•X'IU !1C , Cele peste 100 de titluri, reprezentînd capodopere ale literaturii 'române >1 universale şl, în general, activitatea editorială a ora-J şuiul Cluj, greutăţi şi împliniri, au fost prezentate publicului de dl. Valentin Taşcu, directorul editurii „Clusium".

- - « <1l î A l i i| . '- ° expoziţie de arta plastică, cu lucrări semnate de 5 pictori cunoscuţi ai Clujului — Andor Komives, Florin Maxa, Victor

â 1 * 0 B l I I I - Ciat°. I°an iiurcl aimcşîinj Florin Ştefan şl Ioan Sbrâclu — vernisată . In prezenţa ultimului dintre ci, a completat fericit. . . * » u i i o m » . imaginea culturală a oraşului de pe, malul Someşului. - - ^

' . La^Cenlrul' Cultural- Român din Paris, Clujul a fost prezentat cu o expoziţie., de -carte a. editurilor „Dacia", „Echinox" şi „Clu.

• Agenda/2 -.

•© Rbzd vînţurilor/3

© Economia de p ia jâ /4

. © Administraţia locala^»

© Diverse/6-7, . •

• Publicitate/8-11

© Sporf/12ISSN 1220-3203

ANUL VI NR. 1151

• • •

loji G O I A.' Cel- puţin_ trei luni de zile Legea Bugetului României ; pe 1991 a fost nelipsită "din presă, din discuţii' parlamentare sau inter­venţii ia conferinţe da presa. Cu ciţ se apropia „sorocul1, adică înainla'rea proiectului de lege; celor două camere fale. Parlamen- tuluu se crea impresia că executivul nu va trece examenul. Şe vorbea, cliiar, ■ de o moţiune de ccnzură, ja r liderii PL '93 au cerut. în timpul dezbaterilor, nici mai. mult Iniei -malpuţin de­cît..., trimiterea după gratii (sau ceva de genul acesta) a prcml > ruiii’ şi a ministrului de ilnaiiţe. ; ;Acest i proiect' de' lege; precum ş i ; cel „ re feritorla im pozitu l

agricol au reprezentat o nouă încercare, a . fragilei majorităţi parlamentaro şi un prilej de propagandă preelectorală. \V. ' ■

După cuni se cunoaşte; proiectul a, devenit.lege,; cu:6\majoritâte confortabilă de voturi, cu toate ameninţările de la stingă: la dreaptar dovadă*:că "s-a făcut iprea; mult zgomot pentrii.„ nlj fflic. Executivul; ;cu un ministru de finanţe foarte hotărît şi na'lipsit de ?o-oarccare viclenie,; a" i.cetlaţ", cît; era „programat” să cedeze ţi astfel s-a terminat iile/baterea de aproximativ o lună, mulţumiţi pit 'de cît, infclusiy cei ’ cîţiva Senatori ai^dilui Surdu,. partid care din, eind îri cînd amenirţă mult prea - violent faţă ,de putemt .decizională p& oira; o , reprezintă''ta^'ParljşWenţ;Executivul şi apoi legislativul ai». împărţit cum au putut şă*

răcia în care ne zbatem şi căreia, pe termen scurt nu prea îi vedem ameliorarea. Ceartâ este ătuiiCi cînd ai puţin de. îinpSr- lit şi .nevoile; sînt mari. Aproape' toţi parlamentarii au avuţ obiecţiuni la împărţirea agoniselii ' previzibile. însă extrem de puţin ţimp s-a alocat sugerării de mijloace practice-şi posibil de realizat pentru creşterea veniturilor, pentru bugetul statului, venituri care acum se realizează preponderent prin creştcrca fis­calităţii. ; '

Vrem, nu vrem să recunoaştem dai nu vom putea, avea un buget sănătos, puternic atît timp cît producţia şi exportul nu cresc "constant ş i. nu sporesc în ^eficienţă, afîţ timp cît la ni­velul administraţiilor Morale şi .centrala;-aparatul birocratic, în bună parte inutil, se află în confirmă creştere şl măniheă fără rost miliarde de lei, cît; timp in uncie regii autonome cc repre­zintă monopoluri, salariile depăşesc vcu mult aportul pe carc'sa;- Inflaţii respectivi îl aduc Ja. ieşirea diri impas a economiei ro­mâneşti. ; ■■■■■■■ ■ ‘ ; . .'v-; ;

/ /

MIERCURI - 12 PAGINI .100 IEI'8 IUNIE 1994 V ii -

CÂR!TÂS,f VA RESTITUI BĂHI1

■ Vreme răcoroasă, cu cerul temporar ncros. Vor cădea â- verse izolate de ploaie. " La munte, izolat, ; precipita ţii şi sub'formă’ de lapoviţă şi nin­soare. Vînt moderat din sec- tor nord-vestic, cu: intensifi­cări locale. Temperaturile mai; ximd: între: 12-16 grade. Ieri.. lâ ora 12, la Cluj-Napoca erau .13 grade, iar presiunea atraos-. ferică ." .măsura 731,4 mm Hg. (Constanţa - Nagy, meteorolog de serviciu)-;

Aflăm de ia colegii de Ia „Mesagerul' transilvan11 .că dl. Ioan Sţoica se angajează i â în­cheie circuitul „Caritas", rfesti-

• tuind participanţilor o parte ' din .sumă." iPede o -parte, ni

sf. spune că,^într-o discuţie cu reprezertariţi ai, ‘„păgubiţilor" din man multe' oraşe (desfăşu-

, rată în . biroul şefului Poliţiei C luj;'d l. Virgil Ardeleanu), în

,. prezenţa şefului Inspectoratului ■ judeţean ‘al-Poliţiei, .dl. Victor

Marincaş, dl. Ioan Stoica «• s-a angajat ca in maximum cinci sîiptămmi- să înceapă restitui­rea' banilor. "Adică,- persoanele aflate • lă • prima • depunere -vor primi integral banii. pe.,chitan­ţele care le deţin (dacă vin. din alte Judeţe, li. se vor da în plus -20.090. lei, cheltuieli de de- , plasffcijiî persoanele care nu

? • V • --V :■ ’ i. C .V'

• sint'-la primai depunere vor; ' primi 70 lă sută din valoareâ -chitanţelor deţinute; iar cei ca­re au cîştigat peste 00 de. mili- , oane vor primi doar 50 la su­tă dm valoarea chitanţelor.

Din prima parte a Unui in­terviu cu dl. Ioan Stoica aflăm

- câ se; lucrează, la terminarea e- , videnţei alfabetice exacte- a tu-, ttlror. depunătorilor, astfel în-

' cît să se cumuleze pe b slp-;; gură! fişă depunerile' fiecărei ; persoane; pentru , a fi chemată ,o singură dată. să-şi. ridice ba­nii, ; indiferent de cîte ori şi la ce. dată a efectuat; depunerile,

Volumul de ..muncă pare. a fi foarte 'mare.; 1)1, • Stoica afirrnă-

‘ că px>ziţiile'per:liste privind Clu-;. jul — excluzînd. agenţiile Tur- , da, Gherla, De] ş i . Braşov.*o ridică Iâ.pesW 6,5 milioane.

: ; ÎN PAGINA A 6-A:

« i o G R i l J l M iî fK IĂ O I lf lR O i Z I O i l f DE DEZVELIREA MBS1UMENTDI UI

M IŞC Ă R II M O R Â l I S T f .

® 75 DE ANt DE LA iNTEMEIEiîEA UNIVERSITĂŢII DACIEI SUPERIOARE

® Azi: Aducerea' moaştelor Sf. Mc. Teodor Stratilat;' £>f. Martiri: Nicandru şi Marcian.

© Mîine: înălţarea Domnu­lui; Sf Chirii al Alexandriei. Ziua Eroilor Neamului.Ii felicităm pe toţi cei ra­

re, împărtăşind taina Botezu­lui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

COMUNICATCu ocazia Zilei Eroilor, Pri-,

măria municipiului Cluj-Na­poca , ş i . Comandamentul’ Af-, matei a IV-a anunţă că tn da­ta de 9 iunie a.c., cu începe­re de Ia orele 13.00, vor avea: lor ceremoniile de depunere de jerbe lâ Cimitirul Eroilor, statuile lui Avram Tancu, Ba­ba'Novac, Mihai Viteazul, IIo- . rea, Cloşca şi Crişan; Faccm apel fa conducerile instituţii-; lor de învăţămînt, cultură, V

sănătate, societăţilor comei ci- ale cu capital de stat şi pri­vat de pe raza municipiului Cluj-Napoca să depură jerbe la aceste monumente şi la - toate locurile. . comemorative unde au căzut eroi şi se află ; troite.

; PRIMAR,Gheorghe FUNAR COMANDANTUL

ARMATEI a IV-a,Gen. col.'Paul CIIELER

VIOLATORUL DIN PĂDUREA H01A(I)

'-î- ^ r !-

' r * W-tr

•*-î

-.5 *»

* * k '

J V i i *»,;

m m im s s M m ş m s m m.. - Vă spuneam că timp de 4 ani, omul (diri fotografie) şi-a făcu i. de cap. A violat şl a tllhârit, multe din victime suferind şo* curi de nevindecat din cauza a* cestei bestii.' Acum; că a fosţ prins, ' i-am aflat şi identitatea: Stanciu Gheorghe, are 47 de ani, . s-a născut ln Ocine (Prahova) şi este domiciliat ln Sinaia, stra­da Furnica nr. 2. Lucrează . la Consiliul local Sinaia şi acolo, la el, este cunoscut de mieluşel- Dar, asemenea lupului care 'nu atacă pe lîngă vizuina lui, Stan­ciu are 'victime cu duiumul' în municipiul Cluj-Napoca.

Vom depăna povestea-Iul ziarul de mîine. -

ln

*r. v..

B FRANŢA. Ceremoniile celei de-a 30-a aniver- !Sri a debarcării aliate în Normandla au culmi- . Mt Ia Otnuhn IJeach prinţr-un omagiu solemn d*JH „sarriflrlolui" soldaţilor care 'aii pierit* la 6 iunie 1911 pentru „libertatea lumit'V „Ri concilianţi, Jdversarii bătăliei din Normaiidia mărşăluieşc. de

cu acelaşi pas" şi „un conflict armat între «a devenit de neconceput" — a afirmat preşe- Jlnteie francez Francois IMitterrand îri faţa celor W ţcfl dn stat şi. guvern reprezentînd I I naţiuni - '

x l> mal multe mii de invitaţi, între care numeroşi Weranl. în Istorie, Omaha Heach rămîne ca Oriin-'J? sjngeronsă, unde ullaţii au inttlnit cea mal in- “'fjllă rezistenţă. „Noi sîntem copiii ‘sacrificiului v°stru“, a. afirmat preşedintele amctican Bill Clln-

tbn, pentru că ■ „ziua con mai lungă nu s-a sfîr*, şitH. Există „încă faleze de escaladat", a spus el, citind controlul armamentelor în lume sau con­solidarea liber!ă|ii în ţării? fostului bloc sovietic. Forţele care ap debarcat în Franţa la 6 iunie 1944 aii asigurat, „50 de ani de libertate" — a spus 'Bill Clinton. i

Q YEMEN. Nordiştii au proclamat luni la ore-- le Zl CHIT o incetaie a -focului, fără a reuşi să cucerească Adenul. Ileci/in de încetare a interve­nit după o reuniune de şase monarhii arabe din. Golf, vecine cu Yemen; dintre care cinci au recu­noscut Implicit Republica Democratică Yemen pro» cţamats la 2i mai de către sudişti.

l i y C R E D I B I L !. % ; r \ - '

PRIM STAR O lt TRANS DEPOZITUL ZONAL GLUJ

+ T V A

SUfUATI ACUM !664/122022; FAX: 124766

(289604)

ADEVARUL DE CLUJ, MIERCURI, 8 IUNIE, Pag!

Foaierul Teatrului, Ma­ghiar de Stat ' Cluj-Napoca găzduieşte expoziţia dc foto­

grafii „Impresii transilvane11 semnate de artistul ■ fotograf Brian Johnsion din Camda. 79 de fotografii color, minia­turi ;■ reprezentînd, prin. sim­bolice - titluri, natura (Zeul ploii, 'Amurgul Zeilor, Calm •, ,),.cetatea (Şi se făcu lumi­nă, Bastion, Gemeni, Piatră pe piatră. D e s c h id e r i .s a ­tul (Zinibet, Maramureş, Că­tun, Moştenire, Maternitate, Uri moment de. respiro, Coli­bă ...), floarea, ca simbol al frumuseţii. şi purităţii (Van 'Gogi),' Peruci, Ploată-..). O expoziţie pe care . v-o reco­mandăm cu multă căldură.

. 1 ŞOFlidNl

DIN PARTEA CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI

CL DJ-NAPOCA ;

In daîa de 27 iunie, ora 9, se organizează concurs pentru ocu­parea ‘Următoarelor- posturi va­cante: 1. serviciu Salarizare, per­sonal, protecţie .soeialâ, şef ser­viciu. Condiţii; economist cinci an i vechime în specialitate. 2. Serviciu bugeî-finanţe, taxe-Iir:-: pezite. inspector de specialitate- Condiţii: economist, ; cirici ani:

■Vechime in specialitate. Cei. in-- teresaţi -vor depune dosarul la Serviciul'- salarizare, personal,

' protecţia socială, camera 66, pi­uă-la data de, 24 iunie 1994. Do­sarul va _ cuprind^ cerere de; în­

scriere la.'-concurs, copie după

£ actul de, studii, declaraţie scrisă

âin care- să rezulte iă nu a fost : condamnat şi *că nu se află în

cercetări la ora actuală, curri­

culum ;vitae,- recomandare de:, la

Ultimul loc de muncă din care

să rezulte profilul profesional.,

.Vţl moraţ adeverinţă medicală;;

INTERNAŢIONALA JAZZ

FESTIVAL SIBIU, 1991

Iată Sibiul ajuns la ediţia cu numărul 24. Cele trei-zile de festival ii au ea invitaţi pe tir*, mătorii: vineri, 10 iunie: Garbis. Dedcianu Quintet, Anda Parghel si Marius Popp Bând,, Wolders ’i Vermuicri Band , (Olanda), Charles Lloyd Quartet (Statele:, Unite); sîmbătă, '11 iunie:', Mir- ( cea Tiberiari s The Swing Fami-.' ly, Dixieland Cluj, Dan Ionescu ‘Electric Version,. "Dino Saluzzi,•

' Anlhony Cox, şi David.;-Fried- man Trio (Statele Unite); dumi­nică,, 12-iunie: Johnny lîăduca- nu Friends, - Dorin Chiîiriuc & • Electric Red Roosters, Hârry.Ta- vitian şi Tim ’ Grossmann ' Trio. Spectacolele vor-începe la oră17, preţul unui bilet este de -5.000 de lei- în premieră, concertele se vor desfăşura la Muzeul Ci­vilizaţiei Populare din Dumbra­va Sibiului (în caz. de timp ne­favorabil la Casa sindicatelor). Alte manifestări: jarasession, vineri şi sîmbătă, Jazz dance ■ night, tot vineri şi sîmbătă.. toate însă către orele dimineţii.

(Dem. ŞOFRON)

PRI IEBÂ/ /

Joi, 9 i i ! c 1994, ora 19; Tea­trul Naţien 1 Cluj-Napoea pre- ’ ziniă speciacoim „Cameristele'1.

Regia spectacolului -este sem­nată de tînără Anca Bradu, iar scenografia de ,Th. T, : -Ciupe.» Distribuţia este de „zile mari“: Silvia Gheian, ' Ileana Negru, Maria Munteanu.

SERBABE ŞCOLARA

, Conducerea, corpul profesoral si elevii Liceului < clujean „G. Coşbue“ invită din ţoală- inima pe toţi cei apropiaţi să-i onoreze cu prezenţa la tradiţionala ser­bare şcolară de fine de an, ce va avea Ioc mîine, joi, 9 iunie ac., de la ora 17,00, în, sala de spectacole a Casei de Cultură Studenteşti din -Cluj-Napoca.;■

(M.b .)

Poliţia rutieră a municipiu­lui Cluj-Napoca â ridicat un nuiiiăr de 1G21 de permise. de conducere, Dintre acestea 221 vizau conducerea sub In­fluenţa alcoolului, 468 pentru neacordare de prioritate, 330 pentru depăşiri. Sigur sint şi multe alte cauze, dintre carc sublinem doar una: 422 - de conducători auto nu au; per­mise datorită trecerii pe cu­loarea roşie a. semaforului electric. (R.V-) . . , -

EXPOZIŢIEI- Xuni, 6 iunie 1994, in sala „Paul Sima1* aCasei Universita­rilor s-a deschis expo.Siia de pictură a artistului Teodor î>yn- gaciu. Expoziţia este deschisă pină in 22 iunie a.c. (intre orele9-15)- " . ■ - ; ■ / -

LANSARE DE CĂRŢI Cu ocazia manifestărilor pri­

lejuite de dezvelirea monumen­tului dedicat Mişcării Memoran- diste, Librăria ' ’ '‘„Universităţii" prezintă cărţile „Memorandum 1892—1894*' şi „Scrieri alese" de dr.: Ion_ Raţiu, în ziua de joi, ora 16,30. - ; '

H e e ir i d in C b i*H ap® ® a

princ ipa le i® [ d im e ţ ii ' ■,

* t r e n u r i «eeafsntâ* >

. m m m m m m m m m ® . .0 PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16; v• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:1 9-60-30; PRIMĂRIA DEJ; 21-17-90; PRIMĂRIA TURDA:

‘ 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA . TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMARIA GHERLA: 24-19-26. o POUTIA, CLUJ-NAPOCA: 955 Si 1'1-15-10; POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA: 13-49-76; -•

POLIŢIADEJ: 21-21-21; POLIJIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22; POLIJIA HUEDIN: 25-15-38; POLIJIA GHERLA: 24-12-24. • POMPIERI: 981• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ■ NAPOCA: 11 -24-71• SALVAREA: 961; SALVAREA

/ C.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 071; INTERURBAN: 991; INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 921; ORA EXACTĂ: 958 • • REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE * DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT: 11 -63-02,S. C ’SALPRES T" S.A. •

: DISPECERAT: 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12, interior 132. . • GARA - INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. • INFORMAŢII: 11-22-12 {Intern}; 11-24-75 (intema[ional)i

CURSE INTERJUDEŢENE;

din Autogara I - Cluj-Napoca • Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tirgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Baia Mare: 6,30 (nu . circulă duminica);din Autogara li: Cluj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:6,30 (nu- 'circulă duminica); Cluj-Napoca-Girbău-Za!ău: 6,40; Cluj-Napoca • Jibou: 7,00; Cluj- Napoca • Şimleu Silvaniei: 6,30.

CURSE INTERNAŢIONALE:

din Autogara II:

• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, Joi şi vineri, la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şl sîmbătă, la ora 11,00.

INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-26; Autogara II 13-44-G8. ;

15,45

(prin Dej): 1,23

* (prin Sighişoara):0,01; 10,25; 14,33; 21,21;

22,04; (prin Sibiu-Piatra Olt):i 11,21. (prin Petroşani • ;

Craiova): 9,31.

(prin Ploieşti-Buzău): 9,14,

(circulă între 01102 tii!.-18/19 sept.)

D EC O LĂ R I D iN C LU J- N APO C A S P R E BU C U REŞTI:

• 8,45; 13,10; 20.P L E C Ă R I D IN B U C U R E Ş T I*

• 7,10;11,30; 18,30. -• Cursele de 8,45 şl 13,10 • circulă şl sîmbăta; cursa de ora

20: circulă de tuni pînâ vineri• Tariful; 15.600 laL.

12,45; 21,06; 23,43

gŢj

21,21 (circulă întră ‘ 01102 lut. -18119 sept.)

3/40; 5,03 (circulă între 02103 Iul. * 19/20 sept); 20^4.

*1

(prin Oradoa): 5,37; 16,52

5,44

(prin Alba Iulia): 5,52; 23,02;

23,43. (prin Oradea)'. 14,45

16,30; 20,31

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU - ; ■

- - X F - :0806.1991 -14.30 SERIAL — C AN ALES •15.30 SERIALE — RETE4 18,00 DESENE ANIMATE CARTOON NETWORK21.30 MUNTELE DE DIAMAN­TE f PAUTEA II-A — RETE4

PROGRAMUL FILMELOR . 3 ;— 9 IUNIE -

■ » ' ■

IN-'CLUJ-NAPOCA'* ' '

Republica — La răscruce între dragoste ţi moarte — SUA — PREMIERA — Cu: -Richard Gere, Sharon Stone (9; 11; 13; 15;. 17; 19) © Victoria — „Li­niştea" care ucide — SUA — PREMIERA — Cu: ■ Marlee Ma- tlfn, Martin Sheen (9; .11; 13; 15; 17; 19) © Arta — Ascunde- te puştiulel — SUA — PRE­MIERA! — Cu: Rod Taylor, Shiriey Camercn (11. 13; 15; 17; 19) @ Mărăşti — sala A— Dă lovitura şi fugi! — SUA— Cu: Alee Baldwin, ;Kim Ba- singer, James Voods (11; 13; 15; 17; 19); sala , B — Vînătoa­rea -de femei—- : Italia — In-’ terzis tinerilor isub 16 ani (14; 16; 18) @ Dacia — sala  — 3-5 iunie -- Provocarea — SUA— Cu: Cllnt Eastvvpod (15; 17; 19)r 6-9 iunie — Fără ieşire — SUA — Cu: Jean Claude Van Damme (15; 17; 19) ® Favorit— 'Ei trăîcsc — SUA — Regia:' John Carpcntier (11; 13; 35; 17: 19) © Apollo — 3-5 iunie — Pasiune fără limite — SUA — Cui Cary Elwes, Jennifer Ru­bin (16; 18); 6-7 iunie — Licia- nii în alertă — România — Cu: Mihai. Constantin. Tamara Bu- ciuceanu, Oana Sirbu. Cesonia Postelnicu (16; 13); 8-9 iunie — Fiul cel bun — SUA — Cu: Maraiilay Culkin (16; 18).

TURDA - ■

Tineretului — sala A — Piei drace! — SUA — PREMIERA— Cu: IJnda Blair, Ned Bea- tty, Leslie- Nielsen; sala B — Primul sărut — SUA ' — Cu: Macaulay Culkin @ Fox — Mocofanii la Reverly Hills ~ SUA - P11EM1FRA - Cu- Di- edrich Bader, Dabney Coleman

jlBSS:

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA „CORAFARM", str. Ton Meşter nr. 4, telefon 17 51-05.

GARDA DE NOAPTE; FAR­MACIA nr .3 „HIGEEA AES- CULAP-, ‘ P-ţa Mihai Vitea7ul nr- 36, telefon 13-03-64, orar 20- 8. '

APEL UMANITAR

Bolnavă în vîrstâ de 27 ani, cu o fetiţă de 5 ani, Sn urma. unui accident grav am rămas paralizată de ambele membre inferioare, avuid diagnosticul- paraplegie (sec­ţiune medulară Sn coloana vertebrală). Pentru efectua­rea unei intervenţii chirurgi­cale în străinătate (care cos­tă peste 10.000 dolari), soli­cit ajutor umanitar tuturor oamenilor de suflet şi bună credinţă. • Rog ca r ajutoarele

financiare umanitare să fie depuse într-unul din conturi­le- 41.00 80101.4.0.255 (lei) şi 41.01.80.101.4 0 255 (valută), ambele deschise la Banca Transilvania Cluj. ^

i S i m ^ i l S i E S l> > . r:—

Programul 1: 8,00 Actm'i8,05 Calendar; 8,30 Video ţ puri- 8,50 Desene animate; Film serial*. ;,Vlaşinii“; Video-lexicon; 11,20 Film . rial: „Salvaţi de clopoţel"; n Video-satelit; 12,15 Kil'm W „Mala mujer“; 13,05 ~ 1001 udiţii; 14,00 Actualităţi; |, TVR laşi j 15,05 TVR Cluj,, poca; 16,00, Actualităţi; 18,15 ; terferenţe rock; 16,25 Alia Omega; 17,13 Handbal mas lin: România — Germania (Q17,45 Microrecital Cătălin C' şan; 18.00 Muzică pop-,:!.-

• 18,30 Film. serial:, „Salvaţi , clopoţel"; 19,00 Sensul, ’schî bârii; 19,30 Desene anina:20,00,. Actualităţi; . 20,45 Film E rial: „Dr. Quinn**;- 21'45 Cî Pandorei; *. 22,25 Reflecţii rut re; 22,40 Muzică populară; 21 Confluenţe; "'23,25 , Actualita:23,50 intîlnirea de la mia nopţii;; 0,30 Jazz-fan.:

Programul 2: 14,00 Aciua: tăţi; 14,10 Vicleo-satelit; lt, Politica între ideal şl.real; 15 Refrenele "amintirilor- 15^0 i lingua latina; 16,00 Arte Van le; 16,30 Film/ serial: „Tină, stăpmă"; 17,00 Zodia balanţe17.40 Emisiune in lim ba ghiară; : 19,10 Film serial: „M; la mujer“; -20,00 Actualitâ:20.40 Ritmuri muzicale cu Bii, Pjtzuko; 21,00 TVM. Mesaje.21,30 Formula 3; 22,00 TV ' Europe;; 22,30 : Orizonturi cuîti- rale; 23,30 Hollyw'opd. rock f Concert' — Dcpeche Mode (I)..

Redacţia nu, îşi asumă respot sabilitatea în legătură cu eva

tuale 1 modificări intervenite it programul - anunţat.

PIŞCOTURI DE ŞAMPANii

, Alimentele şi cantităţile n» sare; 7 ouă, 230 g zahăr, zeas de la o jumătate de lămiie, S g făină, 50 g zahăr; pudră.

Mod de pregătire:; Se frcsc spumă gălbenuşurile cu zaltăr:' se incorporează făina, zeama i lâmîie şi la sfîrşit al buşul bâttf spumă tare. Cu un c-ţnet se fot mează pişcoturi pe‘ o tavă tws cu unt şi presărată cu făină. S presară ; cu zahăr pudră şi * coc la foc domol, circa o oră.

POLICLINICA

"INTERSERVISAN' Str Pascaly nr.5, cari GneofflW1

- IN T E R N E • CARDIOLOGII:- NEUROLOGIE - PSIHIAW

- E N D O C R IN O L O G IE- R E U M A T O L O G IE

- E C O G R A F IE - A LER G O LW- O E R M A T O L O G IE

- C H IR U R G IE - ORTOPEDIE- O .R .L .- OFTALM OLOGIE

- G IN E C O L O G IE - O NCO lO î*- P E O lA T R lE • UROLOGIÎ

r A C U P U N C T U R A• LA B O R A T O R

(Blochlmla-BactefloloţjH• Imunoiogle • Pafazttolog11

- T e a ie S lOfl) ZILNIC, Inclusiv OUMINI0

orele 7-21

Medic d « gardă: orelo 21'

Rezervare consulta^

la tel. 1 9 - 3 9 - 3 9 ^

pRCURI, 8 IUNIE, PAG. 3 ADEVARUL DE CLUJ

artenerii europeni privesc in(AFP)

franţa încearcă să-şi impună inCepţia asupra unei Europe . i-jilc dar dotată cu un nucleu J,jernic in faţa presiunilor Cier- uîiici pentru o deschidere ra- r

a UE ţărilor din Est şî a' Rectului bx itanie de transfor-

a Uniunii într-o simplă ,,‘nâ a iib rulul schimb.Conferinţa asupra stabilităţii , Europa, care a avut ioc re- "el,{ la Paris, precum şi reuniu- L la nivel Înalt franco-germn- j de la Mulhouse, au oferit dejul1 pentru a. preciza aceste naţii,' linele' fiind. in stadiu de ,rtiect, altele fiind7 mal avansai i ]deile emise recent de mai :llllti conducători ’ francezi se <- jKcntrea'ză j n jurul a trei mari irincipii:’ ']. Lărgirea ,spre Est este ine- ilabilâ, dar ea trebuie negociaţii , cadrul, unul partenerint fran- • ,/prmari sirius..

Viitoarele' lărgiri ale UE tre- 8lf! asociate cil o reformă pro- mdă a instituţiilor .europene, revăzută prin Tratatul de la [jastricht In 1996 şl a cărei nc- jiere se dovedeşte dificilă.

Se poate admite d Europă 11 mai multe viteze1*, cu con- ,ţia ca obiectivul final să lie jinud tuturor şi ea acesta sâ nu . traducă printr-o Europă „a la j

sie*, unde fiecare ar servi doar im ce f-ar plăcea, cum a prer sfiizat recent şeful guvernului tiianie, John-, Major. 'In afara celor patfu . ţări <1 iw aderare este prevăzută _ «tru 1395 , (Austria, Suecf ia.".' (regia, Finlanda), aproximativ • *t ţări d in ’ Europa centrală, ■ «fală'şi baltică doresc să fie ' iiise k tU S la sfîrşitul aces- \ ni «col, ‘la' fol 'ea şi ţări pre- w.Cipm', sau* Malta:, , '

ii'alstral; francez Yesponsabi) '■; •.'probleme europene; Alam ş tesoure, ■ a propus recent un [ «ed cu privii-® la'- „uh nou :' »te£ fpndator'V care să reu- tetă in jurul „motorului" îran- •; îjmnan-: ţările ee doresc să i wliUiie un puternic nucleu al ; «trticţiei europene-. Aceste ţări 1 'Stangaja să aplice imediat an- i m a politicilor, europene, fie? 4 iffsle vorba de domeniul eco- 4 »®ic, al pofitîci» externe viu • i apărării. Celelalte ţări; mai s

sc ks viitoarele state membre ce ş rtuie sa_.facă faţă unet .diCici-.- Plramifti' economice1 şi politice,

m avea' dreptul să meargă mai ;' ' ""in repede, fiu condiţia ca sCo-

si rămînă Idcnlicpenlruţovi.S 9 dauză de seecsiune" va fi ; •«văzuta, pentru cei care , ar i

cu orice pret să părăsească '«ui din' mers. ■

; T.a Mulhouse,-: : preşedintele Francois Mitterrand a reluat în- trueîtva aceeaşi idee, evocînd o Europă avanslnd „cu viteze di­ferite, pînă cînd toate statele se vor afla- în .Uniune în aceleaşi condiţii". Primul ministru fran­cez, Edouard Ballaclur, a pledat săptămînă trecută-pentru ca noii aderenţi să-şi reglementez? în prealabil problemele referitoare la minorităţi şl frontiere, înain­te de; a. intra in Uniune, în ca­drul .Pactului de stabilitate. în' Europa propus de Franţa şi UE.

Chiar dacă problema referitoa­re Ia consecinţele acestei, lărgiri cruciale pentru viitorul Uniunii este £>uţin evocată in campania electorală pentru Parlamentul European, ea constituie obiect de polemică. Unii responsabili, printre1.care-şi-fostul' preşedinte v'alery Giscard d’Estaing, şi-au exprimat regretul faţă- de faptul că negocierile asupra aderării ţă- 1 rilor scandinave şi a Austriei nu au fost precedate de - reformele necesare; Ei se tem ca viitoarele aderări să nu însemne moartea Europei, zdrobită -sub greutatea •a;'24 sau 30s de-ţări membre.

., Ministrul' francez -de externe, Aiain Juppe, a replicat că axa franco-germană „s-ar rupe*' dacă Franţa refuză intrarea unor ţări din Est, şt că :actuala construc- , ţie europeană „nu ar rezista;'. în- ’ trarea unor ţări ca Ungaria său Polonia constituie o formă de o- biigaţic morală,, deoarece „noi le-am promis -acest lucru timp de 3£> de ani“, pe vremea! cînd aceste ţări erau. prizoniere, ale blocului-sovietic, a spus el. - '

, în , Marca' BrUanie. , premierul John Major* . după ce a dorit să-şi plaseze ţara în Centrul, Eu reper,- pledează acum pentru o Europă „cu înai. multe v;ite- ze*,-: ceea' ce i-a adus- mai muîîc critici d inparlea opoziţiei, care l-a : acuzat că - plasează : Marea Britanie „în, divizia a doua- a Uniunii - Europen e. ■

: „Nu anv cresut niciodaţâ intr-o Europă care1 să acţioneze inva­riabil în aceeaşi manisră in toa­te problemele"! a declarat John Major, la un Vniiting electoral or­ganizat în Clifeshire (norcî). „Da^ că 'o ţară îşi-alege in mod liber să: facă un lucru ,şi cu viteza la eare îi convine, aceasta . nu con­stituie o V ameninţare . la adresa Europei", â adăugit ei, apreciind că „experienţa ultimilor, doi ani a demonstrat- că ■■ popoarele euro­pene nu pot fi împinse să mear­gă prea departe, şl prea repede*'. Tn cadrul unei'recente conferin­ţe de presă,, John Major a ata-- cal capitolul social al „Tratatului de la MaastriciH, . calificindu-1

drept un '„perjîus pentru prăbu- , şirea economiei britanice'1. El > $i-a exprimat totodată vsatisfac- ^ ţia de a fi obţinut pentru Ma-

rea Britanie posibilitatea de a-şl : opune vetoul faţă de aplicarea ; capitolului, respectiv. John Ma­

jor a încercat să-i liniştească pe ' eurrxscepticii din partidul . său,' care doresc să pună în faţa „In . . primul rlncl interesele Marii Bri-

ta»it“ şi care i-au făcut viaţa • r grea în ultimele luni. - Aceste a-,■ Urmaţii reflectă totodată ezită- , rile şi contradicţiile europene ale

lui John Major." -

“]• -Ministrul de externe "în ■ cabi- ; netul-fantomă laburist, ■ Jack Cu- : nningham, l-a acuzat pe premie-

rul Major că doreşte să plaseze : Marea Britanic în „divizia a do- ; ua“ a UE şî „pe calea lentă" a j construcţiei europene. Acuzlndu-1 ; pe J. Major că „pune interesele -

partidului său în faţa intereselor f ţării sale",1 Gunnin'Jham a subli- * niat "că Marea Britanie trebuie ‘

să fie „în centrii] deciziilor eu- , ropene". ..

Afirmaţiile iui Jolin Major vor constitui ,0 „surpriză generată" pentru partenerii" săi europâni, a declarat utv alt- laburist, Bruee Milîan, comisar european însărci­nat cu politică' regională ;a UE. „Este pentru pritnadată cînd un

;prim-ministru al tmut stat raenv.; bru afirmă că este foarte fericit dacă este lăsat pe tuşă“, a spus

; el. Partidul Liberal Democrat a apreciat discursul lui J. Major drept ^negativ.şi defetist", în timp ce Paddy. Ashdom, liderul centrist, şi-a exprimat dorinţa ca problema privind o „integrare , .întărită1* a î.înrli Britanii- în 'UE să cohstitufe obiectul «nui referendum. ■ ■ ■ ■■

fffjUtat au AMAIt (tSSHSH: fl !r»

PESSONALÎTĂŢ} POUTÎCE A IE LUMII ARABE

Purtătoarea, de - cuvînt pa­

lestiniană IXnnan ■/; Ashrawî

(s(u-g;a sus), Alibar Hasemi

Rafsanjani, preşedintele .Ira­

nului (dreapta sus) şi1 regele

Fahd al Arabiei Saudite io

- vizianca celebrului, grafician

atticiicuu LUU1E ,

POLONIA: Foştii proprietari nsi-şi vor mai primi ta rile inapoi(AFP)

Stingă ex-comurtista. la pute­re in Poiotvta diij toamna anului, trecut, â exclus; orice posibilita-;’ tis de restituire către. foştii >,’ţgor- prietari <>. bunurilor confiscate prin decret după 1915 de gitva'r-" nele comunisU*. :

.; Intr-lin proiect de lege, • minîs-r teul privatizări^ Wieceslaw Kacz,- tnareb,; propune, după modflul ungar, „bonuci: de compensaţie" pentru cei ale căror case, pă- minti;ri sau uzine au fost con­fiscate prin încălcarea unor dis- -- jporiţii legale comuniste, cU’.pri- ..

. Berlusconi confruntat cu conflicte în coaliţia di: dreapta'(AFP)

Minierul ..italian .Silvio Berlusconi s-a ,con- ^al îh cursul săpfăminii trecute cu . primele ®)icte Sn cadrul' majorităţii sale, îii care' Liga *%i refuză să joace rolul de figurantă. Ber- ^ ia înregistrat mai multe eşecuri în alegeriLe dinţilor Comisiilor parlamentare ale Sena- 5 cu prilejul' cărora opoziţia şi-a adjudecat

leului", obţinînd opt posturi dc preşedin­ta cele 13 existente. ‘ - . J tida- era, fireşte, departe de a .fi cîştigată .jwat, unde coaliţia de dreapta, compusă din ’«toa Torza Italia, a lui Silvio Berlusconi,

Naţională (neofascistă). Centrul Creştin- T^at (CCD) şi Liga Nordului (federalistă), nu ^ majoritatea absolută. I>nr nimeni nu se

1 Jjj9 la o asemenea înfringere. ,să-şi retragă propriul candidat in

"'celul prezentat de Forza italia pentru pos- preşedinte al Gomisiei iAicrărilor Publice,

® Mcrdului, a lui Umberto Bossi, a provocat ' comportamentul ei iritarea lui Berlusconi. ^rea condusă de Bossi aprecia acest postea- ^ ae importanţă strategică, datorită sectorului,

publice pe care 51 consideră a fi de/com­

petenţa sa. Candidatul; Ligii pentru această co- . misie, Hinaldo Bosco, a fost ales datorită voturi­

lor opoziţiei, in special ale Partidului Democratic; j, al Stîngii (PDS), ceea ce l-a determinat pe Bec- . lusconi să afirme că Liga „a depăşit limitele, -vo-

tîncl-alături de comunişti".

Unii din cadrul coaliţiei, nu ezită ,sa vorbească din nou despre o dizolvare a Senatului pentru a-i permite lui Berlusconi să-şi consolideze majo­ritatea.. Constituţia italiană ■ permite dizolvarea unei singure Camere a. parlamentului- Coaliţia de dreapta, aflată la putere, dispune de o majorita­te absolută în Camera Deputaţilor, unde a reuşit să . determine alegerea candidaţilor, săi 'în ‘toate cele 10 comisii! ale acesteia. ;

Situaţia s-a mai calmat odată cil alegerea can­didatului majorităţii, Marco Taraclash, în fruntea Comisiei comune a celor două Camere de con­trol asupra canalului public de televiziune RAL

Toată această agitaţie produsă pe culoarele Se­natului nu a schimbat cîtuşi de puţin tonul tran­şant, al declaraţiilor iul Umberto Bossi, care, po­trivit presei italiene, şi-a calificat, aliaţii aparţi- n'md mişcării Forza Italia ca fiind „diletanti înplină descompunere". -

vire la naţionalizare şi la refor­ma agrară, Proiectul noii legi vizează mai ales pc proprietarii care nu au primit despăgubiri' adecvate şi pe moştenitorii aeesr- îon . , - ‘ ; '..• potrivit Uniunii Poloneze/ a Proprietarilor îmobiltari (PUW^K care, reuneşte 6&.000 de membrii acest proiect este „cu totul inad­misibil**, „Noi nu vrem despă­gubiri", a sptis purtătorul de cu-i %'înt al organizaţiei, : .Tadeusz Koss. „Koi vrem să rie. fie re­trocedate bunurile noastre, acolo' tmde este pi>sibil“, a adăugat-el'

- Nici unul.dintre guvernele *an-! terioare, emanate dia sindicatul Solidaritatea, nu a reuşit să re­glementeze problema reprivaUză -. rii in Polonia. Apro.vimativ 10 proiecte nu au reuşit să depă­şească pragul unei prime lecturi In parlament. Trimise în comi­sii, ele au dispărut odată eu di­zolvarea parlamentului sau ; cu schimbarea cchipcî dc guverna­re. '■ ■ " -- •

Potrivit proîeetuKii Ministeru­lui Privatizării,' foştii proprietari’ ar avea la dispoziţie un an pen­tru a-şi depune cererile. Ei ar primi bonuri de compensaţie, valabile timp de zece ani_, cu ca- • re ar putea cumpăra acţiuni ale unor întreprinderi, privatizate sau bunuri imobiliare vindute de stat sau de comune. Intr-o a do­ua etapă s-ar trece Lr negocie­rea acestor bonuri. ' ,

Proiectul este'limitat la per­soanele cc posedă in prezent na­ţionalitatea poloneză, ceea ce II exclude pe majoritatea emigran­ţilor, mal ales pe cei de origi­ne evreiască şi germană, . care trăiau în regiunile ce aparţin astăzi. Poloniei, Polonezii -, care posedau Înainte de 1939 bunuri in Ucraina, Belarus sau Lituania vor primi de asemenea bonuri de compensaţie (90.000 de cereri

« fân; aşteptate). în ce priveşte ţe- ; ritoFiile poloneze actuale, Minis- ; ferul Privatizării preconizează re- ; zoîvarea în total a 400.000 dai ; dos n re şl estimează :1a S—4. mt- , liarcle dolari costul operaţi «ai! j ce se va desfăşura, pe pareorstft: , ; 3 zece ani. ' ■ / ; „■ . ' : ' .; ..

Proiectul lui Kaczraarefc. care; arp toate şansele să £ie vota*

ţ înainte de vacanţa parlamentari,; ar putea totuşi şă . se lovească ; un veto al preşedintelui I.ec6 . Walesa. .^singura noastră speran­ţă este ca preşedintele, care . 4 , promis că va repara ‘ toate ne-*

: dreptăţile comise de comunişti, să nil'semneze niciodată o lege, a iioţiîor", a declarat Koss,

Un alt proiect , de reprivatiza- re. ce.l al Uniunii pentru Liber^ tate (opoziţie), urmează să î i i

L examinat in aceeaşi perloadS. Mai 1 iceral. el prevede restitui­rea tuturor bunurilor, iar acolo unde acest lucru nu este posi­bil sS se atribuie bonuri de în­locuire sau bonuri de com)>en-;

; saţie. ; - ".La /îndul să guvernul luî

Waîdemar Potvlak preconizează un'referendum asupra reprivatt- ziirii, sperînd că, un Jnu“- masiv, pe care îl anticipează presa, să reglementeze definitiv această problemă. ' -

IN ACEASTA PAGINA

' T'UIJI.icAM MATEIUAI.K

FURNIZATE-DE-

AGENDA HATIOHALÂ DE PRESA

' NATIONAL NEWS AGENCY

PRECUM Şl DIN ALTE SOItSB

ADEVARUL DE CLUJ '-MIERCURI, 8 IUMIE, PAc.

PRIVATIZAREA SE ACCELEREAZAIntr-un recent, interviu al d-lui

Mircea Coşea, ministrul refor­mei,^ publicat în ziarul „Adevă­rul", se'fac referiri tranşante la intensitatea procesului de pri­vatizare. Dl Coşea a afirmat: „Programul nostru este .susţinut . de doi piloni: atragerea popula- . ţiei in procesul de_ dezetatizare a întreprinderilor, prin utiliza­rea certificatelor de proprietate şi privatizarea de masă. Cu pes­te doi ani în urmă, populaţia a primit gratuit 30 la sută din ac­tivele statului, dar> numai pe

• hirtie.:; Acum, deţinătorii de, cer-• tificate vor putea să le schim- -

be cu acţiuni ale unor Întreprin­deri şi să devină efectiv proprie­tari- în 1994 vor fi scoase ia pri­vatizare 3000 de societăţi comer­ciale. Ele vor fi prezentate pu­blicului nu numai nominal, ci printr-o „carte de vizită11 care . să formeze o imagine, asupri? fiecăreia. Astfel, 'cetăţeanul va putea lua cunoştinţă de valoarea capitalului social al întreprinde­rii, de cifra de afaceri din ulti­mii, 3 ani şi, separat, de expor­turi, de principalul obiect de ac­tivitate, de valoarea nominală a , unei acţiuni şi numărul ţqtal de acţiuni,' precum şi de nive- lul de rentabilitate în funcţie

de cifra de afaceri şi capitalul social. Alegerea întreprinderii se poate face într-un termen de 30 de zile şi-va fi consemnată intr-un formular de opţiune, ce

_ va fi trimis direct societăţii. in ~ cauză. : Personalul activ şi pen­

sionarii .întreprinderii respective nu prioritate la schimbarea cer­tificatelor jîe acţiuni.' întreprin­derile vor centraliza opţiunile şi vor comunica rezultatele. Nu, vor fi tipărite acţiuni pe hîrtie, ci se vor folosi, ca peste tot în economiile de. piaţă, acţiuni de­materializate, ■ adică pe calcula­tor- Aici aş vrea să fac o preci­zare: schimbul de certificate -pe acţiunile a 30-la suţă din capita­lul social nu aduce , bani! Sin­gura posibilitate , pe care ’o are întreprinderile privatizate să se capitalizeze este vînzarea restu­lui, de 70,1a sută, ce intră în ca- , tegoria marii privatizări, la ca­re au din nou prioritate salaria­ţii şi pensonârii : societăţii iiv cauză. (...) Cea mai delicată problemă este cea a-valorii cer­tificatului.-' Acum avem două valori: cea a pieţii neorganizate de 10 000-15 000 de lei şi « a da­tă de- FPP — de peste - 170 000 de le if în ambele . : .cazuri.- este vorba de, subevaluări. Lucru de

care ne putem da lesne seama. Dacă luăm, de exemplu, 'valoa­rea de 170.000, de lei certificatul, totalul certificatelor nu acoperă 30 la sută din capitalul social, ci mult mai puţin, după unele calcule doar 8-9 la sută. Pentru a face valoarea certificatului cît mai concordantă cu actuala' si­tuaţie din economie avem la în- demînă o metodă foarte, simplă: împărţim cît . reprezintă 30 la sută din capitalul social pe bi­lanţ la 31 decembrie 1993 la nu­mărul , de certificate în circula­ţie, Se va obţine o valoare con­siderabil mai maro decît cea de acum şi, in plus, ea va fi acee­aşi pentru: toată lumea. De: alt- ■ fel, accelerarea privatizării se va face acordindu-se fiecăruia, încă de la început, şanse egale, în modul cel mai transparent. Realizarea aceluiaşi obiectiv s-a avut în vedere şi atuiici cînd s-a stabilit principiul unui cer­tificat pe om şi pe Întreprinde­re- Există- mari nemulţumiri so­ciale determinate de inegalită­ţile create de concentrarea unui număr însemnat, de certificate in mîinile unor persoane fizice sau juridice: Pentru a se reduce ine­galităţile,, cel puţin in actuala etapă, un cetăţean; riu poate opta la o întreprindere decit cu uri certificat. Dacă are mai multe, poate să se dUcă şi la alte socie­tăţi ,dar ' tot cu unul ",. singur; ceea. ce-i va dispersa capitalul.11

1UEP.SUL AFACERILOR

DIN APĂ MINERALĂ MU IES BANICu citva timp în urmă un di­

rector de societate care făcea comerţ eri-gros .se plîngea de faptul că nu-i deloc rentabil să . faci comerţ cu sare şi cu apă minerală,- fie ea şi „Borsec"-. Cos­turile cu transportul sînt ridica- . te şi profiturile, mici. De aceea arn fost oarecum surprinsă cind , am remarcat, în srl-urile cu pro­fil alimentar din .- municipiu aprovizionarea' ritmică cu apă minerală „Borsec“, lă preţul (re­zonabil) de 200 de lei butelia de un litru. De' la comerţul cu amănuntul am ajuns la hirnizo- rul angrosist — firma . clujeană „Tradekontor" SRL- Aici," Miklos lenei, . Unul dintre cei doi pa-, troni, mi-a spus că aduc, iri pre­zent lunar, ■ în Cluj-Napoca,120.000 litri apă minerală Bor- sec, iar pînă acum citeva zile, inedia lunară era de 50.000 litri,

— Cum de v-aţi apucat toc­mai de comerţul cu apă minera­lă, d-le lenei?

— Pentru că, de 'sărbătorile. de iarnă,' m-am enervat că nu am găsit apă minerală. Eu am stat mulţi ani in Occident, m-am obişnuit cu această băutură (dl lenei a făcut sport de perfor­manţă - ma:) şi ştiam că este o'

i i

CRONICA NEMULŢUMITULUI

Spaţiu pentru CAR.Uri număr de 37 de .reprezen­

tanţi ai caselor de ajutor reci­proc. din • judeţul ' Cluj, menţio­naţi cu numele şi - prenumele, sub. semnătură - proprie, protes­tează- public-faţă de nedrepta­tea care i s-a făcut Asociaţiei Judeţene, a Caselor de Ajutor Reciproc a Salariaţilor, din ju ­deţul .Cluj, 'de' - către Primăria Cluj-Napoca, Iată şi textul pro­testului: , .. ' ; : » . ■■

„Comisia. .judeţeană:; CAR - î (de­venită, după revoluţie Asociaţia5 judeţeană CAR) cii sediul in. Bu­levardul Eroilor nr. 16, a fost parte componentă, a fostului Consiliu' judeţean al Sindicate­lor; Cluj, figur’îrid în cadrul ace­luiaşi contract de închiriere şi avînd gestiune economică corau- '»&•' După revoluţie, organizaţiile de masă şi obşteşti s-au' desfiin­ţa^ cu excepţia Asociaţiei jude­ţene CAR, care coordonează din punct de; vedere metodologic■ de specialitate şi efectuează anual verificarea f inanciar-gestionară Ia cele 200 de case de ajutor re­ciproc afiliate. îneepînd cu luna aprilie'. 1990, s-au întreprins de­mersuri atit la Primărie. cît şi la RAÂIFL Cluj pentru a ni se întocmi, contract de închirieri pe două camere în suprafaţă to­tală de- 30 mp, spaţiu; îri’ care funcţionăm din 1957' Interven­ţiile noastre î n ‘scris sau audient ţele de la Primărie (în urmă­toarele "date: 12 iunie, 18 iulie,1990, 16 ianuarie, 9 septembrie 1992, 11 februarie, 24 iunie 1999) s-au soldat cu promisiuni ferme că se va rezolva favorabil, pen­tru ca, in data de 27 ianuarie 1994, intr-o şedinţă cu sindicate­le la Primăria Cluj-Napoca să ni se spună de către domnul vi- ceprimar' .Greabii să ne căutăm spaţiu şi s-a întocmit contract, îneepînd cu dată d e -15 febriia- rie 1994 Confederaţiei sindicale UCIG (căreia - i ' s-au . repartizat patru camere, din care , două

, sînt ale Asociaţiei judeţene a CAR' Aşa este 'apreciată de către organele- puterii de stat

• din judeţul -Cluj actjvitat&a de întrajutorare a caselor de ajutor reciproc care funcţionează. de mai mult de" 30 de ;ânr şi care

au astăzi un patrimoniu de peste

două miliarde -de lei şi peste

120.000 de membri CAR’1.

S T O C U R I P E S T E S T O C U R IProducţia de • bunuri de ' larg

consuni -este-. încărcată de sto curi,- comerţul cu; ridicata nu-şi găseşte cumpărători cu ljani, co­merţul jcu amănuntul nu are pe- ce cumpăra marfă nouă, deoare­ce nu a „scăpat11 de vechea mar­fă. Frenezia -cumpărării - specifi­că perioadei „Caritas" s-a stins Ctf"totul, în oraşul , milionarilor. oamenii fiind parcă şi mai să­raci _decit înaintea „binefacerii". Dar,'ar fi prea., simplu să fie doar „Caritas‘'-ul, răspunzător de . toate neputinţele economice! Re- " luînd parcursul ^capitalului, cons-, tatăm la mulţi producători pre­ţuri exagerate, care le , .concu­rează pe cele mondiale, lîepeta- tele majorări de preţuri, soluţia cvasiunanimă, adoptată de pro­ducători, « adevărat, ş.i cea mai facilă , ,se răzbună acum. Să nu .

uitării insă, de evoluţia-'intere­santă şi neexplieată a' preţuri­lor Ia energie, combustibili, ma­terii prime, care,- cele dinţii şi fără respectarea Jegii de bază a oricărei economii *, de ipiaţă: re­glarea ofertei în funcţie de ce­rere, „Negocierile" :interrniniste-

' riale s-alt substituit legii şi âu stabilit preţurile; în fâţa, cărora nu mai comentează nimeni. Avantajul miipii ieftine de lu­cru s-ă risipit înVpreţilrile ma­teriilor prime! şi 'în tehnologia uzată. Comerţul “cu ridicata, ini­ţial seniiparazitar pe producţie,' (în cazul multor, -societăţi de stat şi private), de unde-şi tră­gea vlaga financiară, se confrun­tă cu probleme grave; Nimeni nu mai achiziţionează, acum, bunuri de folosinţă îndelungată. Vinzările scad vertiginos, 'cu ex-

OPT SOCIETÂTI CLUJENE - PROPUSE

PENTRU PRIVATIZARE

- landul Proprietăţii de Stat a publicat în ziarul „Adevărul** (de'^vineri şi sîmbătă, 3 respectiv 1 iunie ac.) lista nr. 8 cu so­cietăţile comerciale mici propu se pentru privatizare conform procedurii .; standard, .prevăzute în normele metodologice nr. I din 1992 Ole FPS./Din totalul de 275, opt societăţi -sînt din ju- .deţul nostru- In ordine alfabetică, au fost nominalizate: SC „Bimexim** (servicii), „Mobila Aiieşul1' Ttii-jla (industria lem­nului),, „Uomsucmcr1* Dej (industrie alimentară), „Salprest" Cluj- Napoca (gospodărire comunală';, „Shma“ Dej- (servicii), - „Som- trans". flej (transporturi auto), „Sticlă Luxir Cluj-Napoca (in­dustria sticlei, porţelanului, faianţei), (m.s.) . .

~ cepţia bunurilor ‘ alimentare,, La desfacerea cu amănuntul, situa­ţia se repetă .Nu , este cine să

.-.cumpere. Rezistă' doar importa­tori care au'o mai mare „njobi- litate“ şi , posibilităţi,-dt> desfa­cere crescute. , v

Drama este alta, însă. Cumpă­rătorul potenţial, '. beneficiarul producţiei şi: al serviciilor, riu mai are bani.-Pot sta mărfurile

\ de calitate pe rafturi, poate fi ; marketingul perfect şi marfa să■ fie exact ceea ce ne lipseşte, că

nu şe mai uită nimenf la eal : Banii din salariu pot părea mulţi. După două-trei drumuri la piaţă, după achitarea taxelor de întreţinere şi aprovizionarea cu mezeluri şi brînzeturi pe du­rata unei săptămîni, nu mai ră- mîi cu nimic- Şi dacă noi .riu cumpărăm, comerţul nu vinde, producţia nu are desfacere, în­treprinderile nu au bani să plă­tească salariile, salarii care-ar trebui să fie mai mari, pentru a- putea intra în magazine cu gîn- duri bune etc., etc." Ciclul se reia de la o lună la alta, pute­rea de cumpărare scade, comer-

. ţul stagnează^ producţia se su­focă, stocurile ' cresc. '

M. SANGEOltZ.VN

'afacere bună- Cum toc j desfiinţat ' activitatea de trucţii • în Germania, dupj duriie interguvernamentale mâno-germane, avem for muncă disponibilă pentru am căutat posibile acs, M-am dus la Borsec, am pătura ! cu producătorul c£ ape i,Borsec“, . extrem d«' apreciată . pe piaţa mondial am început să; aproviziona!; gazinele particulare. Este ai rat că bani nu, ne prea k

—■Atunci? ..~ Compensăm din alU

vităţi. Ne merge -foarte t» ’ tivitatea de import cu p» alimentarei Ne-am ambii, cu apa minerală şi nu dăm înapoi. - Sincer, sper & tr-uri viitor oarccare, tacr se • vor.' îndrepta ' în- favti noastră-.

— Intr-un răstimp scurt crescut , comenzile la dublu,

— A’ fost momentul ne-am. decis că intrăm pe mai mare a magazinelor „Alimentara". Am făcut atît SC „Alimentara1* cît ,,Flora“. r Ambele au ' ace oferta noastră. Sperăm, nu, te multă vreme, să intrăm ţi reţeaua ' hotelurilor şi res'. rantelor. ■ --, —» Iertaţi-mi indiscreţia, cîştigaţi la o ' sticlă de apă ncrală adusă din Borsec?

— Achiziţionăm apa, mis lă cu 80,2 lei şi o vindem 16a de lei; Ambele preţuri

. dud , şi TVĂ- Din cei 84,S -'plătim transportul, salariile,’ risabilităţile .. ş.a.' Perisabili ne sint foarte: mari, deom sticlele riu «rezistă Ja presfe "bioxidului de j carbon -. şi -„puş ' Plătim, \ apoi,- taxe de depa; pe care le trecem pc -alte. pro: se pentru a nu ieşi in pierde

— Spuneaţi de apa „Bars: că- este toarte apreciată, a; reclamă, nu?

— Bine,, retrag ce-am Afirm doar că o' consumă r. ricanii, f/ancezii,, ' germanii Şi că uri român-canadian 4

, din Borşec în ; fiecare an, dt vapoare cu apă; minerală îa ( nada! ; -

— Cit costă, acum, sticla un litru, goală?,

De la fabricile din Şi: şoara şi Tîrnăveni - . cumpfc sticlele de un litru cu 150 de dar sînt mai bune sticlele ve: Apoi ne.-rulăm propriile air. iaje - .

— Veţi trece la apă minerală „Borsec"?

Nu putem ieşi- afarf. cauza ambalajului. ‘

- A consewy - Al. SANGKOKZ

exportul

Micii meseriaşi mari în furopaSecţia de confecţii-serie a

SOCOM „Meseriaşul11 Gherla înregistrează - o spectaculoasă as­censiune economico-produc-tivă,' aducînd unităţii importante su­me în valută. •■-

Colaborînd de peste 10 ani cu . firma Hummelsheim din Ger­mania, secţia confecţii-serie s-a impus şi în faţa unor parteneri externi. în ultimii doi ani, la firma germană s-au mai adăugat doi noi beneficiari din .Elveţia şi Austria, care apreciază foar­te mult produsele realizate de ■ cele 32 de cooperatoare, care. lu ­crează în cadrul acestei secţii, mutată de doi ani într-o clădi­re nouă. Aici se produo în se­rie cămăşi, bermude, pantaloni din stofă, bluze pentru femei, rochii i şi îmbrăcăminte de ■ sport pentru copii. Lunar, in medie

se expediază. în ’ cele trei ţări occidentale amintite mai sus peste 2000 de confecţii. 'Toate produsble se realizează din ma­terialul beneficiarilor în ceea ce priveşte calitatea îmbrăcă­mintei exportate de micii mese­riaşi gherleni, în ultimii ani nu au fost reclamaţii, -firmele străi­ne. cu care colaborează aprecia ind foarte niult elegantele haine făcute de mîinilo. iscusite din această secţie. '

Unde este preocuparc pentru extinderea exportului, rezulta­tele burie nu întîrzie să, apare. La SOCOM „Meseriaşul11 Gherla se constată o spectaculoasă re- lansare a producţiei la export. Astfel, micii meseriaşi au deve­n it . .. mari în Europa;

' ^ SZEKELY Csalm

tine mai cumnără &finzduri!c!Toaţă îiarha ' ne-am' plîns -din

cauza' lipsei produselor lactate diri magazine. Am criticat, uni­tăţile „Napolactului“ pentru sla­ba aprovizionare.. Am scris mai multe articole pe marginea des­facerii defectoase a laptc-lui şi a celorlalte produse- Iată, a ve­nit vara, şi situaţia nu s-a schim­bat. Nu pentru că fabricile de brînzeturi nu ar-lucra. Cu totul alte cauze provoacă nemulţumi­rea cumpărătorilor. '

La Fabrica de brînzeturi din Ţngaj de exemplu, se lucrează din plin. Odată cu ieşirea ani­malelor pe păşunile naturale, şi materia primă — adică laptele

—este asigurată în luna mai, s-au produs nu mai puţin de 600 kg- caş ‘de oaie. Plus mari can­tităţi de alte sortimente de ca­şuri rezultate din producţia din ultimele săptămîni. Depozitele unităţii sînt pline de marfă. Du­pă' aprecierile, domnului Vasile Buzan, şeful fabricii din Ţaga

i : pdt: 'asigura ► buna aprovizto*' itr produse lactate a între;#

judeţ. Dar : nimeni nu Je ţj cumpără. Lâ preţurile ac'® cînd caşul se vinde cu GOOO kilogramul. — comerţul • nu .

, înghesuie să le mai desfacă F piaţă. La particulari omul r seşte mult mai ieftin Şi *

' vaşa, marfa rămîne în depnî; in loc să fie expusă in vitnj* le frigorifice ale magarine- Păcat, fiindcă cumpărătorii & lâ : specialităţile Năsal şi ciu. produse mult apreciate,

Acum, cînd este lapte şi ţ ducţia se derulează în con-- bune, preţurile exagerat de pun piedică, in desfacerea F;, duselor' fabricate la ren”"'-

• unitate din Ţaga Ar fi tinir' ca să corelăm preţurile cu • rinţele de pe piaţă. Este Jn 1 neficiul ambelor părţi A) " , rămînem cu caşul în depozi- SC „Napolacf* SA-.. .

- szr.Ki:i.v

MIERCURI, 8 IUNIE, PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

DE NEUlTAItE. u 100 DE'ANI

NO ! DENUMIRI DE STRĂZI*

0 în "şedinţa . extraordinară a Consiliului municipal Cluj-Na^- poca a fost aprobată propune­rea ca una din străzile munici­piului să poarte numele omu­lui de ştiinţă german de origi- ne română — Jlermann Oberth (j-a optat pentru strada To- mis). Acest act marchează îm­plinirea a 100 de ani de la naş­terea lui Ilermann Oberth care şi-ă început studiile la. Cluj, in anul 1971 Universitatea clu­jeană oferindu-i titlul de „doc­tor honoris^caiisn").Este răspunsul poziliv al 'mu­

nicipalităţii la’ Iniţiativa Foru-. muliii Democratic al Germanilor din România, filiala Cluj. -.§ în şirul -acţiunilor menite

, marca 100 de ani tle la pro-: tesul memorandişlilor — mai 1891 —, se "înscrie ‘ şi propune­rea, acceptată, de modificarea denumirii- a 11 străzi . ce ur­mează a primi numele. eroilor memorandişti • Dimitrie Comşa, laliu Coroianu, Daniil' Barcia- nu, Gherasim Domide, .Teodor Mihali, Rubin Patitia, Mihai V'diciU, Aurel Sliiili, Nicolae Cristea, Dionisie „K’jman. I’aţri; ciu Barbu. . - "Propunerile aprobate în. Con­

siliul municipal urmează a ti JîiaiRtate Comisiei' judeţene de atribuire şi. schimbare de .denu­miri spre a fi analizate şi luată decizia.'-'(Acesta-'este şi motivul pen­

ii»-care nu "ani dat numele ac­tual al străzilor luate în dis­cuţie, pentru a nu provoca' de­rută, decizia Consiliului jude­ţean privind atribuirea sau schimbarea- de denumiri: ur­ând-a se publica în. presă).,

">r, SEUGlHE.

v LAPTE REFUZAT /A ._ .Cum-nccum, am trăit să o văd

ii p-asta,, adică 'lapte proas­păt muls,' cu grăsimea şi den­sitatea normală, adus la oră po­trivită prelucrării ,.şi,, totuşi, re- tat de a fi preluat. Minunea: i-a produs' zilele trecute ia sec-; |a de prelucrare a laptelui ' ds la Ţaga, ; producătoarea delicate­ţelor de caşuri tip Ţagă, Năsal, frapist, Moeciit etc. Cînd eis- Ifma a tras' la rampa de des­cărcare, şeful secţiei, un con-, sacrat împătimit al înnobilării laptelui, a rugat şoferul să nu se supere, dar nu mai- poate să colecteze laptele din motive economice. cum am fost, de fală domnul Vaşile Buzo.ar ne-a jwplieat că 'are In stoc caş de •leasă ţinută- şi calitate care nu. trece pe piaţă din cauza pre­ţurilor ridicate din . ultima . pe­rioadă. -, . * ,Domnilor de la IC ! I mai re­

calculaţi preţurile, acum . cînd iste atlta masă verde, că vâra* lasă gura apă pentru ' caşul - •cela ce stă în subteran la su- Pratna'turare. :

/ D. VATAU

Uria din atribuţiile; consiliu-, lui local prevăzute în Legea 69/1991 privind administraţia publică locală se referă Ia fap­tul că acesta, (consiliul local) „conferă persoanelor-fizice ro­mâne sau străine, cu merite de­osebite,, titlul de xeţijţean de onoare al comunei sau oraşului11 (art 21, „v“).;L. Numai că , este destul de greu de definit e- xact ce înseamnă „merite deo­sebite", pentru acestea' neexis- tînd o. unitate de măsură. A- ; ceastă dificultate a făcut, ea- nu întotdeuna cind s-a pus : problema conferirii acestui ti­tlu în şedinţele Consiliului mu- ■ nicipal Cluj-Napoca, discuţiile să curgă lin. . .; f

Şi s-a căziit de acord să se întocmească un soi de. regula­ment- care să cuprindă, orienta­tiv, criteriile de acordare a ti­tlului „cetăţean de onoare". Es­te exact ceea .ce-a- încercat- '.să

. lealizeze domnul consilier Se­ver Găină. O treabă deloc u- . şoară! Munca -domnului con­silier. s-a Concretizat > într-un l Regulament de acordare a . ti- ‘ ţiului de ..Cetăţean de onoare ,- al municipiului , Cluj-Napoca",; regulament structurat pe cinci capitole. După iui, scurt isto­rie al acestei modalităţi deva recompensa/recunoaşte .' meritele unui om, sînt enumerate cri­terii şi principii de acordare a- le titlului (dar pentru , simpli-; ficare, : m-aş .opri la domeniile

8 £ D « N IS * R :A lM g

DESPRE O DUBLA RESPONSABILITATE:

Titlul dc

flcoeoarc”care-oferă cu generozitate „can didaţi": istorie şi ştiinţe soeia-

„le, .ştiinţă,' artă şi. literatură, a- părarea ţării, sport, situaţii de­osebite in cazul unor calamităţi naturale), este redată în conti­nuare procedura: de urmat pen­tru obţinerea acestui titlu, apoi „onorurile, şi drepturile- ce. se acordă cetăţenilor de onoare",

. şî un- capitol de final. Acestea au fost ideile care au provocat discuţii, nu prea „molcome". Asta îneepînd chiar cu ’ utilita­tea existenţei acestui document, care a fost cerut în mai ' multe .dăţi. apoi urmînd denumirea lui r- regulament, ghid, proiect de hotărîre (s-a acceptat denumi- „ rea de „ghid orientativ sau cri­terii), iar două idei clin două capitole - menţionate anterior au suscitat discuţii contradictorii: *

•în primul, rînd, dacă pentru , a-- cordarea acestui titlu este su­ficientă’ • majoritatea simplă sau V e nevoie de majoritate califica­

tă. Ideal ar fi (subscriu - ideii!) aşa cum .s-a, menţionat, să' fie „unanimitate" într-o asemenea

, discuţie (fiind vorba de' o per­sonalitate pe care trebuie să o recunoască un oraş întreg), dar s-a apreciat că este suficientă o majoritate 'simplă. Punct.

Cea de a doua problemă, citez din capitolul • referitor, la drep-

, turi: „(sprijinirea), abţinerii u nul teren pentru construirea :u- nei locuinţe proprietate perso-

-nală". Ei, aici s-au trezit sus­piciuni, şi nici • nu ‘ trebuie • să ne mire! : ; :

; . Domnul secretar, Titus jude . a clarificat, însă lucrurile: nu

. există nici- o cale circumscrisă' , reglementărilor... legale care • să■ dea posibilitatea artibuirii/spri-

j inirii în obţinerea ' unui teren.Una peste -alta, este de reţi-

rjut efortul depus de către dom- t nul consilier Găină ■ de a yeni- Sn sprijinul colegilor , domniei

sale, prin punctările" semna­late, uşurînd „deliberarea".■ Şi dacă oricare', din ■ personali-, tăţile ce reprezintă. în v ultima instanţă, poporul român'1 . este

: conştientă de ' responsabilitatea . ce i-o. aduce -titlul - de „cetăţean de onoare al municipiului Cluj- Napoca", tot aşa şi Consiliul lo­cal al municipiului* Ciuj-Napoca este conştient de „răspuriderea civică si morală-pe corfe -'-şi-o, asumă" in acest demers.' '

flavia SEÎtGlIIE

BR EV 1M© Din informarea prezenta­

tă in şedinţă -Consiliului mu-* nicipal Cluj-N’i(pora de Comi­sia municipală de' aplicare : a Legii nr. 18 a fondului funciar, arn reţinut că o seamă de ti­tluri de proprietate nu au fost ridicate, pentru că cetăţenii nu aii fost de. acord,.cu procentul de diminuare practicat: ; 50 -îa sută; faptul- nu trebuie sa ne mi­re atita vreme cit in unele ca­zuri, procentul a fost contestai

chiar: de o ; sentinţă '- judecăto­rească. . ", - ••' - 1 ',

Q Se pare' că,o mai veche, dorinţă a consilierilor 'municir;

' pali-se vă împlini: aceea de' ă ! avea o incăpcre îh clădirea pri­măriei,. pentru buna desfăşu-': rare ă şedinţelor de ' - comisie.; Domnul • primar Gh. -Funar a - promis că vor avea la dispozi­ţie camera nr. '*83. Deci, v este ■ loc şi pentru audienţe'ale coiir-

‘ silierilorl: , ? ' ' /"O ;A ‘fost constituită comisia :

municipală-' de* urbanism şi a-‘ , menajarea teritoriului, al cărei'

rost este bine delimitat. Cu o componenţă : de 35 . de specia­lişti — apreciată la prima ,ve- dere ca supradimensionată, • l.a6 analiză mai atentă şi în ur­ma" unor. propuneri — s-a a- juns la, 4t de membri.

® Din cele trei variante .po­sibile1 pentru .construcţia bise­ricii ortodoxe „Sf. Petru. şi .Pa-'

: vel“ 'din cartierul - Grigorescu, s-a optat pe'ntru poziţia, Donath ftr- 122 (un teren in suprafaţă

. de.10001. mp). - ; -,

' ' - R SERGÎUE

S-A FURAT Sf SE MAI FURA

In comună-- s-a furat ţi se reni fură „ca in eodnt". Mai exact, din patrimoniul fostului: CAP Şoiqjehi. Aici, o. fostă^ fermă: zootehnică a fost devastată- De la 0 grajduri, «-au „topit" aco­perişurile şi' tot materialul .lem­nos de susţinere. Aooi; uşile. , fqrestrele, ieslele şi_ toate tran- şamentele de folos. Magaziei din incintă i se aplică acelaşi „tra­tament*', aşa că, în- curînd şi

-ea: dispare. Ce ne spune pri-i manii: comunei Vasile- Moldo-; var>, nu ne .vine a crede. Cică, au dispărut, fără urmă moara cu - ciocane, separatorul:' de lat)-; te,' cîntărele. (inclusiv cel bas­culă de 30 ’ tjf;;r conducte de a- ducţiune apă_ motoare electri­ce, motor K .K-ţAmd.- Prin, adresa nr : 3101 ăvBăheii Agri­cole' este sesizat Consiliu! local- că fostul CAP Şoiitieni; are o.

datorie nerambursată de aproa­pe 3.000.000 lei. Şi, ca totul sâ treacă în neant, arhiva, fostei unităţi a'fost distrusă'şi arun­cată pentru a nu mai putea fi uşor reconstituit inventarul -- şi pe cei ee l-au devastat. Ce tre­buia. să facă consiliul local şi poliţia,, se întreabă reciproc., prin a:şi trimite adrese, poate . confidenţiale, Sîntem ■ si-: guri eă atita ' amar : de instalaţii nu au ; fost > predate lă fiare vechi- ■ : 1 .

n. VATAU

PESTE SOMES DUPĂ... CEAPA 1

Unii locatari ai blocurilor din oraşele noastre^ doresc- -cu- orice preţ să aibă „Iîngă casă" zar­zavaturile necesare consumului’ din timpul săptămînii. .'Ceidin- cartierul „între ape“ din ora­şul Gherla —- cei care' locu­

iesc pei strada- Gîrlei — J. au lu; . al , o iniţiativă proprie.; Bi au „ocupat"malul Someşului; pen-’ tril ,a înfiinţa acolo adevărate mierogrădini, -unde,: de' la cea­pă la cartofi se cultivă- feî şi fel de legume. Dar, ca să a-' jungi acolo, trebuie ,:şâ treii pes­te apă. In lipsa unUi pod : sau. punte,' aceşti .bravi, gospodari

;trec direct prin . apă.'Aiit* vă­zut şi Copii trimişi de • părinţi după o ceapă sau; ridichi.

Chiar; dacă apa nu .este mare;

pericolul poate veni .oricînd.' Ar -cum trei ani dor copii au mu­rit iîn acest loc!' : ^

' : •' SZ.Cs..

IN ATENTIA • ASOCIAŢIILOR DE

LOCATARIFără intenţia unei pledoarii

„pro UNAL", aş dori să men ţionez: de la început că rîn- durîle din. această rubrică vor a veni în sprijinul asociaţiilor de locatari, care, am senzaţia

: c ă ' au fost ■ lăsate oarecum de izbelişte. Iar Uniunea Naţio nală a Asociaţiilor de locatari •înregistrată ca persoană ju ­ridică, dosar 2331/PJ/199CÎ' la Judecătoria Sectorului I ' Bu­cureşti —, are filială Gluj . jud. Cluj (cf. adresei ■ 252, din23 -XII 1993) care^ ,.are obli­gaţia.. de o acţiona cu corisea- venţă‘, în mod democratic în spiritul statutului UNAL pen­tru apărarea drepturilor şi in­tereselor asociaţiilor de loca­tari din- raza sa de activitate şi a contribui la consolidarea continuă a UNAL,-pe plan. or­ganizatoric, şi financiar. Filia­la este abilitată, conform le-.

, gilor în vigoare, să organizeze activităţi de asjstenţă tehnică financiar-contabilă, juridică şi altele în sprijinul asociaţiilor de locatari, veniturile : reali zate fiind destinate acoperirii cheltuielilor proprii precum^ şi contribuţiei de s'prijinire U- NAL."' ' . - ..

Aşadar, dacă inii puri , între­barea „cine apără interesele asociaţiei de JccatariV", în : a- fară, de UNAL nu găsesc alt răspuns. Pentru că : asociaţiile de locatari nu se pot apăra e- le împotriva lor. Este vorbă

de' semnalele pe care le-am primit de la asociaţii de . lo­catari, care au probleme cu ele însele. (nu se ţin adunări ; ge­nerale, listele de cheltuieli sînt întocmite după criterii necon- trolabife, nu s-au mai. făcut alegeri ele mulţi ani de -zile, există suspiciuni ca- fondul de rulment *nu este adunat ; legal

i(şi, nici controlabil, : comisia de cenzori- nu îşi face datoria etc.).' Şi. in ciuda apelurilor Ia presă sau radio, numai asociaţia de locatari îşi: poate rezolva problemele int errie.

• (exceptind cazurile c ind ' se impune intervenţia organelor ! de. urmărire penală, nici , e

-redacţie nu poate face — nu are • dreptul —,. ordine intr-o asociaţie, de locatari).

Aşa că ne întoarcem îa U- ' NAL şi. la dorinţa acesteia de ,a apăra interesele asociaţiei de locatari, şi menţionăm că ce­ea ce apare ta această rubrică: are în vedere ^rpersul" asocia­ţiilor de locatari înspre ,f> or­ganizare puternică ce ’ poate să le apSro. Nici, un • redactor de ziar nu poate schimbă din funcţie nici. administratorul, nici preşedintele, comitetului ‘asociaţiei de locatari-. Aşa că, stimaţi locatari, meditaţi* -As- ta c! , ; ; .

; r Flavia ŞERGlHE

I PE SCURT DIN JUDEŢ H PE SCURT DIN JUDEŢ B PE SCURT DIN JUDEŢ ® PE SCURT DIN JUDEŢB PE SCURT D ffi JUDEŢ f i PE SCURT Dl'N JUDEŢ• BACIU: A fost rezolvată ufta din cele mai'strin-

fnte probleme ale comunei, aceea a racordării la con- '•wul de 'gaz metan! Prin Hotărîrea Guvernului nr. ''8/1993, la nivelul comunei Baciu a fost aprobat un 'olum de. 1.401 mc gaz. Licitaţia executării instalării J»nductclor şi branşamentelor a fost cîşfigată de TCI «uj, iar kilometrii de ţeavă de 1-10 toii a u ' fost aduşi ’e la Zalău şl Roman.♦ BUZA: In acest an a fost introdus curentul elec-'

tri? io toate cele „patru puncte cardinale" ale comu­ni, adică- în Faţa Morii, Surduc, Pusta şi Dealul Căs- ^1- Reţelele lungi de aproape 4 km au fost făcute pe’ «ipi de beton şi conductori lzolanţi. Costul lucrări-. Jf a fost de 82 milioane lei, la preţurile anului' în Vrs- In comună, ne spunea primarul Dan Vaier, mai ."U doar trei familii fără curent. Tot în Buza, prin “ntribuţia „ROMGAZ/" au fost investiţi 180 milioane

l 1 P^ţru amenajarea drumului comunal Buza-Hotunda.l i GIRBAU: Dacă fostul CAP Tu re a şi-a transferat

wgul inventar societătii agricole, locale,- 'constituite. ,n miţativa sătenilor, CÂP Viştea încă nu şi-a depus

bilanţul financiăr-contabiiv pînă azi. -'Mijloacele, mate-, riale şi băneşti ale fostei'unităţi nu se ştie :unde... au ajuns, spun ţonducătorii comunpi . Poate că nici doţn- ;niile lor nii se „omoară" să’ ’se încheie. conlurile, ,1a fostul -c a p . .., O MOCIU: îngrijorătoare evoluţia- demografică a co-, munei, ce-şi motivează stătuţii de .^centrU'1 in • zona' periferică a judeţului; în cele cinci lupi' scucşe- din ccşt an registrele de stare civilă pentru noi-născuţi au' fost; înregistrate doar 11 naşteri. In schinib, qu'fost eli­berate 29 certificate de deMsv Influenţă în aceste fe­nomene poate că are şi spitaMI. din localitate, care merge spre dezafectare,1 Păcat de construcţie:^-de sufe­rinzii din zonă, unde1 au fost arondate 7.. comune,'. cit aproape 20.000 locuitori. '. . . ' ‘ ■

O POIENI: Amărăciunea primarului' este 'împărtăşită de toţi, .localnicii .salului Lunca V’iş'agului; aceea a .sem­nului „intrarea interzisă" plantat de mai-marii. trans­portului de persoane pentru această aşezare ' rurală. Fără autobuz, copiii şcolii şi navetiştii 'greii ' reuşesc să-şi facă. prezenţa la timp. la programele lor zilnice.

'.După1, afirmaţiile domnului - primar, cursa autobuzului, ţinind cont . de numărul pasagerilor ce intră şi ies din localitate, este rentabilă, dar bai-ul este că banii ^ta­xaţi nii merg toţi la caseriite. autobazelor, ci se rătă­cesc prin buzunare^; şoferilor. Grea mitncă, şi cu griji, este şi şoferia! 1 • ^

.# C^îMARAŞU:: Pentru crcşterea..producţiilor zoo- telinicer din taxele- percepute pentru păşunat, consiliul local al comunei a construit itică patru fîntîni pe pă­şuni şi ie-a dotat pe ceia existente cu .21 de jgheaburi noi pentru adăpat, incit animalele sâ evite folosirea apelor din bălţi sau alte locuri poluate ce pot provoca Îmbolnăviri acestora.. Au fost/.însăminlate', 0 ha de, pă­şune, procurate-112 , tone : îngrăşăminte chimice ce au fost aplicate pe mari suprafeţe din păşunea comunei. Totui esie ca ■ deţinătorii de animale să înţeleagă ros­

tul laxei'şl să'o achite la termenele slabilite prin ho-

tărirca consiliului tocai. ' ■ -

Tîwbiic'â realîrală • de Dumitru VATAU

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI, 8 IUNIE, PAG

Primăria municipiului Cluj-Napoca anunţă:

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR^ OCAZIONATE DE DEZVELIREA

MONUMENTULUI MIŞCĂRII HEMORANBISTEPrimării! municipiului Cluj* ?

Napoca invită ' cetăţenii 'd in municipiu, din judeţul Cluj şi din celelalte judeţe ale Tran­silvaniei să participe, îri ziua de 9 iunie'a.c. — Ziua Eroilor

Ia manifestările ce vor ; avea loc în Piaţa Unirii, oca­

zionate de aniversarea • Cente­narului Proccsulul. Memoran­dului şi dezvelirea monunicn-; tulul „mişcarea Momornndls-

1 lă.".'■Manifestările- se vor des­făşura (lupă următorul pro- gram: 17,50 Aterizarea unul grup de1 paraşutişti; 18,00 Into- * narea Imnului Naţional; 18,0 Dezvelirea monumentului. „Mlş- rarea .Mcniorandistă"; 18,10 Slujba religioasă şi sfinţirea •

monumentului de către IPS ar-_ Iţiepiscopul Bartoiomeu Ana- nia şi episcopul George Guţiu;18,40 Depunerea de jerbe; 19,10

. Omagierea memorandiştilor;20,00 Defilarea Gărzii de Onoa— re; 20,10 Spectacol de muîică şi dansuri populare; 22,00 Fo­curi de artificii şi retragerea cu torţe;

*+*

■ Joi, 0 ; iunie a c., fn. nimtici- piul Cluj-Napoca se vor dnft-r făşura manifestări prilejuite de Ziua Eroilor şl de Centena­rul Procesului Memorandului. Pentru buna ţ desfăşurare a acestora se impun interdicţii de circulaţie pe următoarele,

artere: B-dul Eroilor, P-ţa Uni­rii, Str. Napoca, Str. Universi­

tă ţ ii. .■ ’ . - ; In *iua do 9 iunie a.c. se interzice: staţionarea autovehi-

■ culelor pe aceste artere- " -

Datorită manifestărilor ce vor avea loc în municipiul nos­tru în data de 9 iunie a.c., prilejuit de Ziua Eroilor şi de Centenarul Procesului Memo­randului,. în P-ţa Unirii nu sc admite desfăşurarea nici une i' activităţi comerciale la tonete." Ţonetele vor fi ridicate de că- tri? proprietari şl evacuate din. zonă pentru ziua de 9 iunie a.c. ■

: In cadrul manifestărilor aniversare ocazionate de îm­plinirea a 75 de ani de la în­temeierea Universităţii Daciei

. Superioare, mîine' 9 iunie a.c-, în Aula Magna a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napo- ca se vor. desfăşura lucrările simpozionului internaţional avînd ca temă: „Rolul univer­sităţilor în construcţia noii Eu­rope". Simpozionul ' va debuta la ora 8,30 cu cuvinttil de des­chidere,.' ce va fi rostit ds rec­torul Universităţii „Rabeş-Bo- , -lyai“, domnul prof. dr. Andrei Marga. P în ă la ora 10,30 cînd se . încheie prima parte, a ;mă- nifestării,şi-au . anunţat parti­ciparea, • cu comunicări, perso- • halităţi - ale vieţii . politico, cul­turale şi ştiinţifice româneşti’ si europene, dintre care aniiri-: tim: Karen Fogg, ambasador, ' şefa. misiunii ‘Uniunii Europe­ne la Bucureşti. Carin Bcrg,

■director ' UNEŞCO-CEPEŞ, Hans van Beesteri (Bonn),.An- dre . Miroir - (Bruxelles), A lbert,. van ~~ Goudoever (Utrcclit),

Eiena Viere], Marius. Oros v rian Papahagi (Cluj-Nap^ „Competenţele lingvistice noua Europă1' ; Alexandru y„ raru, Anton Gcţla, • Zoltan G- fi (Cluj-Napocâ): „EciW mul intelectual şi noua Ei; pă“; Oliviu Pascu (Cluj-Na: ca); „Şcoala medicală clujei în perspectivă Internaţional Arscnie DUmitru "Ion ' (Cc: tariţa): „Integrarea europe:, a Universităţii Ovidiiis"; Io; Cartiş (Timişoara): „Univer- tatea Tehnică în contextul • tegrării. . .europene"; . Vio: Hândra-Luca ; (Cluj-Kapoc;1 „Interferenţe' .internaţionalei Universităţii Tehnice -clujcn; •loacWni' Nica ■ . (Cluj-Napoc „Istoria artei la ' CIuj“; k prcdcscil, Marius Mureş (Cluj-Napoca-): . „Studenţi i Noua Europă". :-■ -

, • Astăzi,. 8 iunie a.c., la o: .17,00 îri : Aula Magna a Us. versităţii „Babeş-Bolyai“ d;

■Cluj-Napoca domnul prof. P,

Am ales simbolul CLOPOTUL9 De .vorbă cu' sculptorul Eugen Paul. autorul monumentului h ^ . < „MIŞCAREA MEMORANDISTA» ®

— ■Maestre Eugen Paul, care sînt semnificaţiile monumentu­lui „Mişcarea Memorandislă"?' — Să plecăm de la faptul că memoria unor iluştri înaintaşi' care au dovedit dîrzeriie,,,voin­ţă, dragoste şi care s-au , sacri- "

' ficat pentru - măreţe 1 " idealuri de\ unire, de libertate şi afir­marea . valorilor - naţionale nie- ■< rită admiraţie şi recunoştinţă. Este un examen" greu pentru un sculptor căruia 1 i- se oîe-ji prilejui' su concureze pentru a pune în-valoare anumite ' sem­nificaţii ■ - Am> căutat Să " 'trans­pun .'faptele acelor bărbaţi, fap-

' te. desfăşurate : în timp, într-uo' semn: iată deosebirea ' între plastică ş i‘ alte arte, On semn rare să spună totul cît se poa­te de succint»' Am ales: ca sim­bol clopotul.: Un .strigăt în eter,o . clamare a 'faptului că ' acoas tă riaţie riu se putea bucura de .glia ei, ăe drepturi fireşti, na­turali Pe de altă parte,1 clo­potul' na eheapiă' şi 'pei’noii pe.; urmaşi. întru cinstirSa lor/. '

— Cc m a i" trebuie să ştim .., despre monument? . ' ' ' .1 \ — Faptul că am întîmpinat greutăţi ^deosebite din pricina:} amplasamentului, stabilit de oficialităţi, cu sprijinul arhi- tecţilor, şi al unei comisii. D iri’ dorinţa trieă şi ( d-in dorinţele şi .intenţiile .autorităţilor au ie-, 1 .şit la iveală mărturii ale- ve-.. chimii . acestor locuri: o turnă­torie de bronz, din faza inci­pientă romană, şi • o locuinţă- neolitică, cu o vechime apre­ciabilă- Aş' fi . preferat ca ara-..

»plasamentul să fie. cu vreo 20, . 30 de metri mai către mijlocul bulevardului. în , altă ordine. de platforma trebuia~să''aibă 6 anumită stabilitate op­tică . armonioasă cu' ambientul. Sper ca . arhitecţii să fie de acord cu mine cînd afirm că toată acea parte a oraşului, este eclectică. Au fost proble- . me în alegerea . materialelor,,, pentru Înălţimea, de' 17 metri. Faptul că aceşti stllpi poartăo greutate a impus utilizarea, unui beton armat, , Trustul dc.

construcţii Cluj garantînd cali­tatea lucrării. Stîlpii trebuiau placaţi cu un material. durabil. M-am' oprit asupra andezitului produs de Marmosim ; Simeria, m ai. sobru,: neutru- Litera este şi ea pretenţioasă, . preferind litera de p e : Columna Tralană. Clopotul este mai aproape de Evul Mediu; şi spre a fi func­ţional a fost realizat după toa­te reţetele. eficiente. La bază, penîru a cclnlibra relaţia din­tre platforma orizontală şi ^ie­le două verticale, ani plantat un / triunchi .de', piramidă, îri vîrful căreia se află o cupă îri care 1 ard L- focUl veşriîa O cupă asemănătoare vaselor ; în care romanii şi daco-romanii obiş­nuiau să ardă .mirodenii In memoria morţilor lo r.. Concep­ţia despre monument m-a aju­tat să evit o soluţie descripti­vă, \ care să, mă trimită la figu-

: ra Umană. . Dar nici spre ■ ceva foarte abstract.- Am ■ mers pe varianta care. nu face concosîi, care. şimbolizeaz§ condensat ; ideea de sacrificiu,; ideea de a ţirie seamă de acest sacrificiu- Trebuia stabilită o ordine Sn care să fie înşiruite ; numele

: memorandiştilor, să ţinem cont de : gravitatea pedepselor datei de funcţiile avute in organis­mul caro a . condus mişcarea.

' Nu poţi să m i, rămii profund impresionat în. faţa documen­telor, îngălbenite de . trecerea timpului. ;

La terminarea'celei de a treia lucrări de artă monu­mentală, cum se simte Eugen Paul?• — '.Puneţi o întrebare care,

aş zice eu, Insinuează ceva. Aproape că văd ce so putea face mai bine. Şi ca să dau apă la moară criticilor, cupa: putea fi puţin mai voluminoa­să, textul şi litera sint uşor delicate faţă de robusteţea stîlpilor, planurile care. delimi­tează feţele perpendiculare pe axa longitudinală a bulevar­dului puteau îl mai puţin In-' cHnnte.v

Demostcno ŞOFHON

7S 0E ANI DE LA ÎNTEMEIEREA UNIVERSITĂŢII DACIEI SUPERI0ARPROPUNEREA D-LUI G. FUNAR TREBUIE

DISCUTATĂ TN SENATUL UNIVERSITĂŢII

•Doniiiul prof. dr.. . Victor Rp-' •mulus Coriştantincscu, . preşe­dintele Consiliului judeţean Cluj, referindu-se la propunerea de schimbare a denumirii - Universi­tăţii „Bnbeş-Bolyai“, la modul în care aceasta a 'fost receptată,' precum . şi- la disputele stîrnite pe această 'temă’ a declarat:: „O

. asemenea propunere nu- trebuie. t>colită, ea 'trebuie discutată .c u toată răspunderea- Ceea i ce a propus di. Gheorghe Furiar, pri­marul : municipiului Cluj-Napo* ca, nu poate fi considerat ca o imixtiune in viaţă universitară. Autonomia universitară, Un prin­cipiu definit cît- se poate de bi­ne în România interbelică, un principiu statuat astăzi in Con­stituţie,-nu se referă, doar la partea administrativă, de gestio­nare a unui buget sau la orien­tarea -. structurii învăţăririntului.' Se uită, de multe ori, că auto­nomia Universitară:i a fost defi­nită' ca protecţie a comunităţii

; universitare pentru asigurarea posibilităţi1 liberului schimb de idei şi a creaţiei libere, fără in­fluenţe partizane: ,

Autonomia' universitară nu se restrînge între zidurile campu­sului universitar, ideile din şo- ■ cietate- trebuiesc preluate şi dis­cutate- In cazul acestei propu­neri,- o discuţie academică, cu argumente reale se impunea. Cred că opinia'publică clujeană, şi nu numai-ar fi fost îndreptă­

ţ ită să urmărească un dialog ar­gumentat,-academic, care ar fi putut reprezenta,- totodată, o dovadă de înţelegere şi respecta­re a autonomiei universitaro şi in nici" un. caz o încălcare a . acestui principiu.“ E STANCU)

Christian Duhamel (Franţa), Claus Henning (Marca Brita­nic), Ion Raţiu. (Bucureşti)., An­gliei Rugină’ (Bucureşti), Siiaon Petermann (Bruxelles).

îri partea -a doua a simpozio*. nuîui, programată să, se ’. desfă-. soare’ intre orele 11-14, vor

-'susţine comunicări: Nicolae Co­maţi (Cluj-Napoca): „Integra- . rea europeană > a . Uriiversitătii „Babeş-Bolyăi“; Jănos Pâritek, loan -, Radu (Cluj-Napoca): '„Structurarea specifică a Uriivcr- • sităţii- ^,Babcş-Bplyaiu; Vasile'; Secărcş (Bucure^ti)i ■ ' „Elitele' pclitice şi noua Europă"; Ho- ria Rusu (Timişoara):' ..Educa­ţia liberă ca. premisă a schim- u bării"; Camil Mureşan, Eva Cseke, Wolfgang Breckner (Cluj-Napoca): „Informarea şi cunoaşterea ca premisă a noii Europe"; Pornpiliu Teodor,. An- dor Ilorvath, loan • Mac,: Aurel Giurgiu (Cluj-Napoca): „Stu­diile europene la Cluj"; Nico- lao ' Paină, Dan Racoviţan (Cluj-Napoca'): „Mentalitatea managerială îii noua Europă"; loan Baciu, . Ecateriria Popa.

CilARD: ' TRAINA, rector. Universităţii Clark Worcests ilassachusetts - (SUA), va sus ne conferinţa , intitulată „li American University Today' -’"Mîine,'’ 9 , iuriie,, începind r. ora 18,00, Aula Magna va gt dui conferinţa intitulată Jk Urium Pluribus", ce - va fi s® ţinută de prof. dr- PAUL PH LIPPI, Ordinarius- Emeritul J Universităţii Heidelberg j (Ge: mania), Preşedintele Forumiit Democrat .al ..Germanilor: di România si prof. dr. . • Citi: TOPII, KLEIN, Episcop -Eva • RheHc,' ’ '

, • Universitatea „BaLieş-B» lyai" din ClUj-Napoca anuni că festivitatea: aniversară cj sacrată împlinirii a Ti de Jt de la întemeierea! “UNIVERS TAŢII DACIEI SUPERIOAÎ va avea loc vineri, 10 iutii: a c., intre orele 9,30-11’,30 t Aula Magna a . Universităţii

Grlipaj realizat Michuela BOU

O REMINISCENŢA CEAUŞISTAPuţini dintre cititorii ziarului ştiu şi -probabil iarăşi foarte $

.ţinî îşi amintesc că în 1958, cînd tînărul activist de partid Nicu)' Ceauşescu a fost trimis de către Gheorghiu Dej să unifice « două Universităţi din Cluj — „Babeş“ şi j,Bolyai“ — fiind i# bat care va fi denumirea noii Universităţi, el a răspuns: .B # BoIyai“. ' ■■

Cu alto cuvinte, ."„răposatul1* este naşul acestei denumiri i* hibride şi mai ales greu de pronunţat.' - : ,î

A" trecut 1989, am schimbat multe lucruri care’ ne aminti- -de ultimii DO de ani. Sintem acum in preajma sărbătoririi a; de ani de la înfiinţarea acestei-Universităţi, prilej de mîndrie

’ tru. toată urbea. Cum ar fi, deci,-dacă am'"profita de ocazie şi restitui Universităţii din Cluj numele cc i-â, fost' hărăzit def ce au întemeiat-o, nume atît de potrivit: „Universitatea Daciei “• perioare“, nume neutru-.şi'care'trebuie să-dăinuiască pe frontif

•ciul ei, aşa cum foarte frumos zice poetul latin: „aere pereni®

Dr. Ion ARDELE.'.'1

CONVENŢjA UEMOCHATICA CLUJ înf.fmpină aniversarea a 100 de ani de la mişcarea meniorandistă cu pioşenia firească a orică-

» rui cetăţean conştient de împlinirile istoriei pe drumul greu al realizării statului naţional unitar care, ulterior, a constituit baze­le democraţiei adevărate tn România, curmată brutal odată cu instaurarea comunismului îh ţara noastră. In numele acestei de­mocraţii interbelice, Convenţia Democratică omagiază precursorii el, eroii ţării, între care se enumeră şl fruntaşii rnişcârli riiemorandiste. Iată de ce Convenţia Democratică Invită, membrii şf simpatizanţii partidelor şi asociaţiilor ce o alcătuioso să ia parte la manifestă­rile prilejuite de acest mare eveniment.

. PROGRAMUL RADIO CLUJ 8-10 IUNIEm ie r c u r i , s iunie:6.00 «— 8,00 Bună dimineaţa; Actualităţi şi mu- zică;. 10,00 Infoquick; 10,05."Muzică uşoară’; '10,25 Cronica Poliţiei; 10,35 Anotimpuri muzicale; 11,00 Ambient 2000: Clubul ecologic „Transilvania"; 11,30 Interpreţi de muzică populară: Rodica Dobrin şi Maria Peter; 12,00 La. dispoziţia dumneavoas­tră; lfl.OO Unda pentru minte, inimă şi .literatură: Debutul literar în actualitate; 16,30 Supersound;17.00 Radio Fax: Actualităţi şi muzică; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cerere;JOI, 9 Iunie:6.00 —• 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi n,u- zieă; 30,00 Infoquick; 10,05 Reprize muzicalef 10,30 Salonul artelor: Salonul insolit al studenţilor de la Academia de Arte Vizuale din Cluj-Napoca;11.00 La fîntîna dorului; 11,30 Apărători ai gliei transilvane; 12,00 Odiseea artei lirice:' Lucia de

Lamermoor de Donizetti (I);. 12,30 Realitatea ţ1; .nomică: Capacităţile de producţie şi utilizarea r 16,00* Ilistoria Magistra Vitae: File din istofia1;, zistenţei anticomuniste — Grupul Huedin; w Ateliere muzicale- Academia de muzică din 0.— 75; 17,00 Radio Fax: Actualităţi şi muî^ 20,C0 Du-te tioruie departe: Muzică, populari' cerere;VI.VBR1, 10 iunie:

. 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi , zică; 10,00 Infcxiuick; 10,05 Suflet şi cîntecJJ

vnânesfc: Cimpeni — vatră folclorică; 10,33 Feo-; Club: Responsabilitatea întemeierii unei faitf71,00 Cantus Mundi: F.G. Haendel, eratoriul i ’1,

. son (II), i l v30 Din lumea largă; 12,00, Dialog P‘j tru un portret: De vorbă cu. poetul Florin l*1 \12,30 Concert de piinz; 16,00 Un milion de f>y teni: Tehnici şi metode sigure pentru stict?] In viaţă; 17,00 ’ Radio f.-iX: Actualităţi şi niu/1' -20,00 Top 0090. . ■

MIERCURI, 8 ‘ IUNIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

Pentru a doua oară, clujenii'au asistat sîmbă- -4ă 4 iunie a.c. la încercările de, sărituri în apă -pentru dotorîrea recordului mondial. Aşa cum S-a mai- anunţat în presă a mai existat un parti­cipant. Dar sâ-i numim: -Sigmond Ştefan, , cu o

osăritură la activ de la 30 m,-din acelaşi loc, Ba- xajul Tarniţa, şi Marc Marius, care şi-a anunţat

; participarea la concurs din' ambiţia de a reuşi, dar si' d<? a arăta lumii că sare mai bine decît -Ştefan.' Şi nu fără probleme au debutat încercări­le acelor doi. S-a anunţat oprirea circulaţiei ma- •şinilor între orele 11 şi 13. Din păcate/ maşina pompierilor-din vîrful a- cărei scări urmau să sară cei: doi a sosit abia la ora, 12,30! Scafandrii care

:. la încercarea lui Ştefan de data trecută au cerut : suma de 200.000 lei pentru a interveni în caz de

accident, de data asta au cerut un preţ dubluI avnd în vedere faptul că erau doi cei care să- : rsau.-Fără aceşti bani nici n-ar fi intrat în apă, :,In firte, s-au striris."aceşti bani,.au fost plătiţi sca- : fandrii. Mâi apoi, scara maşinii pompierilor ă ■jost- coborîtă din ordinul „nu şe ştie cine, dar aşa - -mai-bine". La insistenţele celor doi săritori dar ’^ i a-publicului, scara se ridică, distanţa măsurată -fiind de 40 m. Primul care sare este Sigrftond ^Ştefan,? care efectiv -se aruncă în neant. Intrarea în .ap ă ' se face zgorr.otos, Ştefan avînd o săritu-

i,ră similară cu cea de data trecută, adică nu prea îfettn& Asistenţa medicală este făcută, tînărul ne- -păţind- nimic, dar după cum; o spune,, de-data •Wâ/'farmai Dumnezeu m-a salvat". Marius Marc

se înfierbîntă, este puţin agitat, promite două să-, rituri, una corectă şi una pentru public, „aşa cum face Ştefan". Vîntul incepe să sufle mai tare de- cţt pină atunci,-Marius nu se descurajează şi în­cepe să urce scările-spre - platforma de unde va sări. Ajuns sus nu se poate pregăti, din cauza vîn- tului. Urmează aşteptarea tuturor, de data aceas­ta curiozitatea fiind mai mare. Aşteptăm mai bi­ne de 20 de minute, timp tn care vîntul se în-, teţeşte,:pericolul fiind foarte mare» scara înce­pînd să se clatine. La insistenţele- prietenilor. ţii a celor care. răspundeau de .maşina pompierilor, Marius coboară. Este supărat, .totuşi se îmbrăţi­şează cu Ştefan. Era > deja „oră 15, circulaţia Ince- pe să'se deblocheze. M ă întreb ce s-ar fi întîmplat in caz de accident/ cum ar fi ajuns la spital ma­şina salvării.: Vă prezint- acum citeva' opinii ale celor care au fost de faţă:' Soţ şl - soţie: Noi am nimerit aici din greşeală, vrem să mergem .la pă­dure dar nu putem că e blocată circulaţia de doi speriaţi care n-au-de lucru.'Dan Lucaciu: Eu sînt măritor de 15 ânij.'m ie ml se pare o nebunie să sari fără ' să : al un; antrenament adecvat, în rest săritura lui Ştefan a fost' destul de bună iar renunţarea lui Marius a fost pe deplin justificată. Poliţist : Avem scandal- cu'oamenii din cauza cir-' culatiei blocate, e o. chestie: individuală, nu e 'o organizare sportivă, după mine nu îşi are ros- tui. , •

Radu SANTEJUDEAN

5991 — A NUL JNTEHN ATION AL - AL --FAMILIEI

singureIntr-un articol anterior am prezentat c ; parte

din problemele f etelor-mamă. Acestea - reprezintă grupul de minore ce trăiesc in familia părinţilor; care savind legături cu un bărbat. au! rămas în- «ărcinate şi au născut făt pe care ".trebuie . să-l . Crească-singure. ’

Abordăm aici o parte din problemele, mame- lor-singure. •; înţelegem ‘ prin mame-singure acele 'femei cap de’ familie'-care în. lipsa, tatălui c'opilului - (copiilor) :,=■

i devin Msţinătoare ale familiei.. Greutăţile sociale,; economice, psihice şi educative ce rezultă • . din*

; această situaţie1 sînt multiple; indiferent ,i dâfcăt ;mama nu a fost căsătorită sau â rămas singură prin, decesul soţului, divorţ ori abandonarea fa­miliei-de-către soţ." Mai rar se ;intîlneşte alun- . •gărea soţilor de către soţie care preferă- - să-şl- crească singură' copilul, ori abandonarea familiei de către soţie, soţul rămînînd (măcar pentru o perioadă de timp) să-l crească şl să-l educe sin­gur. Asupra acestor ultime, situaţii merită sâ- • revenim. într-o intervenţie ulterioară.

O. situaţie aparte, ceva mai simplă, o .constituie mamele-singUre căsătorite, al căror, soţ lipseşte temporar din familie, aflîndu-se în stagiul mi­litar, internat în spitale de- boli , cronice, este- elev in diferite şcoli (mai ales profesiSnalpv lucrează in străinătate ori este privat de libertate. ■

Indiferent de durată sau cauza pentru care a rămas singură, mama trebuie ajutată să-şi pri­mească - alocaţia-familială ce i se cuyine, pentru creşterea şi educaţia copiilor,' interesele - acestora avînd prioritate faţă de cele ale părinţilor. Deci*. prima grijă . a organelor abilitate: Oficiul de -asistenţă socială din cadrul Direcţiei Muncii, ju- - tîeţcne, primăriile, diferite- asociaţii -pentru , pro­tecţia' maniei şi copilului' vor acţiona astfel în-, cit copilul, / respectiv mama, - să primească la timp drepturile .de alocaţii cc i se cuvjn,.atit din

partea . statului, cit ; şl a tatălui natural al co­pilului, Acţiunea Va fi rapjdă-'şi eficientă, chiar atunci ■ cînd pentru recunoaşterea paternităţii in­tervin -şi organele judecătoreşti.

Pentru1 a acţiona eficient. în sprijinul mamel- singure şi a copilului (copiilor) ei, este neccsar, să cunoaştem situaţia concretă a fiecărui caz.

• O investigaţie amănunţită’ privitoare la: ’ situaţia familială şi economică a mamei, c ă m in u ls ă u ,

. sănătatea -mamei (şi copilului} şcolarizarea - şi -profesionalizarea mamei, psihologia sa,, relaţiile mamei cu tatăl firesc al copilului, atitudinea ta-, tălui faţă de- copil şi mama lui, relaţia mamei - c.u propria familie şi cu familia tatălui. Cunos- cînd. toate, acestea se pot stabili căile, concrete ş'r legale de sprijinire atit a'mamei, cît şl a &o-s pilului. Este bine ca aceste date din care. rezultă ’ drepturile copilului şi ale' mamei să fie cunosV cut pentru femeile cu risc de. a deveni marnei singure — încă 'din . perioada; de graviditate sau imediat după naştere,,; Mai, trebuie precizat că aceste drepturi sînţ. cîştigate . de copil prin naş­tere şl ele j i u depind. de bunăvoinţa nimănui. Aplicarea Bcestora este sarcina celor abilitaţi, cu- protecţia mamei iji cu deosebire a copilului.' 7..

O grijă deosebită trebuie să avem pentru co- ; piltil cu handicap căruia să i se' întocmească for- -mele necesare spre a . primi drepturile cuvenite după eliberarea; Certificatului de handicapat prin Policlinica judeţeană de copii: şi .întocmirea ce­lorlalte forme prin inspectoratul de - Stat., pentru

‘handicapaţi (in cimil }ud. Cluj cu 'sediul m str. P-ţa Muzeului.nr. 3), Mama-singură vâ 'f r ajutată atît pentru aco­perirea nevoilor imediate cît şi a .acelora mai în­depărtate, prin profesionalizare, şi încadrarea in muncă într-un; loc stabil. Este vorba, aici de.aju- lor pentru; autoajutor. Mama însăşi să sp stră­duiască — ajutată iiind — ; să-şi -rezolve propriile ' probleme: familiale (împăcarea cu tatăl copilului ori recăsătorire), încadrarea , pri • reîncadrarea Sn muncă, păstrarea ori refacerea sănătăţii , şi a ca­pacităţii de prestaţie, educarea sau reeducarea sa sub toate ..aspectele etc.. . . ~, Despre' relaţiile dintre., .mama-singură şi - proprii-,

^op ii. într-o 'intervenţie ulterioară,. . . . - - Flore.», MARIN

Tribunalul a fost indulgentI’rin rechizitoriul Parchetu­

lui de pe .lingă -Tribunalul Cluj-Napoca,' HUSZAK . AN­DREI, născut în 1951 la Bor- şa, căsătorit, muncitor la „Fi-, maro" Cluj-Napoca a fost de­ferit justiţiei pentru tentativă la infracţiunea de viol, iar prin sentinţa penală nr.' ‘20, Tribunalul l-a condamnat la 5 ani închisoare Modul cum s-a petrecut această faptă, a stîrnit comentarii din cele maj diferite: minora P.M.,. in vîrstă de .10 ani se întorcea de la şcoală. împreună cu co­lega ■ sa Moldovan Andreea- Pe str. Fintînele minora P.M. a fost acostată de către H.A. care sub pretextul că nu ştie unde este pădurea ,.IIoia" a - obligat-o să se uroo în auto­turism şi să-l conducă în d i­recţia. respcctiv/ă P.M. a ur­cat în maşină ^i cînd au a-

juns .în apropierea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, pe un ton ameninţător, Huszar i-a pretins minorei să-şi dea pantalonaşii şi chiloţii jos. înspăimîritată de ce aude, P.M.. nu s-a supus' şi-atunci Huszar, cu o severitate diabolică, a

- scos cuţitul şi l-a îndreptat spre faţa ei, De frică, minora şi-a dat jos pantalonaşii şi chiloţii iar Huszar i-a atins cu mîna organele genitale şl i-a introdus degetul în vagin. Şi pentru ca să demonstreze cît de josnic este, a scos pe­nisul şl a pretins minorei să-l masturbeze. Traumatizată in ccl mai înalt, grad, fala a stri­gat după ajutor —dar, ca să nu fie auzită — îl.A. a ame­ninţat-o că o va duce tn pă­dure şi va întreţine cu ea re­laţii sexuale.-

Tnstinctlv Il.A. s-a îndepăr­

tat puţin de lingă maşină şt lu i, P.M.. atîta. i-a trebuit. In cîteva clipe a şi ajuns in pă­dure unde l-a intîlnit pe . A. Gh. . căruia • povestindu-i cev i s-a întîmplat,' a luat-o imediat sub ocrotire. Dindu-şi seama Că nu mai poate acţiona -in hiciun, fel şi de teama de. a nu fi descoperit, H.A, .a plecat cu autoturismul spre ;casă. Cînd

; a ajuns pe str. Bihorului a aruncat din maşină, geanta de şcoală, şi pantalonaşii scurţi ai minorei. Cu ocazia, verificării autoturismului de către or­ganele de poliţie s-au mai gă­sit, u n raportor, diri carton,; un .stilou şi un. pix care au căzut dinv geanta minorei. Sen­tinţa; Tribunalului este moti-; vată în termeni " neechi'voci. Gradul concret do pericol so­cial al faptei şi persoanei făp­tuitorului, traumele psihice 'la care a fost supusă minora dau hotărîrii judecătoreşti, o in ­contestabilă notă de legalita­te .'şi temeinicie.

Jurist Ion GilEHCIOlU

C t i m p t o ţ a n t i

la „P ortal şi ,,€ab!ti” ?In „Adevărul de Cluj" din 13 :

aprilie a.c. - apărea- un arţicol in­titulat „Discriminare informaţio­nală la firnia „PORTAL", în le­gătură cu suspendarea difuzării ' -programului; -TV' 5. A 'doua zi; ' bcest progrâm a fost repus .în' drepturile sale, pe un canal TV. accesibil majorităţii posesorilor. de ţelevizoare.' După; cîteVfi zile, acest program a fost scos şi din ' , oferta firmei "CABLU", pentru :ta, peste vaite cîteva, zile, să fie, , din -nou, ' scos. şi de .la , „POR- . ■TAL1', fiind înlocuit cu progra­mul francez. M 6, care conţine doar . filme, Reclame ; şi ; muzică : „finără". „Ca: şi altă data, se in-,, vocă argumente de- concurenţă, sondaje de preferinţe; argumen­te ce nu rezistă însă" la o . aten-,. tă analiză. ■ ...

Ce este programul TV 5? Este un program special conceput şi * destinat cetăţenilor ţârilor frari- cofone, ;deci şi cetăţenilor ro- ! mâni,- a i limba română ca - lim­bă'maternă. Este un program ol-, cătuit pe o reţetă-de'cultură' ş i 5 informaţie cuprinzind reportaje ; dedicate, celor mai tulburătoare probleme ale lumii contempora­ne, dezbateri susţinute ! de mari specialişti în politică, economie, medicină, filozofie, "religie, eco­logie, literatură, arte plastice, ci­nematografie, teatru, istorie, so-, ciologie etc. Programul conţine şi diferite corcurstlri cu -public,- precum şi rubrici de corespon-'

-denţă cu telespectatorii; franco-' •foni’ la care participă şi mulţi ; ' români, mai ales tineret. Pro- , gramul T.V 5 mai transmite şi jselecţiuni din alte canale TV din ’ Franţa, dar şi programe specia­le din alte ţări frartcofone, Cum ar fi Canada, Belgia. Elveţia.. Ţării noastre i-a fost dedicat un program TV pe durata unei zi-

. le întregi.Este, aşadar, un program des­

tinat nu numai informării, dar şi formării şi dezvoltării conşti­inţei de apartenenţă la marea • familie a francofoniei. '

Pentru, români, în general, dar ’■ pentru cetăţeriii oraşului nostru, în special, o citadelă ,de cultu­ră, unde - funcţionează un învă- ţănunt în limba franceză, unde se pregătesc viitorii profesori şi.,' specialişti pentru, limba şi cul­tura friinceză, programul TV 5. este nu numai un important iz­vor de informaţie, ci şl un re- dutabil canal de legătură cu proV'lemalica variată şl comple­xă n realităţii europene şi nu, numai.' Programul TV 5 eşte o enciclopedie vorbită, care înlo­cuieşte ore şi zile de documen­tare scrisă

că Româ­

nia, ca ţară francofonâ, contri­buie, material, la realizarea şi difuzarea acestui: program : spe­cial. Nu. se poate . minimaliza nici faptul câ ' la posturile TV naţionale sînt' preluate buletine de ştiri, In direct, de la TV 5. “

■Nu poate naşte decît surprin­dere faptul că cele. două firme, „PORTAL» şi „CABLU"',- Într-un veritabil complot anti-fraheofon, au decis scoatereaacestui pro­gram din meniul . TV „ oferit a- bbnaţilor lor, deşi acesta ă figu-: rât în oferta iniţială, ceea ce; a determinat-pe mulţi cetăţeni să devină abonaţii; firmelor»"'- ‘. Chiar, dacă am crede, cu greu,

că . s-au făcut mult. invocatele sondaje de oiîinie" în riridul abo­naţilor, scoaterea: acestui pfo- gram nu este justificată. Mai

! plauzibilă este ipoteza că in spa­tele acestui .pretins sondaj se ascunde o altă explicaţie.

; într-adevăr, cei care „nu su­portă" programul TV 5, fiind ne- interesaţi fatj| de ceea ce el o- feră, sint liberi să nu-1 urmă­rească. In definitiv, celelalte 16

- —18 programe (3 italiene, 5 ger*, mane, 3 engleze, 1 maghiar etc.) , le pot satisface gusturile pentru reclame, filme -— inclusiv cele •sexi —, desene animate, sport şi altele. Nu este de crezut eă ; âqei abonaţi care, totuşi, caută

,"un program francez, să-l prefere . numai pe M,6! Pentru a satisface "cît mai, mulţi abonaţi, firmele în cauză trebuie să ofere atit TV 5, cit şi M 6. Chiar şi în

' acest caz, programele franceze - vor fi in minoritate faţă de ce­lelalte — engleze, italiene, ger­mane. Ni se pare o soluţie echi­tabilă. ‘ . . : . .,-

Dacă -această logică simplă şi de bun simţ nu va avea darul ,să convingă, înseamnă că este vorba, intr-adevăr, de un com-, plot anti-francofon al celor do­uă firme (şi sperăm că firma

> SELTRON nu. va intra în acest■ complot), firme care nu supor­

tă ca, din, oră In oră,* să vadă 'pe genericul antenei TV 5 nu-, mele ţării noastre „ROMANIA", pa membră a familiei fraricolo- nici. Este o problemă care ar putea interesa şi Consiliul Na­ţional âl Audiovizualului.

’ ; Profesori universitari:

1 Hacin, C. Coilrcomi, V, Fana-

'i chit, V. ÎMoldovan, I. Vlatl

P.S Aflăm că firma „SELTRON", oare difuzează programul TV 5, pe un canal accesibil majori­tăţii abonaţilor săi, a fost Invî- tală la aniversarea a_ zece ani

francofonie. Felicitări'

ADEVĂRUL DE CLUJ .MIERCURI,' 8 IUNIE, PAG. 8

, ' - ■ S.£. „SAMUS" S,A; DEJ v

.Organizează, în data de 15 iunie 1994', licitaţie la următoarele mij. a e iixe: . V ,v \ . SITUAŢIA ^

mijloacelor fixe propuse pentru valorificare ■. '■ prin vînzare ae la Secţia 1 -2

N r.ert.

N r. de Io licitare

✓ ,Denumirea mijloculoi fix v " Mr. înv. U /M Cant. Obs.

1. 2 Fierqjtrdu circular multiplu greu C S M G , 4925 buc . 1 '2. 3 Fierăstrău circular de spintecat CS 313 ' 4885 ■ -■ 1 V3. 4 M aşină de rindeluit pe 4 feţe (FEÎ5TO) • . 4824 tt

4. 5 . Strung, multiax •4819 . ■ . tf '\ - ■ - : -:î • ■5. 7 M a jin d de frezat M NF. 1.0 / > 4826 • tf 1 . '6. 11 M aşina de frezat cu ax superior FAS » 40652 tt i7 . ' 13 Idem ' ..' 40472 tt } - y -

, 8 . 14 ; idem ‘ , : ■- -40471 - ■ tt " ■ \ ■-9. - ■ 15 M aşină de găurit multiplu GCR 4 2 7 6 tt 1 C - .

10. 16 Idem . ... .- , . ■ '• 4706 ’ O 1 •11. 17 Maşină de furniruit canturi profilate : 40402 -. ' ' " l12. 18 Maştr.ă de şlefuit cu 3 cilindrii M DG-3 ' 40221 it l13. 21- Pendulă qu actionareJiidraulică.PAH 2 •4824 tt 1 ■■ . "14. - 25 M aşină de şlefuit cu banda orizontala SBO . 4119 tt l .15.- 26 Idem : . - ' . 4113 ti ' T •16, Instalaţie de exhaustâre jgdividualâ ' . •«. 40616- tt î ' ■: .1 7 . . M aşină de îm binat ram e; - . 40882^ tt 118, Strung normal . 4844

%

n 1

SîTUAŢ/A .J.;

. nvjloacelor rixe propuse pentru valorificare prin vînzare de. la Secţia 3 M ic ‘Mobilier.

N r,crf.

N r. de lalicitare . . ' Denumirea mijlocului fix , N r. înv. U M Cant. Obs

1. ' ' v, ■ ■ ; : v - Fierăstrău circular dublu FCD 4264 buc2. ., - . Maşină norm ală de frezat M N F-10 - 43701 tt

. i3. M aşină de îndreptat M .l-5 . 4734 ti • i *4. . . Maşină de s le fu ifD o rn a 2500 ; ' 40879 ti. i5. ; -M a ş in ă de turnat'lac 4378 tt. ■ \6. ■ ’■ ' Fierăstrău panglică FP-10 ' v 40101 tt i

■" 7. M aşină de frezat prin copiere ' "4047 6 *1 i .

: 8. , Idem ' '' . 40477 19 . Eledropaian cu cărucior 1 tf. ' 6209 _. y

^ o Q P A StiSi»-S .C . Cluj-Napoca

,organizsaza;cpncurs> in vederea rdcuparil luiroatoaretor,. posturi:’*

D IR E C TO R ECOSyOBfilC D IR E C TO R TEHNIC

Concursul va avea loc la sediul societăţii, din Calea Dorobanţilor nr.4,

Cluj-Napoca, în data de 20*00.1994, orele 9, -...

informaţii suplimentare la teL 195606, . între orele 8-14. {239683}

SPITALUL CFR CLUJorganizează concurs în data de 23.06.1994, pentru

. ocuparea postului dc

I N G I N E R E L E C T R O N IS T * 1}^Relaţii la telefon 1182*78, (289687) ■

Cltţj-Mapoca, str. Someşului nr.34,

tn conformitate cu art. 3 din 110.206/1993 avînd în vedere creşterea preţurilor4a '

materiile prime, energia electrica si termică, comunicâ INTENTlA DE MAJOFCARE A

PREŢULUI DE LIVRARE LA PRODUSELE DIN PROFILUL DE ACTIVITATE, îneepînd cu data

d e 1 iulie 1994. (289682)

' Reiaţii suplimentare se oot obţine fa te le foanele 21-57-66; 21-57-55, int. .123, 124 mecanicul şef. (291K ’ ’ ■ ' ,

VIND URGENT si foart# avantajos

) IMPRIMANTĂ IBM PROPRINTER,Excelentă -pentru scoaterea-i, «- situaţiilor contabile! ^ r format A3

Tolafon 064 / 166808

R .A 4 C .L GHERLAcu sediul în Gherla, str,M.Emihescu, rir.10,

'organizează concurs pentru ocuparea postului de

JURISCONSULT,în ziuă de 23.06.1994, orele 10.

Informaţii suplimentare ia Biroul Personal,

> - ‘ ieiefon 241832. -

. ‘.;V. - (289681)

s*. ’REMARUL*16 FEBRUARIE'' s.a.S tr. T u d o r Vladim irescu r ir .2 -4

organ izează în d a ta de 1 2 iu lie 1 9 9 4 , C O N C U R S

•' p e n tru ocuparea p o s tu lu i de ‘

M A N A G E R

t n . condiţiile L eg ii 6 6 /1 9 9 3 s i N o rm e lo r metodologice a le F.P.S. nr. 111994.

R e la ţ ii suplim entare la tel. 13282$.... ' / (289660) _____ ;

% \#v rlARTRADlNG SRL/ str. Aurel Vlaieu nr.182,.

tel. 142788, int. 135,.(cu acces direct la nr.180, în curte la ATLAS), VA OFERÂ la preţuri accesibile

A M Y S I O P I ?i C A M S îUproduse de uitreprînderea VICTORIA pentrti autoturisme româneşti si strai®

l i (289684) ■ i

Schimburi r. *> Schimb urgent locuinţă. Tel.10-57-15.-,(296213) ' . '

’ • l \ '* Schimb .apartament - 3 ca-

-mere Hm. Vîlcea icu ■> similar Cluj. Tet. 050—'71-GG-OO. (2fV£M7)

... • Schimb garsonieră confort! Cojocnei, Mărăşti + Oltcit Club stare ireproşabilă cu apartament2 sau 3 camorp. Tel. 25-18-97, orele'!!— y . (296620) . .

. • Schimb garsonieră Zorilor şi casă Ia ţară (25 km) cu apar-; tament confort I. Tel. 15-33-21.

" (282703) . . ■ ' ; '

• Schimb Ford Sierra; 2,3 DGL din -1985 cu Ford Sierra pe benzină SO—87 sau variante. Tel.18-10-91. (206046) .

• Ban Uadu pierdut leyitirriaţie de călătorie liATUC. O declar nulă. (202810)

• l'ierdul cilrse OoHctman in zona Horea—Gară. Găsi­torului recompensă'în valută, este ,sub tratament (parvovi- rus). Tel. 13-17-15 sau str. U6- rea nr. 31 (lJetiani). (271283)

• Student grec, pierdut ac­tele de înmatriculare auto şi carnetul de conducere din Grecia, pe numele de Prokos Ilias, în zona Plopilor. Găsi­torului recompensă. Telofori16-15-21 sau 12-05-32. (282702)

. • Pierdut cîine pechinez în pădure Mănăştur. Găsitorului recompensă, inf. .la telefon16-31-08. (282750)

• Ghiţc Floare pierdut .cod- fiscal cu număr 238931. 11 declar

;nul. (271237)

• Pierdut note de plată cu seria 05501—05550 şi 06251—06300. Le declar nule. (271270)

, • SG Coselco impex SRh. pierdut dosar complet societate original: cod fiscal nr. '5562000, certificat înmatriculare JJ21071/ 94, statut, chitanţe BCIl şi sen­tinţă. Le declarăm nule, (271260)

• Pierdut legitimaţie de că­lătorie pe numele Ţarălungă Li- lian. O declar nulă. (29G621)

. Pierdut carnet student, pe numele ,-Hus Florin. îl declar nul. (296022) . .-,

• SG I.antan Topo-Service SRL Cluj pierdut bloc facturi TVA scria 174701—174750.' Se declară nul. (296028)'

• Gioitea Sergiu, pierdut-legi- - timatie de serviciu, O dcciar nulă. (2966.57) '

ATENŢlOXAUfc!

In dorinţa de a sta la riii-

poziţia .tuturor cetăţenilor cart

doresc să insereze la MICA

PUBLICITATE diferite anun­

ţuri şi pentru evitarea aglome­

raţiei reamintim orarul d*

funcţioniare a ghişeclor: Z ll

NIC (de LUNI şi pină Vl

NERI) între orele 8-16. T>

losiţi deci, cu chibzuinţă V

cest perimetru de timp spi*

folosul d-voastră şi operativi

(alea noastră'

MIERCURI, 8 IUNIE, FAG. ? ADEVARUL DE CLUJ

V Î N D S P A Ţ I U ,150-300 mppotrivit pentru j

COMERŢ, P R O D U C Ţ IE , D E P O ZIT %Tel. 140853, 119033 CN

FIRMA TAMISA TRADING S.R.L. doreş te t ă ÎNCHIRIEZE PE TERMEN LUNG

UN SPATIU PE aproximativ 200 metri pătratl,

Tpsrttru DEPOZITARE şi D E 5F A C E R E ^7

.' PROPUSE FARMACEUTICE

Va rugam s â ne c o n ta c ta ţi la V. $ te le fo an e le : 0 1 /3 1 2 5 6 1 2 .1 3 ,1 4 .

£

ORADEA

PRODUCE şi COMERCIALIZEAZĂ !

LICHID DE F tiim tip S U P E R ,ambalat la flacoane de 1/21 şi bidon PVC de 60 kg.

-7 COMERCIALIZEAZĂ

BĂUTURI RĂCORITOARE cu APE MINERALE TIP FIESTA, cherry x

orange exotic, la pretu lde 948 lei flaconde 1 /21.

Relaţii la telefon 059/135014,133485,133172.

(762069) :

r - ——r.r""■»m7rT~rr?r rr\\

s.c. MAOLTI COM srl■■■.. a n u n ţ ă V:■ -■

deschiderea unul NOU

DEPOZIT DE CARTEpe strada Craiova nr.10.

(289668) ; 4 .77

ANGAJAM

MANAGER ECONOMICRAPEL S. A. este o Societate de Producţie de

CONFECŢII şi MAROCHINĂRIE pentru

EXPORT cu proiecte de dezvoltare de

capacităţi noi Ia RAHAU-SEBEŞ, j ud. ALBA

Candidatul va fi economist contabil cu cel puţin 3

ani de experienţă, vîrstă maximă de 35 ani, cu /

spirit de iniţiativă şi dornic de afirmare.

Experienţa în computere este un avantaj. Pachet

de remunerare deosebit pentru candidatul ' .- - selectat.

Rugăm să vă adresaţi în scris cu

-. . i- date biografice la:

RAPEL S.A. Str. Principala nr.1, v^l

Hahău-Scbeş, jud.Alba, tel. 058 • 732788,

733874, fax: 064 -193067

FUNDAŢIA SOROS pentru o SOCIETATE DESCHISĂ - Filiala Cluj,, cu sediul în str. Galaxiei nr.1/A, Cluj-Napoca, anunţă organizarea licitaţiei publice pentru

: desemnarea "Antreprenorului General- la obiectivul de investiţie# .

"Modernizarea şi estinderea imobilului proprietate din Str. Ţebei nr.21, pentru activitate didactică şi culturală - Corp nou D+P+3E - construcţii şi instalaţii''

• caro se va realiza în temeiul Autorizaţiei tfe Construcţie nr. 9825/266 emis de Consiliul Local a l :

> ; . Municipiului ClufcNapoca la data-de 09 MA11994.-; •„• £

Documentaţia necesară elaborării ofertei se va putea procura începînd din data de."6 IUNIE 1994 lâ

sediul Fundaţiei.: Taxa de procurare a documentaţiei şi participare la licitaţie (nerambursabilă) este de

100.000 lei, care se va achita în contul nostru nr.45101490360000 deschis la BRCE Cluj. Fjecare K

^ ' 7 solicitant va prezenta copia dispoziţiei de plată. ; . r

Prezentarea tehnică a obiectivului se va face în ziua de 16 IUNIE 1994, orele 11 , ;

în Str. Mărului nr.5, Cluj-Napoca. (762078) ■ ;

S.C. G A L A X S.A. 'UNIC DISTRIBUITOR al margarinei LlNCO în

Cluj-Napoca, Vă inviiâ la noul sediu din Cluj-Napoca,

*atr. Dunării nr.22, tel. 155177, unde mal puteţi gâsb

• ciocolată din gama STOLLWERCK • Ungaria : « conserve de carne, producţie Germania

j • alte specialităţi de ciocolată.

Vă aşteptăm !•: ■- (289617) : ■' V

S .C . 1 S E E E T A T E A C L U J

orgnn lzenză J O I 9 Iitn ie , lic ita ţie ■■ p iea tra fa c h lr ic rc - . -

: 7 f ' ' BHPOZBT CS2YTRAJL ' - j

" ? |>© «tn IVaian nr. 26. lo fd m a til te te l 132048 / 168,

■ J : -V (762070) ; /

UNIVERSITATEA DE MEDICINA Si FARMACIE C lu j-N a p o c a . :

organizeazo concurs pentru ocuparea urmafoarelor posturi;

I A B A B A k l f 2 posturi lâ Facultatea de FarmacieLHb U K M N Perloadâ necieferrriinc?^

î post la Faaiîafea de Farmacie Condif. «perioadădeterminata . : , !

- studii medii, sa cunoâscâ dadilografie ş! operare pe ccîcutator

PA RM H f i tâ f ■ * 1 post la Facultatea de Farmacie; ‘ fAKm Avfâ I laboratorul de SOLUŢII PERFUZABILE. ,

Informaţii si Înscrieri la Biroul personal (str.EJsac nr.13), zilnic între orele 8-12, pina la data de 15 iunie 1994.

; (762077) '

S.C. HEC COMAT CLUJffojţ dep.4 Ijalm) ; - SffcCIieile Baciului nftl-3 :Icl/îax: 187465

Livrează tnlre erele 7-22

I n s p e c t o r a t u l ş c o l a r

T JU D EŢ EA N C L U Jt . • .S tr. M oţilo r nr. 1 -3 .‘ '.V-

â h u n iă concurs p e n tru ocuparea postu lu i d e

CONTABIL SEP • grad profesional Is%nS . Î = ^ C s p e c , S â t e rS'

:Concursul va avea loc m ziua de 23 iunie

: 1994, oră 10. înscrierile, se fac Ja . Secretoriatul InspectDrahdui şcolar plnă Ia

■ data de 22.06.1994. ^ - Actele necesare înscrierii sînt cele prevăzute . de legislaţia în vigoare. Pentru relaţii

suplimentare vă puteţi adresa lai". telefon 196030 int 126' sau 169^1®

importp re ţ 2200 lei/kg

- certificat de icafitate- garanţie 1 an- ambalat în butoaie din plastic 6 0 kg, sigilate

c o n s t r u c t i i

h î r t i e ‘

SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE

Cluj-Napoca, organizează concurs în data de 20

’ Iunie 1994, orele 9; în vederea ocupării a 2

. posturi de

REFERENT (C o n tab il) i-iv

Condiţii de participare:• absolvenţi şcoală tehnici postliceală sau' .

liceu economic;

• absolvenţi de liceu cu diplomă de

bacalaureat, cu atestare profesională;

- vechimea minimă în funcţii de

specialitate -1 an.

Informaţii suplimentare la tei. 123066, int.106.

: (762076)

KIMUL MAGAZIN DE

SPECIALITATE

40 de sortim ente de bere, în tr-u n s ingur m agazin, a lă tu ri de alte b ău tu ri alcoolice ş l răcoritoare, la cele m ai reduse p re ţu ri, vă oferă

S.Cv"C.C.M.,’ S.R.Ll

noul magazin’ NON STOP din str. Crinului hr.14.

Pe bază de comandă telefonică se asigură, contra cost, servirea la domiciliu.

La cerere se emit şi facturi pentru en-gros.

Tel. 194608 sau 152608.-w -ffSSS

ADEVĂRUL DE CLUJ MIERCURI, 8 IUNIE, PAG. JO

FIRMĂ PARTICULARĂ ANGAJEAZĂ:'

O SPECIALIST ELECTRONIST TEHNICA DE CALCUL

! ■ (surse alimentare, monitoare)

H SPECIALIST REŢELE CALCULATOARE

tritormaţi) la tel 193213. (289672J

Vinzâri

.* Vind var, ciment, plăci bocanci, talpă lemn şi cau­ciuc .halate, salopete, mănuşi, mobilii . din stoc grunduri; lacuri, vopsele, adezivi la co­mandă. Tel/fax 14-23-42. (282387»

'•' Vlnd apartament 2 camere ultracentral, bicicletă semicucsâ. 'fel. 11-76-12, (296-551) 1 ,

• Vlnd patru camere ' ' dcco^ mandate în cart. Gheorglienl str, Bălşoara nc. I ap.. 35 et, -4 sc. Z sau schimb co două camere plus dilci'cntă. TeL 'IP-5S-7$" orele 14—2a.'1296588) .v-f— 'V' ...

• Vînd urgent, apartament; 3 camcre (80 mp),’ preţ foarte con-- vmabiL Inf. Ia teL 17-12-1S orele 7—15) -feî, J5-34-69 orele 16—20.

. (2S05DG)- ;■■■.■■: v- '• Vînd apartament patm ca­

mere confort I cart. Gheorgheni.' Str. Unirii nr. î ap. 21, zilnic.- (2906&3) ■'-

• Vîrid apartamfint 2 ' camere; ultracentral, posibilităţi îmri ti­pie, Tel. 13-20-65. ^956C>î)

• Vinci urgent casă cu trci ca­mere, bucătăria, bate, pivniţă,, grădina, 5 tom i gftt' pe str.- Patlizaailor 63 zilnic după. ora iS.Teî. §3-43-44. (29SS03)i

• Vînd spaţiu comerciuî in .- Vafcan HB şi eaftahă in masiv Straja. Inf. tei- il-77-3ti .Cluj după ora 29. (296609)

• Vînd apartament 2 camera confort I In Gheorgheni, Aleea Mjfseş. Tel. 18-41-11 duoâ ■, ora 17.,(29SSÎ3>• # Vîasf (Sefeimb) apactament m«c 2 camerc parter Gheorgheni ţosâ liniştită eu similar sati mai râsre ' Grigoreseti- Relaţii • - tel. 1MS-53 după ora 16. (296619)• Vînd BMW 5i& stare foarte i>ti-

nS, neînmate leulat, an -W. Pret inf. '1600 DM. Tel.: 17-3t>-4G. (296565)

• Vînd aripă Dacia break ' dreapta-spate. TeL 1&-57-10 după-orâ 18. m m rj) -

• Vînd ieftin urgent congela­tor; maşini spălat vase,- televi­zor, solor. Tel. 17-45-56. (296585)

• Cumpăr- obiecte anticet mo­bile. bijuterii, sticlărie,picturi, alte curiozităţi. Str. Sarea nr. 22. Tei. 11-43-20. (2K25&V - - - .

• Vînd mochetă. Inf. la tel. 46-03-93 între o rete 10—15. (2&»12>

• Vind uşi fcracf (dreapta). Tel. 17-77-03. (2955&1)

• Vind urgent cu preţ avanta­jos două garnituri mobilă \8o*

• Mina şi Tineret. . Inf. la / tel. 17-OS-72K-Î0-4S-85; 14-47-93 după . orele 10. (29G600) '

.• Bicicletă Pegas- de vînzare.• Tel. 14-34-55- după ora 18., . , •

(2MSCU)Vînd feren 680 mp la 500 m

de ie.ţirca din Someşeni. strada principală. Te], 069—67-15-02. (282080)

• Vlnd apartament iilU’acen- _ trai 2 camcre, telefon, pod, par­chet, îmbunătăţiri.'- Tel. 01— ..

.0:25-43-09. (282666)• Vind apartament 4. camere.

Mănăştur, str. Mehedinţi. . Tel.■' 17-92-89. (282705) •••".>' ' ;• ’l

• Vind apartament Cu două » camere în' Mănăştur. Telefon lf;-02-13.-(2B27OS) " ...

• Vin.'l apartament 4 camere sau :*chlrob cu 2 . camere plus diferenţa. Tel. 10-80-95. '(582716)

• Vînd casă în comuna Baciu, Te). 13-89-30. (282715)

• Vînd casă Oradea'. Telefon 11-65-44. (28275»)

’ • Vind garsonieră psnţru pre-- tonţioşi, cu telefon, ct. 1 (Pata), mobilată. Vînd Ford Tranzit pentru transport marfă ' (4500

....DM). Inf. la tel. 1547-fiT: (28270G) ' ;

• Vlnd apartament 3 camere. Str. A. Vlaicu nr. 02, Bl. AS. ap. 52. (282781). . ' ' ; ' > '

■ » Vind apartament 3 camere, Grigorescu. Tel. 18-07-67 . după. ora 17. (282783) -• • . Vind apartament . 4 . camere finisat str. Pata. Tel. 15-89-02, ora 18 —20. (2823031.■ « Vînd Ford Tranzit. Teleforr

.13-23-37,(282726) ' ; /• Vînd Dacia 1300: în stare

- bună. Relaţii pe Istr. Năsăudului ; nr. 10,- Bl.’ -Y8, ap. 40. (282727)

o Vînd maşină spălat; automa­tică import 250.000 lei, garanţie 6 luni; televizor color teleco­mandă ,175.000 lei, . garaj beton dcmontabll 750.000 lei, Poîo Dle- .«rl model' *89 — '. 5.000.000' - lei, ’ rcmorcă Import 300 1;« înscrisă." Tel. 13-31-45. (282780)

• Vind ţuică de prune. Tei: lb-So~89..(28-J7(tl)

• Vînd recamier, ;masa. Tel.) t-10-53. (282773,1 .

• Vînd* usă cu moclei pentrtf locuinţă. Tel.- 13-50-72. (282801)

i « Vind apartament, 3 camere central Mărăşti cu îmbunătăţiri. TeL 15-79-44.'şj • 11-21-89.

. (296633)' -- ,. • Cumpăr apartament 2—3 ca-

, - mere sau casă mică în Grigo- . rescu,- Gruia, Â* France, Repu­blicii. Vînd BMV 52u 2500 DM7* Tel. : 18-22-98 ora 15—20..

r(296035) M V ;• Vlnd - garsonieră în. Mărăşti

5 milioana negociabil. - Telefon 18-6 -22. (29S040) - ; : -. * Vînd casă familiară cu gră--

dinâ. In f .str. Kovari h'K 33,' zilnic 15—18. (296641) ^

. • Cumpăr apartament j.ma ca-’ . meră. TeL 13-03*33, oreîe 19-21.

v u m ) .

• Vind casă 5 -famerp, 2 .1)0- litrj )Jiţe, grădină, . ocupabilă imediat. Str. Iris nr. 8.' .(296644.)• * Vînd' Dac-ia break 'fabrica­ţie 1991 3300 DM sau echivalent

.în lei. Teii 17-41-47. (296654)• Vînd v apartament 3 earaer?

superGnisat (telefon. tv, cablu), Zorilor. Tel. 12-45-12 după < ora

. .16: (296655) , , ; : ; . j : •• Vînd apartar.ient. 3= camere

-; confort mărit et. I. Petroşani., sau schimb cu apartament $ *

camcre Gluj, Inf. la'tel. 14-69-23 după ora 18. (290658) - , . ■

• Cumpăr talon Fuego. Tei. ,063—13-72-70 sau 17-89-57. .(2966Ş7) - - - ■ ; ', * Vînd Golf neinxBatriculabil, stare bună, 1300 DM. Teieîon 17-41-47.(296653)

• Vînd Citroen GSA combi şi. contor taximetru. Tel. 14-03-03' -(296656) .

• Vînd Tclecolăr în stare per­fectă. Tel. 13-91-72 orclo 16—20. (296629)

• Vînd mobilă Tineret. Tel.’l 5-47-25 după - ora 16., (296626)

• Vind rochie de mireasă. Tel. .17-30-33. (296632) .

• Cumpăr coi-tificate, de. pro- ' prietate. Tel. 19-54-90 orele 3-12. (296637) .

1 • Vind apartament patru ea- ; mete confort mărit, cart, Mă- i nă.^lur, vis-a-vis de „Mincrva". Tel. 10-17-80. (282815)

! /_• Vind urgent apartament 2 camere cu îmbunătăţiri. Telefon 17-23-93. (282819) . '

• Vlnd număr mic înscriere la apartament 3 camere + ga­ra]. în vilă. Tel. 17-58-05 după orele 16. (232831)

• Vînd VW Golf 1J00 cmc, înmatriculat, model 1977.. Tel. 11-00-76.(282805)

© Vitjd apartament 2 camere, parter, Mănăştur, cu telefon. Preţ 8fi milioarte. Tel. 11-84-12. (V.M) ' 1. » Vind Audi SOS; preţ nego­ciabil. Tel. • 16-93-M orele 20-22. (202817) ' .

9 Vînd Oltcit Club- 11 Rl> 50.000 km fabricaţie 1990, ‘Tel.; 18-29-23.(282821)

• Vînd lire Italia; Citroen BX 19 diesel 4400 DM. Tel.-11-75-34. (282826} ’ .

© Vînd' Volswagcn Jetta. şl Ford Escort neînmatnculabile,

'cumpăt Dacia’ pînă,‘la -2.000.000 lei. Tet 13-92-12. (282828) ; , ,; e Vînd Audi 80; 1.8S, ar> 1988, > preţ-9500'DM Sl VW Jctta die- sel din 1985. stare foarte bună

- — 6500 DM, Inf. la. tel. 14-08-65,. (282830) ’- ' "

• •Vlnd TV So..y stereo, tele- text, diagonală 72 . cm, model 1993. Preţ 1,8 milioane Ici. Ţel. lî-08-65. (232829): ‘ ■

* • Vînd convenabil:; dormitor Felîciă. congelator 5 sertare,'te­levizor Sanyo,- covor oltenesc nou 3x4 m lină excepţional,’ căru-

. cior şi landou .pentru copil.' Inf. tel. 17-58-05 după-orele .16. .

'(282833)- v:• Vindeni: mobilă-, sufragerie

„Luxor“ ambalată şi 1.5 t: fier- betoni diametru 10. Inf. • corn.

■ Poieni jad. Cluj, tel. 159.(282810) '; • Vînd bollarj pentru construc­ţii.''Tel. 17-11-38 orele; 17—20. (282820), , -

• Lichidez-bibliotecă: yoga, 11- .. zică;.matematică, electronică,, mc-canică, istoria literaturii' româ­ne.’ Inf. la teL 17-58-05. (282832)

• Vind mobilă sufragerie şi bicicletă medicinală, ambele noi.

: Tel. 17-67-27. (2S2836)• Vlnd apartament 'i camere

et. I în cart, Dlmbul Iiotund. Tel. 12-07-73. (271269) ,

• Vînd. teren-kî' casă H 20 1 m de Cluj. Tei; 16-39-85 orele'20-22. (271282) ; : : .• • Vînd apartament; 2 camere-

,ultrafinisat pentru pretenţioşi, vizibil zilnic intre orele 17—20, str.'Gfi. Dima nr. 30-. sc: II I «p:

,28. (271285). ...• Vlnd Ara 10. Lada l20u,_x>ar-

briz, chiuveta inos -dublă. Tei. 18-65-23. (27128t>) -

• Vînd :tev alb-negru Sirius si Diamant, convenabil. .Telefon 16-47-92. (271265) .

• Vînd mobilier bar, candela- ” bre, frigider mic, sobă Încălzit, sparat.de sudat, dulap, birou .su1 fragerie, stil- vechi, pentru recon­diţionate. Inf. la tel* 11-48-45;; : ' '\m Vlnd maşina de; cusut, in-

, du^trială Adller c il, braţ sting ' dubltf transport pentru ruârocM- nărie. Tet. 058—73-40-63. sau 14-91-70. preţ 650.000. (27126R> , - :

• Vind dulap nou 2- usi. Tel. ■ . 15-90-12. (271263) - •- ^

SocietateComercială

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea persoanelor :

fizice sâ Investească pe bază de

CONTRACTta

AFACERI SIGURE. \ < Se oferă 1 S% dobîndă pe lună la

investiţiile ln lei, în vsiută se oferă

10% pe lună investiţie minimă

5 milioane lei sau 3000 USD sau

5000 DM. Relaţii la tei. 135113,

ZILNIC, prefă 10-18.

(239S55)

entru AUTOVEHICUL! între 8 -17

COMAUTO srl, vâ oferă , transcrleri-traducerl acte -

* suport numere 8000 lei perechea, pt.maşinile transcrise

de firmă 6500 tel.Str. Miron Costin 2,

car{. Gruia (spre Hotel , Transilvania), tel. 139720.

(2896881 -J-- -

HOCCHI DISCO în Luna de Sus

Sâptămîna aceasta vinari, sîmbătă 1 duminică

intra orele 22-04.Bilei d9 intrare 1000 lai. NOUS Vineri ?i duminică

pentru domnişoare . Intrare* est» llWftl

Sîmbătă cursă specială pentru discotecă:. >

P}AMfâ* '

21.00: .Vizavi de fosta „ ^ autogară cart. Mărăşti 21.25: Opera Maghiară

i 21.40: După Peco dinPa,*a Ftor*?tf

22.00: Floreşti, din faj«■ restaurant Gora întoarcere la sfîrsituî

programelor.

• Transportum persoane şi co- leto îi> Germania şi retur. Tel. 17-30-36. (296631)

• Execut lucrări de zugrăveli vopsitorii, zidărie, falanţărie.

- Tel. 18-34-26 Deaic. (296634)• RATACFI/ Turda scoate la

licitaţio spaţiul situat în Turda, ,str.‘ A. lancu nr. 10, în vederea închirierii. Licitaţia, va avea loo în ; data de 28.0G.i994. (282807)

» Caut o femeie pentru îng;ri- Jirea puilor de găină. Inf. la ţel. 13-14-45 'între orele 19—21. (282812), . : : : -

• Subsemnata! Covaciu Emilia invită pe soţul Covaciu .Martin,* cu domiciliuî tn.- Cîui-Napoca, str. 21'Decembrie-nr, 133, Bl. M2, sc. I. et. V, ap, 14 să se pre­zinte în calitate de pîrît în data de 21 iunie 1994, ora’ 8, cam.. -

• 122, tn'proces de divorţ la Jude­cătoria Cluj-Napoca, dosar nr. 3483/94. (282813) ,■

• Economistă ţin evidenţă con- ^tabiîă (noul sislem) pentru fir­mă serioasă, la domiciliu. Tel. '17-46-19; 17-47-22 după ora 17. (271207)

.• SC „Hanoi turistic Şoi­mul" SUL vinde Motel „Şoi- muV* compus din 11 camere 4- 2 apartamente îazflre, res- tftoraat, bar, terasă, spaţii de pozitare, aflat în Jucu, DN lC, ton 17. Pret informativ 290 milioane. Te!. 23-14-23 între ;oreie 10—15. (282823)

• -« firmă particulară vinde: autocamion dubă. Saviem St, autodubă izotermă TV-12F-1.S f, piese noi pentru TV12F: şasiu, arenei, -adlator — ma­şină Injectat plasflic cu 4 coloana — maşină de tîmplă- rie (grosime), tnf. tel. 13-01-93 saa str. Bucureşti nr. 13. (271288)

• ComjHexui Agrosem Cluj, anunţă furnizorii şi beneficia­rii săi noile numere de te­lefon: 19-48-92 ţi 19-48-98. (271253)

• SC Gonsaursa viude dife­rite lipuri de mobilă în rate, reducere 10%. casli. Str. Ploieşti nr. 47. (271112)

• In 16 iunie, ora 0, Şcoa­la Baciu organizează concurs pentru post dc secretară. în ­scrierile — pînă in 15 iunie. Condiţii: studii medii, cunoaş­terea legislaţiei şcolare, (282792) V -

• Societate particulară achi­ziţionează sticle şi borcane ta adresele: Gh. Dima 33 şl Ca­racal 17, orar 10—16. (282099)

• „HOL PROMPT” SUL execută la preţ avantajos ro­lele din tei şi lambriuri. Ke- laţii la (cl. 18-32-60. (282701)

« Student predau engleză înce­pători. Seriozitate maximă. Tel. 16-08-61. (296645) - .

’ e Caut om pentnr săpat IOD mp grădină. Tel, 19-55-97. (271252) - '. '.

o Executăm lucrări de tîmplâ- rie Ia preţuri avantajoase. Tel. 13-37-14.(282782). :

« Şofer profesionist B, G, E caut de lucru. Tel. 15-68-06. : (296602) ' : - -. .

• Transport hiarfă’l tonii; Tel. 13-59-19. (296552) ‘ ., • Firmă . particulara ekecutâ lucrări, de hidroizoîaţii ja preţuri acceptabile. Scricli la adresa;’ O.

. Poştal nr. 1 Căsuţa Poştală nr. 1016. (271262) . , • '

• . Trânşjrx>K':9 ;t,, izotermă fri­gorifică, 600 lei/km. Tel. 17-34-25,

: (271276) ■ „ ro Banca Agricolă SA Sucursala

Judeţeană Cluj, cu sediul în P-ţa Unirii nr. .7, organizează o lici­taţie ; publică- fără :precalificare in data de 16 iulie; 1991 pentru elaborarea documentaţiei-de exe­cuţie aferentă construirii unui sediu nou pentru sucursala jude­ţeană a Băncii' Agricole pe am­plasamentul din str. Cuza Vodă nr. 1. (pe : Insulă).,- Pentru Inf.' suplimentare' şl documentare vâ puteţi adresa la sad iul Băncii. începînd cu data dc 15 iunie 1991. Data depunerii ofertelor _ este în 14 iulie 1994.-(290)

închirieri ?

•"închiriez rochie, de mi­reasă, nouă unicat Europa, talia 42. In t tel, 14-93-14, o- rele 18—20. (282129) •

• Agenţia de turism Vita- roty organizează excursii săfl- lăininaic in Ungaria, ghid Itozsika. Inf. zilnic la tel. 17-1*2-25. (296383)

; • Dau in chirie locuinţă. Tel, 19-57-15.(296217}

• Dau în chiirc garaj 'meta­lic Âfr.-Pietroasa -nr. 42. Telefon 11-10-45. (290607) >.■ * Caiiţ ; chirie garsonieră, *- partameiit,; spaţiu privatiza».' Tel. 11-22-04. (296221) '

" • ; Caut chirie . spaţiu privaţi- . zare, birou, cabinet,' depozit. Tel 11-22-04. (296478) :

• Caut pentru. închiriat spaţiu comercial ultracentral. Telefon 17-36-46. (296365) •

tncBki’ez- /■ una ■= -'caa»ră.-:-t>Ur- cătăjie,-loc ; pentru tnaşittă.-- tn zonă -centrală rcu plata anticipat pe 4 luni. Tel. - .13-59-03..(282797) r ’ - ■ '

.♦ Dau - în chirie J gârsbniei'ă. Tei. 18-22-82, (282798> - / .

• DauHîrgent . în- chirie gar­sonieră . confort I pe termen ' lung, hemobllat >• sau mobilat.

; Tei.' 15-35-01, (271141)

• închiriez apartament ultra­central în valută. Tel. \11-67-0», seara. (271236) : -

• Tînără ingineră caut de în­chiriat garsonieră mobilată cu telefon. Oferte la tel, 17-51-43. .(271167) ; r

• Închiriez'spaţiu pentru bi­rou si depozit. Tel; 14-47-32. (271277)1 5 - - ; |

• Căutăm spaţiu de închiriat pentru depozit şj producţie 1° I

• domeniul alimentar 100—150 mp, J 220 V. 380 V, gaz, a p i Tclefcrt 13-44-14; 19-45-97 orele 8—15. (271272) ' ‘

• Caut de' închiriat' aparta­ment 2 camcre. Tel. 12-24-18. plata in Ici. (271273)

• Dau. î i chiric garsonieră confort I 'cart. Zorilor. Tclcf»0 12-89-91. (282824) .

• Caut pentru ' închiriat P* termen lung garsonieră 7°n> Gheorgheni. Tel. 15-52-23 tntrt

. orele 9—14. (282827)

• Ofer gazdă'Unei tinere. Td- 18-04-15. (29G651)

• Tînărâ serioasă' caut garsO1 nîeră dc înclvrlat. Inf. tclcf®11 15-67-58 orele 16—20, (29065!)

MIERCURI, 8 IUNIE; PAG. 11 ADEVARUL DE CLUJ

Vinzârii ■MCumpârâri;

1 9 .5 7 .1 5 'C O M P Â Î> lte ^ € H IM B

GARSONSERÂ, APARTAMENT CASA, TEREN; CONTRACT

1 9 .5 7 .1 5S.C. R IM IN» VINDE

COMPLEX TURISTIC format din: «Hotel 8 camere.

«Restaurant 40 locuri

«Bar de zi -16 locuri

«Terssă deosebită - 70 locuri

Gradină ds vsră+teren 1003 mp

Amplasat în spateţe, campusului.universitar Observator..

Tel. 114814,124387 (289619)

• Cumpăr teren de construc­ţii cca. 2000 mp. Inf. Alba Iulia. Fel. 053—823251; 058—321072 du­pă ora-19. (271095) . -

9 yînd apartament 3 camere confort'lî etaj I l . In f . str. Tulcea , nr. 23 ap. 33 et. 2 Bl. K3. • (271174); ;V 'V-:, :V. ' ;-• Vînd apartament 3 camere -

toiifort mărit Pata -Cipariu BCA,50 mp, telefon. Vizibil miercuri- |oi orele 19—20, st-. Pata 10 Bl.P4 sc. 2 et. 7 ap. 82. (271182) ,• Vînd urgent apartament

mare central .. str/ .Horea, bloc vechi, ‘ e i'i IV ,. decomandat, 1 holuri, cămară,, pivniţă, garaj,, dependinţe, WC separat confort1 sporit şi 'mobilă veche. Tel. 13-27.-69 după ora 20. (271206) .• Vînd apartament 3 camere ,

Mărăşti str. Dîmboviţei nr. 45,83.27. (27 1 235) " .• Vlnd apartament 4 camere

i 1 cu parchet, tel., tv cablu, apro- , bare garaj,' preţ irrf. 16 milioane. Relaţii, la tel. 17-29-38 orice oră. 1271239) ' .- . - ; ; .• Vînd apartament 2 camere

Gheorgheni. Tel. 15-52-52. '• - i: 1271251) ; ;• Vînd Alfa Romeo 75 Td,

motor nou, subansamble no i: şi Ford Sierra 2,3D, cutie RK. Tel, '18-84-86. (271169) . ; "• Vînd Ford Sierra Combi :

1988 Kat., model nou 67000 km. îsL 11-99-92. (271185) < :• Vînd VW Jetta Td, Merce-

tes 300D. Inf, tel. 1&-58-19.|2!1209) ■ - . '• Vînd Moskwitch an 1992:

15-55-23. (271228)• Vînd caroserie .motor,: piese >

Mi 30, zilnic după ora 17, Teî. H-Î7-72.-(271234)' : '• Vînd Talbot Horizon în

fee foarte bună. Tel. 13-74-81: îil238) ... . . . . . ,* Vînd talon Renault 25 şi Jwe din dezmembrare. Telefon '*•25*96. (271241) ■ '• Cumpăr VW Chefer Broscu-

f Pentru piese de schimb .sau % Tel. 17-34-08.după ora 16.• Vind Volkswagen tip Vento" 3 90 cai, 40.000 km, 14.000 - *1 Tel. 19-19-26. (271246)• Vînd garaj din tablă zin- SJi ondulată, d?montabil, vizi-• str. Dunării nr. 63., (271247)

Vind Ford Fiesta 1981 c >n- -.JW bune, netnmatriculabil, 5Plet sau în piese, 1100 DM.14114-31-80. (271258) : , .,,• Vlnd televizoare color. Tel.

(271178),• Vind 2 televizoare color,

Philips şi Grundig, Dacia' an fabricaţie 1090 cu nr.

w.freţ convenabil. Tel. 17-49-18 P 14—22 (271177)'• Vînd video recorder ‘PanasO-: jjjjjn garanţie. Tel. 18-54-10.

• Vînd urgent garsonieră confort I. 'Tel. 15-.35-01,

• De vînzare o vilă nou construită tip occidental pen­tru pretenţioşi, paralel cu Pata. Tel. 14-81-69 sau 13-31-06. (271207)

• Cumpăr certificate (fc proprietate. Tel. 15-11-06. > (271046)/'

• Vînd urgent apartament3 camere' etaj 3, lift,- nefini­sat, B-dul 21 Decembrie 152,16.000.000. Tel. 11-90-33. - r (296534)

• Vînd garsonieră confort1 finisată, în spatele Gării la preţul de 4300 DM saii lei negociabil. Inf. str. Horea nr. 108, ap. 1. (296553) . :

• Vînd apartament 2 ca­mere confort î decomandat, parter, situat în ’ cart. ; între Lacuri. Tel. 14-23-07 ' preţ7.500.000 lei. (296571)

» Cumpăr certificate de proprietate. ;TeJ, 17-88.8G. (296495)

• Cumpăr parchet 18 mp. Tel. 17-56-19 dupăr ora 20, (296618) /-

• Cumpăr urgent talon BMW 318, 320. Tel. 12-38-41 orele 11—19. (282737) . -

* «. Vînd umbrele pentru te­rasă şi plajă. Tel. 11-57-41. o- rele <t—20. (2826&S)

. • Cumpăr sticle In domici­liul dvs. tfeste 300 buc.'. Tel.12-16-96, orele 18—’ O (282700) ' - - •’

; • Vînd certificate de pro­prietate; ofer garanţii auten­ticitate. Tel. 15-13-55. (282709). : ' ' '

_• Cumpăr garsonieră Mă- năşiur (Mărăşti), preferabil parter. Tel. 11-73-21. <236636)

OvVînd maşinlţde tricotat Hrothcr japoneză, notiă, cn cartelă. Tel. 18-18-91. (296647)

o'Vînd apartament două camere pe Pata. Tel. 18-18-20. (282814)

• Vînd ieftin piese VW Golf, Inf, la tel. ,15-99-79; ' (282894) ■ ' ^

• Cumpăr Dacia. Ofer ma­xim 1,2 milioane. Telefon13-97-26. (282809)

• • Vînd .maşină • de injectat, mase plastice cu . 2 coloane. Tel. 13-97-26. (2S2808)

• Vînd Skoda S100 pentru piese de schimb, zilnic 16—20, tel. 11-75-49. (271279)

• Vînd spaţiu producţie, de­pozitare sau .service auto. Tel15-60-66. (296547) ■ . ■- :

• Vînd teren pentru construc­ţie - cabană. turistică, Telefon 11-96-31.' (29659 3) ^ ,• « Vînd urgent locuinţă. - Tel. 11-22-04, (296205).■■■ . , - ' ,'/

• Cumpăr - urgent locuinţă. Tel. 11-22-04, (296209) ;

- «Cum păr contract" ICRAL. -Tel. 11-22-04. (296474)

• Vînd garsonieră ultracentral. Tel. 13-67-56. (200515),- • Vînd apartament. 3 camere str. Cehoslovaciei nr. 2 bl. 18 ap. 17. >(296522) ■

Decese Comemorări

[PQMjPE;-FUNEBRES tr. G o vora n r .1 9.

(lingă cimitirul MsaesiuriProducam şi vindem■ SICRIE, COROANE, JEP.BE a l ACCESORII

la cefe mal 'mici, preţuri. Aaiguram

tm m p o r m L' I2S9&55}

• Vînd Passat 1988, benzi­nă, stare excepţională. Seg- menţi motor marca VW, Audi la preţ avantajos. Telefon18-84-86. (271291): ■

v • Vînd enciclopedia BKI- TANNICA — 29 volume şi dicţionar Webster-— 3 volu­me — 1993, sigilate, Telefon 17-31-25. (271274)

o Vind congelator tip ladă ISO L. TeL 13-87-58. (271249)

• Cumjşăr videorecorder Sony. VHS, preţ rezonabil. Telefon. 15-78-66. (271254) .........

• Vînd scule vulcanizare noi, complet de la 220 V, strung lemn, maşină de găurit mg 10. Tel.14-88-13. (271250)

• Cumpăr cerlificatc proprie- tate, avantajos. Tel. 13-27-31, (271170) - ---

• Vînd material lemnos, pentru cabană, avantajos. Str. Napoca nr. 5 ap. 2, seara. (271190)

• Cumpăr miere. Tel. 16-79-79 orele .18—20. (271202)

• Vînd cărucior pentru copii mici. Tel. 14-61-82. (271217)

• Vînd parchet stejar .15,40 m, chiuvetă Olivia. Tel. 15-83-38. (271240) - ; V

• Vînd canapea extensibilă, masă extensibilă, scaune tapiţate, bibliotecă. Iadă haine, pat, ser-. vantă. Tel. 14-21-24. 1271245) •

• Cumpăr ■! robot curăţat car­tofi, caut firmă confecţionat poar­tă ‘ metalică- Inf str. HaşdPii nr. 55 sau tel 11-84-34. (271259)

• Familia anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui

PALFI ANDRAS în etate de51 de ani,-fost lucrător ' la OJT-ului, patron la firma Pa­noramic. Inmormîntarca în data de 10 iunie orele 12 de la Capela Mănăştur. Familia îndurerată. (296612)

• Ne alăturăm durerii îm­părtăşire 'de dl. director co­mercial ing. Boariu George în , suferinţa pricinuită- . de. pierderea mamei dragi; Per­sonalul Laboratorului.(2S5639) ■

• Sîntem alături de tine, Cornelia, în marea durere ceo ai, prin trecerea în nefiinţă a maniei tale, dragi. Colegele de lă' clasele -a ii-a Şc. nr.15 Al. Viahotă. (286618) ^

• Cadrele/ didactice de ia Şcoala nr. 15 Al. Vlahuţă, îm­părtăşesc durerea colegei Cuibus Cornelia la pierderea niamei dragi şi-i transmit sin- cere. Condoleanţe. (296649)

o Prietenii şi' colegii ' din A?D-HA Cluj îşi iau un u l­tim rămas bun de la nepre­ţuitul. lor coleg: MUREŞAN GRIGORE, om de mare ome­nie şi aleasă probitate pro­fesională! Rugăm, familia să primească sincerele ' tioaştj-e condoleanţe şi întreaga noai- tră compasiuni ‘ Dumnezeii să-l ierte. (296650) . -:

• Cu profundă durere a- nunţăm trecerea în nefiinţă

a celui care a. fost sing. LONEANU HORKA ,inspector şef al Inspecţiei în construc­ţii a ju l. Sălaj, tnmormînta- rea va avea ioc azi, 8 iunie, ora 13, în ■ Cimitirul Central din Zalău. Condoleanţe fami­liei îndoliate. Inspecţia jude­ţeană cn construcţii Cluj. (2823^8)

• Sîntem alături de.colega noastră Mureşan Magdolna — conta'»! şef la Spitalul Cli­nic de Pneumoftiziologid In durerea pricinuită de dispari­ţia soţuHii drag. Condoleanţe familie1 îndurerate." Colecti­vul clinicii. (282822)

• Regretăm profund trece­rea în nefiinţă T a bunului

nostru vecin CUEŢAN , ' FLORENTIN. Dn ultim oma­giu adus amintirii sale. Con­doleanţe familiei îndurerate. Vecinii de bloc. (282825)

• Pios omagiu fostei, colege BOCI AN ANCA. Colegii de la Oficiul de Calcul Carbo chim, (282811) ^

• Colegii din Institutul iVIe dico-Legal Cluj deplîng .dis­pariţia prematură şi aduc un ultim omagiu regretatului dr. EUGEN POP, medic primar legist, şef al Laboratorului medico-legal j-ideţean Cluj timp dc peste 20 ani. Sincere condoleanţe familiei. (282834)

• Sincere condoleanţe fa­miliei ing. agronom MARIN MOLOOVAN. Un ultim oma­giu pentru 'minunatul coleg Specialiştii din agricultura judeţului Cluj. (282835) .

^ Aducem Ia cunoştinţă tu­turor . rudelor şi prietenilor că Prof. MAR1NCAŞ CORNEL, în vîrstă de" 78 ani a încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă. Inmormînta- rea va avea Joc în data de 8.06. orele 14 în Cimitirul Central. Fie-i ţărîna uşoară. Fam. Cosma Dan. (271271)

, « Sîntem atâ'uri de .buna "noastră diriginta, d-na Elenă Pârv, î n marea.-durere prici­nuită ' de - pierderea - fulgeră- - toare a mamei sale ' dragi. Sincere.,condoleanţe. , Absol- .venţii cls. a XlI-a U2 Liccul Nicolae* Bâlc'escu;‘(271284) /

Moartea fulgerătoare a răpit dintre no i' pe • fostul nostru coleg PALFI ANDRAŞ. Aducem un ultim şi pios o- măgiu, transmitem . sincere condoleanţe familiei; îndure­rate. Colectivul restaurantului Metodj. (271261)

. • Sîntem alături de dirijo­rul nostru Prof. Adrian €o- rojan, în greaua încercare prin care trece la moartea ta­tălui drag. Corul -Regionalei C.F.R. Cluj. (27126-1) ;

• SC Panoramic' SRL anun­ţă ,cu Itirer,' fuigerătoarea trecere în nefiinţă a ' celui mai iubit şi mai stimat şef şi acum, patron al acestui restaurant PALFI ANDRAŞ în vîrstă de numai 51 de ani. Transmitem sincere condolean­ţe familiei îndoliate. Va ră* mîne mereu în inimile noastre, (271224),- .:

• Sîntem alături de Tibor Dudaş în momentele grele prilejuite de pierderea tată­lui. Prietenii tăi din Bîlea Lac. (271226)

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost pentru noi

cel mai bun cuscru IIOŢOLEAN OCTAV. Nu te vom uita niciodată. Familia Berctian şi Lehenc. (271233)

• Un ultim omagiu fostului nostru' coleg Ing. , MARIN MOLDOVAN. Sincere con­doleanţe familiei. Colegii de la SCEL1F-SA Cluj. (271243)

• .Sîntem alături de Adi Corojar în marea durere pri­cinuită de pierderea tatălui drag. Corul Viva la Musica. (271256) ' .

• Cu adîncă durere în su­flet anunţăm încetarea din viaţă a celui carc a fost scumpul nostru soţ, tată- şi bunic JOURCONI MARIUS senior, în' vîrstă dc 73 ani. Nu-1 vem uiţa niciodată. So­ţia Nastasia, copiii Adrian şi Marius cu soţia Canlien şi nepoţii Claudiu şi Slmona. (282790) _________ - . . -

• Anunţăm cu adîncă dure­re încetarea din viaţă a scum­pei noastre mame, . bunică, străbuulcă şl soacră DA VID IRINA, d in ' Solmeni. Inmor- mîntarea va avea ioc în sa­tul Solmcnl în dala de 9 Iu­nie, ora 13. Cei 1 copil cu familiile care nu te vor ultn nicioda<ă: Maria, Susica, Va­sile, Vcra, Ioan, Ana şl Irina, (282800) . - -

O Sîntem alături dc voi, dragă Nuţi, în r clipele grele prin care treceţi la moartea dragului vostru MARIN. Fa­milia Dan. (D-S.) ’

• Sincere condoleanţe ia- miilei celui care a fost cole­gul nostru BAN VOI IOSIF şi întreaga noastră compasiune Colectivul S.C.C. „Napoca" SA. (282780)

• Sîntem alături de d-nul Indoican Nicolae. la pierderea tatălui drag. Sinccre coh-

-doleante. Colectivul SC IMSAT ARDEAL SA. (282785)

. • Sîntem alături» de cole­ga noastră Delia Iloţolcan în marea d u r ? r e ^ pricinuită de moartea socrului drag. Colec­tivul Clinicii Medicale III. ■-

o sintem alături de familia greu încercată, la trecerea în nefiinţă a celui care a fost EUGEN POP medic~!egist deo exemplară demnitate ţi pro­bitate profesională, bun cola­borator şi prieten. Aminti­rea - lui va' rămîne vie în su­fletele ceior, o i care a cola- Jjorat o viaţă. Colectivul In ­spectoratului de-. Poliţie al judeţului Cluj. (282733)

o Condoleanţe familiei^ în­doliate şi tristeţea noflstra. la despărţirea de bunul nostru colocatar POPA GHEORGIIE. Locatarii din str. 21 Iîecem- brie. Bl. L7. sc. 1. (282795)

• Sintem alături de cole­gul nostru lt. ma}. Rotar Mj- liai în marca durere pricinui­tă (le dispariţia tatălui drag, ROTAR DUMITRU slt. (r) Colegii dc serviciu. (282789)

• Cu durere şi lacrimi fier­binţi amintim", împlinirea a12 ani de la,stingerea : din viaţă a bunului: şi Iubitului nostru .tată, soţ, Siu, frate, şl prieten — PUIU ROGOZANB— biolog-Terapia. Puiule dra­gă, odihneşte-te în pace! Fa- îuiliq. (282444). • Se împlinesc'5 ani -: de

cînd iie-a părăsit pentru tot­deauna scumpa noastră iileă LETTŢIA BOJAN, lăsînd du­rere în urmă. Părinţii ţ i îră- tete. (282189)- • Anunţăm cu adîncă da- rore încetarea.din "viaţă a fra­telui nostru. după o lungă şi grea' suferinţă tn ziua de 6 Iunie, ZANATHY ANDREI, în ' vîrstă dc 71 ani. Inmor- mîntarea -va avea, Ioc joi 9 iu­nie ora 13 din Capela mare a Cimitirului Central. : familia înlurerată. (296âS8>

• Cu , adîncă durere anun­ţăm încearcă din viaţă ■ dupăo grea suferinţă a domnului îng. ZANATHY ANDREI în ziua de 6 ' iunie, ţnbemarea va avea loc în *hia de-joi 0 iunie la Cimitirul Central ora 13. Din partea Iul Ani.

• Cu' nemărginită - durere anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă suferinţă a iu­bitului nostru soţ şi unchi dr. POP EUGEN, fost medic le­gist şefe Jnmormîntarea va avea loc în data de 8 iunie în cimilirul Maier din Albn Iulia .Corpul neînsufleţit va fi depus la Capela Cimitirului de la ora 9. Familia. (296601)

• Ptîugem trecerea în ne­fiinţă n distinsului medic le­gist şl iub itrlu l: prieten' dr. POP EUGEN. Dumnezeu să-l ierte. Sincere condoleanţe fa­miliei îndurerate. Fam. Vic- tor Mărincaş. (296606)

• Sîntem a’ături fie priete­na noastră, profesoara Elena Pârv, în aceste momente de copleşitoare •lurere. Corlna Amelin, Fclicla. (296615) ~

- «S întem alături de draga noastră învăţătoare la dccesul mamei dragi. Elevii clasei a II-a A Şc. gen. nr. 15. (296617)

ADEVĂRUL DS CLUJ MIERCURI, 8 IUNIE, PAG. 13

mctii). 'O veste ‘iurprinzătoare.- Jakobsen (min. 35). A ^egalat după partida-test Olanda — Ir- Povlsen (min. 42), pentru ca în landa. (3-1), celebrul "jucător;; • ultimul minut _al primei- re-;Ruud Gullit a-., dezertat, pă­răsind , lotul echipei naţionale a Olandei, refuzînd de-a se re-

. întoarce. In acest context, an- trenorjnl Advocaat s-a gîndit, iniţial, să-l cheme la lot pe Marco- van Basten, căruia' însă medicii i-au. recomandat conţi-

prize Berg să înscrie golul vic­toriei „vikingilor". :

® ELVEŢIA a întîlnit, > săp- tămîna trecută, modesta forma­ţie Lichtenstein. Pentru antre­norul Hodgson a fost totuşi* un test util,- el aliniind formaţia standard pregătită pentru ţur-

nuărea repaosUlui , dacă mai are neul final (a lipsit doar Knup).de gînd ■ să practice; fotbaiîil, de- iată,- de- altfel, t, l l “-ele aliniatperformanţă încă 3-4 ani •' -(ţi t de Elveţia: Lehmann -ţ- -Hotti-Basten a • refuzat -invitaţia; pre-- ger,- Herr, Geiger, Quentiri ^ —

.ferind să-şi facă reintrarea:'/■ pe ;' Ohrel, Bregy,_ Sforza, A^ Sutergazon. sub culorile lui AC Mi-'; — Subiat, Chapuisat- GcSlurile lan). Se p.are că ultima sol u-*-au fost marcate de Herr (min. ţie adoptată de, Advocaat este ,,30) şi Hottiger. (min.: 65). -De chemarea la lot a : jucătorului reţinut: cei doi marcatori şînt Johnny Bosman. . apărători! . ".- O SPANIA a sustinut îna-":. & GERMANIA'; a f sUsţinut -inte de plecarea spre SUA lin două teste... ’ . contradictorii: test . în deplasare. în compania ‘ 0-2 - acasă la Hanovra' cu Ir- echipci Finlandei, cîştiglnd în- landa (au înscris Cascarino în tîlnirea cu scorul do 2-1." De min. 31 şi G. Kelly în min. ,69

• OLANDA a susţinut un u l- ; 'notat, că , scorul amintit a fost pentru irlandezi} spre marea tim test pe pămînt feurop6an în- stabilit în decurs de nutriai; 5 nemulţumire a celor peste 50. tîlnind, acasă, echipa Ungariei, ' minute: Felipe (min II) şi Sa- 000 spectatori prezenţi la par- pe, care.a surclasat-o cu scorul linas' (min. 15) .au înscris pen-. tidă. şi a antrenorului Berti do 7-1. Golurile „portocalei m e-■ tru spanioli, Jaervinen (min. 17) Vogts; a urmat: 5-1 cu Austria canice" ;au fost'înscris? de Berg- ; pentru finlandezi..; i .. . în deplasare prin golurile

** •-«.*««* /~i- ! ® NORVEGlA .;a susţinut şi marcate de Sammer (min. 22), ea'.'un• test*. In .'compania-'.-cam-„ rMoller (min..-50 .şi..67), Klins-

:pioanei Europei, formaţia. ^Da- mann_ (min. 62) şi Bassler (min

kamp (min. 12 şi 90). Roy (min.17), Ronald Koernan . (min. ■■ 23, din - penalty), Taiiment (min!

'46) şi Rijkaard (min. 59 şi 79). ' nemarcei. A*- cîştigat Norvegia; .90). Pentru austrieci’ a marcat Golul de onoare al ungurilor , 1- i cu scorul de 2-1. Primii care au Polster. (min. .77, din picnalty)* a marcat Illes: (min. 9, diri. 11 ; înscris au fost norvegienii 'prin .'O ; Romeo V. CIEŢAN

TOTUL DESPRE FOTBAL1praf de bicarbonat, şi "acurri mă simt îngrozitor de bine şi mi se >upe-ri p a i ş p e B ă ie ţ i i noş­tri se . simt bine. Toată'lumea se simte bine:'Ce rie făceam' dacă acest campionat, mondial se -ţi-

, 9 (Corespondenţă specială, în -exclusivitate, dc In'trimisul nostru special la Campionatul Mori- .dial de. Fotbal, ediţia .199-t, i din SUA. Aronel Pruncu) 9 ’ -

aflăm de patru zile şi cîteva orc po pă- .nea în Ungaria? •mlnţ american.. E exact ca şi . pămintul nostru- ;v fotbaliştii * noştri scţutează cu optimism viito-numai. că, este , c^tivaţ, .cunţ ,am zărit eu dm -ru^ jjla- aţes cj . .'presa.., de .• specialitate. amcricanâ avion, în. timp ce mă uiţam dupa stewardesa, .ca..,;: este sincer Îngrijorată,, după ultimul nostru meci •şâ-mi;ma aducă al^incelea, mic^dejun,, .acesta , deV.verifkare cu echipa Sloveniei. 'in aer, fiind, pe gratis., ,. ;Numai după ce' ăm aterizat în Los - Angeles Los Angeles este mai mare decît-Clujul, cam am fost cazaţi; înainte-înl s-â spus sâ ; stingem , d e '50 de ori, dar nu au aşa multe statui. Măţigările, please,- chiar şi. cei;.care ,nu frimâm. Am descurc binişor,; o rup . pe englezeşte, în sensulcerut cu împrumut o ţigară şi după. aceea ăm că am rupt ^şa_ unui dulap, care nu _|se ^deschidea

.s t in s L o c u im la Ebassy Street, Hotel, în m ij­locul oraşului," diri care n-ara văzut mare ■> lucru, blocurile făcînd umbră mereu ş i; gîlci la ’gît dincauza înălţimii la care te uiţi, dacă vezi. . _• Toţi corespondenţii speciali - am fost cazaţi doi . căldură: le : funcţionează caloriferele^ şi cite doi, în aceeaşi: cameră;'eu locuiesc'cu co- din tavan. De aici vom merge Iar New

ca la noi. Peste tot sînt butoane, i Dacă nu ştii .să apeşi, sau să tragi, mai ales la grupuleţul sa­nitar, e jale, fiindcă ' primul .spaţiu viran ’e i la vreo 80 de km de hotel. Am fost primiţi , cu

elicele Port,

reşpbndentul ziarului: sportiv columbian; din ora­şul Medellin. Corespondentul v este foarte ama-: bil: cînd i-am spus că .am probleme cu stoma­cul din cauza fusului; orar, mi-a oferit nişte

unde o să ne verificăm cu suedezii*'după aia, o să ne zburăm la Dctroit pentru un: primul meci, domne-ajută!; Mă întorc; adică revin cu altă co­respondenţă! ‘ ■■ . ■ . •

ARIPA „OLIMPIEI” A RĂMAS SĂ BAT/ LA CLUJ

■ Intr-o manifestare de elevată ţinută, desfăşurată sîmbătă la Cercul Militar, a fost consfiin- ţită Filiala Cluj ă' Academiei Olimpice Române, concretizîn* du-şe astfel o mai veche obţiu- ne a celor care văd necesitatea culturalizării sportului şi pene-

, . tUy . CfMl

- / - ‘ '.Cfy'.

/et. 'Or ĂC^a ^ a t ţ . r /

<eaw —

. In viziunea plasticianulni Virgil Tomuleţ, doi dlntro oaspeţii cu au onorat inaugurarea Filialei Cluj; prof. loan Matei — Predeă directorul Academiei- Olimpice Române (stînga):şi. prof. Artto Iloffmann — Bucureşti, secretar al AOE. împreună cu mesajele Care dopnlile, lor le-au adresat cititorilor noştri.

trarea -Valorilor acestuia, în v ia ­ţa Cetăţii. Un -deziderat asupra căruia avea să . insiste. în cu- vîntul său, şi scriitorul, * Gri- gore Zaric,,'prefectul judeţului Ciuj, subliniind că, într-o pieri- “Oadă cînd avem acută nevoie de readucerea valorilor’ morale; rîn- viaţa de toate zilele, sportul se constituie într-unul, din cei mai autentici mesageri, el deţinînd multiple valenţe precum: vo­inţa, cultul muncii, spiritul de loială întrecere, ’ decenţa în vic­torie,- demnitatea în înfringere

-La rîndul său, directorul A- ' cademiei Olimpice Române,

RETROSPECTIVE (I)

• chivernisească valuta adunată din „vînzările1* anterioare de va-; lori). . încheiem sumarele aprecieri prezentîndu-vă „ i l ‘ -ele valoric,

al echipei în ediţia trecută:-Stîngaciu — Panait, Prodan, Doboş,- Pirvu —■ I. ‘ Stan, Gilcă, Panduru, I. Dumitrescu — V. Ion, Ad;; llie. , ..■ ' _ ’

■ ‘ ~ _ - • 0 : UNIVERSITATEA CRAIOVA. O formaţie capricioasă,-cu Un, Prinşi fiind de "această „febră' mondială11, numită WORLD CUP început de mare echipă, anunţîndu-se ca una din pretendentele la— SUA ’94, de faptul că,a început numărătoarea inversă a deci an- titlu dar cu.-.un final lamentabil, inclusiv pierderea finalei Cupeişârii turneului final, am făcut o pauză cam lungă în privinţa com- ~ . . , _ - ........ ................ ..................... . .petitiei- fotbalistice numărul unu a ţării — DIVIZIA NAŢIONALA, al cărei retur s-a desfăşurat, după cum se ştie, într-un ritm galo­pant, întrecerea încheindu-se la finele lunii aprilie (inclusiv CupaRomâniei), Ziarele centrale de specialitate au făcut de-acuma „tu­rul de orizont" peste zbuciumata ediţie 1993—1994, a 76-a. La rîn­dul nostru vom efectua o ..trecere în revistă" .peste ediţia amin­tită, fără a insista în detalii (la fel cum o vom face cind vom vorbi despre celelalte două, eşaloane, diviziile A- şi B), singură „abatere de la regulă" in cazul echipelor „U", respectiv CFR si Unirea Dej (cînd vom ataca celelalte două eşaloane). Sâ ne oprim, deci, la prima scenă fotbalistică a ţării, în. ordinea clasamentului final.

1. STEAUA. A dominat cu autoritate întrecerea, avînd lotul cel mai valoros şi omogen, Bilanţul echipei este semnificativ: 22 vic­torii, 9 „remize" şj doar- 3 înfrîngeri, 63 de goluri marcate şi 19 primite, un total de 53 puncte acumulate (27 în tur şi 2R în retur). Steaua a rulat 23 de jucători (din ograda proprie şi adunaţi de prin:,.grădinile ţării") dar baza a constituit-o nucleul valorilor con­sacrate, în frunte Teu liderul llie Dumilrescu, jucătorul care a decis în multe cazuri succesul echipei Steaua. Ce se va întîmplă în se­zonul viilor cînd llie Dumitrescu îşi va lua zborul spre fotbalul occidental? Se vor .găsi „remedii", fie .p rin . .. încorporări pentru efcctuarera stagiului militar! există deja prime exemple), fie prin achiziţionarea cu Iei şi valută a ailor valori (clubul a ştiut să-şl

României/ Rezultatele contradictorii, unele' accidentări şl mai ales seismele, din cadrul conducerii echipei s-au repercutat negativ in prestaţia Universităţii Craiova. Evoluţia contradictorie este con­firmată’ şi de cifrele bilanţului final: locul doi la victorii (16) ca şi înfrînegeri (10), locul şase la „remize" (8),-locul doi la goluri mar­cate (64), respectiv locul 13. — de reţinut — la goluri primite — (46). Deci un atac percutant şi o defensivă mediocră, fapt datorat

- numeroaselor schimbări intervenite în alcătuirea formaţiei, dato­rită unor accidentări şi schimbărilor în formula de joc. Dovada cea mai elocventă numărul de jucători rulaţi; 27. Iată cum arată j,l l“-. ele standard, apreciat ca formula cea -mai valoro'asă (in paranteze numărul de Jocuri suţinute în campionat): Arcanu (20) — Mogo- şanu 433)„Sburlea (9), Biţă (31), V. Cojocaru (22)— A. Călin (26), Papură (30), Stîngă (28). Vase (32) — Gane (32),; Craioveanu (33). De'subliniat faptul că vîrful de atac Craioveanu şl mijlocaşul Ovi­diu Stîngă au marcat mai bine-de jumătate din golurile echipei (21 plus T2). în acest context surprinde mult faptul că un vîrf de atac precum Craioveanu nu s-a bucurat de atenţia lui lordănescu în Iotul pentru SUA. Păcat. Noroc câ n-au fost uitaţi Stingă şi Pa­pură. Dincolo de plusuri şi minusuri, echipa studentilor din Bănie a salvat onoarea provinciei prin medaliile, de argint cucerite. Poate că în ediţia viitoare echipa craiovcană va arăta mai mult.

Viotor MOREA (va urma) •

prof- ' Ion ' Matei, ‘ & relevat ; olimpismuT:; constituie o filozofi de viaţă, prin"; sport ‘putMK ajunge > la i înălţarea individă şi perfecta lui .'inserţie in viiţi

’ socială. De unde şi’ necesitato ' expansiunii' ideiiv'olimpice. '*’ cercuri cit ' niai - largi.- O iiiisî

ne care, de acum, rămîne si primeze : în : cadrul obligaţi;!; nou1 constituitei Filiale;

Să mai subliniem c ă : „botezai' Filialei Cluj (director:- ; 'pri

- dr. Dorin AImăşan) â fost (f1 ricit complementat de simp® onul , Sportul ă' S-a artă" ţi ef poziţiiie -de grafică: (autor: Vî giL Tomuleţ), desene:' -„01imp> dele în imaginaţia copiilor" î filatelie: „Jocurile Olimpice i emisiile filatelice" (expoziţii <J re — aviz amatorilor — , mîn deschise pe toată durata!

cestei săptămîni). ^

. Cît ne'priveşte, urăm noii

liale un parcurs cît tnai toi fuos pe măsura ' potcnţia!s«

profesional şi cultural ai CI jului. .

- Nuşa DE.®

Corectura ocetfui nuffit'

o fo ii realizata du

Vicforîa PETRUŞ

Cristian BARA

M ihai HOSSU;

Ramona MOREA

Autorizată prin S.C. nr.128/1991, Judecătoria CluJ-Napoc3, ,

înmatriculata la O fic iul Rogistruluj

Comerţului Judeţului CiuJ, sub nr.

J /12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE: IUECAlian (redactor şeO; DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct}; NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE

SANQEORZAN;RADU VIDA.

.îfîpACŢIA: Cluj-Napoca, sîr. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11.10.32 redactor şet); 11.75.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie);

1. .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şi contabilii

2aiului); Telex: 3)444. Fax: 19,28.28. Mica publicitate se primeşte zilnic între orele 8 -1$ , str. Napoca nr.16 (la p; ner). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura; 14.78.22