminuarea numerică a acesteia rezultă din grafi cul următor:



Sursa: EUROSTAT şi calcule proprii ale autorilor

Evoluţiile demografi ce din ultimii 10-15 ani, împreună cu situaţia relativ precară în plan economico-fi nanciar a ţării noastre, au făcut ca pensia medie netă de asigurări sociale de stat să depăşească rareori 30% din salariul mediu brut pe economie şi 40% din salariul mediu net pe economie. Dacă în 1990 pensia medie netă reprezenta peste 43% din salariul mediu brut şi peste 51% din cel net, în perioada 1996-2006 aceste valori s-au diminuat semnifi cativ, ajungând la 24,5-31,8% şi, respectiv, 33-40,7%, ceea ce înseamnă că nivelul de trai al pensionarilor s-a înrăutăţit simţitor. Anul 2007 şi începutul lui 2008 au marcat un uşor reviriment, pensia medie netă atingând nivelul de 34,3% din salariul mediu brut la nivel naţional şi, respectiv, 46,8% din salariul mediu net:





În ceea ce priveşte valoarea efectivă a pensiei medii nete lunare din România, analizând datele statistice ne întrebăm dacă nu cumva datele respective se referă la o ţară din lumea a treia. În perioada 1996-20033, pensionarul român a trebuit să se descurce cu o pensie medie lunară ce a totalizat între 35 şi 49 de euro, sumă ce a crescut la 65 de euro în 20044, la 78 de euro în 2005, ajungând la 106 euro în 2006 şi, respectiv la 154 de euro în februarie 2008:




Studiile de specialitate evidenţiază şi alte cauze ale nivelului redus al pensiilor, cea mai importantă fi ind migraţia persoanelor active către pieţele forţei de muncă din alte ţări. Multe persoane afl ate în această situaţie nici măcar nu sunt cuprinse într-un sistem de protecţie socială. Spre exemplu, estimări neofi ciale arată că, în anul 2004, existau 1,5-2 milioane de persoane care munceau în afara graniţelor ţării, dintre care sub 1.000 aveau contracte de asigurări sociale încheiate (!). Alte cauze invocate de specialişti: unii potenţiali contribuabili lucrează ca persoane independente, peste 90% dintre aceştia nefi ind asiguraţi ai Sistemului public din România sau că, în pofi da măsurilor implementate (de exemplu reforma fi scală, prin introducerea deja celebrei ”cote unice”), economia informală este în continuare dezvoltată în România. Statisticile ofi ciale arată că forţa de muncă non-agricolă care se găseşte în sfera economiei informale se situează la peste 50% în unele zone din ţara noastră. De asemenea, mulţi tineri care intră pe piaţa muncii acceptă o salarizare sub nivelul lor de pregătire sau o formă de angajare legală, dar la un nivel minim de salarizare (completat, în multe cazuri, prin diverse forme ilegale de plată). Din păcate, în România anului 2008 aceste practici continuă să existe, iar efectele lor la nivel micro şi macroeconomic sunt departe de a nu îşi face simţită prezenţa. Având în vedere aspectele prezentate, se ridică problema înlăturării acestor dezechilibre. Considerăm că măsurile care ar putea fi adoptate în acest sens se împart în trei categorii: • Creşterea progresivă a vârstelor de pensionare, măsură deja implementată prin Legea pensiilor. Vârstele standard de pensionare în România vor creşte de la 58 de ani şi 4 luni (femeile) şi, respectiv de la 63 de ani şi 4 luni (bărbaţii) în aprilie 20085 până la 60 de ani (femeile) şi, respectiv,



65 de ani (bărbaţii), în decembrie 20146. În condiţiile în care la nivelul anului 2006 speranţa de viaţă pentru bărbaţi era de 69,2 ani, această măsură pare de nerealizat. În cazul femeilor, situaţia se prezintă ceva mai bine, speranţa de viaţă fi ind, în 2006, de 76,2 ani7. • Creşterea contribuţiilor colectate la BASS. În prezent, acestea sunt calculate în baza unui procent de 29%8, printre cele mai ridicate din Europa. Este cunoscut că România a fost avertizată atât în perioada pre-, cât şi în perioada postaderare, că mărirea cotelor de contribuţii sociale ar reprezenta o gravă eroare, prin povara fi scală prea mare pe care ar reprezenta-o. • Îmbunătăţirea calităţii colectării veniturilor BASS. Această măsură pare cea mai realistă. Se impune un control mai riguros din partea autorităţilor, deoarece nu toţi cei ce realizează venituri pentru care datorează contribuţii sociale sunt şi asiguraţi, după cum o parte însemnată a contribuabililor plătesc contribuţii mai mici decât cele pe care le datorează în realitate, ca urmare a declarării incorecte a veniturilor personale.

Note 1. Dependancy rate (eng.) 2. Spre exemplu, diferite rapoarte EUROSTAT 3. Valorile calculate la fi nalul lunii decembrie a fi ecărui an. 4. Idem 5. Conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modifi cările şi completările ulterioare. 6. Idem 7. Sursa: EUROSTAT. 8. Procent cumulat (angajator şi angajat), valabil pentru condiţii normale de muncă. Pentru condiţii speciale sau deosebite de muncă, se aplică alte cote (mai mari), în conformitate

cu prevederile legale în vigoare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

- Alexandru, F.; Armeanu, D. - Asigurări de bunuri şi persoane, Editura Economică, Bucureşti, 2003; - Văcărel, I., Bercea, F. - Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2004; - Bistriceanu, Gh., Bercea, F., Macovei, E. - Lexicon de protecţie socială, asigurări şi reasigurări, Editura Karat, Bucureşti, 1997 - Ciurel, V. – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000 - Constantinescu, D.A.; Dobrin, M.; Grădişteanu, D. – Asigurări şi reasigurări, Editura Tehnică, Bucureşti, 1998 - Purcaru, I. – Matematică şi asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 1994 - Purcaru, I.; Mircea, I.; Lazăr, Gh. – Asigurări de persoane şi bunuri: aplicaţii, cazuri, soluţii, Editura Economică, Bucureşti, 1998 - Rejda, G.E. – Principles of Insurance Glenview, Dallas, Oakland, Scott, Foresman and Company, USA, 1982- -Anghelache, Constantin (2007), România 2007, Starea economică. Zestrea economică la aderare (Editura Economică, Bucureşti) - www.ceiops.org - www.csa-isc.ro - www.bnr.ro - www.1asig.ro



THE EVOLUTION OF ROMANIAN PUBLIC PENSION SYSTEM

PhD. Univ. Professor Constantin ANGHELACHE PhD. Univ. Lecturer Dan ARMEANU Academy of Economic Studies, Bucharest

ABSTRACT

“Romania’s population is decreasing and ageing”, “The majority of Romanians are entitled to a public pension that represents 30 – 35% of their last salary, at most” are some of the headlines we can often read in the Romanian press. These problems haven’t been addressed properly by policy makers and, as a result, the standard of living is submediocre for most of the pensioners. However, as of January 1st, 2008, private pensions became mandatory for employees under 35 years of age (the so-called second pillar). Although several years late compared to other Central European countries, the Romanian authorities’ decision to implement a mandatory second pillar is welcome and will defi nitely contribute to higher pensions in the future.We analyze hereinafter the Romanian public pension system. We explain the rationale for introducing a mandatory second pillar by stressing the fl aws of the fi rst-pillar pension system. KEYWORDS: private pension, public pension, social security budget, dependancy rate, normal retirement age.

*** In order to provide an accurate answer to this question, we have to analyze the evolution of the Romanian public pension System in the period 1990 – 2007. As the chart below shows, social security budget (SSB) revenues have been on a downslope since 1992, when they accounted for 9.4% of Romania’s Gross Domestic Product (GDP). As a result, SSB revenues represented only 6.6% of GDP in 2007. At the same time, SSB expenditure has permanently totalized over 7% of GDP, situation that led to a chronicized SSB defi cit in 1995 – 2005:

Social security and statistics


Source: www.cnpas.org

From 1990 onwards great diffi culties had to be overcome in SSB execution and annualized budgetary defi cits were a direct consequence of the declining post-Revolution economic activity, soaring rates of infl ation and unemployment, as well as a continual decrease in the social security contribution base. Other explanations for the poor SSB execution were the population ageing process (which led to a great number of pensioners), the unstable legal framework in Romania, the lack of fi scal discipline and especially the poor collection rate of SSB contributions which has been below 90% for most of the time (with an average of cca. 80%!). These factors led to a hallucinating scenario: the average net pension in December 1996 amounted to half of the average net pension in October 1990 (in real terms). The downward trend continued, and the ratio became 44% in December 1999, 46.6% in December 2000 and 45% in December 2001. The year 2002 marked a turnaround, as the average net pension (in real terms) started increasing: the December 2002 amount was 47.2% of the October 1990 amount; in December 2003 the percent was 51.6% and it reached 75.4% in December 2006. The break-even point was reached in January 2008 (108.5%). As we can see, it took the post-Revolution governments more than 17 years and several so-called “reforms” to bring the average net pension back to what it was when the communist regime collapsed. The contrast is even more obvious considering the fact that in the 1980s total SSB expenditure only amounted to 4 – 4.5% of GDP as result of the austerity policy pursued by the communist authorities. The chart below presents the evolution of the net average pension in Romania in different years (in real terms):




Another major issue of the public pension system is the reducing dependency rate of pensioners. According to the EUROSTAT methodology, this indicator is calculated as ratio of the number of employees to the number of pensioners and it is used to assess the “health” of the public pension system. The optimum value of the dependency rate is 2.6 employees to 1 pensioner, according to EUROSTAT. The situation is totally different in Romania. Offi cial statistics published by the National House of Pensions and Other Social Insurance Rights say that the dependancy rate was 0.8 in 2006, decreasing from 2.6 in 1990 and 1.0 in 1997. One plausible reason for this outcome is the diminishing active population in Romania: in 1990 there were 8.1 million employees and in 2006 there were only 4.6 million employees. According to offi cial estimates, the dependency rate will continue to lower in the years to come. The next chart illustrates the evolution of the dependency rate over the period 1990 – 2006:


There are two main causes of the continuously decreasing rate of dependency. The fi rst and most obvious is the negative natural increase of the Romanian population



(the number of deaths is greater than the number of births). The mortality rate has exceeded the birth rate by approximately 2 units per 1.000 total population during the past 10 years. As a result, Romania’s population decreased annually by approx. 40.000 people.

Source: EUROSTAT, own calculations

The second cause is the ageing process of Romania’s population. The proportion of people aged over 65 increased from 12.6% in 1997 to 14.8% in 2006 and it will become 17.5% in 2020 and 30% in 2050, according to offi cial estimates. This demographic evolution is presented in the chart below:

Source: EUROSTAT, own calculations



The negative natural increase and the associated ageing process, as well as the inherent precarities of a transition economy resulted in very low levels of average net pensions compared to gross and net average salaries. As shown in the chart below, the average net pension amounted to over 43% of the gross average salary in 1990 and it decreased to 28.1% in 1999, 25.2% in 2003 and 24.5% in 2006. The year 2007 and the beginning of 2008 marked a revival of the public pension system, as the net average pension represented 30.2% (December 2007) and 34.3% of gross average salary (January 2008).


The situation isn’t much different in terms of net average salary. The net average pension represented over 51% of the net average salary in October 1990, the ratio decreasing to 36.1% in 1999, 35.7% in 2003, 33.0% in 2006. In December 2007, the net average pension amounted to 41.3% of the net average salary and it further increased to 46.8% in January 2008:




In terms of net monthly pension, Romanian pensioners earned on average 35 to 49 euros in the period 1996 – 2003, amount that increased to 65 euros in 2004, 78 euros in 2005, 106 euros in 2006 and 154 euros in february 2008. The evolution of the net average monthly pension is illustrated below:


One major cause of the relatively low average pension is the migration of labor force to other markets. According to offi cial statistics, there were 1.5 – 2 million people working abroad in 2004 and only 1.000 of them had valid social security contracts. Among other causes are black-market labor and the fact that many social security contributors prefer to work as independent contractors rather than employees. At the same time, most of the young people who apply for their fi rst job are willing to accept salaries below their level of academic preparation; in many cases these salaries are supplemented by different forms of illegal payment. A reform of the Romanian public pension system could adopt three possible measures: • a progressive increase in the normal retirement age for both men and women. This measure has already been implemented by the Romanian legislation and, as a result, the normal retirement age will increase from 57 years to 62 years for women and from 60 years to 65 years for men. These retirement ages will be reached in December 2014. At the time being (July 2008), the normal retirement age is 58 years and 5 months (for women) and 63 years and 5 months (for men). Increasing the retirement age seems surprising considering that the average male life expectancy at birth was 69.2 years in 2006. In the case of women, life expectancy at birth was higher in 2006, namely 76.2 years1. • an increase in the SSB revenues. The social security contributions rates in Romania are amongst the highest in Europe and further increasing them doesn’t seem a viable solution. At the same time, the EU has repeatedly warned the Romanian government about the fact that the social security contributions are too high. • an improvement in the SSB revenues collection rate. Of all the possible measures, this seems to be the most realistic. Unfortunately, tax evasion is still



present in Romania and many contributors pay less taxes than they should as a result of incorrect declaration of personal incomes. At the same time, a large number of persons pay no social security contributions because they are not insured in the public system (of course, this is against the law).

Note 1. According to EUROSTAT

BIBLIOGRAPHY

- Alexandru, F.; Armeanu, D. - Asigurări de bunuri şi persoane, Editura Economică, Bucureşti, 2003; - Văcărel, I., Bercea, F. - Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2004; - Bistriceanu, Gh., Bercea, F., Macovei, E. - Lexicon de protecţie socială, asigurări şi

reasigurări, Editura Karat, Bucureşti, 1997 - Ciurel, V. – Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2000 - Constantinescu, D.A.; Dobrin, M.; Grădişteanu, D. – Asigurări şi reasigur ări , Editura Tehnică, Bucureşti, 1998 - Purcaru, I. – Matematică şi asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 1994 - Purcaru, I.; Mircea, I.; Lazăr, Gh. – Asigurări de persoane şi bunuri: aplicaţii,

cazuri, soluţii, Editura Economică, Bucureşti, 1998 - Rejda, G.E. – Principles of Insurance Glenview, Dallas, Oakland, Scott, Foresman and Company, USA, 1982 - Anghelache, Constantin (2007), România 2007, Starea economică. Zestrea economică la aderare (Editura Economică, Bucureşti) - www.ceiops.org - www.csa-isc.ro - www.bnr.ro - www.1asig.ro



Implementarea la Biroul Central de Statistică din Ungaria a sistemelor moderne pentru luarea deciziilor Maria Cristina SILIVESTRU Institutul Naţional de Statistică, România

Abstract

Articolul se referă în principal la obiectivul implementării, la rolul, structura şi funcţionalitatea Sistemul Informatic pentru Management (MIS) considerat un sistem modern pentru luarea deciziilor în cadrul Biroului Central de Statistică al Ungariei (B.C.S.U.). Urmare stagiului util efectuat la Departamentul de Planifi care din B.C.S.U. au fost consultate o serie de documente, proiecte, articole etc de specialitate sub îndrumarea adviser-ului şi administratorului de conţinut al MIS – desemnaţi. S-a avut în vedere cunoaşterea sistemului, a procesului de implementare şi alte aspecte care sunt prezentate în continuare. Cuvinte cheie: MIS, top-management, elementele şi sub-secţiuni MIS, plan de diseminare

Obiectivul implementării Sistemului

Cantitatea mare de informaţie şi fl uxul documentelor pentru funcţionarea Biroului Central de Statistică al Ungariei (B.C.S.U.) au creat necesitatea unei abordări mai efi ciente care să susţină procesul de luare a deciziei pentru top management. Implementarea Sistemului Informatic pentru Management (MIS), un portal pe Intranet numit SZEVIR în cadrul BCSU, a fost considerat ca fi ind soluţia optimă. Dacă top managementul BCSU-ului are o cerere de orice tip de informaţii, o transmit Departamentului de Planifi care şi ca răspuns se primesc rapoarte standardizate sau documente postate pe MIS. Procesul de decizie a câştigat mai multă transparenţă datorită faptului că toate documentele şi toate cererile de informaţii venite de la top

Informatică şi management


management sunt postate pe pagina de Intranet a BCSU, uşor de utilizat pentru fi ecare angajat. Principalele funcţii ale Sistemului Informatic pentru Management (MIS) au fost identifi cate astfel: crearea automată şi publicarea rapoartelor cu un format unic şi conţinut predefi nit (rapoarte standard), platformă pentru accesarea bazei de date detalită şi analiza acesteia, publicarea de analize dacă acestea sunt solicitate de top management, posibilitatea de monitorizare a proceselor cheie într-un mod transparent, precum şi distribuirea pe scară largă a informaţiei (ştiri, documente, grafi ce, tabele etc.) pe portal.

Istoric, structură şi funcţionare

În 1960, când calculatoarele erau utilizate în activităţi de rutină de luare a deciziei de către manageri, au apărut Sistemele Informatice pentru Mangement care utilizează seria (de obicei istorică) de date din sistemele de procesare pentru a pregăti rezumate de management, informaţii privind trenduri, cicluri şi monitorizarea performanţelor actuale în raport cu planurile şi bugetele elaborate.. Glosarul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) defi neşte Sistemul Informatic pentru Mangement ca un Sistem automat creat să asigure progresul şi informaţia de stare pentru management ca un ajutor pentru luarea deciziei. În acest context, se referă la acele surse de date şi înregistrări deţinute împreună cu ministerele sau agenţiile care sunt create ca instrument comun de informare în scopul asistării managementului în îndeplinirea responsabilităţilor. Sistemele Informatice Financiare pentru Mangementului (FMIS)—un subset a lui MIS—sunt esenţiale pentru majoritatea ministerelor şi agenţiilor în administrarea mai bună a resurselor acestora. Astfel de sisteme ar putea, de asemenea, asista în evaluarea performanţelor programelor, în planifi carea gradului încărcării de muncă şi în monitorizarea progresului vizavi de obiective. Sistemele Informatice pentru Management formează un element cheie a controlului de management. În broşura “MIS” a Ofi ciului Controlorilor de Monedă1 din Statele Unite ale Americii pentru Examinatorii Băncii Naţionale, Sistemul Informatic pentru Mangement este defi nit ca un Sistem sau proces care asigură informaţia necesară pentru administrarea unei organizaţii efi cace. Informaţiile pe care le furnizează sunt, în general, considerate componente esenţiale a unor decizii prudente şi raţionale în afaceri. Managementul poate utiliza MIS în măsurarea performanţei, administrarea resurselor şi ajută o instituţie la satisfacerea cerinţelor de reglementare. Pentru a funcţiona efi cace ca un instrument de feed-back interactiv, intercorelat şi interdependent pentru management şi angajaţi, MIS trebuie să fi e “utilizabil”.



Cele cinci elemente ale unui MIS utilizabil: punctualitatea, acurateţea, consistenţa, completitudinea şi relevanţa. Utilitatea unui MIS este împiedicată ori de câte ori unul sau mai multe din aceste elemente este compromis. Chiar dacă MIS nu contribuie la reducerea cheltuielilor, dezvoltarea unor sisteme semnifi cative şi utilizarea acestora adecvată va micşora probabilitatea de a fi luate decizii eronate datorită informaţiilor imprecise sau neprezentate la timp. Deciziile eronate conduc, invariabil, la alocarea greşită şi/sau irosirea resurselor. Din acest fapt ar putea rezulta un impact advers asupra câştigurilor şi/sau capitalului. MIS reprezintă un ingredient critic pentru o instituţie în eforturile de planifi care pe termen scurt şi pe termen lung. Fără dezvoltarea unui MIS efi cace, este mai greu pentru management să măsoare şi să monitorizeze succesul noilor iniţiative şi progresul proiectelor afl ate în curs de desfăşurare. Odată ce utilizatorul accesează MIS pe portalul de Intranet, acesta poate găsi toate tipurile de informaţii începând de la date fi naciare privind cercetările anuale până la reuniunile din strainătate la care participă angajaţii BCSU. Principala pagina a MIS-ului are rubrica de ştiri din care oricine poate afl a informaţii privind evenimentele recente legate de acest sistem, cum ar fi încărcare de date noi, actualizări etc. Cele şase sub-secţiuni ale MIS-ului sunt, de asemenea, postate pe pagina respectivă, cuprinzând: • Informaţii organizaţionale; • Informaţii privind producţia; • Informaţii de dezvoltare; • Cunoştinţe de bază; • Alte informaţii; • Documentele şedinţelor de management.

Partea de jos a paginii principale a MIS-ului conţine planul de diseminare şi forumul de discuţii. Primele două sub-secţiuni includ o secţiune cu rapoarte standard, baze de date şi librărie de documente. În sub-secţiunea Informaţii organizaţionale, utilizatorii pot accesa rapoarte referitoare la informaţii privind resursele umane din B.C.S.U., concediile angajaţilor, misiunile de audit interne şi informaţii de achiziţii publice. Toate aceste rapoarte au un format fi x, însă utilizatorul poate selecta perioada în funcţie de necesităţile lui. MIS a fost creat cu posibilitatea de stocare a datelor istorice şi cu opţiunea de listare a rapoartelor şi exportarea lor în câteva tipuri de fi şiere (spre exemplu pdf sau xls). În secţiunea de baze de date, utilizatorii pot găsi informaţii privind bugetul şi date fi nanciare, instruirile de pe plan intern şi raportul anual privind activităţile BCSU. Aceştia pot extrage multe rapoarte sau interogări prin selectarea variabilelor dorite.



În sub-secţiunea Informaţii privind producţia, utilizatorii pot obţine rapoarte standard privind planul de programe anuale, date privind utilizarea lunară a resurselor, efi cienţa colectărilor de date, informaţii privind diseminarea şi sarcina de răspuns asupra repondenţilor. În secţiunea de baze de date, utilizatorul poate crea rapoarte şi interogări privind resursele umane şi date privind planul de programe. Biblioteca de documente este prevăzută cu Programul Anual al BCSU şi informaţii privind diseminarea. Sub-secţiunea Informaţii de dezvoltare are două aplicaţii construite: Aplicaţia de monitorizare a proiectelor şi Aplicaţia de monitorizare a investiţiilor. Aplicaţia de monitorizare a proiectelor reprezintă o soluţie integrată pentru monitorizarea şi manevrarea proiectelor strategice de dezvoltare, precum şi planifi carea în timp a proiectelor. Aplicaţia prezintă facilitatea de administrare a documentelor şi a evenimentelor legate de şedinţele Consiliului de Dezvoltare Strategic2. Aplicaţia de monitorizare a proiectelor este un instrument puternic care monitorizează îndeplinirea sarcinilor stabilite în planurile de proiect şi de Consiliul pentru Dezvoltare Strategic. Aplicaţia de monitorizare a investiţiilor prezintă date fi nanciare privind contractele şi facturile, jaloanele în procesele de investiţie, persoana responsabilă şi altele. Era nevoie de înregistrarea datelor de la persoanele responsabile care în practica curentă sunt actualizate trimestrial. Aplicaţia conţine, de asemenea, rapoartele consultanţilor externi. Utilizatorii pot obţine informaţii privind grant-urile trimestrial şi alte proiecte internaţionale prin generarea unui raport în sub-secţiunea de Informaţii de dezvoltare. Facilitatea de obţinere a rapoartelor privind Balanced Scorecard al instituţiei este prevăzută în această sub-secţiune. Sub-secţiunea Cunoştinţe de bază conţine documente legate de MIS cum ar fi manualul utilizatorului, “Regulamentul privind suportul informatic al MIS-ului” în care responsabilităţile fi ecărui furnizor de date sunt stabilite; relaţiile din cadul BCSU şi alte informaţii utile. În sub-secţiunea Alte informaţii poate fi găsit calendarul reuniunilor internaţionale la care angajaţii BCSU participă. Reuniunile internaţionale sunt vizualizate lunar, săptămânal sau zilnic. Rapoartele de misiune pot fi accesate prin intermediul calendarului respectiv. Ultima sub-secţiune a MIS, Documentele şedinţelor de management, reprezintă o bibliotecă de documente privind reuniunile Consiliului Consultativ al Managementului, Comitetul de Management, Consiliul Naţional de Statistică şi reuniunile anuale ale managementului. Posesorul şi operatorul de conţinut al MIS-ului este Departamentul de Planifi care din cadrul BCSU. Un administrator de conţinut are permisiunea de a vedea, insera, şterge informaţii, modifi ca zona de afi şare şi de a lista setările. Sarcinile administratorului de conţinut se referă la:



- Supervizarea procesului automat de input; - Introducerea manuală de date din fi şiere standard; - Ştiri şi administrarea documentelor; - Managerul general al conţinutului; - Suport pentru utilizatori. Secţia de IT are responsabilităţi pentru operarea din punct de vedere tehnic, administratorul de baze de date având următoarele sarcini: - Managementul accesului; - Supervizarea funcţionării (log fi les etc.); - Mentenanţă şi actualizare hardware / software. Posesorii surselor de date sunt responsabili pentru conţinutul pe care îl trimit. În procesul de implementare primii paşi au constat în lansarea unui MIS în format hârtie. Proiectul a început în februarie 2005 cu colectarea cerinţelor pentru MIS, planifi care şi conceptul cadrului general. Faza respectivă a durat cinci luni, timp în care s-au ţinut interviuri cu managementul. A fost creat în detaliu un conţinut posibil, un studiu de defi nire privind punctul de start, scheme pentru reguli de raportare, soluţia tehnică şi conţinutul au fost realizate. Acestea au fost elaborate având în vedere că informaţia nu este un instrument de putere ci un fundament pentru o bună luare a deciziilor. În ianuarie 2006, MIS preliminar a început să funcţioneze. Conţinutul, formatul, responsabilităţile angajaţilor şi frecvenţa încărcării datelor necesare au fost defi nite. În iunie 2006, proiectul de implementare a demarat, şi în martie 2007 operaţiunea a început. Procesul de implementare utilizat în perioada curentă pentru care a fost adoptată soluţia Microsoft SQL / Microsoft SharePoint a durat 7 luni. Niciunul dintre membrii echipei de implementare nu şi-a utilizat timpul de lucru în întregime pentru proiectul respectiv. Proiectul a început cu crearea planului de sistem fi zic şi logic şi a durat trei luni în cursul anului 2006. Perioada noiembrie – decembrie 2006 a fost dedicată creării conţinutului, rapoartelor şi bazelor de date. Între ianuarie şi martie 2007 a fost realizată migrarea către mediul “sharp”. Diferenţa dintre MIS format hârtie şi noul sistem este acela că nu există rapoarte standard directe, a scăzut distribuţia de informaţii via e-mail. Astfel, s-au utilizat instrumente actuale de management în B.C.S.U., utilizatorii fi ind orientaţi către subiecte cheie. De asemenea, monitorizarea regulată a informării operaţionale a fost mai mult automatizată, inclusă în procesele regulate ale BCSU şi, de obicei, fără o povară suplimentară asupra posesorilor de informaţii.



Concluzii

Implementarea noului sistem Informatic modern pentru Management în luarea deciziilor care a înlocuit vechiul sistem pe format hârtie, a fost o realizare în cadrul Departamentului de Planifi care din Biroul Central de Statistică al Ungariei. S-a ales ca soluţie MS SQL / Microsoft SharePoint, datele heterogene ale sistemelor sursă fi ind integrate într-o singură bază de date. Există avantajul de a utiliza servicii cum ar fi managementul documentelor, calendare pentru scopuri specifi ce, versiuni, sondaje şi posibilitatea de forum. Mai mult, este simplu de utilizat prin intermediul unui browser de web prin integrarea acestuia în mediul Microsoft Offi ce din cadrul BCSU. * * * Tema de studiu din perioada stagiului de pregătire a fost “Management strategic şi pe termen scurt al unui ofi ciu de statistică”. Mulţumesc tuturor îndrumătorilor, colaboratorilor şi celor care au apreciat importanţa efectuării stagiului.

Note 1. Ofi ciului Controlorilor de Monedă (OCM) supervizează toate băncile naţionale din Statele Unite ale Americii. Sunt supervizate, de asemenea, ramurile federale şi agenţiile băncilor străine. 2. Consiliul de Dezvoltare Strategic ia toate deciziile privind strategia BCSU. Con-

siliul este format din nouă membrii. Top-managementul face parte din Consiliu.

Bibliografi e selectivă

- “Fundalul proiectului Sistemul Informatic pentru Management (MIS)”, Dr. József KÁRPÁTI, director al Departamentului de Planifi care B.C.S.U.; - „Sistemul Informatic pentru Management (MIS) în cadrul Biroului Central de Statistică al Ungariei. Structură şi conţinut”, Eva Varga; - „Implementarea strategiei BCSU în cadrul MIS. Aplicaţia de Monitorizare a Proiectelor”, Melinda Salamon; - ”Monitorizarea anuală a investiţiilor cu MIS„ Kornél Gelencsér, Directorul Secţiunii Financiare B.C.S.U.; - http://www.occ.treas.gov/handbook/mis.pdf - “Sistemul informatic pentru management – Controlorii de Monedă”, mai 1995, Ofi ciul Controlorilor de Monedă - http://stats.oecd.org/glossary/ - „Glosarul OECD de termeni statistici”



IMPLEMENTATION IN THE HUNGARIAN CENTRAL STATISTICAL OFFICE OF

THE MODERN SYSTEMS FOR DECISION MAKING

Maria Cristina SILIVESTRU National Institute of Statistics Romania

Abstract

The article refers mainly to the implementation objective, to the role, structure and functionality of Management Information Systems (MIS) considered to be a modern system for decision-making in the Hungarian Central Statistical Offi ce (H.C.S.O.). Following the traineeship at Planning Department from H.C.S.O. there has been consulted a series of documents, projects, articles, etc. under the coordination of my adviser and content administrator of MIS. It has been in view the system knowledge, the implementation process and other aspects which are presented below. Key words: MIS, top management, elements and sub-sections of MIS, dissemination plan

The Objective of the Implementation of the System

The huge amount of information and the document fl ow for the operation of the Hungarian Central Statistical Offi ce (H.C.S.O.) created the necessity of a more effi cient approach that could support the decision making process for the top management. The implementation of the Management Information System (MIS), a portal on Intranet that is named SZEVIR in H.C.S.O., was considered the optimum solution. If the top management of H.C.S.O. has a request of any kind of information, they send it to the Planning Department and as a response they get standardized reports or documents posted on MIS. In addition, the decision process gained more transparency due to the fact that all documents and all the requests of information of the top management are posted on the Intranet page of H.C.S.O. that is easy to use for each employee. The main functions of Management Information System (MIS) were identifi ed as follows: the automatic creation and publication of reports with unifi ed format and fi xed content (standard reports), platform to reach the detailed database and analyze it, publication of tailor made analyses if these are requested by the top management, possibility to monitor key processes in a transparent way and the wide information distribution (news, documents, graphs, tables etc.) on the portal.

History, structure and operation

In the 1960s, when computers were applied to the routine decision-making activities of managers, Management Information Systems emerged which use the

Information and Management


raw (usually historical) data from data-processing systems to prepare management summaries, to chart information on trends and cycles, and to monitor actual performance against elaborated plans or budgets. The Organization for Economic Cooperation and Development (OECD) Glossary defi nes a Management Information System as an Automated system designed to provide progress and status information to management as an aid to decision making. In this context, it refers to those sources of data and records held within ministries or agencies that are designed as a Common tool of information to assist managers in carrying out their responsibilities. Financial Management Information Systems (FMIS)—a sub-set of MIS—are essential for most ministries and agencies to manage their resources better. Such systems may also assist in the evaluation of programme performance, in workload planning and in monitoring progress towards objectives. Management Information Systems form a key element of management controls. In the “MIS” booklet of the Offi ce of the Comptroller of the Currency1 of the United States of America for National Bank Examiners a management information system is defi ned as a System or process that provides the information necessary to manage an organization effectively. The information it generates are generally considered essential components of prudent and reasonable business decisions. Management can use MIS to measure performance, manage resources, and help an institution comply with regulatory requirements. To function effectively as an interacting, interrelated and interdependent feedback tool for management and staff, MIS must be “useable”. The fi ve elements of a useable MIS system: timeliness, accuracy, consistency, completeness and relevance. The usefulness of MIS is hindered whenever one or more of these elements are compromised. Although MIS does not necessarily reduce expenses, the development of meaningful systems, and their proper use, will lessen the probability that erroneous decisions will be made because of inaccurate or untimely information. Erroneous decisions invariably misallocate and/or waste resources. This may result in an adverse impact on earnings and/or capital. MIS is a critical ingredient to an institution’s short- and long-range planning efforts. Without the development of an effective MIS, it is more diffi cult for management to measure and monitor the success of new initiatives and the progress of ongoing projects. Once the user accesses the MIS on the Intranet portal, he can get all sort of information from fi nancial data regarding the annual surveys to the international meetings attended by the employees of H.C.S.O.. The main page of MIS has the news bar in which everyone can fi nd information on recent events relating to the system, such as new data loaded, up-dates etc. The links of the six sub-sections of the MIS are also posted on this page, including: • Organizational information; • Production information; • Development information; • Knowledge base; • Other information; • Documents of management meetings.



The bottom of the main page of MIS contains the dissemination plan and also to the discussion forum. The fi rst two sub-sections are including a section with standard reports, databases and one document library. In the Organizational Information sub-section, the users can fi nd reports regarding human resources information in H.C.S.O., the holidays of the employees, the internal audits missions and public procurement information. All these reports are fi xed in terms of content and the users can select the period according to their needs. MIS was designed with the possibility of storing historical data and with the option of printing the reports and exporting it in several types of fi les (i.e. pdf or xls fi les). In the databases section, the users can fi nd information regarding the budget and fi nancial data, the internal trainings and the annual report on the activities of the H.C.S.O.. They can extract many reports or queries by selecting the variables desired. In the Production Information sub-section, the users can obtain standard reports on the annual programme plan, monthly resource usage data, effi ciency of data collection, dissemination information and response burden information. In the databases section, the user may create reports or queries, regarding human resources and programme plan data. The document library is foreseen with the Annual Programme of H.C.S.O. and dissemination information. The Development Information sub-section has two applications built: the Project Monitoring Application and the Investment Monitoring Application. The Project Monitoring Application represents an integrated solution for the monitoring and handling of strategic development projects and project timing. The application has the facility of document management and the event management for the Strategic Development Council2 meetings. Project Monitoring Application is a powerful tool that monitors the accomplishments of tasks set in the project plans and by the Strategic Development Council. The Investment Monitoring Application shows the fi nancial data regarding contracts and invoices, the milestones in the investment process, the responsible person and others. There was a need of recording professional data from the responsible person which in the current practice are updated quarterly. The application contains the reports of the external consultants also. Users can obtain quarterly grant information and other international project information by generating a report in the development information sub-section. The facility of obtaining reports regarding Balanced Scorecard of the offi ce is foreseen also in this sub-section. The Knowledge Base sub-section is containing documents of the MIS like the user manual, the “Regulation on information support of MIS” in which the responsabilities of each data supplier are established, relations of H.C.S.O. and other useful information. In the Other Information sub-section it can be found the calendar of international meetings at which H.C.S.O.’employees attend. The international meetings can be seen mothly, weekly or dayly. The mission reports can be accessed throughout this calendar. The last sub-section of MIS, Documents of Management Meetings, there



is a document library regarding the meetings of the Management Advisory Board, Management Committee, National Statistical Council and annual management meetings. The general owner and content operator of MIS is the Planning department within H.C.S.O.. There was appointed a content administrator who has the permission to view, insert, delete listings, change area and list settings. The tasks of the content administrator are: - Supervision of automatized input processes; - Manual data input from standard fi les; - News and document management; - General content manager; - Support for users of the service. The IT section is responsible for the technical operation. In this scope there was appointed a database administrator with the following tasks: - Access management; - Operation supervision (log fi les etc.); - Hardware / software maintainance and update. The owners of data sources are responsible for the content they send. In the implementation process, the fi rst steps had consisted in launching a MIS in paper form. The project started in February 2005 with the collection of MIS requirements, planning and framework concept. This phase lasted for fi ve months during which interviews with management were held. A possible content was designed in detail, a defi nition study on the starting status, scheme for reporting rules, technical solution and content were carried out. All these were carried out envisaging that information is not a tool of power but a fundament for good decision making. In January 2006, preliminary MIS started. The content, the format, the responsibilities of employees and the frequency of loading the required data were defi ned. In June 2006, MIS implementation project started and in March 2007 operation began. The implementation process of the MIS used in the current period for which Microsoft SQL / Microsoft SharePoint solution was adopted was lasted for 7 months. None of the project members worked full-time for the project. The project started with the designing of the physical and logical system plan for three months in 2006. The period of time November – December 2006 was dedicated to content design, report and database design. Between January and March 2007 there was achieved the migration to “sharp” environment. The differnce between paper MIS and new system is that there are no direct standard reports, it has decreased the infromation distribution via e-mail. There were used up-to-date management tools in H.C.S.O., the orientation of users to key topics. Also, the regular monitoring of the operational information was mostly automatized, embedded into regular H.C.S.O. processes and usually without additional burden on information owners.



Conclusions

The modern Management Information System implementation in the decision making process replaced the old system on paper form and was considered a big achievement of the Planning Department within H.C.S.O.. MS SQL / Microsoft SharePoint was chosen as a solution, heterogeneous data of source systems being integrated into one single database. There is the advantage to use embedded services of the framework like document management, calendars for specifi c purposes, version history, survey and forum possibility. Moreover it is simple and easy to use through a web browser by integrating it with the Microsoft Offi ce environment in H.C.S.O.. * * * The theme of the traineeship was entitled “Strategic and short term management of the statistics offi ce”. I would like to thank to all my advisers, collaborators and to those who appreciated the importance of doing the traineeship.

Note 1. The Offi ce of the Comptroller of the Currency (OCC) supervises all national banks in United States of America. There are also supervises the federal branches and agencies of foreign banks. 2. The Strategic Development Council takes all the decisions regarding the strategy of H.C.S.O.. There are nine members in this council. The top management is part of the Council.

Selective References

- “The background of the Management Information System (MIS) project”, Dr. József KÁRPÁTI, Head of Planning Department within the H.C.S.O.; - „Management Information System (MIS) in the Hungarian Central Statistical Offi ce. Structure and content”, Eva Varga; - „Implementation of H.C.S.O.’s strategy in the frame of MIS. Project Monitoring Application”, Melinda Salamon; - ”Monitoring annual investments with MIS„, Mr. Kornél Gelencsér, Head of Financial Section within H.C.S.O.; - http://www.occ.treas.gov/handbook/mis.pdf - “Management Information Systems Comptroller’s Handbook”, May 1995, The Offi ce of the Comptroller of the Currency - http://stats.oecd.org/glossary/ - OECD glossary of statistical terms



Aprecierea şi gestionarea riscului de creditare - Rolul calităţii portofoliului de credite bancare

Ec. drd. Marian SFETCU Romextera Bank

Abstract

Controlul calităţii portofoliului de credite reprezintă cea mai importantă funcţie a conducerii unei bănci, cunoscând că slaba calitate a creditelor este o cauză a falimentului bancar. Creditele se afl ă, în fapt, pe primul loc între plasamentele băncilor. Felul în care o bancă alocă fondurile pe care le gestionează infl uenţează în mod hotărâtor dezvoltarea economică la nivel local şi naţional. Desigur că, orice bancă îşi asumă, într-o oarecare măsură, riscuri atunci când acordă credite. În mod cert, băncile înregistrează curent pierderi la portofoliul de credite în cazul în care unii debitori nu îşi onorează obligaţiile. Cuvinte cheie: dobândă, bancă comercială, lichiditate, risc de credit, indicatori de performanţă, capacitatea de plată, risc de ţară.

*** Cauzele principale ale falimentelor bancare: -neatenţia în formularea normelor de creditare; -prezenţa unor condiţii de creditare prea generoase, cuplată cu lipsa unor normative clare; -nerespectarea normelor interne de creditare de către personalul băncii; -concentrarea riscantă a creditelor pe anumite piese; -slabul control exercitat asupra personalului (inspectorilor); -creşterea excesivă a valorii portofoliului de credite, peste posibilităţile rezonabile ale băncii de a acoperi riscurile; -sisteme defectuoase sau inexistente de detectare a creditelor cu probleme; -necunoaşterea fl uxurilor de trezorerie a clienţilor; -creditarea preferenţială (sub condiţiile de piaţă). Pentru a depăşi defi cienţele sistemice şi procedurale de acest gen, care duc la creşterea pierderilor la portofoliul de credit, băncile urmeaza să

Finanţe şi statistică


conceapă şi să implementeze politici de creditare performante şi să angajeze/pregătească un personal de un profesionalism ireproşabil, care să înţeleagă şi să respecte disciplina acestor norme. Apreciem că este necesar să existe un feed-back permanent prin care conducerea băncii să fi e informată despre efi cacitatea procesului de control al calităţii creditelor, astfel încât cele cu probleme să fi e detectate şi corectate (în limita posibilităţilor ) din timp.

Formularea politicii de creditare

O politică de creditare poate fi apreciată ca fi ind corectă dacă în elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii următoarelor obiective: -selecţia unor credite sigure şi cu o probabilitate maximă de rambursare; -selecţia unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca; -încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pieţelor pe care opereză banca. Politicile de creditare variază în timp şi în funcţie de ciclul economic, ele trebuie să fi e actualizate şi adaptate la modifi cările mediului concurenţial şi economic.

Riscul individual de creditare

Orice credit reprezintă o anticipare a unor încasări viitoare. Din această perspectivă (a fl uxului de încasări), orice credit comportă riscul ca aceste încasări să nu se realizeze deloc sau parţial. Numit şi risc de insolvabilitate a debitorului, el este esenţial în activitatea bancară deoarece principala funcţie a unei bănci o reprezintă acordarea de credite. Aprecierea justă a riscului de credit este de o importanţă majoră pentru bancă. Cea mai importantă etapă a procesului de creditare este selectarea cererilor de creditare contribuind la minimizarea expunerii la risc. În această fază, comportamentul unei bănci poate fi prezentat în urmatorul mod: un credit nu se acordă decât dacă se poate estima, dacă probabilitatea de rambursare o depăşeşte pe cea a nerambursării. Aprecierea acestei capacităţi de rambursare se poate face, dar are la bază proceduri diferite, în funcţie de debitor: agent economic, persoană privată, stat. Elementele determinante ale gestiunii riscului individual de creditare: capacitatea de plată, caracterul debitorului-dorinţa sa de a face plata, capitalul-averea debitorului, garanţia (reală sau personală), condiţiile de mediu. Dintre factorii menţionaţi primul este cel mai important. Se apreciază că principalele slăbiciuni în gestiunea riscului de creditare sunt unele de ordin intern: selecţia defectuasă a dosarelor şi supravegherea



internă improprie a evoluţiei (practic a involuţiei) calităţii debitorilor. Riscul de selecţie improprie a dosarelor poate fi minimizat prin: rigoare în conţinutul dosarelor, aprecierea internă a calităţii clienţilor pe baze unitare, prin punctaj, dubla avizare a deciziei de creditare şi stabilirea unei marje corespunzătoare a dobânzii percepute. În funcţie de destinaţia lor, creditele particulare pe termen scurt sunt credite de consum şi credite personale. Creditele de consum sunt acordate pentru cumpărări de mărfuri cu plata în rate, mărfuri care constituie, de regulă, şi garanţia creditului. Pe piaţa acestor credite băncile sunt puternic concurate de societăţi de credit de consum şi de cooperativele de credit. Creditele personale sunt, de regulă plafonate absolut – indiferent de veniturile clientului şi destinaţia creditului, pentru că aceste informaţii nici nu sunt solicitate de bancă. Ea împrumută o anumită sumă de bani (ofertă limitată, de regulă, la de două –trei ori valoarea veniturilor medii lunare) cu o scadenţă precisă şi cu o rată a dobânzii relativ mare;clientul poate folosi banii după bunul său plac, cu condiţia să ramburseze la scadenţă; este o piaţă în dezvoltare, pe care băncile concurează agresiv. Aprecierea calităţii debitorului se face în funcţie de venituri: regula este ca valoarea creditului acordat să nu depăşească veniturile încasate pe o perioadă de două luni. Identifi carea şi evaluarea cauzelor insolvabilităţii se face pe două grupe distincte :cauzele obiective, legate de mediul de activitate şi cele subiective, care ţin mai ales de caracterul clientului. În funcţie de natura veniturilor (salariale sau nu), de mărimea şi periodicitatea acestora, de existenţa altor angajamente de onorat şi de caracterul clientului, banca poate stabili dacă probabilitatea de rambursare este sufi cient de ridicată pentru acordarea creditului. Pentru creditele pe termen mijlociu şi lung obiectul creditului îl reprezintă cumpărarea sau efectuarea de lucrări la bunuri imobiliare. Valoarea creditului este sensibil mai ridicată decât în cazul creditelor pe termen scurt. Cauzele insolvabilităţii sunt aceleaşi cu o probabilitate de apariţie mai ridicată deoarece şi creditarea este pe termen lung. Protecţia este mai greu de realizat deoarece termenul mai lung sporeşte incertitudinea, atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi comportamentul debitorului. Se impune solicitarea de garanţii sub forma asigurărilor de viaţă pentru debitori cu benefi ciar de asigurare banca şi sub formă de ipoteci şi alte garanţii reale. În practică, regula care se aplică (formalizată sau nu în politica de creditare) este aceea că ratele lunare nu trebuie să depăşească 25% din veniturile lunare ale solicitantului. Nici ea nu protejează perfect căci acestea pot să nu fi e veniturile nete şi după contractarea creditului, s-ar putea (şi este chiar foarte probabil) ca până la scadenţă clientul să contracteze alte datorii care să determine creşterea



ponderii ratei de rambursat faţă de veniturile nete. Se stabileşte de regulă doar 25% deşi pot fi suportate fără probleme şi rate de rambursat relativ mai ridicate. În stabilirea acestui procent importantă este şi structura bugetelor de familie, serios perturbată în perioade de infl aţie ridicată, mai ales pentru familiile cu buget mic.

Selectarea creditelor acordate debitorilor din alte ţări.Riscul de ţară.

Riscul de ţară se defi neşte ca fi ind riscul de nerambursare generat de o insolvabilitate determinată de localizarea geografi că a debitorului şi nu de deteriorarea situaţiei lui fi nanciare. Nu este un risc de credit propriu-zis căci insolvabilitatea debitorului nu îi este proprie. El apare ca risc: -specifi c organismelor guvernamentale, instituţiilor/întreprinderilor publice, statelor debitoare sau -suplimentar pentru persoane sau agenţi a căror insolvabilitate este determinată de localizarea geografi că fără o deteriorare a situaţiei fi nanciare. Riscul de ţară are două dimensiuni: politică şi economică. Riscul politic sau riscul suveran este primul element al riscului de ţară şi exprimă gradul de instabilitate politică. Aceasta poate provoca situaţii de o gravitate deosebită pentru creditor, între care: -repunerea în discuţie sau renegocierea unor contracte; -limitarea sau interzicerea investiţiilor străine; -limitarea sau interzicerea ieşirilor de capital; -naţionalizarea, cu sau fără despăgubire; -refuzul de a recunoaşte angajamentele guvernelor anterioare; -anularea datoriei externe sau suspendarea plăţilor. Factorii menţionati pot afecta negativ rambursarea creditelor contractate şi a dobânzilor aferente. Riscul economic, a doua dimensiune a riscului da ţară, este generat de incapacitatea autorităţilor monetare ale ţării respective de a asigura transferul drepturilor creditorilor. Debitorul poate fi solvabil şi capabil să degaje o capacitate de rambursare sufi cientă dar lipsa de rezerve în devize nu permite realizarea transferului spre exterior. Cel mai adesea riscul politic, economic şi de creditare propriu-zis sunt împletite, situaţia economică, politică şi fi nanciară a ţării putînd fi deteriorată.În acest context se impune o abordare globală a riscului de ţară. Metodele de analiză a riscului de ţară sunt numeroase, numeroase sunt şi studiile dedicate acestui subiect. Mai dezvoltate sunt două direcţii de studiu: Metoda indicatorilor de risc şi Teoria valorii fi rmei. Metoda indicatorilor de risc este cea mai utilizată şi se bazează pe Metode Delphi. Riscul de ţară se determină prin parcurgerea următoarelor etape:



-stabilirea unei liste de criterii reprezentative pentru a caracteriza situaţia politică, economică şi fi nanciară a ţării. Drept criterii politice se folosesc stabilitatea regimului, apartenenţa la o zonă de confl ict, rolul jucat de militari, puterea militară. Criteriile economice sunt structura importurilor şi a exporturilor, rata economisirii, starea sectorului bancar. Drept criterii fi nanciare se pot folosi:regimul valutar, serviciul datoriei externe, raportul dintre rezervele monetare şi datoria externă, raportul dintre serviciul datoriei şi exporturi; -interogarea experţilor asupra pertinenţei acestor criterii, cerându-le să le ierarhizeze şi noteze totodată; -ponderarea criteriilor în funcţie de importanţa lor şi calcularea unei note care să indice riscul total. În esenţă, metoda este foarte asemănătoare cu credit scoring, doar că în loc de analiza discriminatorie se foloseşte interogarea experţilor. Teoria valorii fi rmei are la bază evaluarea valorii economiei ţării respective prin capitalizarea unui fl ux de venituri reprezentat de excedentul balanţei comerciale. Valoarea economiei se compară cu datoria internă.Un exemplu de indicator de risc de ţară pe baza Metodei indicatorilor de risc este Business Environment Risk Index-BERI. Indicatorul a fost pus la punct în SUA unde este publicat periodic. Punctajul se stabileşte pe bază a 15 criterii,ponderate diferit, fi ecare putând fi notat de la 0 la 4 puncte, în funcţie de risc (0 pentru risc maxim).

Exemplu de indicator BERI de risc de ţară

Criteriu Coefi cientponderare

Puncte(0 la 4) Total

0 1 2 31.Stabilitatea politică a ţării debitorului (evalarea probabilităţii schimbării şi impactul acestei schimbări aspra afacerilor) 3.0

2.Atitudinea autorităţilor faţă de investiţiile străine şi faţă de repartizarea benefi ciilor 1.5

3.Tendinţe către naţionalizări 1.54.Restricţii birocratice (efi cienţa administraţiei) 1.05.Respectarea acordurilor contractuale 1.56.Calitatea serviciilor de suprastructură 0.57.Calitatea infrastructurii (comunicaţii şi transporturi) 1.08.Calitatea responsabililor întreprinderilor sau entităţii debitoare 1.0

9.Creşterea economică în ţară 2.510.Infl aţia 1.511.Balanţa de plăţi 1.512.Facilităţi de conversie a monedei locale în valută 2.513.Costul forţei de muncă/productivitatea 2.014.Disponibilitatea pe piaţa locală a creditelor pe termen lung 2.015.Posibilitatea fi nanţării pe termen lung în monedă locală, mai ales sub forma creşterii de capital 2.0



Ţările sunt clasifi cate, în funcţie de punctajul obţinut, astfel: <= 40 => inaceptabile; 41-55 => riscuri ridicate; 56-69 => riscuri moderate; >= 70 => riscuri reduse. În funcţie de această apreciere creditorii stabilesc dacă acordă sau nu creditul, precum şi condiţiile de creditare (garanţii, termen de rambursare, rată a dobânzii).

Gestiunea riscului de credit global. Principiile gestiunii riscului de credit global.

Gestiunea riscului de credit global are la bază două principii: Diviziunea şi Limitarea riscurilor. Diviziunea riscului de creditare urmăreşte evitarea concentrării riscurilor prin diversifi carea plasamentelor şi a creditelor în special. Concentrarea clienţilor într-un singur domeniu de activitate este relativ periculoasă pentru o bancă universală: în perioada de recesiune pot interveni greutăţi de exploatare. În sfera creditării particularilor, diversifi carea portofoliului este în primul rând o diversifi care teritorială. La creditarea agenţilor economici importantă este diversifi carea sectorială sau economică, iar în ceea ce priveşte clienţii suverani –diversifi carea geografi că. În cazul României, băncile îşi propun o diversifi care a portofoliilor instituţionale prin dezvoltarea activităţilor de creditare a sectorului privat. Pe de altă parte se poate întâmpla ca întreprinderi de talie mare să aibă nevoie de creditare care să depăşească limita rezonabilă de angajament a unei singure bănci. De regulă, acolo unde gradul de dezvoltare a pieţelor o permite, astfel de fi rme recurg direct la pieţe pentru a-şi asigura fi nanţarea fără intermediar. O altă soluţie o reprezintă constituirea de pool-uri bancare. Un pool bancar este anasamblul băncilor unei singure întreprinderi mari, anasamblu structurat şi organizat de o manieră precisă. Această soluţie are dezavantajul că diluează responsabilitate băncilor participante, dar şi avantajul divizării riscurilor. Pool-ul permite participarea băncilor mici la fi nanţarea marilor întreprinderi (operaţie mai puţin riscantă şi mai puţin costisitoare ) şi are şi autoritate mai mare în impunerea unui plan de redresare a debitorului în caz de difi cultata. Limitarea riscurilor are caracter normativ şi autonormativ. Fiecare bancă, în funcţie de calitatea mediului economic şi de evoluţia parametrilor săi proprii, asigură limitarea riscurilor în două feluri: global şi analitic: -fi xând o limită proprie, internă, angajamentul său global în operaţii riscante (dar rentabile). Se stabileşte o limită maximă (de exemplu 75%)



pentru ponderea activităţilor (plasamentelor) riscante în total active sau relativ la capitalul bancar; -fi xând plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sectoare de activitate sau zone geografi ce pentru a preveni ca modifi cări semnifi cative ale situaţiei economice a acestor grupe să îi afecteze negativ expunerea lor. Se mai pot stabili plafoane de tip “stop-loss” care defi nesc riscurile maxime referitor la pierderile constatate sau la provizioanele constituite. Foarte utile se pot dovedi şi limitele interne stabilite pe baza unor scenarii de criză, limite greu de defi nit în momentul în care criza se produce;preferabil este ca banca să fi e pregătită pentru eventualitatea producerii unei crize, oricât de improbabilă ar părea aceasta într-un context dat. Pe de altă parte, banca centrală, ca autoritate bancară, îşi asumă resposabilitatea limitării expunerii consolidate la risc în cadrul sistemului bancar, stabilind norme cu caracter obligatoriu. Rolul autorităţii bancare este de impulsionare, control şi sancţionare. Normele se referă la limitarea riscurilor şi vizează împrumuturile

mari acordate clienţilor de către societăţile bancare.Conform acestor norme un împrumut este mare când suma tuturor împrumuturilor acordate unui singur debitor, inclusiv a garanţiilor şi altor angajamente asumate în numele acestui client, depăşeşte 10% din capitalul propriu al societăţii bancare. Se consideră un singur debitor orice persoană sau grup de persoane fi zice sau juridice care benefi ciază împreună sau cu titlu individual de împrumuturi acordate de aceeaşi bancă şi care sunt legate economic între ele. Suma totală a acestor împrumuturi mari acordate debitorilor nu va putea depăşi de 8 ori nivelul capitalul propriu al societăţii bancare. Împrumuturile mari acordate unui singur debitor nu pot depăşi 20% din capitalul propriu al societăţii bancare. Normele sunt aliniate la standardele europene, stipulate în directiva privind riscurile mari.Debitorul mare este defi nit tot relativ la capital -10% din capitalul propriu şi capitalul suplimentar; nici unul dintre aceşti debitori nu poate avea faţă de bancă angajamente mai mari de 25% din capital iar dacă debitorul este compania mamă, o subsidiară sau altă companie afi liată la acelaşi holding, limita este de 20%. Suma acestor riscuri nu poate depăşi de 8 ori capitalul băncii. Regula a fost implementată de toate statele membre la nivel naţional până la 1 ianuarie 1994. În România clasifi carea clienţilor se face ţinând seama de evaluarea performanţelor fi nanciare ale clienţilor şi de capacitatea acestora de a-şi onora la scadenţă datoria. În conformitate cu acestea, evaluarea performanţelor fi nanciare se face de către fi ecare societate bancară şi creditele vor fi incluse în una din următoarele categorii: -categoria A: perfomanţe foarte bune, care permit achitarea la



scadenţă a datoriei, cu menţinerea acestor performanţe; -categoria B: perfomanţe bune, dar fără certitudine pe o perspectivă medie; -categoria C: performanţe fi nanciare satisfăcătoare, cu tendinţă de înrăutăţire; -categoria D: perfomanţe fi nanciare scăzute şi ciclice; -categoria E: pierderi şi incapacitatea rambursării. Serviciul datoriei poate fi apreciat ca: -bun: rambursări după scadenţar, cu întârziere maximă de 7 zile; -slab:întârzieri la scadenţar de până la 30 zile; -necorespunzător: întârzieri la scadenţar peste 30 zile; În funcţie de aceste două criterii, creditele se clasifi că în cinci categorii:

Bun Slab NecorespunzătorA Standard În observaţie SubstandardB În observaţie Substandard Îndoielnic

C Substandard Îndoielnic Pierdere

D Îndoielnic Pierdere PierdereE Pierdere Pierdere Pierdere

Creditele neperformante

Sunt creditele la care apar evenimente la scadenţar, întotdeauna creditele din categoriile îndoielnice şi substandard. Pierderile au început şi ele prin a fi credite neperformante. Problema este că ansamblul cheltuielilor legate de gestiunea lor este foarte mare. Pentru bancă, aceste cheltuieli includ: -creşterea prelevărilor obligatorii pentru fondul de rezervă: 50%din valoarea creditului (fonduri avansate plus dobânzi minus garanţii) în cazul creditelor îndoielnice şi 20% în cazul creditelor sub standard; -creşterea cheltuielilor administrative impuse de gestiunea separată şi preferenţială a acestor credite care deja crează probleme; acestea pot să apară ca un cost de oportunitate sau ca o cheltuială suplimentară. Costul de oportunitate apare pentru că personalul băncii acordă o atenţie sporită acestor credite, fără a asigura băncii un profi t sporit, ci doar pentru a proteja plasamentele anterioare propriu-zise; se consumă mai mult timp (mai mult personal convenţional ) în contacte directe cu clientul, analize şi verifi cări suplimentare. Cheltuielile suplimentare propriu-zise apar dacă banca apelează la terţi pentru rezolvarea unor probleme de specialitate: servicii de evaluare, consultanţă, avocaţi etc;



-creşterea cheltuielilor juridice în cazul angajării instanţei de judecată; -deteriorarea imaginii băncii faţă de acţionari, autoritatea bancară şi clienţi, în această ordine şi în măsura în care ponderea creditelor neperformante este în creştere sau a atins deja cote ridicate faţă de situaţia înregistrată la celelalte bănci din sistem. Pentru minimizarea acestor cheltuieli calea cea mai economicoasă este creşterea calităţii creditelor din portofoliu. Aceasta nu depinde însă exclusiv de acţiunile băncii, căci în cele mai multe cazuri un ansamblu de factori (interni şi externi) concură la deteriorarea calităţii clientului şi la reducerea capacităţii sale de a rambursa creditul. În acest context banca trebuie să asigure optimizarea factorilor interni de care depinde calitatea potofoliului. Aceasta se poate realiza prin eliminarea erorilor comise de personalul băncii şi prin detecţia prematură a potenţialului de deteriorare a calităţii debitorilor. Principala cauză a apariţiei creditelor neperformante rămâne, oricând şi oriunde, incompetenţa sau neatenţia personalului băncii. Între cele mai frecvente greşeli comise în practică de inspectorii băncii (personalul operativ) se înscriu următoarele: -interviul inadecvat; intervievarea este o operaţie difi cilă; ea necesită experienţă, disponibilitate şi calităţi deosebite de ascultător din partea funcţionarului băncii. Interviul nu trebuie să se transforme într-o discuţie prietenească trebuie să se axeze pe întrebări la obiect şi este de preferat ca lista acestor întrebări să fi e pusă de şeful de compartiment la dispoziţia fi ecărui inspector, adaptată la specifi cul portofoliului de credite şi de clienţii pe care acesta îi girează. Inspectorul trebuie să urmărească obţinerea unor răspunsuri complete, indiferent de turnura pe care o poate lua discuţia la un moment dat şi fără a uita că el o conduce. În afară de urmărirea şi consemnarea răspunsurilor la întrebări, inspectorul trebuie să încerce să aprecieze şi calităţile celui intervievat; aceasta pentru a putea discerne eventuale tentative de disimulare a adevărului şi pentru a putea aprecia caracterul clientului,ştiut fi ind că acesta reprezintă unul dintre factorii esenţiali ai calităţii creditului .Dacă interviul este efectuat necorespunzător, atunci există mari (ne)şanse ca aprecierea iniţială a clientului să fi e necorespunzătoare şi atunci riscăm fi e să respingem de la creditare un client viabil, fi e să acceptăm un client neperformant sau neserios care va crea băncii probleme pe parcurs, fără o deteriorare a parametrilor săi operaţionali, deci fără posibilitatea unei avertizări prealabile (doar pentru că s-a pornit de la o premisă greşită în ceea ce-l priveşte). În acest context evaluarea pe bază de punctaj ajută mult la creşterea gradului de obiectivitate a interviului, permiţînd şi o oarecare comparabilitate a clienţilor de un anumit tip. -Analiza fi nanciară necorespunzătoare; calitatea ei şi, cu atât mai puţin, utilitatea ei nu trebuie puse la îndoială pentru nici una dintre categoriile de credite acordate de bancă. Este evident că ea are un rol preponderent în



luarea deciziei de creditare şi în reevaluarea pe parcurs a calităţii clientului în cazul creditelor instituţionale; nu trebuie neglijat nici în cazul clienţilor individuali, deşi realizarea ei revine relativ mai scumpă dat fi ind valoarea mai redusă a acestor credite. Evaluarea pe bază de punctaj reduce semnifi cativ aceste cheltuieli şi omogenizează atât baza de date, cât şi aprecierea băncii referitoare la calitatea diferiţilor clienţi. Inspectorul trebuie să se convingă de faptul că datele primite sunt cele reale şi actuale şi să urmărească procedura sau algoritmul prestabilit de normele interne de creditare. Dacă sistemul de indicatori este relevant şi dacă algoritmii sunt corect formulaţi şi aplicaţi, atunci şi rezultatele trebuie să fi e edifi catoare. Folosirea unui soft adecvat şi nu foarte scump permite practic eliminarea tuturor erorilor de calcul. Rămân de evitat doar cele referitoare la baza de date şi de interpretare (dacă nu avem punctaj sau dacă punctajul este chiar la limita baremului). -Necunoaşterea activităţii clientului;poate crea probleme extrem de serioase dată fi ind incapacitatea inspectorului de a interpreta corect informaţiile de care dispune şi de a aprecia riscul sectorial specifi c domeniului (pieţelor) de operare al clientului respectiv. În acest caz el poate aprecia corect doar în mod întâmplător evoluţia nevoilor de fi nanţare, eşalonarea ratelor de rambursare, garanţiile solicitate, valoarea şi preţul creditului. Principala difi cultate, la care normele de creditare nu pot suplini capacitatea şi experienţa indicatorului, este cea legată de lichiditatea clientului şi eşalonarea rambursării. La o eşalonare necorespunzătoare şi clientul va fi nemulţumit căci va trebui să depună un efort suplimentar pentru aş onora obligaţiile, şi banca ar putea avea de pierdut dacă acest client nu reuşeşte să facă faţă acestor difi cultăţi suplimentare, practic create de bancă. -Garantarea defectoasă a creditelor; garantarea poate crea probleme fi e băncii, fi e clientului în cazul în care ea nu se încadrează în normele stabilite de bancă. Pentru client problemele pot să apară la o garantare excesivă; el poate fi nemuţumit şi, dacă nu este client captiv sau foarte vechi şi, mai ales atunci când condiţiile de servire oferite de concurenţi sunt mai avantajoase, banca îl poate pierde. Pentru bancă riscul este mare dacă nu s-au solicitat garanţiile corespunzătoare din punct de vedere caliatativ şi cantitativ. Aceasta deoarece în caz de lichiditate a acestora banca nu poate acoperi angajamentele clientului respectiv şi, cu toată cheltuiala suplimentară legată de angajarea unor proceduri specifi ce, ea se afl ă de fapt în pierdere. Inspectorul sau personalul compartimentului de specialitate trebuie să verifi ce cu atenţie şi cu resposabilitate existenţa, concordanţa cu normele interne şi valoarea garanţiilor oferite. -Documentaţia incorectă; este o condiţie de calitate extrem de uşor de îndeplinit dacă nu există intenţia de fraudă, dacă nu se dă dovadă de subiectivism şi dacă se acordă sufi cientă atenţie angajării răspunderii băncii



prin semnături autorizate. -Controlul şi urmărirea calităţii clienţilor;sunt proceduri care se angajează atât iniţial, cât şi periodic, pe parcursul derulării ansamblului raporturilor dintre bancă şi client şi nu exclusiv pe parcursul procesului de creditare. Permit inspectorului formarea unei imagini corecte şi actuale referitoare la capacitatea de plată a clientului şi evoluţia acestuia, esenţială pentru luarea unor măsuri corective, atât în benefi ciul băncii, cât şi în benefi ciul clientului.

Concluzii

În activitatea desfaşurată de o bancă, oricare ar fi nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimalizate dacă operaţiile de creditare sunt organizate şi gestionate cu profesionalism. In procesul de creditare, creditele neperformante genereaza pentru o bancă cele mai mari cheltuieli de gestiune a riscului. Nivelul maxim al costurilor este atins în cazul creditelor trecute la pierdere, la care nu se mai poate recupera nimic şi care sunt acoperite din fondul de rezervă sau fondul de risc. Acoperirea creditelor respective duce la o diminuare corespunzătoare a activului şi pasivului băncii, la restrângerea activităţii. Creditele neperformante sunt păstrate în portofoliu intrucât nu sunt încă pierderi şi au şanse reale de a nu deveni pierderi în cazul în care sunt gestionate corespunzator.

Bibliografi e selectivă

- Anghelache Constantin - Statistica teoretică şi economică (teorie si aplicaţii), Editura Economică 2004. - Anghelache Constantin - Statistica macroeconomică, Editura Economică 2004. - Berea Aurel O. - Strategia bancară, Editura Expert, Bucureşti, 2001. - Basno C., Dardac N. - Riscurile bancare. Cerinţe prudenţiale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. - Basno C., Dardac N. - Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. - Barry Hoye - Managemnetul riscului, capitol din lucrarea Management bancar, coordonator Barry Hoye, R.Răduţ, IBR, 1998.



CREDIT RISK ESTIMATION AND ADMINISTRATION

- Role of bank credit portfolio -

PhD Candidate, Economist Marian SFETCU Romexterra Bank

Abstract

Control of credit portfolio quality represents the most important function of running a bank, knowing that the low quality of credits causes bankrupcy. Credits hold in fact the fi rst place among bank placements. How a bank allocates the administered funds decisively infl uences the economic development at local and national level. Certainly each bank runs the risk at a certain extent, when it gives credits. Surely, banks currently register losses at credit portofolio if some borrowers do not meet their obligations.Key words: interest, commercial bank, liquidity, credit risk, performance indicators, pay capacity, country risk.

***

Main causes of bankrupcy: -non-attention in formulating the credit norms; -presence of too generous credit conditions, as well as lack of clear normatives; -disrespect of credit domestic norms by the bank staff; -risky focus of credits on certain parts; -low control over the staff (inspectors); -excessive increase in the credit portfolio value over the bank reasonable possibilities to cover the risks; -imperfect or inexistent systems detecting problematic credits; -non-recognition of the clients treasury fl ows; -preferential credit (under the market conditions). In order to exceed the system and procedure defi ciencies of this type, leading to higher losses for credit portofolio, the banks are to conceive and implement performing credit policies and hire/train high level professionalism staff, to understand and observe these norms discipline. We appreciate, it is necessary to exist a permanent feed-back which informs the bank leaders about the effi ciency of credit quality control process, so that problems should be detected and corrected in time (in the limit of possibilities).

Formulating the credit policy

A credit policy could be appreciated to be correct if when it was carried out, the following objectives have priority: -selection of certain credits and with maximum reimbursement probability;

Finances and Statistics


-selection of fruitful placements for the funds at the bank disposal; -encouraging the credit extension corresponding to the market needs and to the bank. Credit policies are also different in time by economic cycle, being updated and adapted to economic and competition environment changes.

Credit individual risk

Any credit represents an anticipation of future cashing. From this perspective (of cashing fl ow), any credit takes risk that this cashing should not be done at all or partly. Also called insolvency risk of borrower, it is essential in the bank activity because main function of a bank is to grand credits. Just appreciation of credit risk is very important for the bank. The most signifi cant stage of credit process is to select the credit demands contributing to minimize the risck exposure. In this stage, a bank behavior can be presented in the next way a credit is not granted only if it can be estimated, if reimbursement probability exceeds that of non-reimbursement. Appreciating this capacity of reimbursement can be done but it relies on different procedures, according to the borrower: economic unit, private person, state. Determinant elements of credit individual risk administration:: pay capacity, borrower character – wish to pay, capital- borrower fortune, guarantee (real or personal), environment conditions. Among the above mentioned factors, the fi rst one is the most important. It is estimated that the main weaknesses of credit risk administration are internal ones: wrong selection of fi les and inadequate internal supervision of evolution (practical of involution) of borrower quality. Inadequate selection risk of fi les can be minimized by rigor in the fi le content, internal appreciation of client quality on unitary bases, by brief, double visa of credit decision and setting up an adequate margin of interest. According to their destination, short term particular credits are consumer credits and personal credits. Consumer credits are granted for purchasing goods with instalment pay, goods usually being the credit guarantee. On these credits market, banks are strongly competed by consumer credit companies and credit cooperatives. Personal credits are usually limited – regardless of borrower income and credit destination, because these information are not required by the bank. It lends a cetain amount of money (limited offer usually twice or three times the value of monthly average income) with precise deadline and relatively high interest rate, the client can use money how he wishes, if he pays at deadline; it is a developing market on which the banks compete aggressively. Appreciating the borrower quality is done according to the income: the rule is that credit value should not exceed cashed income during two months. Identifi cation and evaluation of insolvability causes is done by two distinct groups :objective causes, related to activity environment and subjective ones, which rely especially on the client character. According to the income (salary or not), size and periodicity, existence of other agreements and client character, bank can set up if reimbursement probability is high enough to grant the credit.



For middle and long term credits, the credit object is purchasing or carrying out works for real estate. Value of credit is sensibly higher than in case of short term credits. Causes of insolvability are the same with higher apparition probability because credit is also longer. Protection is more diffi cult to carry out because long term increases uncertainty, both regarding income, and borrower behavior. It is necessary to ask for guarantees as life insurance for borrowers with bank insurance benefi ciary and as mortages and other real guarantees. In practice, the rule applied (formalised or not in credit policy) is that monthly rates should not exceed 25% of monthly income of petitioner. Not even that protects them perfectly because they could not represent the net income and after the credit contracting, it is possible (and it is even very probable) that until the deadline, the client should contract other debts which determine higher reimbursement rate weight as against the net income. It is usually set up only 25% although relatively higher reimbursement rates could be also paid without problems. Setting up this percentage, it is important the structure of family budget, seriously disturbed during periods of high infl ation, especially for low budget families.

Selecting the credits for the borrowers from other countries. Country risk

Country risk is defi ned as non-reimbursement risk generated by an insolvability determined by geographic location of borrower and not by his fi nancial situation deterioration. It is not a credit risk because borrower insolvability is not own. It occurs as risk: -specifi cal to governmental bodies, public institutions/enterprises, debt states or -supplimentary for persons or units whose insolvability is determined by geographic location without a deterioration of fi nancial situation. Country risk has two dimensions: political and economic one. Political risk or sovereign risk is the fi rst element of country risk and expresses political unstability. It can cause serious situations for the borrower, namely: -rediscussing or renegociation of contracts; -limiting or forbidding foreign investment; -limiting or forbidding capital outputs; -neasonability with or without compensation; -refusal to recognize agreements of previous governments; -invalidation of external debt or payment suspension. Mentioned factors can affect negatively the reimbursement of contracted credits and relared interests. Economic risk, the second dimension of country risk, is generated by the incapacity of monetary authorities in that country to assure the transfer of debtees rights. Borrower can be solvable and able to have a capacity of suffi cient reimbursement but lack of reserves in estimates does not allow to carry out the transfer to exterior. Most often political risk, economic and credit risk are twistedi, economic, political and fi nancial situation of the country being deteriorated. In this context, a global approach of country risk is necessary.



Analysis methods of country risk are numerous, as well as studies dedicated to this topic. Two study directions are more developed: Risk indicators methods and Firm value theory. Risck indicators method is mostly used and relies on Delphi method. Country risk is determined passing through the following stages: -setting up a list of criteria reprezentative to characterize political, economic and fi nancial situation of the country. Political criteria are used as follows: regime stability, belonging to a confl ict zone, part played by military, military power. Economic criteria are imports and exports structure, saving rate, bank sector situation. Financial criteria can be used currency regime, external debt service, ratio between monetary reserves and external debt, ratio between debt service and exports; -interrogation of experts over these criteria pertinence, asking for their hierarcy and note at the same time; -criteria weighting by their importance and calculation of a note to rise total risk. Essentially, the method is very similar to the credit scoring, only that instead of discriminatory analysis, it is used the experts interrogation. Firm value theory relies on the evaluation of respective country economy by capitalization of income fl ow represented by surplus of trade balance. Economy value is compared to internal debt. An example of risk indicator based on the Risk indicators method is Business Environment Risk Index-BERI. Indicator was achieved in USA where it is periodically issued. Points are set up based on 15 criteria, differently weighted, each of them being noted from 0 to 4 points, by risk (0 for maximum risk).

Example of country risk indicator BERI

Criterium Weighting coeffi cient

Points (0 - 4) Total

0 1 2 31.Political stability of borrower country (evaluation of change probability and impact of this change over business)

3.0

2.Attitude of authorities against foreing investment and benefi ts breakdown 1.5

3.Trends to nationalization 1.54.Bureaucratic restrictions (administration effi ciency) 1.05.Observing the contract agreements 1.56.Quality of suprastructure services 0.57.Quality of infrastructure (communications and transport) 1.08.Quality of borrower enterprise responsibles or entities 1.09.Economic growth in the country 2.510.Infl ation 1.511.Balance of payments 1.512.Facilities of conversion for local currency into foreign currency 2.5

13.Labour cost / productivity 2.014.Availability on local market or long term credits 2.015.Possibility of long term fi nancing in local currency, especially as capital growth 2.0



The countries are classifi ed, by points obtained as follows: <= 40 => unacceptable; 41-55 => high risk; 56-69 => moderate risk; >= 70 => low risk. According to this evaluation, debtees set up if they grant the credit or not as well as credit conditions (guarantees, reimbursement deadline, interest rate).

Administration of global credit risk. Principles of global credit risk administration.

Administration of global credit risk relies on two principles: Risk division and limitation. Division of credit risk pursues to avoid the risk focus diversifying the placements and credits especially. Clients focus in a single fi eld of activity is relatively dangerous for an universal bank: during recession period, exploitation problems can occur. In the fi eld of private credits, portfolio diversifying is fi rst a territorial diversifi cation. At economic units credit, it is important sectorial and economic diversifi cation and regarding sovereign clients – geographic diversifi cation. In case of Romania, banks propose a diversifi cation of institutional portfolios developing credit activities in private sector. On the other hand, it can occur that big enteprises should need credit to exceed the reasonable limit of one bank agreement. Usually, where market development allows, such fi rms directly apply to markets to assure fi nancing without go between. Another solution is the bank pool. A bank pool comprises all the banks of one big enterprise, whole structured and organized and very precise. This solution has disadvantage to dissolve participant banks responsibility, as well as advantage to divide the risks. Pool allows the participation of small banks to big enterprises fi nancing (less risky and less expensive operation) and has higher authority imposing a redressing plan of borrower in case of diffi culty. Risk limitation has normative and self normative character. Each bank, according to the quality of economic environment and evolution of own parameters assures the risks limitation in two ways, global and analytical: -fi xing an own internal limit of global agreement in risky operations (but profi table). It is set up a maximum limit (for instance, 75%) for risky activity weighting (placements) in total assets or relatively to bank capital; -fi xing credit thresholds per borrower, group of debtees, activity sectors or geographical zones to prevent that signifi cant changes of economic situation of those groups should negatively affect their exposure. There can be set up threshols of “stop-loss” type which defi ne maximum risks regarding noticed losses or planned reserves. Very useful can be also internal limits set up based on crisis scripts, limits hard to be defi ned when the crisis takes place; the bank is preferable to be prepared for an eventual crisis, no matter of how improbable it seems under the given context. On the other hand, central bank, as bank authority, assumes the responsibility



to limit the risk consolidated exposure within the bank system, setting up compulsory norms. Role of bank authority is to give impulse control and sanction. Norms refer to risk limitation and aim at big loans for the clients from bank companies. According to these norms a loan is big when the amout of all the loans for only one debtee, including guarantees and other agreements assumed in the name of that client, exceed 10% of own capital of bank company. It is considered only one debtee any person or group of natural or legal persons who benefi t together or with individual tile of loans granted by the same bank and which are economically related among them. Total amount of these big loans granted to the debtees could not exceed eight times the level of own capital of bank company. Big loans granted to a single debtee cannot exceed 20% of own capital of bank company . Norms are aligned to European standards, stipulated in directions regarding big risks. Big debtee is defi ned relatively to the capital -10% of own capital and additional captital; none of these debtees can have agreements higher than 25% of capital to the bank, if debtee is mother company, a subsidiary or another company related to the same holding, limit is 20%. Amount of these risks cannot exceed eight times the nak capital. Rule was implemented by all member states at national level until Janaury 1994. In Romania, client classifi cation is done taking into account the evaluation of clients fi nancial performances and their capacity to honor their debt at deadlines. According to these, the evaluation of fi nancial performances is done by each bank company and credits will be included in one of the following categories: -category A: very goods perfomances, which allow to pay at deadline the debt, keeping these performances; -category B: good perfomances, but uncertain for an average perspective; -category C: satisfactory fi nancial performances, getting worse trends; -category D: low and cyclic fi nancial perfomances; -category E: losses and incapacity of reimbursement. Service of debt can be appreciated as: -good: reimbursements by deadline, maximum delay of 7 days; -low: delays at deadline until 30 days; -uncorrespondingr: delays at deadline over 30 days; According to these two criteria, credits classify into fi ve categories:

Good Low UncorrespondingA Standard Under observation Under standardB Under observation Understandard Doubtful

C Under standard Doubtful Loss

D Doubtful Loss LossE Loss Loss Loss

Non-performing credits

Are those credits where occur events at deadline, always credits from doubtful and under standard categories. Losses began to be non-performing credits. The issue is that all the expenditure related to their administration are very high. For the bank, these expenditure include:



-higher compulsory assays for reserve fund 50% of credit value (advansed funds plus interest minus guarantees) in case of doubtful credits and 20% in case of credits under standard; -higher administrative expenditure imposed by separate and preferential administration of these credits which already create problems, they can occur as an opportunity cost or as additional expenditure. Opportunity cost occurs because bank staff gives high attention to these credits, without assuring a high profi t to the bankt, but to protect previous placements; more time is consumed (more conventional staff) in direct contacts with the client, additional analyses and checking. Additional expenditure occur if the bank appeals to third parties to solve some specialized problems: evaluation services, consultancy, lawyers etc; -higher legal expenditure in case of hiring court of justice; -deterioration of bank image against share holders, bank authority and clients, in this order and as non-performing credits weighting is increasing or already reached high rates against the situation registered for other banks in the system. To minimize these expenditure the most economical way is quality growth of portfolio credits. It does not depend exclusively on the bank shares, because in most of cases some factors (internal and external) compete to the deterioration of client quality and its capacity diminish to reimburse the credit. In this context the bank should assure optimal internal factors on which depends the portofolio quality. It can be done eliminating errors of bank staff and premature detection of deterioration potential of debtees quality. The main cause of non-performing credits remains, anytime and anywhere, bank staff incompetence or careless. Among the most frequent mistakes in practice of bank inspectors (operative staff), here are the following: -inadequate interview; interviev is a diffi cult operation; needing experience, availability and special qualities of listener from the bank clerk. Interview should not change into a friendly discussion, it should aim at questions to object and it is preferable that the list of these questions should be put by hhe department chief at disposal of each insperctor, adapted to the specifi c of credit portfolio and the clients. Inspector should have in mind to get some complete responses, no matter of discussion turning at a given moment and without forgetting he runs the interview. Besides pursuing and noticing the responses, inspector should try to evaluate the qualities of surveyed person; this is because he could view eventual attempts of truth dissimulation and to estimate the client character, known that he represents one of essential factors of credit quality. If the interview is done uncorrespondingly, there are big chances or not that initial appreciation of client should be uncorrespondingly and so we risk either to reject a client from credit, or to accept a non-performing or unserious client who creates problems to the bank further on, without a deterioration of its operational parameters, thus without the possibility of a preliminary warning (only if it is started from a wrong premise regarding him). In this context, evaluation by points helps a lot the increase in the interview objectivity, allowing also a certain comparability of clients of a certain type. -Uncorresponding fi nancial analysis; its quality and less its utility should not be doubtful for none of credit category granted by the bank. It is obvious that it plays



a main role in taking credit decisions and in reevaluation further one the client quality in case of institutional credits; it should not be neglected the case of individual clients, although these credits become relatively expensive because of lower value of these credits. Evaluation by points signifi cantly reduces these expenditure and homogenizes both the database and bank appreciation regarding quality of various clients. Inspector should be aware that received data are real and actual and should pursue the weight or algorithm preset by internal credit norms. If the system of indicators is relevant and if algorithms are correctly formulated and applied, the results should be probative. Using an adequate and not very expensive software practically allows to eliminate all the calculation errors. There should be avoided only those regarding the database and interpretation (if there is not point or points are even at least limit). -Non-recognition of client activity can create extremely serious problems due to the inspector incapacity to interpret correctly the information at his disposal and to appreciate the sectorial risk specifi c to the fi eld (markets) of operation for that client. In this case, he can evaluate correctly only by chance the evolution of fi nancing needs, reimbursement rates, required gurantees, credit value and price. Main diffi culty, when credit norms cannot supply the indicator capacity and experience, is related to the client liquidity and reimbursement instalment. For an inadequate instalment the client will be also unsatisfi ed because he should make an additional effort to honor his obligations, and the bank could lose if this client does not succeed to face these additional diffi culties, practically created by the bank. -Credit wrong guarantee; guarantee can create issues either to the bank, or to the client if it does not belong to the norms set up by the bank. For the client, the issues could occur to an excessive guarantee; he can be unsatisfi ed and it he is not a captive client or a very old one and especially when service conditions provided to the competition are more advantageous, the bank can lose him. For the bank, the risk is big if corresponding guarantees were not required regarding quality and quantity. Because in case of their liquidity, the bank cannot cover that client agreements and with all additional expenditure related to agreement on specifi f procedures, it is in fact losing. Inspector or specialized department staff should check carefully and with responsibility the existence, compliance with internal norms and value of provided gurantees. -Wrong documentation; it is a quality condition very easily to be achieve if there is not intension of fraud, if it is not about subjectivism and if enough attention is paid to agree on the bank responsibility through authorized signatures . -Control and pursuing the client quality; there are procedures agreed initially and periodically, during all the relations between the bank and the client and not exclusively during the credit process. They allow the inspector to create an accurate and actul image over the client market capacity and its evolution, essential for corrective measures, both on the bank benefi t and on the client benefi t.

Conclusions

In the bank activity, anyone would be the level of assumed risks, losses of credit portfolio could be minimized if credit operations are organized and administered with professionalism.



In the credit process, non-performing credits generate for a bank the highest expenses of rick administration. Cost maximum level is reached in case of credits registered to loss, to which nothing can be recovered anymore and which are covered from the reserve fund or risk fund. Covering those credits leads to a diminish of bank assets and liabilities, lower activity. Non-performining credits are kept in the portfolio because there not yet losses and have real chances not to become losses if they are accordingly administered.

Selective bibliography

- Anghelache Constantin - Statistica teoretică si economică (teorie si aplicaţii), Editura Economică 2004. - Anghelache Constantin - Statistica macroeconomică, Editura Economică 2004. - Berea Aurel O. - Strategia bancară, Editura Expert, Bucureşti, 2001. - Basno C., Dardac N. - Riscurile bancare. Cerinţe prudenţiale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. - Basno C., Dardac N. - Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. - Barry Hoye - Managemnetul riscului, capitol din lucrarea Management bancar, coordonator Barry Hoye, R.Răduţ, IBR, 1998.



Procedee de impozitare. Analiza econometrică Prof. univ. dr. Ovidiu Emil TĂNĂSOIU Prep.univ. drd. Bogdan-Vasile ILEANU Academia de Studii Economice Bucureşti

Abstract

Legea impozitului pe venit poate fi încadrată în rândul actelor normative privind relaţiile instituţionale care alături de relaţiile de comportament social-economic, relaţiile de producţie şi relaţiile de identitate, reprezintă ansamblul relaţiilor din economie ce pot fi descrise cu ajutorul Modelelor econometrice. Fundamentarea, ori critica unei legi a impozitului pe venit, cu ajutorul unei funcţii de regresie permite măsurarea riguroasă şi imparţială a unor categorii şi noţiuni economice, care confi rmă sau infi rmă respectarea unor principii nominale formulate de teoria economică. Articolul prezintă, prin intermediul analizei econometrice, avantajele şi dezavantajele utilizării unui anumit procedeu de impozitare. Cuvinte cheie: funcţie de regresie, model econometric, coefi cient marginal, coefi cient de elasticitate, impozit pe venit

***

Pornind de la fundamentarea economică a rolului şi scopului impozitului pe venit, această realţie instituţională este descrisă cu ajutorul unui Model econometric determinist şi nu unul aleator sau stochastic1, respectiv impozitul Iy = , depinde numai de mărimea venitului Vx = :

)1()(

)(

VFI

xfy

=

=;

unde )(Vf =funcţie de regresie cu ajutorul cărei se determină impozitul, în funcţie de o anumită valoare a venitului. Fiecare funcţie de regresie se caracterizează prin grafi cul ei dar şi prin mărirea şi sensul variaţiei indicatorilor acesteia (proprietăţi ale funcţiei): • Coefi cientul marginal - c.m =

Statistică teoretică


• Viteza medie de variaţie a funcţiei x

xfv y

)(= ;

• Coefi cientul de elasticitate –c.e=

În economie, indicatorii respectivi au semnifi caţii precise; un Coefi cient marginal constant presupune dependenţa proporţională între rezultate y şi factorul x sau dependenţe neproportionale, cunoscute sub denumirea de ,,randamente crescătoare/descrescătoare”, aspecte refl ectate şi de Coefi cientul de elasticitate pozitiv sau negativ, (elasticitate slabă [ ]1,0. ∈ec , elasticitate rigidă 1. →ec , elasticitate puternică 1. >ec ). În raport de structura procesului analizat şi de probabilităţile de control, reglare şi dirijare ale acestuia, din mulţimea funcţiilor (matematice) se alege una (sau câteva dintre acestea) –ale cărei proprietăţi analitice se pliază pe structura procesului şi pe scopul urmărit –cu ajutorul cărora se defi neşte relaţia de dependenţă dintre care două vriabile economice, în cazul de faţă, impozitul (y) şi venitul (x). Un astfel de raţionament, fără prea multe explicaţii ne conduce la afi rmaţia că Legea impozitului pe venit poate fi descrisă (fundamentată) cu o Funcţie de regresie unifactorială, strict crescătoare, cum ar fi :

Funcţia liniară -

Cazuri ale funcţiei liniare utilizate în modelarea impozitului pe venit

caracterizate prin:



Funcţia putere: y =axb; a >0, b >1

a) cm = abxb-1 crescător, creşteri foarte mici pentru valori mici ale lui x şi creşteri foarte mari pentru valori foarte mari ale lui x.

Funcţia putere utilizată pentru Coefi cientul marginal modelarea impozitului pe venit corespunzător funcţiei putere

Funcţia exponenţială y = abx; a>0; b>1 sau întâlnită şi sub forma )1( −= xbay



Funcţia lui Konius ( ) 0,0,log >>+= baxbaxy

Analizând proprietăţile acestor funcţii de regresie în contextul cerinţelor teoriei economice, privind raportul impozit-venit, ne rezumăm la afi rmaţia că nu numai impozitul (ca valoare) rebuie să crească pe măsura creşterii venitului ci şi proprietăţile acestora urmând să prezinte aceeaşi tendinţă sau cel puţin să fi e constante. În practica fi scală, cel puţin până în prezent se aplică două procedee de impozitare: -cotă (rată) unică de impozitare; -cote progresive pe tranşe de venit. Procedeul cotei unice de impozitare, practicat în România de la 1.01.2005 nu reprezintă altceva decât o funcţie de regresie liniară, ce trece prin origine I = bV, unde b = 0,16. Procedeul (punctele a,b,c de la funcţia liniară) prezintă câteva proprietăţi semnifi cative uşor de aplicat, coefi cient marginal şi



viteza de variaţie a funcţiei sunt constante, elasticitate rigidă. Aceste proprietăţi devin benefi ce pentru managementul fi scal doar dacă distribuţia salariaţilor (contribuabililor) după venit este omogenă respectiv o distribuţie leptocurtică, sau o distribuţie normală. În aceste cazuri distribuţia (curba) salariaţilor după impozit va fi asemenea cu distribuţia acestora după venit dar deplasată spre stânga cu mărimea lui “b”:

Reprezentarea numărului de salariaţi după mărimea venitului şi mărimea impozitului plătit

În caz contrar, distribuţii asimetrice -de regulă, în domeniul veniturilor, distribuţii care prezintă asimetrii de stânga sau negative-cota unică de impozitare (funcţia liniară) anulează pârghia de control şi dirijare a distribuirii veniturilor în direcţia realizării unui echilibru social -economic Spre deosebire de procedeul cotei unice, procedeul cotelor progresive pe tranşe de venit elimină defi cienţele funcţiei liniare-coefi cient marginal constant‚ dependenţă proporţională, elasticitate rigidă, ipoteze difi cil de acceptat din punct de vedere economic, în cazul raportului venit-impozit perminţând în plus, managementului de stat să corecteze şi să dirijeze distribuţia veniturilor pe direcţii benefi ce societăţii, în ansamblul său. După cum s-a practicat până acum2, cotele progresive nu sunt altceva decât tot funcţii liniare cărora li se modifi că termenul liber „a” şi coefi cientul marginal „b” de la o tranşă de venit la alta iiii xbaI += unde ki ,1= , k reprezentând numărul tranşelor de venit, 1−= ii Ia . De exemplu Legea de impozitare, din perioada iulie 1995- iulie 1996, econometric se poate prezenta astfel:



La procedeul ratelor progresive de impozitare se pot face mai multe observaţii: -procedeul utilizează numai aparent funcţii de regresie liniară, acestea reprezentând de fapt, pe anumite intervale de grupare a venitului, funcţii neliniare. Identifi carea acestor funcţii de regresie se poate face cu ajutorul celor trei indicatori: -coefi cient marginal, rata de impozitare, coefi cientul de elasticitate- care, în cazul Legii impozitului pe venit, iulie 1995-iulie 1996 sunt prezentaţi în continuare:

Grupe de venit(lei) Grupe de impozitCoefi cient marginal

(c.m.)

Valoarea medie a funcţiei

yv

Coefi cientul de elasticitate

(c.e)

1 2 3 4 50-8.600 0-430 0,05 0,05 -

8.601-9.400 431-494 0,08 0,0513 1,69.401-12.700 495-956 0,14 0,0656 2,664

12.701-21.600 957-2.469 0,17 0,0999 2,258421.601-35.200 2470-4.915 0,18 0,13 1,574735.201-52.700 4916-8.242 0,19 0,1497 1,360752.701-89.000 8243-15.502 0,20 0,1676 1,2788

89.001-124.100 15.503-22.873 0,21 0,1801 1,2056124.101-176.400 22.874-34.379 0,22 0,1905 1,1936176.401-264.500 34.380-56.404 0,25 0,2059 1,2827264.501-353.500 56.405-81.324 0,28 0,2227 1,313353.501-441.300 81.325-109.420 0,32 0,24 1,391441.301-505.300 109.421-132.460 0,36 0,2555 1,4519505.301-569.300 132.461-158.060 0,4 0,2703 1,5259

Notă: Valoarea medie (rata) şi coefi cientul de elasticitate s-au calculat

pe baza centrelor de interval ale celor două grupări



Comparând tendinţele de variaţie ale proprietăţilor funcţiilor de regresie: funcţia putere, funcţia exponenţială şi funcţia lui Konius- cu tendinţele de variaţie ale indicatorilor economici-coefi cientul marginal, rata de impozitare, coefi cientul de elasticitate -se constată: -Coefi cientul marginal şi rata de impozitare fi ind crescătoare, tendinţele acestora sunt compatibile cu proprietăţile celor trei funcţii privind variaţia absolută şi variaţia medie a acestora, discriminarea putându-se face numai pe seama coefi cientului de elasticitate. -Coefi cientul de elasticitate are o variaţie oscilantă -creşte pe primele tranşe, începe să scadă de la tranşa 5 până la tranşa 9 după care creşte în permanenţă -elimină din start funcţia putere a cărei variaţie relativă este constantă. -Urmare a evoluţiei coefi cientului de elasticitate, “creşte scade creşte” –Legea impozitului pe venit, din iulie 1995-iulie 1996, fundamentată pe 14 tranşe- poate fi descrisă riguros numai pe 3 tranşe: -Tranşa 1; coefi cientul de elasticitate crescător pe intervalul,

12700≤V lei, → se recomandă utilizarea funcţiei exponenţiale I = abv = 95,7853 . 1,00018v; 997,0/ =VIR -Tranşa 2; coefi cientul de elasticitate descrescător, dar supraunitar, pe intervalul 12 17640012 ≤<V lei → se recomandă utilizarea funcţiei lui Konius

9998,0);log0792,02199,0()log( / =+−=+= VIRVVVbaVI -Tranşa 3; coefi cientul de elasticitate crescător pe intervalul

176400>V lei, unde se recomandă utilizarea funcţiei exponenţiale

I = abv = 200023,25 . 1,000004V; 99705,0/ =VIR Cotele progresive de impozitare pe tranşe (grupe de venit) utilizează, de fapt o grupare bidimensională a salariaţilor după variabilele: venit ca variabilă factorială şi impozit ca variabilă rezultativă. O astfel de grupare modifi că structura legăturii dintre venit şi impozit, transformându-se dintr-o dependenţă deterministă în dependenţă stohastică, uVfI += )( , unde u= variabilă aleatoare generată de intervenţia factorului subiectiv, din mai multe cauze: -erori de prelucrare –mărimea intervalelor de grupare → apariţia fenomenului heteroscedasticitate ( 2

iσ dispersiile parţiale ale impozitului pe grupe de venit nu sunt asemenea, 2

1423

22

21 ... σσσσ ≠≠≠≠ 2

14 ceea ce presupune o corelare a venitului cu variabila eroare “u”. -scopuri bugetare, administrativ fi scale, politice etc. O grupare bidimensională este investigată statistic cu regula de adunare a dispersiilor, sau Metoda ANOVA. După calcule multiple –vezi Metoda CLUSTER –se alege acea grupare la care variaţia totală a impozitului este explicată în cea mai mare proporţie de variaţia venitului şi în mică măsură de variabila eroare “u”. S-a optat numai pentru cele trei funcţii de regresie neliniare, atât pentru avantajele prezentate, dar şi pentru uşurinţa estimării parametrilor acestora:



alegerea, stabilirea a numai două puncte empirice ale celor două variabile. De exemplu, dacă astăzi se doreşte ca impozitul să reprezinte 5% pentru un venit de 500 lei şi de 40% pentru un venit de 10.000 lei, funcţia liniară şi cele trei funcţii neliniare vor avea următoarele valori şi următoarele forme:

1) Funcţia liniară: y = 0,42V - 185

2) Funcţia exponenţială

+=

⋅=

Vy

y V

00053,1log4969,2loglog

00053,14969,2

3)Funcţia putere

+=

=

Vy

Vy

6941,10006692,0loglog

0006692,0 6941,1

4) Funcţia Konius )676,0log269,0( −= VVy

Concluzii Prezentând avantajele şi neajunsurile celor două procedee de impozitare, cota unică de impozitare şi cotele progresive de impozitare s-a argumentat utilitatea descrierii Legii impozitului pe venit cu o singură funcţie de regresie dar neliniară, de tipul celor trei funcţii curbilinii. Funcţia exponenţială, funcţia putere şi funcţia lui Konius, care posedă calităţile celor două procedee de impozitare utilizate: sunt uşor de aplicat→ cota unică; proprietăţile lor sunt în concordaţă cu indicatorii economici ai raportului venit- impozit→ cote progresive. In acelaş timp elimină şi principalele defi cienţe ale acestora: -corectează asimetriile distribuţiilor contribuabililor după venit( cota unică nu); -păstrează caracterul determinist al dependenţei venit-impozit (nu pe cel stohastic), cum este cazul cotelor progresive.

Note 1. Stocastic=Stohastic-care se produce întâmplător, care este legat de hazard; -aplicaţie a calcului probabilităţilor la rezultatele obţinute. 2. Analiza econometrică se desfăşoară plecând de la Legea din 1995 pentru a elimina orice speculaţie de natură politică.

Bibliografi e selectivă - Bourbonnais, R- Econommetrie, 2eme edition, Paris, Dunod,1998 - Gujararati, D. N. Basic Econometrics, 3rd edition, New York Mc Graw-Hill, 1995 - Greene, W, Econometric Analysis, Prentice Hall International, Inc., 2000 - Iacob, A, Tănasoiu, O –Modele econometrice, vol I, Editura A.S.E. Bucureşti 2005 - Iacob, A, Tănasoiu, O –Econometrie Aplicată, Editura Arteticart, Bucureşti 1999 - HG nr 487, din 24 05 1996 (Tranşele de venit, impozitul şi noile cote de impozitare din 1 iulie 1996) - HG nr 327, din 25 03 1997 (Tranşele de venit, impozitul şi noile cote de impozitare din 1 aprilie 1997)



INCOME TAX PROCEEDINGS. AN ECONOMETRIC APPROACH

Phd. Univ. Professor Ovidiu Emil TĂNĂSOIU Phd. Candidate Univ. Asistant Bogdan-Vasile ILEANU Academy of Economics Studies Bucharest

Abstract

The income tax Law could be assigned to the normative acts regarding institutional relations which, also like social-economic behaviour relations, production relations and identity relations represent the ensemble of the economic relations which can be described using econometric models. The foundation or the criticism of an Income tax Law using a regression function allows the rigorous and impartial measure of some economic categories which infi rm or confi rm the observance of the nominal principles formulated by the economic theory. This article presents using the Econometric analysis, the advantages and the disadvantages of the income tax proceedings. Key words: Regression function, econometric model, marginal coeffi cient, elasticity coeffi cient, income tax

*** Starting from the economic theory and taking into account the role of the income tax, this institutional relation is described with a two econometric models : the fi rst one is a deterministic model and the second one is a stochastic1 model. As a result

Iy = is dependent only by the size of income Vx = :

)1()(

)(

VFI

xfy

=

=;

where )(Vf = regression function used to determine the value of the income tax for a given value of income. Each regression function is characterized by her graphic and also by their variation indicators (function properties) • The marginal coeffi cient • The average function velocity

x

xfv y

)(= ;

• The elasticity coeffi cient c.e.=

In economy, these indicators, have precise signifi cations; a constant marginal coeffi cient implies a proportional dependency between the results y and the

Statistical Theory


factor x or not proportional dependencies, known as “decreasing effi ciencies”, aspects refl ected also by the elasticity coeffi cient which has negative or positive values (weak elasticity [ ]1,0. ∈ec , rigid elasticity 1. →ec , or strong elasticity 1. >ec ). Depending by the structure of analyzed process and also by their control, adjustment and managing probabilities from the multitude of functions is choose one function (or several in some cases) –which has analytical properties which complies with the structure of process and with the purpose of analysis. With this function is defi ned the dependent relation between economical variables , in this case the income tax (y) and the income (x). This way of thinking, without other supplementary information, guide us to the conclusion that the relation between income tax law could be described using a simple regression model, which has an increasing function such as:

Linear function -

Linear function cases used to modelling the income tax

characterized by

a) constant for any income value;

b)

c)

for lower values becoming rigid.

Statistical Theory


The power function: y =axb; a >0, b >1

a) cm = abxb-1 ascendant, with small growths for lower values of x and big growths for higher values of x.

Power function used to modelling Marginal coeffi cient Income tax correspondent to power function

b) ascendant, having the same tendency with

marginal coeffi cient but with lower values;

c)

constant; but b>1 =>strong elasticity.

Exponential function y = abx; a>0; b>1 or known also as )1( −= xbay

a) ascendant, with small growths for lower values

of x and big growths for higher values of x.

b) ascendant;

Statistical Theory


c)

ascendant and greater than 1 => strong elsticity.

Konius function ( ) 0,0,log >>+= baxbaxy

a) ascendant;

b) →+== xbax

xfv y log

)( ascendant;

c) ascendant;

Analysing the properties of these regression function, in conditions of economic theory regarding the relation between income tax and income, we can say that not only the value of income tax should raise according to the income, also the properties (marginal coeffi cient, elasticity coeffi cient) should follow the same tendency or at least to remain constant. A practical example which sustain the ideas mentioned before is given by fi scal practice which use (at least until now) two proceedings of income taxes: -unique income tax quota ; -progressive quotas by income groups The unique income tax quota proceeding, used in Romania after January fi rst 2005 represent a linear function described by I = bV where b = 0,16. The proceeding (a, b, c points from linear function) has few signifi cant properties, easily to be applied, marginal coeffi cient and the function velocity are constant, rigid elasticity. These properties becomes usable for the fi scal management only if the distribution of employees by income is homogonous or normal. In this case the distribution of the employees by the income tax keeps the form of the distribution by income but it is moved to the left by ‘”b” units.

Statistical Theory


Graphic representation of the number of employees by the income and tax

In the case of asymmetrical distributions – frequently meet in the income domain-the distributions are negative distributed and the unique quota applied on the income (the case of linear function) drops the control of allocation of the income in the direction of the social-economic equilibrium. The progressive quotas proceeding excludes the linear function inconvenience-marginal coeffi cient constant, proportional dependency, rigid elasticity, hypotheses which are diffi cult to accept from economic point of view regarding the case of income. Another advantage is that the progressive proceeding allows to the government the possibility of income reallocation on those direction which have more benefi ts for the entire society. The way of practice until now of progressive quotas2 represent multiple linear functions in which for the same linear function the constant parameter and the regression coeffi cient have different values from a category of income to another iiii xbaI += where ki ,1= , k represent the number of income categories

1−= ii Ia . For example the income tax law applied between July 1995-july 1996, can be represented as follows:

Statistical Theory


Regarding, the progressive quotas proceeding there can be done some remarks such as: The proceeding uses only apparently linear regression function, in fact, these function represent non-linear functions. The specifi cation of those function can be done using the three economic indicators –marginal coeffi cient, tax rate, elasticity coeffi cient –which in the case of income tax law applied between July 1995 and July 1996 are presented in the next table:

Income groups(lei)

Income tax groups(lei)

Marginal coeffi cient

(c.m.)

The average value of the

functionyv

Elasticity coeffi cient

(c.e)

1 2 3 4 50-8.600 0-430 0,05 0,05 -

8.601-9.400 431-494 0,08 0,0513 1,69.401-12.700 495-956 0,14 0,0656 2,664

12.701-21.600 957-2469 0,17 0,0999 2,258421.601-35.200 2470-4915 0,18 0,13 1,574735.201-52.700 4916-8242 0,19 0,1497 1,360752.701-89.000 8243-15502 0,20 0,1676 1,2788

89.001-124.100 15503-22873 0,21 0,1801 1,2056124.101-176.400 22874-34379 0,22 0,1905 1,1936176.401-264.500 34380-56404 0,25 0,2059 1,2827264.501-353.500 56405-81324 0,28 0,2227 1,313353.501-441.300 81325-109420 0,32 0,24 1,391441.301-505.300 109421-132460 0,36 0,2555 1,4519505.301-569.300 132461-158060 0,4 0,2703 1,5259

Note: The average value and the elasticity coeffi cient were calculated using

the centre of the interval of both groups (income and tax)

Comparing the tendencies of variations of the regression functions properties, the power function, exponential function, Konius function- with the tendencies of the economic indicators variations can be remarked the followings: -Marginal coeffi cient and income tax rate are ascendants, their tendencies are compatible with the properties of the three functions regarding the absolute variation and the average variation and the difference appears only by the elasticity coeffi cient variation. -The elasticity coeffi cient has an oscillate variation- it is ascendant for the fi rst groups and then it decreases between 5th and 9th groups and after that it continues with increase. This behaviour rejects the power function which has a relative variation constant; -As a result of this variation of the elasticity coeffi cient- the income tax Law from period July 1995 –July 1996, founded by 14 quotas can be described using only three quotas: The fi rst quota; The elasticity coeffi cient is ascendant in the group with

12700≤V lei which recommends the usage of exponential function with the form I = abv = 95,7853 . 1,00018v; 997,0/ =VIR ; The second quota; the elasticity coeffi cient is descendant but grater than 1 on the group 12 17640012 ≤<V lei → recommends the usage of Konius function with the form 9998,0);log0792,02199,0()log( / =+−=+= VIRVVVbaVI ;

Statistical Theory


The third quota; The elasticity coeffi cient is ascendant in the group 176400>V lei which recommends the usage of exponential function with the form

I = abv = 200023,25 . 1,000004V; 99705,0/ =VIR The progressive quotas of income tax uses a bidimensional grouping of the employees by the variables income as factor variable and the income tax as the resultant variable. This type of grouping modifi es the structure of the link between the income and income tax and it transforms itself from a deterministic dependency in a stochastic dependency uVfI += )( where u , random variable generated by the intervention of particular cases such as: -processing errors- the dimension of the groups → appears the heteroscedasticity phenomena ( 2

iσ partial variances of the income tax by group are not similar 2

1423

22

21 ... σσσσ ≠≠≠≠ 2

14 which implies the correlation of the income with the error variable “u”. -budgetary purposes, administrative purposes, political purposes etc.A bidimensional distribution is analyzed using the ANOVA Method. After multiple calculus (please see CLUSTER Method) is choused that distribution which has variance explained in the greatest part by the variation of income and the lowest part explained by the error variable ,, u ”. There were choused only three nonlinear functions because of their properties and because of simplicity of parameters estimations: the choice only of two empirical points of the two variables presented. For example if today it is desired an income tax of 5% for an income of 500 lei and a 40% income tax for an income of 10.000 lei the linear function and the three non-linear functions have the following forms:

1) Linear function: y = 0,42V - 185

2) Exponential function:

+=

⋅=

Vy

y V

00053,1log4969,2loglog

00053,14969,2

3) Power function:

+=

=

Vy

Vy

6941,10006692,0loglog

0006692,0 6941,1

4) Konius function: )676,0log269,0( −= VVy

Conclusions Presenting the advantages and the weaknesses of both income tax proceedings, the unique quota and the progressive quota it was argued the utility of description for Income tax Law using a single nonlinear regression function, as the three nonlinear functions were described. The exponential function, the power function and the Konius function, which have the qualities of both proceedings used: easy to apply→ unique quota; their properties are in concordance with economical indicators of the rapport income-tax→ progressive quotas. In the same time it excludes their principal weaknesses:

Statistical Theory


-it corrects the asymmetry of the employees distribution by income (the unique quota doesn’t excludes this fact) -it keeps the deterministic character of the income-tax dependency (not the stochastic one as it is in the progressive quotas);

Notes 1. Stochastic=Which is produced randomly, which is the result of hazard 2. The econometric analysis starts from Income tax Law from 1995 to avoid politcal speculation.

References - Bourbonnais, R- Econommetrie, 2eme edition, Paris, Dunod,1998 - Gujararati, D. N. Basic Econometrics, 3rd edition, New York Mc Graw-Hill, 1995 - Greene, W, Econometric Analysis, Prentice Hall International, Inc. ,2000 - Iacob, A, Tanasoiu, O –Modele econometrice, vol I, ; Editura A.S.E. Bucureşti 2005 - Iacob, A, Tanasoiu, O –Econometrie Aplicată Editura Arteticart, Bucureşti 1999 - HG nr 487 since 24 05 1996 (Tranşele de venit impozitul şi noile cote de impozitare din 1 iulie 1996) - HG nr 327 since 25 03 1997 (Tranşele de venit impozitul şi noile cote de impozitare din 1 aprilie 1997)

Statistical Theory


Aplicarea unei metodologii de analiză a dinamicii ratei infl aţiei-utilizarea proceselor stohastice Conf. univ. dr. D.P. VASILIU

Lect. univ.drd. E.M. ILIESCU

Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti

Abstract

Printre factorii care descriu gradul de instabilitate economică, nivelul infl aţiei este unul dintre cei mai importanţi. După cum rezultă din articol (1), “În anumite condiţii, doar în apropierea unei instabilităţi, sistemul social poate fi simplifi cat şi poate fi descris prin câteva variabile colective ce se transformă prin ele însele, în strânsa interdependenţă. “ În ecuaţia generală se descrie evoluţia unui sistem economic complex:

printre factorii de incertitudine se numără şi infl aţia.

În articol se prezintă cuantifi carea acţiunii acestui factor : ori, atingerea acestui obiectiv depinde de calitatea şi structura datelor de intrare utilizate. Metoda pe care o folosim este apropiată de cea descrisă în (2): din necesitatea de a utiliza serii staţionare în efectuarea estimărilor, s-au utilizat seriile de diferenţe eşalonate.Ecuaţia utilizată în (2) , de tipul :

π t = a + b· π t-1 – c·y_gapt + πε t

adecvată prognozării infl aţiei actuale în funcţie de infl aţia trecută şi de excesul de cerere, a fost modifi cată după cum urmează:

Sn+k - Sn = f (S*-Sn)+d.ek

Statistică economică


unde “f” este o funcţie de tip eroare , Sn este valoarea variabilei în starea “n” a sistemului , iar ek este o variabilă provenită dintr-un mers la întâmplare discret şi unitar. Tipul ecuaţiei denotă că rata infl aţiei se încadrează în categoria de indicatori având proprietatea “ time reversion “ , care face ca prognozele pe termen lung să capete un aspect specifi c. Aspectul estimatorilor utilizaţi a fost simplifi cat prin metode de tip liniarizare tayloriană. Deoarece în analiza infl aţiei atenţia s-a concentrat pe evidenţierea fenomenelor de creştere şi de scădere de tip calitativ , datele au fost – în plus- supuse procedeului numit “ fuzzifi cation ”. Indicatorii de risc asociaţi infl aţiei sunt de tip Fishburn. Cuvinte cheie: proces dinamic; random walk; fuzzifi cation; serie temporală; corelaţie canonică; time reverting process; value-at-risk; expected, shortfall

Exemplul 1: Vom prezenta metodologia prin intermediul unui exemplu: sunt prezentate 13 valori ale ratei lunare a infl aţiei {ri}, în 13 luni notate {ti} : aceste luni nefi ind consecutive, am apelat la metoda verosimilităţii maxime pentru estimarea parametrilor variabilei salturilor aleatoare.

Ratele lunare ale infl aţiei utilizate pentru estimarea salturilor

Tabel 1

luna , tirata infl aţiei,

ri

saltulδ(ti )

saltulδ(ri )

poziţiaredusă , yi

1 2 3 4 5start = 0 1,5 - - -

2 1,12 2 -0,38 -23 1,105 1 -0,015 06 0,445 3 -0,65 -38 0,575 2 0,12 1

10 0,975 2 0,40 211 1,205 1 0,23 114 1,725 3 0,52 215 1,855 1 0,13 117 2,305 2 0,45 220 3 3 0,69 321 2,977 1 -0,018 023 2,627 2 -0,35 -2

În coloana 3 sunt trecute valorile salturilor parametrului “ t “ , iar în coloana 4, valorile salturilor ratei infl aţiei , δ(ti ) = t i+1 – t i ; δ(ri ) = ri+1- ri



Prin procedeul de fuzzifi care s-au determinat poziţiile reduse corespunzătoare salturilor. Ideea fuzzifi cării este ca, la un salt în timp de valoare k , să corespundă o valoare a poziţiei reduse

}k;1k;...;1;0;1;...1k;k{y −−+−−∈

În acest scop, s-au analizat întâi salturile ratei care corespund salturilor în timp de valoare δ(t i) = 1 , etalonul iniţial fi ind valoarea maximă a modulelor salturilor corespunzătoare ale ratei :

Existând max { δ(ti )} = 3 , s-a testat valabilitatea scalei { -3·p1 ; -2·p1 ; -p1 ; 0 ; p1 ; 2·p1 ; 3·p1 } =

={ -0,69 ; -0,46 ;-0,23 ; 0 ; 0,23 ; 0,46 ; 0,69 } .

Condiţia de valabilitate este ca, pentru }3;2;1{k∈

δ(ti) = k → δ(ri ) 11 pk;pk ⋅⋅−∈ . ( relaţia(*))

Cum condiţia ( * ) este verifi cată s-a folosit etalonul iniţial p1: Etalonul stabilit serveşte la construirea funcţiei de fuzzifi care , prin intermediul căreia , valorile δ(ri ) sunt convertite în poziţiile reduse yidin coloana 5 a Tabelului 1 . Funcţia de fuzzifi care este dată de relaţia

k)t(p2

1k2;p

2

1k2)r( i11i =δ⇒

⋅

+⋅ ⋅

−⋅∈δ



În TABELUL 2 sunt prezentate elementele necesare aplicării metodei verosimilităţii maxime.

Elemente pentur aplicarea metodei folosite

Tabelul 2saltulδ(ti )

poziţiaredusă , yi

probabilitateade stare , pi

2 -2 b2

1 0 1-a-b3 -3 b3

2 1 2a(1-a-b)2 2 a2

1 1 a3 2 3a2(1-a-b)1 1 a2 2 a2

3 3 a3

1 0 1-a-b2 -2 b2

Funcţia de verosimilitate F(a,b) este egală cu produsul probabilităţilor {pi}, adică

F(a,b) = 6·a12·b7·(1-a-b)4

Maximul funcţiei de verosimilitate se atinge pentru a*= 0,522 şi b*= 0,304 deci : - într-o unitate de timp, probabilitatea estimată a creşterii ratei infl aţiei este b*= 0,304 adică 30,4% - într-o unitate de timp, probabilitatea estimată a scăderii ratei infl aţiei este a*= 0,522 adică 52,2% - într-o unitate de timp, probabilitatea ca rata infl aţiei să nu se modifi ce semnifi cativ este 1 - a* - b* = 0,174 deci 17,4%. Repartiţia estimată a modifi cărilor într-o unitate de timp va fi

−=

522,0174,0304,0

101X*

Cunoscând această repartiţie, s-a putut calcula indicatorii de risc privind creşterea ratei infl aţiei: - riscul de creştere strictă : 522,0)0X(P *

11 =>=µ - riscul de creştere: 696,0174,0522,0)0X(P *

12 =+=≥=µ - expunerea la risc în varianta exponenţială :

705,1)e(M522,0174,0304,0

718,21368,0e

*1

*1 X

3X ==µ⇒

=



Existând 3µ > 1 , se trage concluzia că datele de care dispunem indică un grad mare de expunere la risc ;

- riscul bi-factorial : avem M( *

1X ) = 0,348 ; D2( *1X ) = 0,826 – 0,3482 = 0,705

→ µ4 = 292,0705,0

348,0arctg

2=

⋅

π

*** Interesantă este analiza fenomenului în dinamica sa: se utilizează secvenţe mobile de date. Dispunem de valorile ratei infl aţiei pe 22 de perioade consecutive , exemplu: r1 =2,6; r2 = 1,8; r3 = 4,5; r4 = 2, 3; r5 = 3,6; r6 = 5,2; r7 = 2,3; r8 = 3,5; r9 = 2,7; r10 = 4,2; r11 = 6,2; r12 = 4,3; r13 = 4,1; r14 = 2,7 r15 = 1,6 r16 = 2,5; r17 = 3,4; r18 = 2,6; r19 = 4,1; r20 = 5; r21 = 3,5; r22 = 4,6.

Pentru analiza dinamicii ratei s-au utilizat secvenţe mobile constând din câte şase date consecutive. - datele : r1 =2,6 ; r2 = 1,8 ; r3 = 4,5 ; r4 = 2, 3 ; r5 = 3,6 ; r6 = 5,2 - Lagul :δ = max abs { - 0,8 ; 2,7 ; - 2,2 ; 1,3 ; 1,6 } = 2,7 - Funcţia de fuzzifi care corespunde scalei :

- valorile reduse cu ajutorul funcţiei de fuzzifi care: y1 = 0 ; y2 = 1 ; y3 = - 1; y4 = 1 ; y5 = 1

- se obţine variabila estimată a salturilor unitare :

−=

5/35/15/1

101X*

- caracteristicile variabilei X* : media m0 = 2 /5 ; m+ = 3 /5 ; m- = 1 /5 - etalonarea valorilor secvenţei 1: med1 = r6 +δ·m0 = 5,2+ 0,4·2,7 = 6,28 min1 = r6 +δ·m- = 5,2 – 0,2·2,7 = 4,66 max1 = r6 +δ·m+ = 5,2 + 0,6·2,7 = 6,82.



Aplicând aceste etape tuturor secvenţelor de şase date extrase din seria de date iniţiale, rezultă

Reprezentând seriile determinate în raport cu timpul, s-au obţinut cele trei tendinţe de evoluţie a indicatorului: tendinţa medie, tendinţa ( frontiera) optimistă şi tendinţa (frontiera) pesimistă, prezentate în grafi cul următor:

Grafi cul tendinţelor principale de evoluţie (medie, pesimistă şi optimistă) a ratei infl aţiei

Legendă: - tendinţa medie este reprezentată de linia A- A - A ; - frontiera pesimistă , de către linia C- C- C , - frontiera optimistă , de către linia B- B- B .

Concluzie

Metodoogia prezentată oferă posibilitatea determinării operative a probabilităţii ca, în etapa următoare, rata infl aţiei să crească, să scadă sau să stagneze. Dacă valoarea ratei infl aţiei are un nivel redus de predictibilitate,



pentur tendinţele de creştere/descreştere/stagnare, acest nivel este semnifi cativ mai bun. Raportul dintre tendinţa medie, frontiera optimistă şi frontierea pesimistă permite determinarea riscurilor legate de evoluţia indicatorului.

Bibliografi e selectivă:

- Geometric Fuzzifi cation , by Lubczonok , G. & Remsing , C.C in : Quaestiones Mathematicae , vol. 26, number 2 , 2003, pp. 147-161 - On the theory of brownian motion, by G.E.Uhlenbeck & L.S.Ornstein ,Phys.Rev. 36/1930 -Measurement of risk, by: Hans Wolfgang Brachinger , Dept. of Quantitative Economics, Fribourg,2006 - Previziuni Social- Economice.Teorii , principii şi puncte de vedere, Dr. Cristian STĂNICĂ, Vicepreşedintele Institutului Naţional de Statistică Revista Română de Statistică , 8/2008 - Corelaţia dintre infl aţie şi excesul de cerere în România, Drd. Elena Cristina DUMITRACHE , Banca Naţională a României, Revista Română de Statistică, 4/2008 - Metode de estimare a varianţei utilizate în sondajul statistic, dr. Mihaela Agafi ţei,

Institutul Naţional de Statistică, Revista Română de Statistică, 2/2008

A METHODOLOGY FOR THE DYNAMIC ANALYSIS OF INFLATION RATE

USING STOCHASTIC PROCESSES PhD. Univ. Lecturer D. P. VASILIU PhD. Candidate Univ. Reader E. M. ILIESCU Titu Maiorescu University, Bucharest

Abstract Among the factors describing the degree of economic instability, the infl ation level is one of the most important. As shown in the paper (4), “Under certain circumstances, only when an instability period approaches, the social system can be simplifi ed and described using several collective variables that get transformed by themselves, in close interdependency.“ Within the general equation describing the evolution of a complex economic system, namely (op.cit.):

among incertitude factors appears also the infl ation. In the paper we aim at quantifying the action of this factor: or, reaching this objective depends on the quality and structure of employed entry data.



The method we will use resembles to the one described in (5) . From the necessity to use stationary sequences in our estimations, fi nite difference sequences were employed. The equation used in (5), of the following type:

π t = a + b· π t-1 – c·y_gapt + πε t

adequate to the forecast of current infl ation depending on the past infl ation and excess demand, was modifi ed as follows:

Sn+k - Sn = f (S*-Sn)+d.ek

where “f” is an error function, Sn is the variable value in the “n” state of the system, and ek is a unitary , discrete random walk variable. To use such equation type, we considered the infl ation rate to be a “time reversion“ indicator , which offer a specifi c character to long term forecasts (see (2)). The Taylor linearization approach (see (6)) was applied to simplify the estimators’ shape. We focused on highlighting only the monotony of the infl ation rate, so data were fi rst submitted to a “ fuzzifi cation ” procedure (see for example (1)). The Fishburn type risk indicators are , as usually , associated to the infl ation rate study (see for example (3)). Keywords: dynamic process; random walk ; fuzzifi cation; time series; canonical correlation; time reverting process ; value-at-risk ; expected; shortfall

1st EXAMPLE: In the next,this methodology will be presenteed by means of an example: in the Table 1I below, columns 1 and 2, 13 values {ri} of the monthly infl ation rate are listed, over 13 months denoted by {t i}: as these months are not consecutive, we shall use the maximum likelihood method to calculate the parameters for the random walk variable.

TABLE 1:column 1 column 2 column 3 column 4 column 5

month , ti Inflation rate, ri the difference δ(ti ) the difference δ(ri ) Reduced position, yistart = 0 1,5 - - -

2 1,12 2 -0,38 -23 1,105 1 -0,015 06 0,445 3 -0,65 -38 0,575 2 0,12 1

10 0,975 2 0,40 211 1,205 1 0,23 114 1,725 3 0,52 215 1,855 1 0,13 117 2,305 2 0,45 220 3 3 0,69 321 2,977 1 -0,018 023 2,627 2 -0,35 -2

Economics and Statistics


In the 3rd column of Table 1, the values of “ t “ parameter differences are listed : in the 4th column of table 1, values of infl ation rate differences are listed,

δ(ti ) = t i+1 – t i ; δ(ri ) = ri+1- ri Next, we will determine the reduced positions corresponding to these jumps by applying the fuzzifi cation procedure. The idea of fuzzifi cation is that to a time variation of “k” month will correspond a reduced position between “ – k” and “+k”,

}k;1k;...;1;0;1;...1k;k{y −−+−−∈ . To do this, we fi rst analyze the rate jumps corresponding to the time jumps δ(ti) = 1 , the initial lag value being the maximum absolute value of corresponding rate jumps :

As in Table 1 we have max { δ(ti )} = 3 , we test fi rst the scale validity

{-3·p1 ; -2·p1 ; -p1; 0; p1; 2·p1; 3·p1} =

= {-0,69; -0,46;-0,23; 0 ; 0,23; 0,46; 0,69} .

The validity requirement is that, for }3;2;1{k∈ to have

δ(ti) = k → δ(ri ) 11 pk;pk ⋅⋅−∈ . (relation (*))

As the requirement ( * ) is verifi ed we will use the initial value p1 : Using the value p1 we’ll construct the fuzzifi cation function, by means of which, the δ(ri ) values will be converted in reduced positions yi within column 5, Table 1 . The fuzzifi cation is given by the relation

k)t(p2

1k2;p

2

1k2)r( i11i =δ⇒

⋅

+⋅ ⋅

−⋅∈δ

The table 2 below lists the elements necessary to apply the method of maximum likelihood. The columns 1 and 2 in table 2 come from the columns 3 and 5 in table 1.



Table 2:jumpδ(ti )

Reduced position , yi

Status Probability, pi

2 -2 b2

1 0 1-a-b3 -3 b3

2 1 2a(1-a-b)2 2 a2

1 1 a3 2 3a2(1-a-b)1 1 a2 2 a2

3 3 a3

1 0 1-a-b2 -2 b2

The likelyhood function F(a,b) equals to the product of probabilities {p i} within the 3rd column of Table 2, namely

F(a,b) = 6·a12·b7·(1-a-b)4

The maximum likelihood is reached for a*= 0,522 and b*= 0,304 hence - In a time unit, the estimated probability that the infl ation rate increases is b*= 0,304 namely 30,4% - In a time unit, the estimated probability of infl ation rate decreases is a*= 0,522 namely 52,2% - In a time unit, the probability that the infl ation rate does not essentially modifi ed is 1 - a* - b* = 0,174 hence 17,4%. Finally, the estimated repartition of modifi cations in a time unit is

−=

522,0174,0304,0

101X*

Obtaining this repartition, the risk indicators regarding the infl ation rate can be calculated: hence, we have

- the risk the infl ation strictly increases is 522,0)0X(P *11 =>=µ

- the risk the infl ation increases is 696,0174,0522,0)0X(P *12 =+=≥=µ

- the exponential risk exposure will be:

705,1)e(M522,0174,0304,0

718,21368,0e

*1

*1 X

3X ==µ⇒

=

Remark : as 3µ > 1 , the data implies a high degree of risk exposure; - the bi-factorial risk: we have M( *

1X ) = 0,348 ; D2( *1X ) = 0,826 – 0,3482 = 0,705

→ µ4 = 292,0

705,0

348,0arctg

2=

⋅

π



In the next, a dynamic analysis is presented: therefore, mobile data sequences are used according to the model below.

Example 2

We have the infl ation rate on 22 consecutive time periods, namely: r1 =2,6 ; r2 = 1,8 ; r3 = 4,5 ; r4 = 2, 3 ; r5 = 3,6 ; r6 = 5,2 ; r7 = 2,3 ; r8 = 3,5 ; r9 = 2,7 ; r10 = 4,2 ; r11 = 6,2 ; r12 = 4,3 ; r13 = 4,1 ; r14 = 2,7 r15 = 1,6; r16 = 2,5; r17 = 3,4; r18 = 2,6; r19 = 4,1; r20 = 5; r21 = 3,5; r22 = 4,6.

In order to analyze the indicator dynamic we will use mobile sequences of six consecutive data. Sequence 1: - data: r1 =2,6 ; r2 = 1,8 ; r3 = 4,5 ; r4 = 2, 3 ; r5 = 3,6 ; r6 = 5,2

- Lag :δ = max abs { - 0,8 ; 2,7 ; - 2,2 ; 1,3 ; 1,6 } = 2,7 - The fuzzifi cation corresponds to the scale:

- The values reduced by means of fuzzifi cation: y1 = 0 ; y2 = 1 ; y3 = - 1; y4 = 1 ; y5 = 1

- The estimated variable of unitary jumps is obtained:

−=

5/35/15/1

101X*

- Characteristics of X* variable:mean m0 = 2 /5 ; m+ = 3 /5 ; m- = 1 /5

- Echeloned values of sequence 1: med1 = r6 +δ·m0 = 5,2+ 0,4·2,7 = 6,28 min1 = r6 +δ·m- = 5,2 – 0,2·2,7 = 4,66 max1 = r6 +δ·m+ = 5,2 + 0,6·2,7 = 6,82.

By applying these stages to all sequences of 6 data extracted from the range of initial data, we get



By representing this ranges in connection with time, we obtain three evolutional trends of the indicator, namely: average trend, optimistic (boundary) trend and the pessimistic (boundary) trend, as in the chart below:

Here : - the average trend is represented by the line A- A - A ; - pessimistic boundary, from the line C- C- C , - optimistic boundary, from the line B- B- B .



Conclusion: If the actual value of the infl ation rate has a low level of predictability , it proves that for the probabilities that its value modifi es or stagnates, this level is most convenient. The presented methodology allows the estimation of infl ation rate variation probabilities, as well as of the average value, optimistic and pessimistic variance regarding the infl ation rate over the next period. The risks associated to the indicators can be determined by analyzing the average trend chart and the charts of optimistic and pessimistic boundaries.

Bibliography: - Geometric Fuzzifi cation , by Lubczonok , G. & Remsing , C.C in : Quaestiones Mathematicae , vol. 26, number 2 , 2003 , pp. 147-161 - On the theory of brownian motion, by G.E.Uhlenbeck & L.S.Ornstein, Phys.Rev. 36/1930 - Measurement of risk, by: Hans Wolfgang Brachinger , Dept. of Quantitative Economics, Fribourg,2006 - Socio-economic forecast theories, principles and points of view, by Cristian Stănică , Ph.D., Vice-president of the National Institute of Statistics in: Romanian Rewiev of Statistics, 8/2008 - The correlation between infl ation level and supplimentary demand in Romania by: Elena Cristina Dumitrache, National Bank of Romania, in : Romanian Rewiev of Statistics, 4/2008 - The estimation methods of variance used in sampling surveys, by: Mihaela Agafi ţei, Ph.D. , National Institute of Statistics, in: Romanian Rewiev of Statistics, 2/2008



Particularităţi ale producţiei şi consumului de fructe din România

- Metode de evaluare -

Drd. Elena COFAS

Drd. Răzvan PANAIT

Prof. univ. dr. Marian CONSTANTIN

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Abstract Structura şi caracteristicile produselor horticole infl uenţează în mod

deosebit fi liera de piaţă a acestor produse, motiv pentru care a fost analizată

în mod distinct grupa fructelor.

Metodele de analiză a corelaţiilor şi funcţiilor de regresie au stat la

baza urmăririi optimizării factorilor care infl uenţeză funcţiile de producţie

utlizate. S-a avut în vedere cunoaşterea şi interpretarea rezultatelor privind

consumul uman (x1) şi producţia totală realizată (x2). A fost scos în relief

nivelul producţiei utilizabile ( y), prin proiectarea a cinci variante: +5 %, +10

%, +15 %, +25 % şi +50 %.

Cunoaşterea producţiei utilizabile de fructe din România a avut şi

are în vedre următoarele elemente prospective:

- estimarea previzională în funcţie de orientarea prin sistemul UE;

- o metodologie adecvată, accesibilă, dar şi fundamentată economic

pe funcţiile statistice (de natură tehnico-economică), cu analiza corelaţiilor şi

a funcţiilor de regresie pentru prognoză;

- cunoaşterea structurală ( 5%......50% )a gradului de intensitate

a celor doi factori (consumul uman x1 şi producţia totală realizată x2 ),

demultiplicarea acestora cantitativ (structurarea etapizată a volumului

consumului şi producţiilor realizate) şi calitativ (estimarea sporului de

creştere a nivelului prospectiv al producţiei utilizabile).

Cuvinte cheie: producţie de fructe (realizată), producţie utilizabilă, consum uman, funcţie polinomiale (regresie ), factori dependenţi/independenţi, orientare prospectivă.

Statistică agricolă


Caracteristici ale pieţei producţiei de fructe şi metodologia de cercetare

Ţinând seama de funcţiile alimentare şi implicit a consumului alimentar al fructelor, se poate afi rma că piaţa acestor produse depinde de caracteristicile proprii speciei şi părţii morfologice care face obiectul consumului, stadiul de maturare şi de momentul în care se foloseşte, faţă de cel în care are loc recoltarea. Amplifi carea consumului de fructe, cu referire specială asupra cantităţilor în stare proaspătă din România este susţinută de două motivări mai importante. În primul rând, necesitatea imperativă a consumatorilor de a avea fructe şi legume proaspete la fi ecare masă, iar în al doilea rând, satisfacerea plăcerii de consum a populaţie, pentru o grupă restrânsă de fructe (trufandale) delimitată în anumite sezoane. În acest cadru rezultă că piaţa fructelor impune necesitatea cunoaşterii unor particularităţi. Cele mai importante pentru actuala etapă din România pot fi considerate următoarele: varietatea mare de produse ce asigură un consum diversifi cat; gradul de sezonalitate diferit în cadrul producţiei şi consumului varietăţilor de fructe; datorită pretabilităţii cererii, producătorii (ofertanţi), asigură consumul şi în afara sezonului; zonalitatea producţiei de legume şi fructe alături de existenţa unui sistem de comercilizare slab dezvoltat ceea ce în actuala etapă se manifestă printr-un nivel ridicat de autoconsum; gradul ridicat de perisabilitate; consumul ridicat de factori de producţie; destinaţia de valorifi care diferită a legumelor şi fructelor; existenţa, în paralel, a pieţelor ţărăneşti, alături de pieţe ale unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau privat; piaţa legumelor şi fructelor este în prezent încă în mare parte dezorganizată, neigienică şi nerentabilă; imposibilitatea de a practica o politică fi scală adecvată pentru producătorii privaţi individuali. Conform actualelor reglementări din Uniunea Europeană, apare stringent necesară cunoaşterea prospectivă a producţiilor de fructe ce pot avea ca destinaţie de utilizare în România. Legat de acestă cerinţă obiectul articolului prezentat este de a oferi specialistului noi viziuni privind balanţa fructelor, alături de metode de analiză şi tehnici de control, în domeniul cunoaşterii producţiilor de fructe în cadrul fi lierei de piaţă. Metodologia, determinarea şi formele de interpretare au fost încadrate şi în proiectul de cercetare: Sisteme şi

mecanisme privind organizarea, funcţionarea şi gestionarea pieţei produselor

agricole, derulat în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice, Bucureşti. Articolul urmăreşte să atragă atenţia asupra modalităţilor de înţelegere a producţiei de fructe utilizabile1, care, în actualele condiţii ale adaptării la cerinţele Uniunii Europene, este o funcţie dependentă de consumul uman, de producţia realizată sub infl uenţa altor factori. Au fost fundamentate rezultatele ce au avut la bază funcţiile de producţie luând în considerare: y variabila rezultativă care a reprezentat producţia utilizabilă, aceasta fi ind infl uenţată de



variabilele factoriale x1 (consumul uman) şi x2 (producţia totală realizată). Valorile acestor parametrii la nivel naţional au fost asamblaţi prin calcule adecvate în cadrul unei funcţii polinomiale de forma:

Y = a + b·x1 + c·x12 + d·x1

3+ e·x2 + f·x22+ g·x2

3

În urma prelucrărilor datelor statistice, s-a obţinut următoarele valori ale coefi cienţilor aferenţi dependenţei funcţionale pentru cazul corelaţiei simple (polinomială de grad 3): a=302,89496, b=2,3179482, c=-0,000649966, d=9,58903E-08, e=-2,1164106, f= 0,001426649, g= -3,15744E-07. Valorile coefi cienţilor a, b, c, d, e, f, g au fost obţinuţi prin Metoda de analiză a corelaţiilor şi a funcţiilor de

regresie pentru prognoză, scopul acestor prognoze fi ind de a optimiza factorii care infl uenţează funcţiile de producţie. Întrucât numărul factorilor este foarte mare, motiv pentru care s-a urmărit găsirea unor soluţii care să îmbine cele două categorii de variabile utilizate în cercetarea operaţională, şi anume: - caracteristica rezultativă sau variabila dependentă care se notează cu “y” sau f(x) şi care reprezintă scopul cercetării; - caracteristica sau caracteristicile factoriale sau variabilele independente care se notează cu “x” sau x1, x2, …….xn. Între cele două categorii de caracteristici poate exista o legătură statistică sau stohastică, care se stabileşte prin analiza dispersională sau o legătură funcţională care se evidenţiază cu ajutorul Corelaţiilor şi al funcţiilor

de regresie. Spre deosebire de relaţia funcţională y = f(x), ce are semnifi caţia că oricărui x îi corespunde un y unic, bine determinat, relaţia statistică (stohastică) nu mai are aceeaşi semnifi caţie; oricărui x îi pot corespunde diferiţi y. Analiza corelaţiei descoperă legături dintre fenomene, exprimă forma acestor legături, iar prin delimitarea gradului de intensitate al acestora, este prezentată ponderea diverşilor factori la realizarea unui fenomen de masă. Calculele au vizat rezultatele prin care consumul uman (x1) şi producţia totală realizată (x2), infl uenţează producţia utilizabilă ( y), prin proiectarea a 5 variante: +5 %, +10 %, +15 %, +25 % şi +50 %. Baza de calcul a constituit-o datele în dinamică ( perioada 2000-2005 ), redată în tabelul 1,

la care înlocuirea variabilelor factoriale x1 şi x2 a fost efectuată la nivelul ultimului an. Dată fi ind sezonalitatea accentuată în pomicultura din România, baza de calcul pentru x2, a fost reprezentată prin nivelul producţiei şi media perioadei.



Producţii şi consumuri de fructe realizate în România (mii tone) în anii 2000-2006

Tabelul 1Anii Producţia utilizabilă Consum uman Producţia totală realizată *2000 904,0 904,0 1301,52001 1006,0 1041,2 13882002 1007,5 1068,4 1012,92003 1382,0 1429,4 2135,92004 2059,4 2128,1 1813,12005

2006**2932,82398,9

2902,51795,0

1622,41486,4

*În valoarea producţiei totală realizată se regăsesc: producţia, importurile, exporturile şi pierderile. ** Inclusiv producţia de fructe din grădinile familiale.

Nivelul producţiei - evaluată

Evaluarea nivelului producţiei utilizabile ca rezultat al cererii de consum şi al producţiei realizate a fost previzionat pe baza funcţiei rezultate: Y = 302,89496 + 2,3179482·x1─ 0,000649966·x1

2 + 9,58903E-08·x13─

2,1164106·x2+ 0.001426649·x22─ 3,15744E-07·x2

3

S-a pornit de la necesitatea cunoaşterii modifi cărilor producţiilor (utilizabile) pe baza ritmurilor de creştere cu valori între +5 % şi +50 % a consumurilor, a totalului producţiilor realizate. Prin amplifi carea lui x1 şi x2 cu nivelurile realizate în ultimul an şi respectiv cu media realizată, au rezultat următoarele variante ale producţiilor evaluate: a) Producţia ( utilizabilă) proiectată de fructe, rezultată din variaţia

consumului uman şi a producţiilor totale din ultimul an,, semnifi că o creştere a acesteia în urma amplifi cării factorilor de infl uenţă. Creşterea este proporţională faţă de baza de calcul din care rezultă următoarele amplitudini faţă de bază, care a fost reprezentată de producţia utilizabilă de 2872,9 mii tone rezultată din calculele neamplifi cate. La o creştere de +5 % a factorilor de infl uenţă (x1, x2), rezultă o amplifi care cu 145,4 mii tone fructe, reprezentând o majorare de 5,06 %, a producţiei utilizabile proiectate faţă de baza de calcul ( y-teoretic ). Totodată la o creştere cu +50 % a factorilor de infl uenţă (x1, x2), rezultă o amplifi care a producţiei utilizabile cu 1862,9 mii tone de fructe, ceea ce reprezintă o majorare cu 64,8 %.



Nivelul produţiei utilizabile la fructe (y’) prin variaţia consumurilor (x1’) şi totalul producţiilor (x2’) din anul 2005 ( mii tone)

Tabelul 2

Variaţiile factorilor

dependenţi (x1’) şi (x2’)

Producţia utilizabilă proiectată (y’)

Consum uman(x1’)

Producţia totală (x2’)TOTAL (y’)

Diferenţă faţă de 2005:

Producţia efectiv

obţinută (%)

Producţia proiectată (%)

Bază de calcul - 100,0

1622,4100,0

2872,9 2902,5 1622,4

+5% 3018,3 186,0 105,6 3067,6 1703,5+10% 3170,9 195,4 110,3 3192,7 1784,6+15% 3331,2 205,3 115,9 3337,8 1865,7+25% 3678,4 226,7 128,0 3628,1 2028,0+50% 4735,8 291,9 164,8 4353,7 2433,6

b) Producţia utilizabilă de fructe rezultată din variaţia consumului uman

din anul 2005 şi a producţiei medii anuale din perioada 2000-2005, semnifi că o tendinţă de creştere, dar diferenţiată faţă de situaţia analizată anterior. Acestea sunt determinate de baza de calcul (y-teoretic) care a fost infl uenţată de media oscilaţiilor producţiilor totale anuale de fructe, impuse de nivelul sezonier realizat în perioada anilor 2000-2005. Sunt semnalate creşteri ale producţiilor utilizabile proiectate după cum urmează: la o amplifi care a factorilor de infl uenţă cu +5 % producţia utilizabilă proiectată creşte cu +146,7 mii tone ceea ce reprezintă o mărire a producţiei utilizabile cu +5,11 %; la o creştere a factorilor de infl uenţă cu 50 % producţia este amplifi cată cu +1943,8 mii tone, ceea ce reprezintă un nivel suplimentat cu +67,7%. Fig. 1



Nivelul producţiei utilizabile proiectate la fructe (y’) prin variaţia consumurilor (x1’) şi mediile producţiilor (x2’) din perioada 2000-2005 ( mii tone)

Tabelul 3

Variaţiile factorilor



Consum uman(x1’)

Producţia totală(x2’)

TOTAL (y’)

(tone)

Diferenţă faţă de 2005:

Producţia efectiv

obţinută (%)

Producţia proiectată (%)

Bază de calcul

- 100,01545,6

100,02870.9

2902,5 1545,6

+5% 3017,7 192,2 105,1 3047,6 1622,9+10% 3172,6 205,2 110,5 3192,7 1700,1+15% 3336,7 215,8 116,2 3337,8 1777,4+25% 3695,8 239,1 128,7 3628,1 1932,0+50% 4814,8 311,5 167,7 4353,7 2318,4

c) Producţia utilizabilă de fructe rezultată din variaţia consumului

uman şi a producţiei medii anuale din anul 2006, semnifi că diferenţieri. Acestea se datoresc în special producţiilor de fructe ale anului 2006 care au fost inferioare anului 2005. Existenţa plantaţiilor pomicole existente anului 1990 şi a celor tinere neintrate în perioada de rod deplin a făcut ca producţia anului 2006 să fi e mai mică decât cea a anului 2005. Prin aceasta se pot argumenta consumurile umane şi producţiile totale inferioare nivelurilor variantelor de calcul precedente. Fig. 2



Nivelul producţiei utilizabile proiectate la fructe (y’) prin variaţia consumurilor (x1’) şi mediile producţiilor (x2’) din anul 2006 ( mii tone)

Tabelul 4Variaţiile factorilor



Consum uman (x1’) Producţia totală

(x2’)

Bază de calcul -

100,0

1795,0

100,0 1486,4

+5% 1976,4 1884,8 1360,7

+10% 2057,2 1974,5 1635,0

+15% 2135,4 2064,3 1708,4

+25% 2282,3 2243,8 1858,0

+50% 2577,4 2692,5 2229,6

Diferenţierile rezultate din amplitudinile redate semnifi că rezultatul infl uenţei unor factori care nu sunt incluşi în funcţia redată cu referire la complexul celor tehnico-economici şi politico-sociali. Pentru acest motiv interpretările funcţiilor de producţie care sintetizează dependenţele de tip parabolic urmăresc: - latura cantitativă pentru cunoaşterea producţiei de fructe previzibilă în cazul creşterii eşalonate a principalilor factori de infl uenţă. Nivelul acestor producţii considerate orientări prospective, a fost considerat un fenomen care refl ectă ansamblul problemei analizate, la care trebuie cunoscută tendinţa evolutivă; - latura calitativă, privind diferenţierile reieşite din structura creşterilor determinate de infl uenţa factorilor încadrează forme ale intensităţii şi ale altor factori, generate de modifi cările consumurilor şi producţiilor realizate. Este o corelaţie legată direct pe de o parte de consumul uman de fructe care este în creştere şi producţia internă realizată, iar pe de altă parte de producţia utilizată. Se are în vedere ansamblul structural al complexului factorilor de infl uenţă, cu referire specială asupra creşterii consumului de fructe pe cap de locuitor, al autoconsumului înregistrat, a cantităţii şi calităţii fructelor obţinute etc. (factori semnifi cativi în actuala etapă). Este greu de presupus că în sistemul de circulaţie al producţiilor de fructe va fi posibilă o încadrare printr-o delimitare structurală şi cantitativă a factorilor conform celor prezentate. Pe baza funcţiilor deduse este posibilă cunoaşterea principalilor indicatori ai creşterii economice a pomiculturii concomitent cu necesităţile consumului de fructe care pot orienta prospectiv producţia utlizabilă de fructe din România.



Concluzii Orientările prospective pentru producţia de fructe din România

- Pentru sistemul fi lierelor existente în actuala etapă a României, este necesară o estimare previzională a producţiilor de fructe utilizabile. Principalele caracteristici ale produselor pomicole, cu referire la sezonalitate şi perisabilitate, se impun metodologii specifi ce în orientarea previzională a nivelului producţiilor utilizabile. - Metodologia cea mai adecvată, accesibilă, dar şi fundamentată economic, o constituie cea bazată pe funcţiile statistice (de natură tehnico-economică), cu analiza corelaţiilor şi a funcţiilor de regresie pentru prognoză, în general. În acest caz, baza de calcul este constituită din rezultate ale activităţii anterioare, alături de viziunea de interpretare conform legităţilor şi caracteristicilor evolutive ale pieţei din România. - Prin necesităţile de creştere a consumului de fructe şi a producţiilor realizate va fi amplifi cat şi nivelul producţiei utilizate. Mărirea previzibilă a producţiei utilizabile de fructe se poate afi rma că este o cerinţă încadrată în actualele necesităţi de creştere a nivelului de trai al populaţiei. Este nevoie, ca prin aplicarea verigilor tehnologice în pomicultură, să se manifeste o creştere susţinută a nivelului cantitativ dar mai ales calitativ al producţiei, cu posibilităţi de atenuare a periodicităţii de rodire. - În fundamentarea nivelului orientărilor prospective a producţiilor utilizabile trebuie luate în calcul posibilităţile şi gradul de intensitate a celor doi factori. Totodată, interpretarea trebuie făcută comparativ printr-o cunoaştere până la factorii primari, prin demultiplicarea acestora având în vedere latura cantitativă (structurarea etapizată a volumului consumului şi producţiilor realizate) şi calitativă (estimarea sporului de creştere a nivelului prospectiv al producţiei utilizabile). - Asupra principalilor parametrii ai producţiei de fructe utilizabile se semnalează necesitatea diminuării crizei alimentare calitative care în prezent este provocată şi de consumul de fructe încă scăzut al populaţiei din România. Principalele coordonate ale politicii alimentare în condiţiile actuale, trebuie să ţină seama de modalităţile de intervenţie a statului pentru creşterea cantităţilor utilizabile de fructe.

Note 1. Producţia utilizabilă, cuprinde, cantităţile de produse primare obţinute în cursul perioadei de referinţă, inclusiv cantităţile utilizate de producători din producţia proprie (autoconsumul) şi/sau cantităţile de produse transformate. Pierderile suferite în cursul procesului de producţie (de exemplu pierderile la recoltare şi/sau în procesul de fabricaţie ) nu sunt cuprinse în producţie. Consumul uman (disponibilul de consum uman ), reprezintă cantităţile de produse (primare sau prelucrate) disponibile pentru consum uman, indiferent de sursa de aprovizionare (comerţ, consum colectiv, autoconsum ). Sursa: Bilanţuri alimentare, 2007, INS; Consumuri alimentare, 2007, IINS.



Bibliografi e selectivă:

- Constantin M.,- Tratat, Marketingul producţiei agroalimentare, Ed. AgroTehnica, Bucureşti, 2007. - Lilea Eugenia, ş. a., - Statistica - teorie şi aplicaţii, 2006, Ed. ASE Bucureşti. - Vodă, Gh.V., ş. a., - Proiectarea statistică a experimentelor. Fundamentare şi studii de caz, 2006, Ed. Economică. - Sisteme şi mecanisme privind organizarea, funcţionarea şi gestionarea pieţei produselor agricole, Proiect de cercetare USAMV, Bucureşti, 2007. - Anuarul Statistic al României, 2007, INS. - Bilanţuri alimentare, 2007, INS; - Disponibilităţile de consum ale populaţiei pe perioada 2000-2007.

CHARACTERISTICS OF THE FRUIT PRODUCTION AND CONSUMPTION IN

ROMANIA-- Assessment methods --

PhD. Candidate Elena COFAS, PhD. Candidate Răzvan PANAIT, PhD. Univ. Professor Marian CONSTANTIN University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine Bucharest

Abstract The structure and characteristics of horticultural products affects the very market for these products, for which reason the show in separate analysis for the group of fruit. The methods of analysis of correlations and regression functions are the basis for tracking the factors that optimize production infl uence functions that are used. Let’s keep in mind the knowledge and interpretation of results on human consumption (x1) and the total production achieved (x2). He was thrown into relief the production usable (y), designing a 5 fl avors: +5% +10% +15% +25% and +50%. Knowing usable fruit production in Romania is looking buckets following elements: - The estimated forecast depending on the orientation system; - A methodology adequate, accessible, but also based on economic statistical functions (such technical economic), analyzing correlations and regression functions for forecasting; - Knowledge of structural (5 %...... 50%) degree of intensity of those two factors (x1 human consumption and the total production achieved x2) and their quantitative de-multiplication (the stage-structured consumption and yields achieved) and qualitative (estimate increase the higher levels of prospective production usable). Keywords: Fruit Production (realized), usable production, human consumption, according Polynomial (regression), factors dependent / independent, forward-looking guidance.



Characteristics of the market for fruit production and research methodology

Given the functions of food and therefore food consumption of fruit, you can say that market these products depends on the nature of the species and the morphological subject to consumption, the state of maturation and when they are used against one who has Instead harvesting. Amplifi cation consumption of fruit, with particular reference to the quantities fresh in our country is supported by the second most important motives. Firstly, the imperative need for consumers to have fresh fruit or vegetables at each meal, and secondly, consumer satisfaction pleasure of the population, to a restricted group of fruit (dainty products) delineated in certain seasons. Within this framework that we need to impose the fruit of knowledge features, the most important for the present stage: large variety of products that ensure a diversifi ed consumption; different degree of seasonality in the production and consumption of fruit varieties; because the demand is eligible, producers (suppliers), it ensures consumption season and beyond; the areas production of vegetables and fruits together with the existence of a marketing system that is poorly developed, there is a high level of self-producers; perish high, high consumption of factors of production, intended to exploit different vegetables and fruit; existence, in parallel, a peasant markets, together with market of companies with majority state or private, vegetable and fruit market is still largely disorganized, unsanitary and unprofi table; unable to practice an appropriate fi scal policy for producers of private individuals. The stringent necessary to know prospective yields of fruit that could have intended for use in Romania in view of the present rules of the European Union. Linked with this requirement of Article is to provide specialist on November vision balance of fruit, along with analysis methods and techniques of control in the fi eld of knowledge production of fruit in the market chain. The methodology, determination and forms of interpretation were placed in the research project, systems and mechanisms on the organization, operation and management of market products agricole0. We pay attention to the ways of understanding the production of usable fruit1, which in the present conditions of adapting to the requirements of the European Union, is a light-dependent human consumption, production under the infl uence of other factors. There have been substantiated results which took the basic functions of production taking into account: the resultative variable y which represented production usable, it is infl uenced by variables factorial x1 (human consumption) and x2 (the total production achieved). The parameters were assembled nationally in appropriate calculations within a polynomial functions like: Y = a + b·x1 + c·x1

2 + d·x13+ e·x2 + f·x2

2+ g·x23

After processing statistical data were obtained the following values of the coeffi cients related to the case of functional dependence simple correlation (polynomial Grade3): a = 302.89496, b = 2.3179482, c= -0.000649966 , d = 9.58903 E-08, e = -2.1164106, f = 0.001426649, g = -3.15744 E-07. The coeffi cients a, b, c, d, e, f, g were obtained by The analysis of correlations and regression functions for forecasting, the purpose of these forecasts is to optimize the factors affecting the functions of production. The number of factors are very high, aimed to fi nd solutions that combine the two types of variables used in operational research:



- The resultative or the dependent variable with recorded “y” or f (x) and which is the purpose of research; - Feature or features factorial or independent variables which notes “x” or x1, x2,…….Xn. Between those two categories of features there may be a statistical link or stochastic, which is determined by analyzing discretional or a fi ne which is connected with highlights the correlations and functions of regression. Unlike functional relationship y = f (x), which has the signifi cance that it corresponds to any x and a single, well-determined statistical relationship (stochastic) no longer has the same meaning, any x can match different y. Analysis of the correlation fi nds links between phenomena, expressing the form of these linkages and the delimitation of the degree of intensity, is given the weight of various factors to a mass phenomenon. Calculations were concerned that the results of human consumption (x1) and the total production achieved (x2), affect the production usable (y), designing a 5 fl avors: +5% +10% +15% +25% +50 %. The period 2000-2005, is the basis for calculation. Replacing variables factorial x1 and x2 was made at last year. Given the emphasis in seasonal fruit-tree growing in Romania, the basis for x2, was represented by the media and production period.

Production and consumption of fruits made in Romania (thousand tons)Table 1

Years Production usable Human consumption Total production achieved *2000 904,0 904,0 1301,52001 1006,0 1041,2 13882002 1007,5 1068,4 1012,92003 1382,0 1429,4 2135,92004 2059,4 2128,1 1813,12005

2006**2932,82398,9

2902,51795,0

1622,41486,4

* The total value of production achieved found: production, imports, exports and losses.

** Including production of fruit from family gardens.

The production evaluated Assessing the level of production usable as a result of consumer demand, and production was made on the basis of the forecast function results:Y = 302,89496 + 2,3179482·x1─ 0,000649966·x1

2 + 9,58903E-08·x13─ 2,1164106·x2+

0.001426649·x22─ 3,15744E-07·x2

3

Let’s keep in mind the need for changes of knowledge production (used) on the rhythms of growth with values between +5% and +50% consumption, the total production achieved. The amplifi cation of x1 and x2 with levels achieved last year and the average realized, resulting variations of the following productions assessed: - Production (usable) designed fruit resulting from the change for human consumption and total production last year, which means an increase in amplifying factors infl uence. Increasing the proportion is over base which shows the following basic amplitudes face, which was represented by the production of usable 2872.9 thousand tons not amplifi ed resulting from the calculations.



At an increase of +5% factors infl uence (x1, x2), shows an amplifi er with fruit 145413 thousand tons, representing an increase of 5.06%, production design usable over a base(y-theoretically). Also at an increase of +50% factors infl uence (x1, x2), shows an amplifi cation of production used to 1862.875 thousand tons of fruit, which represents an increase of 64.8%.

The production usable fruit (y ‘) through change consumption (x1’) and total yields (x2 ‘) since 2005 (thousand tons)

Table 2

Variations dependent

factors (x1 ‘) and (x2’)

Production design usable (y ‘)

Human consumption

(x1 ‘)

Total production

(x2 ‘)TOTAL

(y ‘)(tons)

Difference compared with 2005:

The production

actually achieved (%)

Production design (%)

Basic Computers - 100,0

1622,4100,0

2872,9 2902,5 1622,4

+5% 3018,3 186,0 105,6 3067,6 1703,5+10% 3170,9 195,4 110,3 3192,7 1784,6+15% 3331,2 205,3 115,9 3337,8 1865,7+25% 3678,4 226,7 128,0 3628,1 2028,0+50% 4735,8 291,9 164,8 4353,7 2433,6

- Usable fruit production resulting from the change for human consumption since 2005 and average annual production in the period 2000-2005, signifi es a trend of growth but differentiated than the previously reviewed. They are determined by the base (y-theoretically), which has been infl uenced by total annual production of fruit variation mean, imposed by seasonal levels achieved during the years 2000-2005. There are reported increases in yields usable design: an amplifi cation factors infl uence the production +5% increase in usable design +146.7 thousand tons which represents an increase of production used to +5.11% at a growth factors infl uence with 50% production is amplifi ed with +1943.82 thousand tons, which is supplemented with a level +67.70%. Fig. 1



The designed production usable fruit (y ‘) through change consumption (x1’) and media productions (x2 ‘) in the period 2000-2005 (thousand tons)

Table 3


factors (x1 ‘) and (x2’)

Production design usable (y ‘)

Human consumption

(x1 ‘)

Total production

(x2 ‘)TOTAL (y ‘)

Difference compared with 2005:

The production

actually achieved (%)

Production design (%)


1545,6100,0

2870.9 2902,5 1545,6

+5% 3017,7 192,2 105,1 3047,6 1622,9+10% 3172,6 205,2 110,5 3192,7 1700,1+15% 3336,7 215,8 116,2 3337,8 1777,4+25% 3695,8 239,1 128,7 3628,1 1932,0+50% 4814,8 311,5 167,7 4353,7 2318,4

- Usable fruit production resulting from the change for human consumption and average annual production since 2006, means differentiation, in particular because yields fruit of the year 2006 which were lower than the previous year 2005. The fruit plantations previous year 1990 and those young not producing fruit during rod made full year 2006 production to be lower than that of year 2005. This may be argued human consumption and yields lower levels of total variation previous calculation.

Fig. 2



The designed production usable fruit (y ‘) through change consumption (x1’) and media productions (x2 ‘) since 2006 (thousand tons)

Table 4


factors (x1‘) and (x2’)

Production design usable (y ‘) Human consumption

(x1 ‘)

Total production (x2 ‘)


1795,0100,0

1486,4

+5% 1976,4 1884,8 1360,7+10% 2057,2 1974,5 1635,0+15% 2135,4 2064,3 1708,4+25% 2282,3 2243,8 1858,0+50% 2577,4 2692,5 2229,6

The differentiation results presented in amplitudes means to infl uence the outcome of factors that are not included as published by reference to the complex technical-economic and political-social. For this reason interpretations production functions which summarized the dependencies type parabolic watchers: - Quantitative side which had knowledge of the production of fruit if predictable growth Spread the main factors of infl uence. The level of these productions considered prospective guidelines, was a phenomenon which refl ects the whole matter under review, which should be known but evolving trend; - Qualitative side, the structure of differentiations resulting in increases caused by the infl uence of factors employing forms of intensity and other factors, resulting from production and consumption changes made. It is a direct correlation connected on a part of human consumption of fruit that is growing and domestic production achieved and on the other side of production used. It is considering the entire complex of structural factors infl uence, with particular reference to the increasing consumption of fruit per capita, self-consumption made, the quantity and quality of fruit produced. (signifi cant factors in the current stage of our country).

Conclusion It is diffi cult to assume in the production and movement of fruit yields will be possible through an employment-a structural separation and quantitative factors according to the situation presented in the article. But the functions can be deducted knowledge of basic indicators of economic growth of fruit growing needs while consumption of fruit that can target prospective fruit production that can be used in Romania. Present and prospective guidelines for the production of fruit in Romania. - For existing system channels in the current stage, it is necessary to estimate a forecast the fruit yields usable. The main features of fruit products, with reference to seasonality and perish, require specifi c methodologies for guiding forecast level yields usable. - The methodology most appropriate, accessible, but also constitutes an economically founded based on the statistical functions (such technical and economic),



analyzing correlations and regression functions for forecasting in general. In this case, the base is made up of the results of previous work, together with vision and interpretation according legalities evolutionary characteristics of the market. - The need to increase the consumption of fruit and yields will be achieved and amplifi ed level of production used. Increasing production foreseeable usable fruit can say that is a requirement placed in the present needs of increasing living standards of the population. Is need, as chains by applying technology in fruit growing, to show a sustained increase in the level of quantity but, more importantly, quality production, with mitigation options at intervals of fruit production. - In substantiation guidelines prospective level of production used to be taken into account the possibilities and the degree of intensity of those two factors. Meanwhile, the interpretation should be made through a comparative knowledge to primary factors, demultiplication through quantitative side (structuring the consumption volume and yields achieved in stages) and qualitative (estimate increase of higher levels of prospective production usable). - I wanted to know the main parameters of usable fruit production, reduce the need for quality food crisis which is now caused and consumption of fruit still low population of Romania. The coordinates of food policy in current conditions, must take into account the modalities of state intervention to increase the usable quantities of fruit.

Notes 1. The production used, is, the quantities of primary products produced during the reference period, including quantities used by producers in their own production (self-consumption) and / or quantities of products. Losses incurred during the production process (at harvest losses and / or manufacturing process) are not included in production. Human consumption (available for human consumption), are quantities of products (primary and processed) available for human consumption, regardless of the source of supply (trade, consumer group, self-producers). Source: Food Balance Sheets, 2007, INS; Food Consumptions, 2007, INS.

Selective Bibliography: - Constantin M. - Treaty, marketing agricultural production, Ed AgroTehnica, Bucharest, 2007. - Eugenia Lilea, Target. a. - Statistics - theory and applications, 2006, Ed ASE Bucharest. - Voda, Gh.V., Target. a. - The statistical design of experiments. Substantiating and case studies, 2006, Ed Economic. - Systems and mechanisms on the organization, operation and management of the market of agricultural products, research project USAMV, Bucharest, 2007. - Statistical Yearbook of Romania, 2007, edited by INS. - Food Balance Sheets, 2007, INS; - Consumption volumes of the population during 2000-2007.



Responsabil de număr: Conf. univ. dr. Daniela Elena ŞTEFĂNESCU Consilier artistic: Mihai ŞURUBARU

Echipa logistică: Nicolae IONESCU, Iancu UCEANU, Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Constantin Gabriel BUJOREANU, Iuliana MARIN,

Oana BURDUŞEL, Tiberiu PREDA, Remus HORNOIU, Alin SPÂNU, Luiza NEDELCU

Condiţii pentru prezentarea materialelor spre publicare

Lucrările ştiinţifi ce sau tehnice, originale, se pot prezenta redacţiei spre publicare fi e sub formă de articole, fi e sub formă de scurte comunicări în limba română şi în limba engleză (traducere integrală). Precizările privind condiţiile tehnice pentru predarea materialelor se afl ă pe site-ul www.revistadestatistica.ro, secţiunea „Procesul de recenzare”.

Conditions for the articles designated for the Romanian Statistical Review

The original scientifi c or technical works can be sent to be published either under article form or short communications in Romanian and English (complete translation). The technical conditions for the articles to be presented can be found at www.revistadestatistica.ro in the “Peer review” section.

Cititorii din ţară şi străinătate se pot abona prin S.C. Rodipet S.A cu sediul în

Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B, Sector 1, Bucureşti, România

tel/fax 0040-21-318.70.00sau e-mail: [email protected] şi [email protected]

ISSN 1018-046X

Reproducerea articolelor fără acordul Institutului Naţional de Statistică - Editura Revista Română de Statistică este interzisă, iar utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlul explicativ sau justifi cativ, în diferite lucrări este autorizată numai cu precizarea clară a sursei.

Redacţia Editurii “Revista Română de Statistică” precizează că punctele de vedere, datele şi informaţiile cuprinse în articolele publicate aparţin autorilor şi nu angajează răspunderea Institutului Naţional de Statistică