sumar - procuratura · (aba/ceeli) i procuratura generală a republicii moldova în cadrul...

nr. 6 • Mai, 2005 • Chiinău

1

BULETIN INFORMATIV AL PROCURATURII

REPUBLICII MOLDOVA

nr. 6, Mai, 2005, Apare o dată la două luni

COLEGIUL DE REDACŢIE:

Eugen RUSUprocuror, ef secţie protecţia drepturilor i intereselor constituţionale i combaterea traficului de fiinţe umane;Victoria ZUMBREANUprocuror, ef serviciu de presă;Tudor SUVEICĂ procuror anticorupţie;Igor SERBINOVprocuror, ef direcţie judiciară;Valeriu BOTNARI procurorul municipiului Bălţi

SECRETAR DE REDACŢIE:Maria VIERU

AUTORI TEXTE:

Igor SERBINOVPavel GUŢANValentin COVAL Eugen RUSUТатьяна ГУЛЯ

REDACTOR COORDONATOR:Mihai HODOROGEA

PROCURATURA GENERALĂ А REPUBLICII MOLDOVA MD2005, mun. Chiinău,str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 26Tel: 22-50-75

PUBLICAŢIA ESTE REALIZATĂ ÎN CADRUL PROIECTULUI MISIUNII ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE PENTRU MIGRAŢIE ÎN MOLDOVA, "COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE" I ESTE FINANŢATĂ DE AGENŢIA SUEDEZĂ PENTRU DEZVOLTARE INTERNAŢIONALĂ.

TIPAR:"TIPOGRAFIA CENTRALĂ", CHIINĂU

SUMAR

Discursul Procurorului General adresat veteranilor cu ocazia Zilei de 9 Mai

ACTUALITATEA ÎN PROCURATURĂ

tiri Ultrascurt

ASPECTE METODICEALE ACTIVITĂŢII PROCURORULUI

Rolul procurorului în aplicarea i executarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii

Probleme i soluţii identificate de către procurori pe parcursul urmăririi penale în cauzele de trafic de fiinţe umane învederea obţinerii asistenţei juridice

Istoricul Procuraturii Republicii Moldova

Respectarea legislaţiei cu privire la adopţie

Внимание: дети без опеки

Îndrumar metodic cu privire la modul de pregătire i înaintare a actelor de procuror conform art.6,7 i 9 ale Legii cu privire la Procuratură

RELAŢII INTERNAŢIONALE

Regulamentul privind încheierea acordurilor internaţionale de către Procuratură cu instituţiile similare din străinătate, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor străine

ORDIN cu privire la organizarea colaborării internaţionale a Procuraturii Republicii Moldova

DOSARUL LUI TRĂSNEA

2

Procuratura Republicii Moldova • Buletin Informativ

3


Valeriu BALABANProcuror General al Republicii Moldova

ACTIVITATEA CURENTĂ A PROCURATURII

NEW

S FL

ASH

Scumpii notri veterani de război,

În fiecare an, Ziua de 9 Mai reprezintă un prilej de cinstire solemnă a celor care s-au jertfit pentru eliberarea, independenţa i suveranitatea Patriei noastre. În acest an, însă, această zi coincide cu a 60-a aniversare a Biruinţei asupra fascismului. Dar cu cît mai mult ne îndepărtăm de acele evenimente tragice, cu atît mai vii rămîn în memoria i sufletele noastre chipurile eroilor care s-au jertfit. Tradiţional anilor precedenţi, suntem onoraţi de prezenţa Dumneavoastră în ajunul marii sărbători a întregului popor – Ziua Victoriei i comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei.

Noi, cei prezenţi, datorăm profund respect i recunotinţă faţă de colegii notri – veterani, care au luptat cu toată fiinţa i puterea lor întru apărarea i menţinerea fiinţei naţionale. Probabil că pentru Dumneavoastră, cei care aţi fost în vîltoarea evenimentelor tragice, tiute de noi doar din cărţi i filme, această zi reprezintă fericirea în adevăratul sens al cuvîntului. Vă datorăm, scumpi veterani, cerul senin i pacea, pîinea i fericirea de a avea familii i a munci într-un stat liber.

Vă admirăm calităţile de patriotism, curaj i modestie, datorită cărora, pe întreg parcursul vieţii aţi fost mereu exemplu pentru tinerele generaţii. Revenind în rîndurile Corpului de procurori, după grelele încercări

ale luptelor pentru Independenţa Patriei, Dumneavoastră aţi dat dovadă de înţelepciune i aţi cultivat colegilor simţul responsabilităţii i patriotismului, atît de necesar profesiei noastre.

Tocmai de aceea, astăzi, mă înclin cu recunotinţă în faţa memoriei martirilor căzuţi pe cîmpurile de luptă i aduc un sincer omagiu tuturor eroilor veterani, pentru care datoria faţă de ţară a reprezentat crezul suprem. Cauza pentru care aţi luptat - Libertatea i Independenţa reprezintă i pentru noi obiectivul spre care tindem, întru a Vă urma exemplul.

Ceremonia de depunere a florilor la Complexul Memorial "Capul de pod erpeni", 29 aprilie, 2005

2


3


În martie curent, Procuratura Republicii Moldova a fost admisă în calitate de membru al Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor (AIP). AIP (instituită în anul 1995 sub auspiciul Naţiunilor Unite) este o organizaţie non-guvernamentală, non-politică, prima i unica organizaţie a procurorilor la scară mondială, reprezentată de membri din 130 de ţări i reprezintă aproximativ 300.000 de procurori. Asociaţia are drept scop sporirea eficacităţii activităţii procurorilor din lume, promovarea cooperării internaţionale între membrii asociaţiei, cu prioritate în combaterea crimelor transfrontaliere. Procurorul General, dl Valeriu Balaban a declarat cu această ocazie că prin participare activă în cadrul AIP Procuratura RM va beneficia de relaţii bilaterale cu procuraturile din lume, în special cu cele cu care ţara nu

ULTRASCURT

are tratate sau acorduri interstatale, sau regionale întru sporirea cooperării internaţionale. În acest context, Procuratura RM va avea posibilitatea să participe în programe de asistenţă, de utilizare a practicilor avansate în combaterea terorismului, traficului de droguri i fiinţe umane, crimelor economice organizate .a. Odată cu dobîndirea noului statut, va continua procesul de ajustare a sistemului organelor procuraturii din ţară la standardele internaţionale din domeniu – măsură prevăzută i de Planul de activitate Moldova – Uniunea Europeană.

ULTRASCURT

La 29 aprilie 2005 au avut loc Conferinţele procurorilor i veteranilor Procuraturii Republicii Moldova, în cadrul cărora au fost instituite Asociaţiile Procurorilor i Veteranilor Procuraturii Republicii Moldova. În calitate de preedinţi ai Asociaţiilor au fost alei Vasile Pascari – procurorul municipiului Chiinău, i respectiv Dumitru Postovan – ex-Procuror General al Republicii Moldova.Totodată, în cadrul Conferinţei, procurorilor - veterani de război le-au fost înmînate solemn de către Ministrul Apărării medaliile „În Slujba Patriei” de gradul III. În aceeai zi, conducerea Procuraturii Generale a organizat

deplasarea unui grup de procurori i veterani ai Procuraturii la Complexul memorial „Capul de pod erpeni” unde a avut loc ceremonia de depunere a florilor. Cu prilejul sărbătoririi Zilei Victoriei i comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei i aniversării a 60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă, Procurorul General, dl Valeriu Balaban le-a adresat veteranilor un mesaj de felicitare i le-a înmînat cadouri.

Procurorul General al RM, dl. Valeriu Balaban, împreună cu Preedintele Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor dl. Nicolas Cowdery. Seul, 2004

4


5


privind specificul asistenţei juridice internaţionale în cazurile de trafic de fiinţe umane, elaborarea unei practici unitare în domeniul vizat în RM, identificarea impedimentelor i imperfecţiunilor legislative i armo-nizarea cadrului legislativ naţional la standardele internaţionale.

La lucrările seminarului au participat membri ai legislativului, procurori, ofiţeri

ACTIVITATEA CURENTĂ A PROCURATURII

ULTRASCURT

La 16 martie 2005 în incinta secţiei militare a Procuraturii Generale a avut loc un seminar internaţional cu genericul: „Sistemul justiţiei militare în cadrul Forţelor Armate ale SUA”.

La eveniment au participat procurorii secţiei militare a Procuraturii Generale i procuraturilor militare din teritoriu, precum i procuror, ef al secţiei cooperare internaţională, dna L. Miculeţ i procuror, ef al serviciului de presă, dna V. Zumbreanu. Din partea echipei mobile de contact, Oficiul de Relaţii Bilaterale - Moldova, a fost

La 30 martie 2005 în incinta Palatului Republicii i-a desfăurat lucrările un seminar cu genericul „Asistenţa juridică internaţională în cazurile de trafic de fiinţe umane”.

Evenimentul a fost organizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie în colaborare cu Programul Departamentului Justiţie al SUA de Asistenţă Juridică a Procurorilor, Asociaţia Avocaţilor Americani / Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală i Eurasia (ABA/CEELI) i Procuratura Generală a Republicii Moldova în cadrul proiectului finanţat de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare i Cooperare Internaţională.Discuţiile s-au axat pe chestiuni

prezent maior Richard D. Mink, ef al Departamentului Drept Internaţional, Regiunea nordică, Comandamentul European al Forţelor Aeriene SUA, Baza Aeriană „Ramstein”, Germania.

În cadrul seminarului dl D. Mink a făcut prezentarea generală a sistemul justiţiei militare în rîndul Forţelor Armate ale SUA. Totodată, au fost abordate aspecte ale sistemului legislativ al SUA în problemele militare, rolului conducerii ţării în sistemul justiţiei militare, procesului disciplinar, administrativ i penal.

Maior Richard D. Mink, ef al Departamentului Drept Internaţional, Regiunea Nordică, Comandamentul European al Forţelor Aeriene SUA, Baza Aeriană "Ramstein", Germania

ULTRASCURT

NEW

S FL

ASH

În perioada 4 - 7 mai 2005 o delegaţie condusa de domnul Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova, a efectuat o vizită oficială de reciprocitate la Bucureti, la invitaţia Procurorului General al României, domnul Ilie Boto. În cadrul vizitei, delegaţia Procuraturii Republicii Moldova a avut întîlniri bilaterale cu conducerea Ministerului Public Român i procurorii-efi ai secţiilor operative, preedintele Înaltei Curţi de Casaţie i Justiţie, precum i a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată i Terorism.

ULTRASCURT Viceprocuror General al României Gabriela Ghiţă, Procuror General Valeriu Balaban, Procuror General al României Ilie Boto

Potrivit dlui Valeriu Balaban, agenda discuţiilor din cadrul vizitei a acoperit tematica implementării prevederilor Protoco-lului privind coo-perarea între Ministerul Public Român i Pro-curatura Generală a Republicii Moldova, semnat la 10 februarie 2005 la Chiinău.

de urmărire penală, specialiti din cadrul ministerelor justiţiei i afacerilor externe.

4


5


La 31 martie 2005, un grup de 24 de tineri procurori care îi fac stagiul la Centrul de pregătire a cadrelor Procuraturii au vizitat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupţiei (CCCEC). În cadrul vizitei ei s-au familiarizat cu specificul activităţii CCCEC, au avut întrevederi cu conducerea Centrului. La întrevedere, discuţiile s-au axat pe probleme ce ţin de specificul exercitării urmăririi penale în cadrul instituţiei vizate, colaborarea pe plan naţional i internaţional, problemele i planurile de perspectivă. Vizita dată se înscrie în conceptul stabilirii relaţiilor de colaborare între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupţiei i Procuratura Republicii Moldova în vederea obţinerii rezultatelor scontate în vederea combaterii criminalităţii i sporirii calităţii urmăririi penale.

ULTRASCURT

Finalizînd urmărirea penală în privinţa cet. Vasile Arap, învinuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art.165 alin.1 lit.a), b) Cod penal (trafic de fiinţe umane), la 08.04.1005 Procuratura mun. Chiinău a expediat cauza penală spre examinare în fond Judecătoriei sect. Centru.Prezenta cauză penală a fost intentată la 23.02.2005 în baza plîngerii victimei. În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că, în luna iulie 2004 Vasile Arap, urmărind scopul exploatării comerciale a 2 cetăţene a Republicii Moldova, folosindu-se de situaţia vulnerabilă a acestora, le-a traficat în or. Varovia, Polonia. Pe parcursul a patru luni V. Arap, aplicînd violenţa psihică i fizică faţă de victime, le-a impus să cerească, prealabil ridicînd de la ele actele de identitate. La momentul actual, învinuitul se află în stare de arest. Acţiunile infracţionale incriminate lui Arap Vasile se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani.

La 9 august 2002 de către DGCCO RM a fost pornit dosarul penal pe faptul traficării ilicite de către Rusu C. i Rusu V. (tată i fiu) în Republica Cipru a cetăţencei Republicii Moldova.

Pe parcursul urmăririi penale la acest capăt de acuzare au mai fost adiţionate un ir de episoade legate de traficul ilicit de fiinţe umane, înfăptuit de persoanele enumerate. Astfel, în momentul expedierii dosarului penal în judecătoria sect. Buiucani, la 02.06.2003, în actul de învinuire celor doi li se încrimina recrutarea pentru prostituţie i traficarea ilicită în Cipru i Turcia a circa 20 de femei, cu vârsta cuprinsă între 18-26 ani.

În cadrul urmăririi penale o mare parte din capete de acuzare formulate în privinţa inculpaţilor i-au găsit confirmare, motiv pentru care, pe 25.03.2005, la solicitarea procurorului, instanţa a pronunţat sentinţa de condamnare în privinţa

inculpatului Rusu Valeriu pe un termen de 10 ani privaţiune de libertate cu ispăirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, în privinţa celuilalt condamnat, Rusu Constantin, decedat la 02.10.2003, instanţa a pronunţat o sentinţă de încetare a urmăririi penale pe motiv prevăzut de art. 275 alin.5 CPP RM- decesul victimei.Potrivit procurorului sect. Buiucani, majoritatea victimelor proveneau din mediul rural, una din ele fiind invalidă de gradul II, iar alta provenind dintr-o familie de orbi, invalizi de gradul I. Anume acţiunile de trafic întreprinse în privinţa acestor două persoane au fost considerate de instanţă ca fiind săvârite prin abuz de vulnerabilitate, fapt care a condus la stabilirea pedepsei anume în baza art. 165 alin.2 CP RM (traficul de fiinţe umane), celelalte episoade au fost calificate în baza art. 220 alin. l CP RM (proxenetism).

ULTRASCURT

ULTRASCURT

edinţele comune ale procurorilor teritoriali cu reprezentanţii mass-media din raioanele Orhei, Călărai, Cahul, i Căueni, convocate la iniţiativa

serviciului de presă al Procuraturii Generale - impuls în vederea optimizării procesului de asigurare a transparenţei în activitatea procurorilor.


6


7

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I

Analizând prevederile noii legislaţii procesual-penale i pornind de la aplicarea acestora în practică, considerăm bine venită i chiar necesară abordarea problemei în cauză în vederea eficientizării activităţii procurorilor în procesul de înfăptuire a justiţiei. Este evident faptul că o dată cu aprobarea i punerea în aplicare a Codurilor penal i de procedură penală s-au schimbat esenţial funcţiile i atribuţiile procurorului, atât în cadrul urmăririi penale, cât i în instanţa de judecată. Astfel, conform art. 51 alin.(1) CPP, procurorul este persoana cu funcţii de răspundere care, în limitele competenţei sale, exercită în numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită i alte atribuţii prevăzute de prezentul cod. Procurorul care participă la judecarea cauzeipenale are funcţie de acuzator de stat.

La aplicarea pedepsei cu munca în folosul comunităţii, procurorul apare în trei ipostaze:-în cadrul urmăririi penale;-în ins,tanţa de judecată;-în faza de executare a măsurilor de pedepse.

1) în cadrul urmăririi penale: conform art. 52 CPP, procurorul conduce nemijlocit urmărirea penală în condiţiile legii i pe art. 153; 157, alin.1; 177, alin. 1; 178, alin. 1; 183, alin.1; 186; 187; 190; 192; 194; 196, alin.1; 197; 198; 199; 202; 203; 204; 221; 222; 231; 232; 233; 234; 241; 249; 255; 256; 261; 264; 287; 288; 303; 311; 349; 351; 352; 355; 357 Cod penal, care prevăd ca pedeapsă alternativă munca neremunerată în folosul comunităţii.

2) în instanţa de judecată: potrivit art. 53, p. 7 Cod de procedură penală, procurorul îi expune părerea în dezbaterile judiciare asupra faptei infracţionale săvârite de inculpat, încadrării ei în baza legii penale i pedepsei care urmează a fi aplicată, în scopul aplicării corecte a măsurii de pedeapsă cu munca neremunerată în folosul comunităţii e necesar să se ţină cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, în acest context trebuie să fie stabilite circumstanţele care îl caracterizează pe inculpat. Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt stipulate în art. 75 alin.(1) Cod Penal care prevede că la stabilirea categoriei i termenului pedepsei, inclusiv a muncii neremunerate în folosul comunităţii, se ţine cont de gravitatea infracţiunii săvârite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care atenuează sau agravează

ROLUL PROCURORULUI ÎN APLICAREA I EXECUTAREA PEDEPSEI CU MUNCA NEREMUNERATĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII

răspunderea, de influenţă a pedepsei aplicate asupra corectării i reeducării vinovatului, precum i de condiţiile de viaţă ale familiei acestuia.

3) în faza de executare a pedepsei. Un rol foarte important în această fază revine controlului asupra executării acestor pedepse. Conform art. 12 al Legii cu privire la Procuratură, procurorul, în modul stabilit de lege, îi exercită controlul asupra respectării legilor în locurile de recluziune, în instituţiile de detenţie preventivă, izolatoarele de anchetă penală, penitenciare i alte instituţii de executare a pedepselor i măsurilor de constrângere, inclusiv în oficiile de executare a deciziilor judiciare.

Atribuţiile exercitării legalităţii executării pedepselor penale sunt stabilite prin Ordinul Procurorului General nr. 976 -p.din 08.10.1999, care obligă procurorii teritoriali să efectueze trimestrial controale i în oficiile de executare a deciziilor judiciare cu remiterea notelor Procuraturii Generale. Astfel, rolul procurorului, în general, la aplicarea i executarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii este de a exercita nemijlocit urmărirea penală, de a orienta instanţele judiciare spre aplicarea pedepsei respective i efectuarea supravegherii executării pedepsei.în procesul exercitării urmăririi penale pe cauzele penale, a căror sancţiune prevede aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii, procurorul trebuie să furnizeze informaţiile necesare pentru verificarea posibilităţii de a aplica pedeapsa cu munca neremunerată în folosul comunităţii, acestea fiind: solicitarea de la Centrul de Informaţie al Ministerului Justiţiei a datelor privind antecedentele penale ale învinuitului; certificate de la psihiatru i narcolog referitor la înregistrarea acestuia în aceste instituţii; caracteristici de la locul de trai, locul de muncă; certificate privind componenţa familiei i vârsta copiilor (în acest context pot fi solicitate i alte documente, de exemplu, de invaliditate etc.); certificat de la poliţistul de sector referitor la locul permanent de trai; certificat de la locul de muncă privind orele de muncă i remunerarea, precum i alte documente necesare pentru stabilirea criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Aceste date vor fi absolut necesare i de ajutor acuzatorului de stat pentru orientarea corectă a instanţei în vederea aplicării pedepsei inculpatului. Procurorii trebuie să înţeleagă i să aprecieze rolul pe care îl joacă în procesul de stabilire a sentinţei i în procesul de sancţionare cu munca neremunerată în folosul comunităţii.Înainte de a începe examinarea cauzei penale în instanţa de judecată

Igor SERBINOVProcuror, ef al secţiei juridice


6


7

a unei persoane acuzate de comiterea infracţiunii, sancţionarea prevăzând aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii, procurorul trebuie să deţină toate informaţiile necesare referitor la caz. Dacă un avocat prezintă informaţii legate de clientul său, acestea urmează a fi verificate de procuror.

La orientarea instanţei privind stabilirea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, o atenţie deosebită trebuie să se acorde personalităţii inculpatului, deoarece, în primul rând, există categorii de persoane faţă de care această măsură de pedeapsă nu poate fi aplicată (persoane recunoscute ca invalizi de gradele l i II, militari, femei gravide, femeii care au copii cu vârsta de până la 8 ani, minori care n-au atins vârsta de 16 ani, persoane care au atins vârsta de pensionare).

În al doilea rând, este necesar să fie stabilită oportunitatea aplicării acestei măsuri de pedeapsă faţă de anumite persoane, deoarece ar putea exista cazuri în care, solicitând instanţei de judecată aplicarea acestei pedepse pentru o persoană care din motive obiective nu poate executa o asemenea pedeapsă, înseamnă a impune persoana să ispăească o pedeapsă mai gravă.

APRECIEREA PERSONALITĂŢII BĂNUITULUI ÎNVINUITULUI, INCULPATULUI

Personalitatea inculpatului este apreciată atât în cadrul contactului între procuror i inculpat, în timpul examinării dosarului (comportarea inculpatului în instanţa de judecată), prezentarea lui la timp în instanţa de judecată, căinţa de fapta comisă, etc., cât i conform concluziilor ce rezultă din materialele dosarului (caracteristica de la locul de muncă i cel de trai, declaraţiile părţilor vătămate i martorilor, informaţia despre antecedentele penale etc.).

a. Aplicarea pedepsei cu munca comunitară faţă de minoriProcurorul trebuie să acorde o deosebită atenţie aplicării pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii faţă de persoanele minore, adică persoanelor de la 16 până la 18 ani. Specificul fenomenului infracţional în rândul minorilor ridică probleme majore de prevenire i de combatere, dar nu în ultimul rând de sancţionare, căci în cauzalitatea acestuia interacţio-nează numeroase cauze: lipsa de experienţă în viaţa socială a minorului, neînţelegerea de către acesta a consecinţelor periculoase a faptei comise pentru valorile sociale i implicit a modului de sancţionare; deficienţa în procesul educativ în familie, coală. Analizând practica judiciară, putem constata că faţă de majoritatea minorilor care au comis infracţiuni, în instanţele judiciare sunt condamnate condiţionat sau cu amânarea executării sentinţei. Majoritatea minorilor din familiile vulnerabile, cunoscând loialitatea instanţelor judiciare în procesele penale i de pedeapsă condiţională, nu trag concluziile necesare i continuă să comită infracţiuni.

Conform experienţei altor state, aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii faţă

de infractorii minori are un caracter pozitiv i duce la îndeplinirea întocmai a scopurilor pedepselor penale.Din cele menţionate rezultă că la aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii faţă de minori, procurorul are sarcina de a trasa o linie de demarcaţie între amenda pe care infractorul s-ar putea să nu-i permită să o plătească (în care caz merge la închisoare) i prestarea de serviciu în folosul comunităţii (mai ales că în cazul aplicării amenzii se pedepsete nu doar o persoană, ci întreaga familie).

b. Dacă persoana acuzată este la prima infracţiuneEste important să stabilim acest fapt, deoarece, de regulă, infractorii primari nu ar trebui să fie trimii la închisoare, cu excepţia cazului în care natura i gravitatea infracţiunii justifică o astfel de sentinţă, în cazul în care inculpatul a fost tras anterior la răspundere penală (chiar i în cazul în care antecedentul penal este stins), dar comite o nouă infracţiune, înseamnă că pedeapsa aplicată anterior faţă de această persoană nu i-a atins scopul primordial.

c. Starea familială a persoanei acuzateStarea familială a inculpatului, în special prezenţa membrilor familiei întreţinuţi (soţie, copii, părinţi), este deseori un factor care determină persoana condamnată la muncă comunitară să-i ducă la bun sfârit serviciul în folosul comunităţii.

d. Prezenţa unui domiciliu permanentExistă posibilitatea ca persoana acuzată care are un domiciliu permanent să ducă la bun sfârit termenul serviciului în folosul comunităţii. Ar fi greu să se urmărească modul în care un condamnat prestează serviciul în folosul comunităţii dacă acesta nu are un domiciliu. Este puţin probabil ca persoana care nu are, pe teritoriul Republicii Moldova, un domiciliu permanent să presteze în mod satisfăcător un serviciu în folosul comunităţii. De asemenea, este improbabil ca acesta să-i ducă la bun sfârit termenul serviciului în folosul comunităţii, în atare circumstanţe, organul abilitat cu dreptul de control i supraveghere a executării pedepsei cu munca neremunerată va fi în imposibilitate de a-i îndeplini obligaţiile, astfel persoana fără domiciliu permanent nu este un bun candidat pentru serviciul în folosul comunităţii.

e. Locul de muncă al inculpatuluiLa alegerea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii trebuie să se acorde o atenţie specială faptului dacă persoana are un loc de muncă, pentru că numirea pedepsei cu muncă comunitară poate influenţa serviciul sau studiile persoanei condamnate.

ORIENTAREA INSTANŢEI PRIVIND DURATA PEDEPSEICa un pas spre activizarea rolului procurorilor în cadrul programului, ar trebui să se studieze posibilitatea obţinerii unor informaţii de importanţă specială pentru sentinţa de condamnare. De exemplu, atunci când este posibil, informaţii despre:


8


9

- vârsta persoanei acuzate;- starea civilă;- numărul copiilor i al altor membri ai familiei întreţinuţi de persoana acuzată;- serviciul definit (în sector oficial sau neoficial);- venitul i natura acestuia (dacă este un venit fix pe perioada dată, sau media acestuia);- economii i bunuri de valoare;- calificarea;- relaţia cu victima;- atitudinea victimei faţă de tipul de pedeapsă;- capacitatea/disponibilitatea de a acorda o despăgubire;- măsura în care îl avantajează pe inculpat;- locuinţa (proprietate, chirie etc.);- altele.

Deoarece procurorul orientează instanţa de judecată spre aplicarea pedepsei, el este obligat să-i expună părerea asupra termenului în care va fi prestată munca neremunerată, în acest context, procurorul trebuie să examineze în primul rând următoarea chestiune: ce termen este suficient pentru atingerea obiectivelor principale:- de a obţine corectarea persoanelor acuzate pentru a realiza responsabilităţile pe care le are;-de a asigura comunitatea în mijlocul căreia acesta trăiete că delictul nu rămâne nepedepsit.

Este foarte important ca procurorul / preedintele instanţei de judecată să explice inculpatului esenţa acestei pedepse, condiţiile de executare, inculpatul fiind avertizat asupra urmărilor în caz de sustragere de la executarea sentinţei.

ROLUL PROCURORULUI LA ETAPA DE EXECUTARE A PEDEPSEIO ultimă ipostază în care procurorul are un rol nu mai puţin important în aplicarea i executarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii este controlul asupra executării acestei pedepse.

Procurorul care va controla aplicarea pedepsei respective trebuie să cunoască, pe lângă prevederile generale care ţin de durata executării pedepsei (de la 2 la 4 ore pe zi, timp de cel mult 18 luni), următoarele momente: timpul prestării serviciului respectiv se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreti; perioada de aflare sub arest în altă cauză penală, în procesul de executare a pedepsei, precum i perioada de absenţă fără motive întemeiate nu se ia în consideraţie când se calculează durata de executare a pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii; graficul muncii se stabilete în comun de către condamnat, Departamentul de Executare a Deciziilor Judiciare i administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei unde este repartizat condamnatul; se interzice antrenarea la muncă neremunerată în folosul comunităţii în timp de noapte fără acordul condamnatului, precum i atragerea condamnaţilor la munci de interes personal;

durata de executare a pedepsei cu muncă social-utilă în folosul comunităţii nu se include în vechimea totală de muncă i nu se înregistrează în carnetul de muncă al condamnatului; acordarea concediului anual la serviciul de bază al condamnatului nu suspendă executarea pedepsei cu munca social-utilă în folosul comunităţii; supravegherea executării pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii va fi pusă în sarcina subdiviziunilor teritoriale ale Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare; pedeapsa cu munca social-utilă în folosul comunităţii se execută la unităţile cu destinaţie socială, aflate la locul de trai al condamnatului; lista unităţilor cu destinaţie socială se determină de către Primărie/Pretură, de comun acord cu Serviciul de Executare, în acest scop, Primăria i alte organe competente colaborează cu asociaţiile obteti, organizaţiile filantropice, fundaţiile i organizaţiile religioase, cu alte instituţii i întreprinderi, indiferent de forma lor de organizare juridică; dacă condamnatului, în timpul ispăiri pedepsei, i s-a stabilit gradul l sau II de invaliditate fără termen, precum i în caz de graviditate, subdiviziunea teritorială a Departamentului de Execuţie înaintează instanţei de judecată competente un demers privind eliberarea de la executarea ulterioară a pedepsei. Dacă în timpul ispăirii pedepsei se constată imposibilitatea temporară de executare a acesteia, Serviciul de Executare înaintează instanţei de judecată competente un demers privind suspendarea executării pedepsei.

La efectuarea controlului privind aplicarea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii se va ţine cont de respectarea prevederilor art. 67 Cod penal al RM i a Regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, adoptat la 31.12.03. Procurorul va colabora cu oficiul de executare i administraţia publică locală pentru a urmări dacă condamnatul nu se eschivează cu rea-voinţă de la munca neremunerată, în caz de eschivare cu rea-voinţă de la ispăirea pedepsei, subdiviziunea teritorială a Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare înaintează instanţei judecătoreti competente un demers privind înlocuirea pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii prin detenţie în conformitate cu prevederile art. 67 Cod penal, o zi de arest fiind echivalentă cu 2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Instanţa de judecată expediază copia sentinţei cu dispoziţia de executare în adresa Serviciului de Executare, în termen de cel mult 5 zile din momentul intrării în vigoare a sentinţei. Pentru ca programul de serviciu în folosul comunităţii să funcţioneze cu succes i să se dezvolte, există nevoia de sprijin concentrat i cooperarea tuturor celor implicaţi în aplicarea justiţiei penale.

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


8


9

Republica Moldova se află în proces de confruntare cu crimele trans-frontalieră i în acest scop sunt precăutate căile i metodele de contracarare a acestora inclusiv i a infracţiunii de trafic de fiinţe umane. La compartimentul combaterii acestui viciu practica ne-a demonstrat că, în majoritatea cazurilor, la componenţa infracţiunii nominalizate statul de origine este Republica Moldova, iar ţara de destinaţiei - Turcia. Astfel, mă voi referi la cele mai frecvente probleme ale traficului de fiinţe umane ce apar în cadrul urmării penale în vederea obţinerii asistenţii juridice între aceste două state.

Deci cooperare juridică între organele de drept ale Republicii Moldova i Republica Turcia, există următoarele acte internaţionale:

- Convenţia Europeană de acordare a Asistenţei Judiciare în Materie Penală semnată la Strasbourg la 20.04.1959,- Convenţia Europeană cu privire la extrădare semnată la Paris la 13.12.1957,- Acordul între Republica Moldova i Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie civilă, comercială i penală semnată la Ancara la 22.05.1996,- Acordul de colaborare între Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Republicii Turcia cu privire la combaterea traficului internaţional ilicit de droguri, terorismului internaţional i altor crime organizate semnat la Chiinău la 03.06.1994.

La 12.06.2003, a întrat în vigoare noul Cod penal al Republicii Moldova, prin care legislatorul a întrodus „traficul de fiinţe umane” - infracţiune prevăzută de art.165 CP ( 206- trafic de copii, 207-scoaterea ilegală a copiilor din ţară, 220-protexnitismul ). În cadrul investigării cazurilor de trafic de fiinţe umane, organele de urmărire penală deseori se confundă cu necesistatea efectuării acţiunilor de urmărire penală peste hotare. În cazul celor două state menţionate, Republica Moldova - ţară de origine i Turcia - stat de destinaţie, este necesară o cooperare rapidă i susţinută.

Conform datelor secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI a Procuraturii Generale, în

perioada anului 2004, la capitolul trafic de fiinţe umane, organele de drept din Moldova au înaintat autorităţilor turce un număr impunător de cereri de acordare a asistenţei juridice în cadrul efectuării urmării penale (etapa prejudiciară).

Cît privete prioritatea, în funcţie de importanţa rezultatelor ateptate, aceasta este în legătură directă cu vechimea adresării cererii i de gravitatea infracţiunii comise. Respectiv la moment nu ar fi real să ateptăm rezultate la cererile transmise în luna octombrie. Datele de mai sus reflectă toate cererile la care nu am primit careva materiale executate pentru a schiţa o imagine generală despre comisiile rogatorii adresate, tematica lor i nu în ultimul rând infracţiunile cercetarea cărora implică solicitarea asistenţei judiciare reciproce. Termenul mediu de executare este de la 3 la 6 luni. Desigur, este de preferinţă micorarea acestor termene, dei în cadrul tehnicilor stabilite de cooperare ele sunt reale. Această problemă este una din cele de care sunt preocupaţi membrii SECI, SEEPAG i altor organisme internaţionale.

Este evidentă creterea bruscă a numărului de adresări în anul curent atît către, cît i din Republica Moldova. Aceasta se datorează faptului intensificării lucrului organelor de drept în direcţia combaterii traficului de fiinţe umane. Ajungem la această concluzie, reieind din faptul că majoritatea covâritoare a cererilor sunt formulate în cadrul cauzelor pornite pe cazuri de trafic. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost înfiinţată Direcţia Combatere a Traficului de Fiinţe Umane încă în Decembrie 2000, însă activitatea de cooperare în acest domeniu s-a intensificat abia în a doua jumătate a anului 2003. Putem face tangenţă între aceasta i faptul că anume în această perioadă au intrat în vigoare noile Coduri penal i de procedură penală. Nu un ultim rol a jucat i faptul că prin dispoziţia Procurorului General datată cu 2 iulie 2003, s-a decis desemnarea în fiecare structură teritorială a persoanelor responsabile pentru implementarea în practică a Planului de aciiuni în Combaterea traficului de fiinţe umane i s-a creat i o Secţie specială în cadrul Procuraturii Generale

PROBLEME I SOLUŢII IDENTIFICATE DE CĂTRE PROCURORI PE PARCURSUL URMĂRIRII PENALE ÎN CAUZELE DE TRAFIC DE FIINŢE UMANEÎN VEDEREA OBŢINERII ASISTENŢEI JURIDICE

Pavel GUŢANProcuror, ef secţie conducerea urmăririi penale în organele

centrale ale MAI a PG


10


11

responsabilă în investigarea cazurilor de trafic. Crearea noilor structuri a dus la intensificarea controlului privind combaterea traficului la ridicarea nivelului descoperii grupărilor criminale, căilor de traficare, la prevenirea unor cazuri de traficare a persoanelor. Aceasta se confirmă i prin rezultatele Direcţiei Combatere a traficului de fiinţe umane din cadrul DGCCO al MAI. Totodată, este de menţionat i faptul că după înfiinţarea Centrului SECI în cadrul Iniţiativei de Cooperare din Sud-Estul Europei, organele vamale i din Ministerele de Interne a statelor membre SECI, din care Republica Moldova i Turcia fac parte, folosesc căile propuse de Centru pentru o cooperare proactivă.

Experienia autorităţilor moldave în cooperarea cu omologii turci scoate la iveală atît aspecte pozitive cît i negative. Avem situaiia cînd la cererile noastre de acordare a asistenţei juridice primim răspunsuri sau în termeni mari sau nu primim nici un răspuns. Răspunsurile parvenite, de cele mai dese ori, poartă un caracter evaziv i incomplet.

Adresările primite pentru executare în Moldova, de obicei, parvin din instanţele judecătoreti ale Turciei i se referă la interogarea persoanelor aflate pe teritoriul Moldovei în calitate de martor, parte vătămată sau învinuit. La executarea acestor cereri apar un ir de probleme, precum:- cînd se solicită interogarea învinuitului - cetăţean al Republicii Moldova - la cereri nu se anexează actul prin care s-a dispus pornirea procesului penal. În aceste cazuri putem ridica întrebarea neexecutării cererii i solicitării cauzelor penale pentru preluarea urmăririi penale, reieind din faptul că învinuilii sunt cetăţeni moldavi, cînd acetea se află la domiciliu;- în cazul în care se solicită aducerea la cunotinţă a învinuirii i interogarea învinuitului cetăţean al Turciei - considerăm că în cazurile cînd aceste persoane se depistează pe teritoriul Moldovei, urmează ca autorităţile

Turciei să iniţieze demers de extrădare, ceea ce nu se face.Presupunem că aceste probleme apar din cauza faptului că legislaţia Turciei prevede unica modalitate de cooperare juridică prin intermediul instanţei judecătoreti.

Conform prevederilor art.2 al Acordului încheiat între Republica Moldova i Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie civilă, comercială i penală semnat la Ancara la 22.05.1996, cele două părţi contractante au desemnat Ministerul Justiţiei i canalele diplomatice ca autoritate centrală pentru acordarea asistenlei juridice reciproce. În asemenea situaţie, autoritătile Turciei transmit cererile în cauză sau la Ministerul de Externe sau la Ministerul de Justitie al Republicii Moldova. În cazurile cînd executarea cererilor este de competenia organelor de urmărire penală sau a Procuraturii, ministerele indicate urmează să transmită cererile la Procuratura Generală. Această cale presupune extinderea nejustificată a termenelor de executare.

Art.532 Cod de procedură penală al Republicii Moldova prevede ca mod de transmitere a adresărilor de asisteniă juridică i Procuratura Generală (în cazurile pre judiciare). Propunem folosirea, i în cazul cooperării cu Turcia a acestei posibilităţi, care s-a dovedit a fi practică i rezonabilă în procesul de cooperare cu alte state. Cu toate acestea, apreciem eforturile depuse de colegii turci în vederea acordării de asistenţă juridică i suntem gata de a răspunde prin ajutor reciproc.

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I

Participanţii la seminarele zonale desfăurate în luna mai, curent în Orhei, Călărai i Cahul


10


11

În Moldova, activitatea Procuraturii a fost creată prin Regulamentul din 23 iulie 1812, privind instituirea administraţiei provizorii. Instituţia Procuraturii era un element nou pentru sistemul de drept existent în Moldova. Procuratura a fost copiată după modelul rusesc cu unele modificări în ordinea numirii procuratorilor. A fost schimbată i denumirea de procuror - m Moldova acestuia i se zicea procurator. În mai 1818, pe lîngâ Guvern a fost desemnat un procurator regional, iar în judeţe procuratori de judeţ de asemenea au fost instituite procuraturile judeţene i aprobate statele de funcţionari.

Procurorului provinciei i se supuneau procuratorii de judeţ. Ei trebuiau să se conducă în activitatea lor de regulile stabilite în Rusia pentru procuratorii guberniali i cei judeţeni (numiţi strepcii), în conformitate cu instrucţiunile date. Procuratorii vegheau ca instituţiile să activeze în limita competenţei lor. Ei aveau dreptul să controleze activitatea oricărei instituţii i, în caz de depistare a unor încălcări, să ceară înlăturarea lor. Dacă instituţia sesizată nu înlătura neajunsurile, procuratorul era obligat să raporteze guvernatorului plenipotenţiar.

Procuratorii supravegheau instanţele judiciare. Dacă erau descoperite unele încălcări în examinarea dosarelor, ei aveau dreptul de a suspenda executarea hotărîrii luate de către instanţă. Procuratorii nu participau la procesele civile, cu excepţia proceselor unde reclamat sau pîrît era statul, cînd procuratorul apărea în calitate de apărător al statului. În procesele penale procuratorul contribuia la descoperirea infracţiunii. Procuratorul nu participa la deliberare i la luarea deciziilor.

Funcţia de Procurator regional a funcţionat în Basarabia pînă în 1859, cînd a fost organizată judecătoria districtuală din Chiinău, procuratorii fiind instituiţi pe lîngă judecătoria districtuală i Curtea de Apel. Abia prin Legea din 26 martie 1862 s-a instituit i în Moldova Ministerul Public.

Ministerul Public era organizat în mod ierarhic, eful suprem era ministrul de justiţie. Reunirea membrilor Ministerului Public de pe lîngă aceeai jurisdicţie se numea parchet, denumire ce avea ca origine faptul că în Franţa scaunele membrilor Ministerului Public erau aezate direct pe parchetul sălii de edinţe, la piciorul estradei unde erau judecătorii.

Ministerul Public de pe lîngă Curtea de Casaţie se

ISTORICUL PROCURATURII REPUBLICII MOLDOVA

compunea dintr-un Procuror General i cinci procurori de edinţe cu dreptul de a ataca actele celorlalţi procurori sau actele judecătoreti ce contraveneau legii. La curţile de apel erau cîte un procuror de fiecare secţiune.La tribunale, procurorii de secţiune îi desfăurau activitatea sub conducerea primilor procurori.Actele pe care membrii parchetului le emit de pe lîngă tribunale pot fi grupate în trei categorii:a) acte de poliţie judiciară: a descoperi infracţiunile, a primi denunţuri, a face constatări, iar în caz de flagrant delict de a face percheziţii, ridicări de corpuri delicte, etc. b) acte de Minister Public propriu-zis: intentarea acţiunii publice, întocmirea rechizitoriilor, exercitarea căilor de atac, punerea concluziilor în cauzele civile cînd legea dispunea astfel.c) acte de execuţie: executarea mandatelor i a hotărînlor penale pentru delicte i crime.

Procurorul General de pe lîngă Curtea de Apel, pe lîngă supravegherea i dirijarea atribuţiilor indicate, avea anumite prerogative speciale: întocmirea rapoartelor pentru punerea sub acuzare a făptuitorilor de crime, susţinerea acuzării în faţa curţilor cu juraţi etc. Începînd cu anul 1918 în Moldova (Basarabia) din partea dreaptă a Nistrului, în baza Decretului Regelui României din 6 octombrie (nr.2770) privind organizarea justiţiei în Basarabia, supravegherea Procuraturii se efectua de către procuror sub conducerea Ministrului Justiţiei ca Procuror General. Procurorii i ajutorii lui activau pe lîngă instanţele judecătoreti. Procurorii se numeau în funcţie prin decretul regelui, la propunerea Ministrului Justiţiei.Cît privete procurorii de secţie, ei aveau atribuţii în vederea îndeplinirii numai a actelor de Minister Public propriu-zis, dei nu se excludeau însărcinări speciale din partea Procurorului General.

Procurorul General de pe lîngă înalta Curte de Casaţie, sub raportul justiţiei represive, exercita supravegherea procurorilor de secţii, punea concluzii în cauzele judecate, ataca hotărîrile judecătoreti contrare legii. Ca ef al Ministerului Public, ministrul Justiţiei era înzestrat doar cu capacităţi funcţionale.

După instaurarea puterii sovietice la 2 august 1940 a fost creată Procuratura R.S.S.M., procuraturile de judeţ Bălţi,

Valentin COVALProcuror, ef al secţiei juridice


12


13

Bender, Cahul, Chiinău, Orhei i Soroca; procuraturile oraelor Chiinău, Bălţi, Bender i Tiraspol, procuraturile a 60 raioane. Modul de constituire i atribuţiile procuraturii îi găseau originea în Regulamentul cu privire la Procuratura U.R.S.S. din 17 decembrie 1933. Astfel, procuratura îi exercita atribuţiile în patru domenii de supraveghere:- supravegherea generală; - supravegherea respectării: legilor de către instanţele de judecată, pornirea urmăririi penale şi susţinerea acuzării în judecată; - supravegherea respectării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă preliminară;- supravegherea legalităţii activităţii organelor securităţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune.

În perioada 1941-1944 atît Procuratura R.S.S.M., cit i cele judeţene, orăeneti, raionale n-au funcţionat, activitatea organelor Procuraturii a fost orientată în lupta împotriva fascismului. Prin ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 22 iunie 1941, odată cu

declararea stării de război, colaboratorii Procuraturii fie că s-au înrolat în armată, fie au continuat supravegherea ordinii publice, disciplinei de muncă, drepturilor i intereselor militarilor i a familiilor lor etc.

În perioada de după război activitatea Procuraturii a fost orientată spre întărirea legalităţii în sfera economică, o sarcină de mare valoare impusă prin Ordinul Procurorului General al U.R.S.S nr. 128 din 17 iunie 1946 “Despre înteţirea supravegherii generale asupra respectării întocmai a legilor”. La 16 octombrie 1947 au fost desfiinţate i lichidate procuraturile judeţelor Bălti, Bender, Cahul, Chiinău, Orhei i Soroca). Drept urmare procuraturile orăeneti i raionale au fost subordonate nemijlocit Procuraturii R.S.S.M.Concomitent cu supravegherea generală sunt perfecţionate i celelalte domenii de supraveghere. De exemplu, în 1949, la 28 iulie se instituie sistemul de activitate a anchetatorilor în sectoare, care reprezentau teritoriul concret de competenţa secţiei de miliţie. Pentru prima dată în istoria legislaţiei cu privire la Procuratură, Regulamentul despre supravegherea

procurorului din 24 mai 1955 înaintează cerinţe deosebite faţă de procurorii i anchetatorii din Procuratură. Mai întîi de toate, acetia pot fi doar persoane cu studii juridice superioare, ca excepţie, cu acordul Procurorului General al U.R.S.S. puteau fi desemnate i persoane cu studii juridice superioare incomplete, se instituie cenzul vîrstei de 25 ani pentru procurorii teritoriali.

Odată cu adoptarea Constituţiei U.R.S.S. (1977) i a Constituţiei R.S.S.M. (1978) s-au întărit considerabil poziţiile Procuraturii. Spre deosibire de constituţiile precedente, Procuraturii i se consacră un întreg capitol, în care se conţin principiile de organizare i funcţionare, în special independenţa de oricare alte organe. Ideile consfinţite în Constituţie i-au găsit concretizare i dezvoltare în Legea cu privire la Procuratura U.R.S.S., adoptată la 30 noiembrie 1979, unde s-au păstrat domeniile de supraveghere, au fost lărgite considerabil limitele supravegherii de procuror, concomitent fiind delimitate atribuţiile organelor Procuraturii Generale a U.R.S.S. i a procuraturilor ierarhic inferioare.După proclamarea independenţei i suveranităţii, Republica Moldova a declarat instituirea unui stat bazat pe drept i promovarea valorilor unanim recunoscute.

Prima clădire a Procuraturii RM

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


12


13

Valeriu BALABAN, Procuror General al RM din 2003 (noiembrie)

Simeon COLESNIC1945 – 1949

Ivan OSIPOV1949 – 1953

Achim CAZANIR1953 – 1970

Ivan CEBAN1970 – 1987

Nicolai DEMIDENCO1987 – 1990

Dumitru POSTOVAN1990 – 1998

Valeriu CATANĂ1998 – 1999

Vasile RUSU 2001 – 2003

CONDUCĂTORII PROCURATURIIREPUBLICII MOLDOVA 1945 - 2005

Mircea IUGA 1999 – 2001

Fotografia

lipseste


14


15

Procuratura Generală a generalizat activitatea organelor procuraturii în domeniul protecţiei drepturilor copilului prin adopţie. Principala sarcină a organelor administraţiei publice i persoanelor cu funcţii de răspundere, antrenaţi în acest domeniu, este de a asigura respectarea drepturilor i libertăţilor copiilor. La baza activităţii lor trebuie să fie următoarele principii:

1. fiecare copil are dreptul la educaţie în familie;2. adopţia naţională este prioritară;3. adopţia internaţională se examinează ca una de alternativă, în caz dacă adopţia copilului în ţară este imposibilă.

În practică au apărut multe dificultăţi legate de determinarea statutului copilului abandonat, evidenţa acestora i a persoanelor care solicită adopţia copiilor, precum i asigurarea drepturilor copilului după adopţie. Procuratura Generală a generalizat respectarea legislaţiei la încuviinţarea adopţiei de către cetăţenii Republicii Moldova i cetăţenii străini în anii 2002-2004.

Studiul asupra legislaţiei naţionale i internaţionale, practicii judiciare, informaţiilor autorităţilor publice, organelor de drept a relevat că în ultimii ani adopţia internaţională a copiilor în republică a cunoscut o cretere substanţială, devenind i o problemă cu caracter transnaţional. Problema fundamentală a adopţiei s-a deplasat în planul copiilor abandonaţi, rămai fără îngrijirea părintească i al copiilor instituţionalizaţi, pentru care adopţia este singura alternativă.

Cît privete cadrul instituţional e de menţionat că de aspectele protecţiei i educaţiei copiilor orfani i a celor rămai fără ocrotirea părintească se ocupă mai multe organe guvernamentale, însă cea mai implicată instituţie este Ministerul Educaţiei, care realizează aceste obiective prin direcţiile de învăţămînt în sarcina cărora, este exercitarea funcţiilor autorităţii tutelare.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.749 din 29.11.1993, în scopul ocrotirii copilului prin adopţie, a fost instituit Comitetul pentru Înfiere al Republicii Moldova, organ guvernamental abilitat cu atribuţii în domeniul adopţiei naţionale i internaţionale. Cu regret, situaţia reală a demonstrat, că Comitetul nu face faţă sarcinilor de protecţie a copilului prin înfiere, nu asigură controlul asupra respectării legislaţiei privind adopţia i nu în toate cazurile avizează documentele pentru înfiere.

Un rol coordonator al activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale i locale, organelor de drept i altor organe de stat în domeniul protecţiei drepturilor copilului, inclusiv la încuviinţarea adopţiei, îl are Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, organ guvernamental abilitat cu atribuţii de elaborare i realizare a politicii de promovare a interesului superior al copilului în societate.

Codul de Procedură Civilă precedent prevedea examinarea cererilor de înfiere cu participarea obligatorie a înfietorului, a reprezentantului organului de tutelă i curatelă i a

RESPECTAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA ADOPŢIE

Eugen RUSU,Procuror, ef al secţiei protecţie a

drepturilor i intereselorconstituţionale i combaterea

traficului de fiinţe umane

procurorului. Noul Cod de Procedură Civilă a exlus procurorul din procedura de încuviinţare a adopţiei. Drept consecinţă, procurorul nu are posibilităţi legale de a verifica legalitatea i să contesteze decizia instanţei de judecată privind adopţia. Încuviinţarea adopţiilor internaţionale conform Codului de Procedură Civilă precedent ţinea de competenţa judecătoriilor, iar în conformitate cu noul Cod de Procedură Civilă - de competenţa Curţii de Apel. După 12 iunie 2003 i pînă în prezent Curţile de Apel au încuviinţat circa 100 cereri de adopţie de către cetăţenii străini. Practic, decizia de înfiere este adoptată doar de judecător. În multe cazuri avizul organului de tutelă i curatelă i a Comitetului pentru Înfiere, la adopţia internaţională, nici nu se cere.

Astfel, dacă în ţările din vecinătate, Ucraina, Rusia, România legislaţia privind adopţia internaţională s-a înăsprit, la noi ea a devenit mai lejeră. Această stare a legislaţiei este bine monitorizată de cetăţenii străini, care intenţionează să adopte copii din Republica Moldova, despre ce ne vorbete i adresarea Ministerului de Justiţie a Regatului Ţărilor de Jos privind posibilitatea de a înfia copii din R.Moldova de către cupluri de acelai sex, la care noi am dat un aviz negativ.

Conform datelor Comitetului pentru Înfiere i a organelor de tutelă i curatelă pe parcursul anului 2002 instanţele judecătoreti au încuviinţat 316 adopţii naţionale (209-de ambii părinţi), în 2003 - 263 adopţii (161 – de ambii părinţi), în 6 luni 2004 -109 adopţii naţionale. Pe parcursul anilor 2002-2004 au fost încuviinţate 149 adopţii internaţionale (în 2002 -7, 2003 -59. 2004 – 83). În dependenţă de cetăţenii căror state au înfiat copii din Republica Moldova, se poate de menţionat că cetăţenii SUA în această perioadă au înfiat 75 copii, din Italia i Israel - cîte 20 copii, din Canada -15 copii, Spania - 8 copii, Germania – 4 copii, din Elveţia i Franţa –cîte 2 copii. Cum reiese din aceste date cele mai multe adopţii internaţionale revin cetăţenilor SUA -75 cazuri. Spre exemplu, prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2004 s-a încuviinţat adopţia a 3 fraţi Reuţchi, din coala-internat din Cupcini, Edineţ, mama cărora este la lucru în Moscova, iar tatăl locuiete în raionul Teleneti i face abuz de alcool, ambii lipsiţi de drepturi părinteti. La cererea unei rude a copiilor, care a dorit săi adopte pe acetia, Comitetul pentru Înfiere a cerut revizuirea deciziei luate, însă Curtea de Apel Bălţi a respins acest demers, lăsînd în vigoare decizia de înfiere. În Republica Moldova sunt acreditate 20 organizaţii străine, care au obţinut dreptul să desfăoare activitate în domeniul adopţiei, din care 9 organizaţii au fost acreditate în anul 2004. În urma controlului au fost depistate cazuri, cînd normele materiale i procesuale au fost încălcate, lezîndu-se drepturile copilului, ale părinţilor biologici, precum i drepturile adoptatorilor. Spre exemplu, judecătoria raionului Edineţ a încuviinţat adopţia copilului Ţîbuleac fără a cere i anexa la cauză actele prevăzute de lege: a avizului organului de tutelă i curatelă i a actului examinării condiţiilor de trai ale adoptatorilor. Asemenea încălcări au comis i alte judecătorii. Conform legii adoptatori pot fi persoane de ambele sexe care au atins vârsta de 25 ani. Contrar acestei norme judecătoria raionului Hînceti a încuviinţat adopţia unei fetiţe de un

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


14


15

cuplu care nu a atins această vîrstă. Prin hotărârea judecătoriei raionului Călărai a fost încuviinţată adopţia unui copil cu aceiai derogare de la lege.Legislaţia prevede că hotărârea instanţei judecătoreti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai atunci, cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori nu mai puţin de ase luni. În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată i fără stabilirea acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-se în hotărârea instanţei judecătoreti. Fără stabilirea termenului de încercare i fără motivarea soluţiei au emis hotărâri de încuviinţare a adopţiei judecătoriile raioanelor Criuleni, Comrat, Călărai, mun. Bălţi.

Contrar prevederilor legale, fără a cere consimţămîntul părinţilor copilului adoptat, exprimat printr-o declaraţie scrisă autentificată de notar sau de autoritatea tutelară, precum i fără participarea în edinţa de judecată, judecătoria raionului Basarabeasca a încuviinţat adopţia copilului Colesnic. Tatăl biologic al copilului nu a dat acordul la înfiere, în edinţa de judecată nu a participat i instanţei nu i-au fost prezentate probe concludente că el se eschivează nemotivat de la întreţinerea i educaţia copilului mai mult de 6 luni. Astfel de încălcări au comis i judecătoriile raioanelor Rezina, Rîcani, Criuleni i Soroca, Orhei i Ceadîr-Lunga.

Legislaţia cu privire la adopţie prevede condiţii speciale în cazurile de adopţie internaţională. Adopţia copilului de cetăţeni străini poate fi încuviinţată numai dacă adoptatorii străini întrunesc atît condiţiile impuse de legislaţia statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care îi au domiciliul, cît i condiţiile impuse de legislaţia Republicii Moldova, precum i dacă ţara lor este parte a Convenţiei asupra protecţiei copiilor i cooperării în materia adopţiei internaţionale sau dacă în acest domeniu există un acord bilateral între state.

Cetăţenii străini pot să adopte un copil numai dacă toate posibilităţile adopţiei, luarea sub tutelă, curatelă sau transmiterea în familia cetăţenilor Republicii Moldova s-au epuizat i dacă acest copil este inclus în lista copiilor propui spre înfiere, care anual se publică în Monitorul Oficial.

De asemenea, este o condiţie, ca în ţara unde urmează să fie adoptat copilul drepturile lui să fie apărate într-un volum nu mai mic decît în RM (i pînă la majoratul lui să i se păstreze cetăţenia Republicii Moldova.) Deci, în lipsa condiţiilor speciale i a actelor respective, cererea de adopţie înaintată de cetăţeni străini urmează a fi respinsă. Cu toate acestea, controlul a depistat cazuri de încuviinţare a adopţiei de către cetăţeni străini, fără prezentarea actelor necesare i fără a face

dovadă de respectare a acestor condiţii speciale. Cazuri de încuviinţare a adopţiei de cetăţeni străini cu încălcarea acestor prevederi au admis judecătoriile raioanelor Ciadîr-Lunga i Edineţ, Curtea de Apel Bălţi.

Cele menţionate denotă faptul că Comitetul pentru Înfiere, Ministerul Educaţiei, organele de tutelă i curatelă, precum i instanţele judecătoreti nu în deplină măsură îi îndeplinesc obligaţiunile ce le revin în vederea protecţiei drepturilor copiilor orfani i a celor rămai fără ocrotirea părintească, nu au întreprins măsuri eficiente de respectare întocmai a legislaţiei în domeniu. Procuratura Generală a informat Consiliul Superior al Magistraturii i a sesizat Ministerul Educaţiei despre încălcările de lege la încuviinţarea adopţiei i lacunele instanţelor în acest domeniu.

Organele Procuraturii în comun cu alte organe de drept urmează să întreprindă măsuri suplimentare de ameliorare a situaţiei în domeniu, să depisteze fiecare derogare de la lege în cadrul adopţiei, în special celei internaţionale i de ai tage la răspundere pe cei vinovaţi.

În scopul respectării stricte a legislaţiei cu privire la încuviinţarea adopţiei, în special, celei internaţionale şi protecţiei drepturilor şi intereselor fundamentale ale copilului au fost înaintate următoarele propuneri: 1. Reorganizarea Comitetului pentru înfiere într-un organ central de specialitate, în sarcinile căruia să fie pus: coordonarea activităţii organelor cu atribuţii în domeniul adopţiei; formarea bazei de date privind copiii propui pentru adopţie i persoanelor care intenţionează să adopte copii; contribuirea ca Republica Moldova să-i îndeplinească obligaţiunile luate la ratificarea convenţiilor internaţionale în domeniu i exercitarea funcţiilor metodologice i de control.

2. Adoptarea unei legi cu privire la protecţia copilului aflat în dificultate. Această lege va reglementa i procedura de formare i funcţionare a organelor de pe lîngă autorităţile publice locale preocupate de protecţia drepturilor copilului.

3. Modificarea i completarea Codul Familiei i Codul de Procedură Civilă, cu propuneri ce ar reglementa mai clar condiţiile de adopţie, mai ales, cea internaţională, precum i cu propuneri de a include procurorul ca parte la examinarea cauzelor de încuviinţare a adopţiei. Se va propune ca adopţiile internaţionale să fie încuviinţate doar

în cazuri excepţionale, cînd se vor epuiza toate posibilităţile de adopţie naţională.

4. Abilitarea Ministerului Afacerilor Externe cu funcţia de organizare a controlului respectării drepturilor copiilor adoptaţi de cetăţenii străini.

Consider că întreprinderea măsurilor menţionate va asigura respectarea întocmai a drepturilor i intereselor copilului la încuviinţarea adopţiei.

Grupul de lucru în problemele protecţiei dreptului copilului


16


17

«Воспитывая детей, нынешние родители воспитывают будущую историю нашей страны, и, значит, и историю мира», - говорил великий педагог и воспитатель А.С. Макаренко. И это, действительно, так. В наше сложное время тема воспитания всегда была и остается очень актуальной. Всем известно, что отрочество и юность – самый прекрасный и в то же время самый трагичный этап в жизни человека. Здесь соединяется все: здравый ум и буря страстей, первые слова любви и чувство ненависти, доброта и детская жестокость, счастье и горе. Это период формирования личности, когда человек начинает понимать, что такое зависть, трусость и развивать в себе такие качества, которые ему будут необходимы во взрослой жизни. И потому так важно, чтобы именно в подростковом возрасте, при выборе цели в жизни, рядом были близкие и родные люди. Но, к сожалению, часто родители, уезжая за пределы страны на заработки, оставляют своих детей без какого-либо надзора. Это проблема всей Республики Молдова.

Если обратиться к конкретным цифрам, то по сектору Буюкань, исходя из статистики прошлого года: всего 754 ребенка остались без попечения своих родителей. Из них: 339 – с близкими родственниками, 117 – со старшими братьями и сестрами, 232 – с бабушкой или дедушкой, 13 детей – просто с соседями и лишь 36 человек – с опекунами, назначенными органами опеки и попечительства. А самое печальное, что 17 детей остались вообще беспризорными. Конечно же, вина за будущее детей ложится на плечи родителей, которые, уезжая на заработки, забывают о важности воспитания, о необходимости быть рядом и всегда дать нужный совет, для того, чтобы ребенок мог правильно решить: на что потратить свою жизненную энергию – на завоевание титулов и почестей или посвятить свою жизнь милосердию и справедливости. Кому служить: богу или дьяволу? Мы знаем немало историй, в которых родители, после долгого расставания возвращаясь домой, не узнавали своих прежних детей. Подростки начинали курить, не уделяли должного внимания школьным занятиям, а подчас и просто прогуливали школу, начинали общаться с «сомнительными» компаниями. Частые ссоры из-за непонимания, затем серьезные конфликты, как правило, заканчиваются уходом детей из родительского дома. Или дети начинают употреблять наркотики, жить беспорядочной половой жизнью, одним словом, стоять на краю у пропасти, между жизнью и смертью. По данным статистики, за период 2004 года в секторе Буюкань зарегистрировано 180 преступлений,

совершенных несовершеннолетними, из них было начато уголовное преследование по 94 уголовным делам, из которых 55 уголовных дел в отношении 87 несовершеннолетних было направлено на рассмотрение в судебную инстанцию. Из 87 подростков-правонарушителей только 8 посещали школу, 13 – ранее привлекались к уголовной ответственности. 16-летний Кисель Ион был осужден судом сектора Буюкань к 2 годам лишения свободы условно за совершение хищения имущества путем проникновения в квартиру потерпевшего. В процессе уголовного преследования было установлено, что родители Кисель Иона выехали на заработки в Россию, оставив его проживать со старшим братом. Кисель И. не посещал школу, нигде не работал, фактически находился без надзора своего старшего брата. Результат не заставил себя долго ждать – подросток оказался на скамье подсудимых. Родители, опомнитесь!!! Это же ваши дети, самое дорогое, что у вас есть. И даже если нужда заставит вас расстаться со своим ребенком на какое-то определенное время, отнеситесь серьезно к оформлению опекунства на этот период. Помните, что упущенное воспитание вы не сможете вернуть подчас даже миллионами.

Поэтому именно во имя и для защиты прав и интересов несовершеннолетних, Семейный кодекс Республики Молдова предусматривает институт учреждения опеки и попечительства в отношении детей, оставшихся без попечения родителей. Ведь только назначенный в установленном законом порядке опекун сможет реально защитить права и интересы ребенка, обратиться в его интересах в любые государственные органы и учреждения. Опекун – это еще и тот человек, к которому может апеллировать учебное учреждение в случае возникновения у ребенка проблем с учебой. И, наконец, на опекуна, так же как и на родителей, возлагается полная ответственность за надлежащее воспитание и содержание ребенка. Оставляя ребенка в надежных руках, родители проявляют истинную заботу о нем. А государство, на мой взгляд, должно законодательно закрепить обязанность родителей, в случае выезда за рубеж на работу, оформлять опеку на детей в органах по охране прав ребенка. Ни один ребенок не должен остаться без опеки. Будьте ответственны за будущее своих детей!

ВНИМАНИЕ: ДЕТИ БЕЗ ОПЕКИ!

Татьяна ГУЛЯПрокурор в прокуратуре

сектора Буюкань

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


16


17

Secţia investigaţii financiar-economice, examinând actele de reacţionare a procurorilor teritoriali (recursuri, sesizări i cereri de chemare în judecată), a constatat că în cadrul pregătirii lor se comit multiple încălcări de formă i conţinut. În legătură cu aceasta i în conformitate cu Planul de activitate al secţiei pentru semestrul I, a fost elaborat un îndrumar privind modul de pregătire a actelor de procuror, prevăzute de art. 6,7 i 9 ale Legii cu privire la Procuratură.

1. ÎNAINTAREA RECURSULUI

Înaintarea recursului în anulare a actului administrativ ilegal se va face în corespundere cu art.5-6 din Legea cu privire la Procuratură, art.71 din CPC i dispoziţiile Legii cu privire la contenciosul administrativ. Potrivit art.5 lit. f) i art.6 alin.(1) ale Legii cu privire la Procuratură, procurorul sau adjunctul acestuia este în drept să conteste, la cererea cetăţenilor sau organelor de stat i în condiţiile legii, actele ilegale emise de autorităţile administraţiei publice centrale i locale, de agenţii economici i de alte persoane juridice, precum i actele i acţiunile ilegale ale persoanelor cu funcţie de răspundere.

Pregătind recursul, se vor lua în consideraţie următoarele aspecte:

- recursul se declară împotriva unui singur act normativ ilegal;- recursul se declară la cererea cetăţenilor;- recursul poate fi declarat în cazul depistării nemijlocit de către procuror a actului ilegal, dacă prin el se lezează interesele statului, autorităţii publice locale, persoanelor cu incapacitate de exerciţiu (art.71 CPC); - recursul se va înainta organului abilitat cu dreptul de a anula actul ilegal cu indicarea denumirii organului menţionat;- în recurs în mod obligatoriu se va face trimitere la actul normativ, ale căruia dispoziţii au fost încălcate odată cu emiterea deciziei contestate (actul normativ, ale căuri prevederi au fost încălcate, se indică nemijlocit în conţinutul recursului);- cerinţele procurorului se vor baza pe dispoziţiile art.5 alin.(1) lit.f) i art.6 din Legea cu privire la Procuratură.

Art.6 alin. (2) recursul suspendă acţiunea actului atacat si va fi examinat de organul respectiv sau de persoana cu funcţie de răspundere în termen de 10 zile de la data primirii lui, iar în cazul examinării de un organ colegial - la prima lui edinţă. Rezultatele examinării recursului se comunică în scris procurorului. Prevederile acestui articol trebuie introduse întocmai în actul de reacţionare în formă de “notă”. Art.16 alin.(2) din Legea cu privire la contenciosul administrativ stipulează: persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ i nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului

respectiv i repararea pagubei cauzate. Din aceste motive i în conformitate cu art.6 alin.(4) din Legea cu privire la Procuratură i art.16 alin.(l) din Legea cu privire la contenciosul administrativ, procurorul în cazul respingerii neîntemeiate a recursului sau neprimirii unui răspuns în termenul prevăzut de art.6 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură este în drept de a contesta actul juridic în instanţa de judecată, pentru recunoaterea nulităţii lui. Contestaţia se va face prin depunerea cererii de chemare în judecată în instanţa de contencios administrativ respectivă. Competenţa instanţei de judecată se stabilete de art.7 din Legea cu privire la contenciosul administrativ. Astfel, în conformitate cu art.32 alin.(2) CPC i art.7 din Legea cu privire la contenciosul administrativ, instanţele de judecată raionale, în calitate de instanţe de contencios administrativ, examinează litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri i legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice care sînt constituite si activează pe teritoriul satului, comunei sau oraului, de funcţionarii publici din cadrul acestora i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care prestează servicii publice.

În corespundere cu art.33 alin.(2) CPC i art.3 din Legea cu privire la contenciosul administrativ, în calitate de instanţe de contencios administrativ, Curţile de Apel judecă litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri si legalitatea actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din municipii, de consiliile raionale, de consiliul i primăria municipiului Chiinău, unităţii teritoriale autonome i de funcţionarii publici din cadrul acestora, precum i de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, asimilate autorităţilor publice (SA “Union Fenosa”.a.), prin care persoana fizică sau persoana juridică este vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, în afara celor exceptate prin lege. În afară de litigiile menţionate, Curtea de Apel Chiinău judecă în primă instanţă litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri si legalitatea actelor administrative emise de autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale, de autorităţile publice autonome constituite de autorităţile publice centrale i de funcţionarii publici din cadrul acestor organe. De competenţa Curţii Supreme de Justiţie ţine controlul asupra legalităţii actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de Preedintele Republicii Moldova i de Guvern, prin care sînt vătămate în drepturi i interese legitime persoanele fizice i juridice.

Forma cererii este stabilită de art.166 CPC. Totodată, după cum s-a menţionat anterior, în instanţa de contencios administrativ au dreptul să se adreseze persoanele, ale căror drepturi au fost lezate printr-un act normativ ilegal, din acest motiv procurorul se adresează în instanţa de judecată nu în calitate de reclamant, ci în interesele persoanelor menţionate. În acest context, este necesar de a ţine cont de dispoziţiile art. 71 CPC, care

ÎNDRUMAR METODIC CU PRIVIRE LA MODUL DE PREGĂTIRE I ÎNAINTARE A ACTELOR DE PROCURORCONFORM ART.6,7 ŞI 9 ALE LEGII CU PRIVIRE LA PROCURATURĂ


18


19

stipulează că adresarea în instanţa de contencios administrativ se va face în interesele statului sau în interesele persoanelor care nu se pot adresa personal din motive de sănătate, vârstă înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate.

În cazul adresării în instanţa de judecată se va face obligatoriu trimitere la lit.e alin.(3) art.7l CPC. Mai mult, se vor lua în considerare următoarele:

- nu se admite adresarea în instanţa de contencios administrativ înainte de contestarea preliminară a actului juridic ilegal;- potrivit art.34, Legea cu privire la contenciosul administrativ completează dispoziţiile CPC, de aceea, problemele ce ţin de procedură i care nu sint reglementate de prezenta lege vor fi soluţionate în corespundere cu normele CPC.

2. ÎNAINTAREA SESIZĂRII

Conform art.5 lit.g i art.7 al Legii cu privire la Procuratură procurorul este în drept întru apărarea drepturilor i intereselor cetăţenilor i statului, să înainteze persoanelor juridice sesizări privind lichidarea încălcărilor de lege. Pregătind sesizarea, se va ţine cont de următoarele:

a) sesizarea se înaintează organului abilitat de a lichida încălcările depistate;b) sesizarea va conţine:- esenţa încălcărilor comise;- actele normative în vigoare, încălcarea dispoziţiilor cărora a fost depistată de lucrătorii procuraturii (actul normativ, prevederile căruia au fost încălcate, se indică nemijlocit în conţinutul sesizării);- trimitere la art.5 lit.g şi art.7 din Legea cu privire la Procuratură:- cerinţe concrete privind lichidarea încălcărilor depistate;- măsurile adoptate în privinţa persoanelor care au respins neîntemeiat cerinţele procurorului (în forma de notă).

In cazul respingerii neîntemeiate a cerinţelor invocate în sesizării sau neprimirii unui răspuns în termenul stabilit, procurorul, în conformitate cu art.8 din Legea cu privire la Procuratură, emite ordonanţa privind intentarea în privinţa persoanei vinovate a procedurii administrative în baza art.l74/9 CCA — neluare de măsuri în legătură cu rapoartele organelor de drept si ale Curţii de Conturi. Ordonanţa menţionată i procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă, copiile sesizării i ale altor materiale se vor expedia în instanţa de judecată competentă. În ordonanţa sau în procesul-verbal respectiv procurorul va explica de ce consideră neîntemeiate argumentele persoanei cu funcţie de răspundere referitor la respingerea sesizării.

3. ÎNAINTAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Un mijloc eficient în apărarea drepturilor statului, societăţii si ale cetăţenilor este adresarea procurorului cu cerere de chemare în judecată în instanţa competentă. Regulile principale ale întocmirii cererii de chemare în judecată au fost expuse în îndrumarul elaborat de secţia judiciar-civilă a Procuraturii Generale, care a fost expediat în procuraturile teritoriale în trimestrul I al an.2005. Din această cauză în indicaţiile prezente vom menţiona doar unele aspecte:

l. In conformitate cu art. 72 CPC, procurorul care a înaintat o acţiune are drepturi i obligaţii procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie.

Insă, dispunând de drepturi i având obligaţii, procurorul nu este, totui, reclamant. Astfel, potrivit art.59 CPC, parte în proces (reclamant sau pîrît) pot fi persoanele prezumate, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios, iar acesta nu poate fi procurorul. Totodată, art.55 CPC stipulează clar că procurorul este participant la proces, dar nu reclamant.

2. În cererea de chemare în judecată înaintată de către procurori în interesele statului deseori nu se indică persoana concretă în interesele căreia acţionează procurorul, însă, conform art.59 alin.(4) CPC indicarea în cerere a reclamantului este obligatorie.

In acest context aducem unele exemple despre atragerea în calitate de reclamant a unor organe i instituţii de stat:

- în cazul rezilierii contractului ce lezează interesele statului, încheiat de conducătorul organului executiv local i o persoană fizică sau juridică, cererea de chemare în judecată se depune în interesele consiliului respectiv;- în cazul cînd pentru rezilierea tranzacţiei este necesar a anula hotărîrile consiliului local, cererea de chemare în judecată se depune în interesele biroului teritorial al Aparatului Guvernului;- cererea de chemare în judecată privind rezilierea tranzacţiei încheiate de subdiviziunea teritorială a organului executiv central sau altă instituţie subordonată lui se depune în interesele organului central indicat;- cererea de chemare în judecată privind rezilierea contractului de privatizare a patrimoniului statului, inclusiv a acţiunilor statului în capitalul statutar al societăţii, se depune în interesele organului central care administrează patrimoniul menţionat;- în cazul înstrăinării ilegale a patrimoniului statului nemijlocit de organele centrale, sau cu autorizaţia acestora, cererea de chemare în judecată privind rezilierea contractului se depune în interesele Guvernului RM.

3. Art.71 CPC mai acordă procurorului dreptul de a înainta cererea de chemare în judecată pentru perceperea unei sume în beneficiul agenţilor economici în al căror capital statutar statul deţine cotă-parte.

Insă, în acest context, este incorectă regula după care se procedează de a adresa cereri de chemare în judecată în interesele întreprinderilor de stat — furnizori de energie electrică, termică, apă etc., acţionînd în judecată persoane fizice, inclusiv pensionari, invalizi, ce au datorii neînsemnate faţă de întreprinderile respective. Dei numărul cererilor de chemare în judecată a crescut, suma încasărilor băneti la venitul întreprinderilor, în urma acţiunilor procurorului, este neînsemnată. Totodată, ţinînd cont de condiţiile sociale dificile în care se află majoritatea cetăţenilor republicii, trebuie de menţionat că aceste acţiuni ale procurorului deminuiază autoritatea procuraturii.

În consecinţă, considerăm că realizarea dreptului procurorului la înaintarea acţiunii trebuie să se exprime în adresarea în instanţa de judecată competentă cu cerere de chemare în judecată în interesul întreprinderilor în care statul deţine cota-parte, pentru încasarea datoriilor de la subiecţii economici cu statut de persoană juridică sau fizică, capitalul social al cărora este format din mijloace private, iar conducătorii lor se eschivează de la executarea obligaţiilor contractuale.

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


18


19

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1.Regulamentul privind încheierea acordurilor internaţionale de către Procuratură cu instituţiile similare din străinătate, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor străine (în continuare - Regulamentul ) determină modul de iniţiere, negociere, semnarea, intrarea în vigoare, suspendarea, denunţarea sau stingerea acordurilor internaţionale încheiate de Procuratură.

1.2. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni principale:acord internaţional - orice acord încheiat în scris de către Procuratura Republicii Moldova cu procuraturile, organele de drept, alte autorităţi ale statelor străine, organismele internaţionale, destinat de a produce efecte juridice, perfectat fie într-un instrument unic, fie în mai multe instrumente conexe, care poate purta orice denumire prevăzută de normele dreptului internaţional;iniţierea negocierilor – comunicarea de către Procuratura Republicii Moldova procuraturii altui stat, organismelor internaţionale, altor autorităţi ale statelor străine a intenţiei sale de a încheia un acord internaţional (prin transmiterea proiectului acordului sau schiţei acestuia, fie prin transmiterea unei propuneri de a relua negocierea ori acceptarea unei asemenea iniţiative); act de împuternicire – act (ordin sau dispoziţie) al Procurorului General prin care una sau mai multe persoane se împuternicesc să reprezinte Procuratura pentru negocierea, adoptarea sau autentificarea textului unui acord internaţional, pentru a expune consimţămîntul Procuraturii de a fi legată printr-un acord internaţional de colaborare (cooperare), să efectueze orice act cu privire la acord;negociere - etapă a procesului de încheiere a acordului internaţional , pe parcursul căreia părţile încep nemijlocit discutarea elementelor de fond i de formă ale acestuia, în vederea elaborării textului final;rezervă – declaraţie unilaterală făcută la momentul semnării acordului internaţional , multilateral ori aderării la el, prin care Procuratura Generală îi exprimă intenţia de a exclude sau modifica efectele juridice ale unor prevederi ale acordului în ceea ce privete aplicarea

REGULAMENTULPRIVIND ÎNCHEIEREA ACORDURILOR INTERNAŢIONALE DE CĂTRE PROCURATURĂCU INSTITUŢIILE SIMILARE DIN STRĂINĂTATE,ORGANISMELE INTERNAŢIONALE, ALTE AUTORITĂŢI ALE STATELOR STRĂINE

lui faţă de Procuratura Republicii Moldova;încheierea acordului internaţional – proces în urma căruia acordul internaţional devine obligatoriu;suspendare – încetarea provizorie a efectelor acordului internaţional;denunţare – exprimarea unilaterală a voinţei unei părţi de a nu mai fi legată prin acord internaţional;stingere – încetarea efectelor juridice ale acordului internaţional.

II. ÎNCHEIEREA ACORDURILOR INTERNAŢIONALE

2.1. Acordurile internaţionale din iniţiativa Procuraturii Republicii Moldova vor fi încheiate în funcţie de necesităţile de stabilire, dezvoltare, extindere i diversificare a relaţiilor de cooperare internaţională ale Programului de stabilire, dezvoltare, extindere i diversificare a relaţiilor dintre Procuratură i procuraturile altor state, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor din străinătate.În scopul unei organizări mai eficiente a activităţii de colaborare i cooperare internaţională în Procuratura Generală periodic se va elabora Programul de stabilire, dezvoltare, extindere i diversificare a relaţiilor dintre Procuratură i procuraturile altor state, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor din străinătate care va include i tratatele internaţionale care necesită a fi încheiate.

2.2. Cu iniţiativa încheierii oricărui acord internaţional poate interveni Procurorul General, indiferent, dacă acesta a fost sau nu inclus în Programul de stabilire dezvoltare, extindere i diversificare a relaţiilor dintre Procuratură i procuraturile altor state, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor din străinătate. 2.3. Textele acordurilor internaţionale se elaborează de secţia cooperare internaţională, sau la indicaţia Procurorului General, de altă subdiviziune a Procuraturii Generale pornindu-se de la interesele Procuraturii în domeniul respectiv, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne, în limba de stat, cu traducere într-o limbă de circulaţie internaţională în care vor fi purtate negocierile.


20


21

Textele acordurilor internaţionale pot fi elaborate i de procuraturile, autorităţile altor state sau organismele internaţionale, din iniţiativa acestora. În acest caz secţia cooperare internaţională poate prezenta în caz de necesitate, un proiect de alternativă, elaborat conform prevederilor prezentului punct.

Procuraturile teritoriale i specializate participă la stabilirea relaţiilor de colaborare internaţională prin intermediul secţiei cooperare internaţională a Procuraturii Generale, prezentînd propuneri argumentate privind necesitatea încheierii unor acorduri internaţionale cu procuraturile altor state, organismele internaţionale, alte autorităţi ale statelor din străinătate, precum i prin delegarea procurorilor pentru a participa la întruniri, conferinţe internaţionale sau în delegaţiile care negociază încheierea acordurilor internaţionale.

2.4. Textul acordului internaţional de regulă are următoarea structură:- titlul - conţine denumirea documentului , părţile i obiectul reglementării, într-o formulă concisă ;- preambul – enumeră părţile contractante , expune motivele încheierii acordului i scopurile urmărite de părţi prin încheierea acestuia; - partea dispozitivă – conţine prevederile de fond ale acordului;- clauze finale – cuprind dispoziţii referitoare la termenul de valabilitate a acordului, modul de intrare în vigoare sau de încetare a efectelor acestuia, informaţii referitor la locul i data semnării, la limbile în care a fost elaborat acordul.Acordul internaţional poate conţine anexe care completează, detalizează ori interpretează conţinutul acestuia.

2.5. Proiectul textului acordului internaţional este pregătit de secţia cooperare internaţională i se coordonează cu eful Aparatului Procurorului General i cu efii Direcţiilor Procuraturii Generale de profilul activităţii cărora ţine obiectul reglementării acordului.

2.6. După definitivarea proiectului acordului acesta se va prezenta Procurorului General pentru aprobare i adoptarea unei decizii despre iniţierea negocierilor. O copie a proiectului acordului internaţional definitivat va fi remisă pentru informare i coordonare la Ministerul Afacerilor Externe. Persoana sau componenţa grupului care v-a purta negocieri în vederea încheierii acordului va fi desemnată prin actul de împuternicire semnat de Procurorul General. Negocierile cu privire la încheierea acordului internaţional pot fi purtate nemijlocit de către Procurorul General în cadrul conferinţelor, seminarelor altor întruniri internaţionale.

2.7. Modul de desfăurare a negocierilor v-a fi stabilit de Procuratura Generală i procuratura, autoritatea statului din străinătate sau organismul internaţional cu care se intenţionează încheierea acordului internaţional.

Deplasarea persoanei sau grupului care este investit cu depline puteri la locul convenit pentru negocieri se va efectua în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de detaare în Republica Moldova i peste hotarele ei a procurorilor i personalului auxiliar.

2.8. După finalizarea negocierilor textul final al acordului v-a fi prezentat pentru expertiză i verificarea compatibilităţii prevederilor acordului legislaţiei naţionale i instrumentelor internaţionale Ministerului Afacerilor Externe i Ministerului Justiţiei, de la care se vor solicita avizele respective. În cazul în care avizele Ministerului Afacerilor Externe i Ministerului Justiţiei vor conţine obiecţii, propuneri, recomandări, acestea urmează să fie aduse la cunotinţa celeilalte părţi a acordului.

2.9. Modificările sau completările care vor fi introduse în textul acordului internaţional conform avizelor Ministerului Afacerilor Externe i Ministerului Justiţiei urmează a fi negociate suplimentar, în modul prevăzut de prezentul Regulament. În cadrul desfăurării negocierilor suplimentare urmează să se întreprindă măsuri pentru a exclude din textul acordului prevederi sau dispoziţii care vin în contradicţie cu prevederile dreptului internaţional, angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova i legislaţia internă, precum i pentru a înlătura neajunsurile indicate în avizele Ministerului Afacerilor Externe i Ministerului Justiţiei.

2.10. Acordul se va considera încheiat din momentul semnării lui de către părţile contractante. 2.11. Textul definitivat al acordului se semnează de conducătorii părţilor contractante, originalul acordului urmînd să fie depus spre depozitare la Ministerul Afacerilor Externe iar copiile autentificate la Procuratura Generală i la cealaltă parte cu care a fost încheiat acordul.

2.12. În cazul necesităţii formulării unor rezerve se va aplica prin analogie procedura stabilită de legislaţia privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.

2.13. Acordul internaţional încheiat se execută cu bună credinţă.Procuratura nu poate invoca schimbările intervenite în structura organelor sale, reglementările cu caracter intern, etc. ca motiv pentru neexecutarea acordului internaţional la care este parte.

2.14. Dispoziţiile acordului încheiat, care în funcţie de modul cum au fost formulate, pot fi aplicate în raporturile de drept fără adoptare de acte normative speciale sînt executorii i se vor aplica direct. Pentru realizarea celorlalte dispoziţii ale acordurilor se vor adopta acte normative corespunzătoare ale Procuraturii.

2.15. Asigurarea executării prevederilor acordului

ASPE

CTE

MET

ODIC

E AL

E AC

TIVI

TĂŢI

I PRO

CURO

RULU

I


20


21

încheiat ţine de competenţa secţiei cooperare internaţională a Procuraturii Generale. În cazul în care obiectul de reglementare al acordului corespunde cu profilul de activitate al unei subdiviziuni a Procuraturii Generale executarea prevederilor acordului poate fi pusă de către Procurorul General i în sarcina subdiviziunii respective.

2.16. Iniţiativa cu privire la suspendarea, denunţarea sau stingerea acordurilor internaţionale încheiate de Procuratură poate parveni de la Procurorul General i adjuncţii săi, eful Aparatului Procurorului General, secţia cooperare internaţională sau de la subdiviziunea Procuraturii Generale în sarcina căreia a fost pusă asigurarea executării acordului.

2.17. Propunerile cu privire la suspendarea, denunţarea sau stingerea acordului vor include: argumentarea oportunităţii i aprecierea consecinţelor juridice sau de altă natură ale suspendării , denunţării sau stingerii acestuia i se vor prezenta Procurorului General pentru adoptarea deciziei.

2.18. Decizia cu privire la suspendarea , denunţarea sau stingerea acordului se adoptă de Procurorul General.

2.19. Suspendarea acţiunii acordului internaţional exonerează Procuratura de obligaţia de a exercita acordul pentru perioada suspendării în relaţiile sale cu acele părţi contractante, faţă de care se suspendă acordul internaţional, i nu afectează raporturile juridice cu celelalte părţi contractante, dacă însui textul tratatului nu prevede altceva sau există alte înţelegeri între părţile contractante.

2.20. Denunţarea sau stingerea acordului internaţional exonerează Procuratura de orice obligaţie cu privire la executarea acordului i nu afectează drepturile, obligaţiile sau situaţia juridică a Procuraturii , apărute ca rezultat al executării acordului pînă la denunţare sau stingere , dacă însăi textul acordului nu prevede altceva sau nu există alte înţelegeri între părţile contractante.

2.21. Notificarea referitoare la suspendarea, denunţarea sau stingerea acordurilor internaţionale se va pregăti i efectua de către secţia cooperare internaţională.

2.22. Originalele acordurilor internaţionale se depozitează i se păstrează în secţia cooperare internaţională a Procuraturii Generale.

2.23. Secţia cooperare internaţională va înregistra acordurile internaţionale încheiate de Procuratură în Registrul acordurilor internaţionale încheiate de Procuratură (anexa nr.1) i va asigura transmiterea la Ministerul Afacerilor Externe lui pentru a fi înregistrat în modul stabilit .

III. DISPOZIŢII FINALE

3.1. În cazul, în care prin actele legislative, normative sau prin normele unor tratate internaţionale la Republica Moldova este parte se vor stabili alte reguli de cît cele prevăzute în prezentul regulament referitoare la modul de stabilire a legăturile de colaborare internaţională între subiecţii care nu cad sub incidenţa legislaţiei cu privire la tratatele internaţionale aceste norme se vor aplica direct iar normele prezentului Regulament vor fi aplicabile în măsura în care nu vor contraveni legislaţiei de domeniu i instrumentelor internaţionale.

Membrii delegaţiei Asociaţiei Procurorilor RM, dnii Vasile Pascari i Alexandru Stoianoglo la Conferinţa Internaţională organizată de Asociaţia Procurorilor din Ukraina. Kiev, 11 Mai, 2005


22


23

DR

EPTU

RIL

E O

MU

LUI

O

PIN

IA S

PEC

IALI

STU

LUI

RELA

ŢII I

NTER

NAŢI

ONAL

E

Acordînd o importanţă deosebită colaborării Procuraturii Republicii Moldova cu organele de drept, autorităţi competente din alte state, cu organizaţii internaţionale, în scopul eficientizării ei, perfecţionării practicii de aplicare a tratatelor i acordurilor internaţionale de asistenţă juridică, combatere a criminalităţii, de apărare a drepturilor i libertăţilor omului, conducîndu-mă de art.16 alin. (10) lit. b) al Legii cu privire la Procuratură,

O R D O N :

1. Adjuncţii Procurorului General, eful Aparatului Procuraturii Generale, efii de direcţii i de secţii ale Procuraturii Generale, procurorii procuraturilor teritoriale i specializate, în limitele competenţei:

1.1. Vor asigura respectarea i executarea strictă de către organele procuraturii a prevederilor tratatelor i acordurilor internaţionale în domeniul juridic;

1.2. Prin activitatea lor vor contribui la sporirea i consolidarea autorităţii Procuraturii Republicii Moldova pe arena internaţională, vor apăra i vor propaga principiile activităţii ei orientate la combaterea criminalităţii, a altor încălcări de lege, la apărarea drepturilor i libertăţilor omului;

1.3. Vor da dovadă de iniţiativă în dezvoltarea relaţiilor juridice internaţionale, vor formula pentru conducerea Procuraturii Generale propuneri privind abordarea de către autorităţile competente ale Republicii Moldova i organizaţiile internaţionale a problemelor actuale vizînd combaterea criminalităţii;

1.4. Pornind de la rolul coordonator al procuraturii în combaterea criminalităţii, vor asigura participarea procurorilor în cadrul consfătuirilor, conferinţelor, seminarelor internaţionale, desfăurate sub egida organizaţiilor internaţionale i a structurilor de drept ale altor state în problemele date, contribuind, totodată, la formarea în rîndurile participanţilor, a unor poziţii i concluzii obiective despre caracterul activităţii organelor de drept din Republica Moldova i rolul lor în combaterea criminalităţii, asigurarea legalităţii, apărarea drepturilor i libertăţilor omului;

1.5. În legătură cu ratificarea de către Republica Moldova a Convenţiei Europene privind apărarea drepturilor omului i a libertăţilor fundamentale i recunoaterea jurisdicţiei Curţii europene pentru Drepturile Omului, vor participa la elaborarea mecanismului de realizare reală a prevederilor acestor acte internaţionale în ţară;

1.6 În scopul reglementării practicii de deplasare a lucrătorilor

peste hotare i al sporirii rezultativităţii acestor delegaţii necesitatea lor va fi fundamentată minuţios, plecările fiind efectuate doar cu acordul Procurorului General.

În cadrul deplasărilor se va lua cunotinţă de caracterul i direcţiile de activitate ale organelor de drept din alte state, de eficienţa muncii lor. O atenţie susţinută se va acorda experienţei pozitive, care poate fi aplicată în activitatea practică a organelor din republică, se va explica detaliat experienţa naţională i metodele de combatere a criminalităţii în Republica Moldova.

După finisarea fiecărei deplasări internaţionale conducătorul grupului desemnat de conducerea Procuraturii Generale va prezenta în secţia cooperare internaţională în termen de 5 zile de la încheierea deplasări un raport cu anexarea materialelor didactico-tiinţifice acordat de gazde cu propuneri concrete despre modificarea ori completarea cadrului legislativ, despre implementarea experienţei acumulate.

2. Direcţia investigaţii generale în limitele competenţei, va asigura, în conformitate cu Legea cu privire la Procuratură, controlul asupra respectării tratatelor la care Republica Moldova este parte, inclusiv în domeniul economic, obţinînd o apărare reală a intereselor economice ale Republicii Moldova, proprietăţii statului peste hotare, drepturilor i intereselor legitime ale cetăţeanului.

3. Direcţia exercitare a urmăririi penale, Direcţia conducere a urmăririi penale, Direcţia control al urmăririi penale:

3.1 Vor intensifica controlul asupra calităţii realizării adresărilor internaţionale privind asistenţa juridică, vor generaliza regulat în comun cu secţia cooperare internaţională practica de acordare a asistenţei juridice în materie penală la care Republica Moldova este parte, informaţia respectivă fiind prezentată în secţia cooperare juridică internaţională.

3.2 Vor dispune unui lucrător obligaţiile de a analiza i a generaliza practica pornind de la direcţiile de activitate ale subdiviziunii, de a acumula material informativ i de a elabora propunerile respective pentru conducerea Procuraturii Generale.

APARATUL PROCURORULUI GENERAL

4.Secţia cooperare internaţională:4.1 Va asigura realizarea sarcinilor stipulate în Regulamentul secţiei i interacţiunea permanentă cu subdiviziunile respective ale MAE, ale organelor de drept din Republica Moldova pentru a asigura examinarea în complex a unor

O R D I N CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA COLABORĂRII INTERNAŢIONALE A PROCURATURII REPUBLICII MOLDOVA

Num. 304-19, 17 decembrie 2004


22


23

probleme concrete de colaborare internaţională, pregătirea i realizarea actelor i programelor juridice internaţionale ce vizează combaterea criminalităţii;

4.2 Va stabili un contact strîns i un schimb de informaţii cu Biroul Coordonator al Conferinţei Procurorilor Generali a Europei, Grupul Consultativ a Procurorilor Generali din Sud-Estul Europei, Consiliului Coordonator a Procurorilor Generali din statele CSI, Asociaţia Internaţională a Procurorilor;

4.3 Va analiza i va generaliza regulat practica i eficienţa cooperării internaţionale a Procuraturii Generale i a organelor ei din teritoriu i va formula pentru conducerea Procuraturii Generale propuneri privind măsurile de perfecţionare a ei;

4.4 Îi va exercita funcţiile în colaborare strînsă cu Direcţiile i secţiile din Procuratura Generală, va acorda procurorilor acestor subdiviziuni i procurorilor teritoriali ajutor practic la soluţionarea problemelor de cooperare internaţională, va participa la desfăurarea măsurilor de studiere a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

4.5 În comun cu secţia juridică va participa la completarea bibliotecii cu tratatele în vigoare la care Republica Moldova este parte i altă literatură.

5. Secţia juridică:

5.1 Va organiza asigurarea procuraturilor teritoriale i specializate cu texte ale tratatelor juridice internaţionale, precum i cu ediţii în probleme actuale de drept internaţional vizînd direcţiile de activitate ale procurorilor. În cadrul deplasării în teritoriu, precum i al controalelor activităţii procurorilor ierarhic inferiori va verifica starea de lucruri sub aspectul sistematizării legislaţiei în cauză i integritatea acestei literaturi.

5.2 Va asigura împreună cu secţia colaborare internaţională calitatea pregătirii avizelor de către subdiviziunile respective la proiectele tratatelor i acordurilor internaţionale care parvin în Procuratura Generală, va face propuneri concrete astfel ca în cadrul negocierilor juridice internaţionale să se ţină cont de apărarea intereselor Republicii Moldova.

6. Secţia organizare i control, secţia cooperare internaţională în comun cu alte subdiviziuni ale Procuraturii Generale:

6.1 Vor elabora i perfecţiona un sistem de raport statistic privind criminalitatea transnaţională, descoperirea i cercetarea infracţiunilor din categoria dată, asistenţa juridică, extrădarea persoanelor care au săvîrit infracţiuni, transmiterea condamnaţilor pentru executarea pedepselor, deportarea persoanelor străine din teritoriul Republicii Moldova.

7. Serviciul de presă 7.1 Va reflecta în mijloacele mass – media experienţa pozitivă a colaborării internaţionale a procuraturii i rezultatele ei concrete, eficienţa interacţiunii organelor de drept în

problema dată.8. Direcţia Resurse Umane (Centrul de pregătire a cadrelor) va planifica lecţii speciale pentru studierea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte în probleme de combatere a criminalităţii, asistenţă juridică internaţională în materie penală, extrădare a persoanelor, apărare a drepturilor i libertăţilor omului, astfel ca să fie asigurată realizarea lor neabătută i aplicarea corectă în activitatea practică.

9. Direcţia Resurse Umane, Direcţia administrativ- economică, secţia cooperare internaţională, în scopul asigurării participării eficiente a procurorilor la acţiunile internaţionale i extinderii cadrului cooperării internaţionale vor examina problema i vor formula propuneri coordonate privind organizarea studierii de către procurori a limbilor moderne.

La angajarea în serviciu în secţia cooperare juridică internaţională se va ţine cont de cunoaterea de către candidaţi a limbilor străine.

10. Procurorii teritoriali i specializaţi:10.1.La soluţionarea chestiunilor practice de colaborare i interacţiune cu organele de drept din alte state i cu organismele internaţionale vor porni de la faptul că toate relaţiile în problemele date trebuie să se stabilească prin intermediul Procuraturii Generale, dacă o altă modalitate nu este prevăzută de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

10.2. Participarea la reuniuni cu caracter internaţional o vor coordona cu Procurorul General, informînd ulterior despre rezultatele acţiunilor în cauză secţia cooperare internaţională.

10.3. Vor dispune unor lucrători anumiţi obligaţiile de a organiza i de a executa prevederile prezentului ordin, de a analiza i generaliza practica de realizare a tratatelor internaţionale în probleme ce ţin de competenţa procuraturii, inclusiv privind soluţionarea cererilor de asistenţă juridică, informînd Procuratura Generală despre lucrul înfăptuit prin rapoarte de bilanţ.

10.4. Vor reflecta în mijloacele mass – media experienţa pozitivă a colaborării internaţionale a procuraturii i rezultatele ei concrete, eficienţa interacţiunii organelor de drept în problema dată.

11. Ordinul va fi expediat efilor subdiviziunilor Procuraturii Generale, procurorilor teritoriali i specializaţi pentru executare.

12. Controlul asupra executării prevederilor prezentului ordin mi-l asum.

Valeriu BALABANProcurorul General al Republicii Moldova


24

HA

Z D

E N

ECA

ZDOSARUL LUI TRĂSNEA„... îl recunosc pe „X” după corp i conţinutul capului ”(proces-verbal de recunoatere a persoanei)

„Фото номер 5: Диван из комнаты с признаками бардака, где хорошо просматривается на наволочках подушек пятна бурого цвета”.(Фото таблица по уголовному делу космотру места происшествия от 21.12.2000)

«… mă uit, da capra se plimba prin copaci…»(proces-verbal de interogare a inculpatului )

„Ungureanu V. nu a vrut să se sinucidă. El s-a certat cu soţia, a intrat în sarai i fiindcă îi era foame a mîncat otravă.”(raportul ofiţerului de urmărire penală, propunere de neîncepere a urmăririi penale)

„ ... elementele consultative ale infracţiunii...”(extras din propunerea OUP CPs Rîcanii)

«Ultima a relatat că contorul dispărut a fost instalat în anii 80-i a sec.XX, i la moment nu prezintă nici un interes material, deoarece ultimul a fost vechi…»(propunerea OUP de neîncepere a UP)

„…huliganism cu scop de viol… ”(din teza de licenţă a unui viitor jurist)

„…urinările prejudiciabile…”(din teza de licenţă a unui absolvent al facultăţii de drept)

În cadrul susţinerii examenului de licenţă, unui student i-a fost adresată întrebarea: „ - Какая разница между кражей и грабежом? - Кража это тайное хищение имущества, а грабеж это сзади и спереди.”

„- У вас есть алиби? - Есть, хотите валютой?”

„ - Можете ли вы мне сказать, где были в ночь с 3 на 4 апреля? - Конечно! Я был здесь в милиции и как раз объяснял вам, где был в ночь с 23 на 24 марта”.

„ Полицейское управление разослало по всем участкам фото разыскиваемого преступника в шести ракурсах. Вскоре из одного участка было получено срочное донесение: „Пятеро арестовано, за шестым ведется наблюдение”.(Revista „Законность”)

OMOLOGUL LUI TRĂSNEA

sumar - procuratura · (aba/ceeli) i procuratura generală a republicii moldova în cadrul...

Documents