suicidullacopii iadolescen i

8/16/2019 Suicidullacopii Iadolescen i

1/5

Suicidul la copii şi adolescenţi

INSTIT. NICOLETA SILVESANSC.GEN.,,AVRAM STANCA,, PETROSANI

Suicidul la copii şi adolescenţi este o po!le"# $a%# cu cae se con&unt# societatea.Aceast# po!le"# este "ai puţin a!odat# de adulţi şi şcoal# pentu c# se conside# c# "oatea nueste un su!iect accesi!il copiilo şi aceştia nu au "oti%e s# 'şi doeasc# "oatea. (n contadicţiecu aceste con%in$ei şi atitudini steeotipe, nu"#ul copiilo şi adolescenţilo cae co"it actesucidae este din ce 'n ce "ai "ae. )e e*e"plu, 'n S+A suicidul epeint# a teia cau# de"otalitate la $upul de %-st# /012 ani şi a ecea cau# de "otalitate la $upul de %-st# 302ani. Alte date aat# c# 'n S+A sunt 4 sinucidei euşite pe i la adolescenţi şi /5 tentati%e desuicid pe o#. Rata sinucideilo su! 3 ani este 'n ceştee şi de%ine o po!le"# "a6o# a po$a"elo de pe%enţie. 7i 'n ţaa noast# ata sinucideilo 'n -ndul adolescenţilo a cescutala"ant de "ult 'n ulti"ii ani. Datorită acestui fenomen s-au dezvoltat programe deprevenţie, cente co"unitae de consiliee pentu copii şi adolescenţi, consiliee pin tele&on89Tele&onul Al!astu: po$a" de%oltat de ;old Vision Clu6 notele au de%enit unul din pincipalele "oti%e pentu cae copiiişi adolescenţii ecu$ la suicid. Pesiunea &a"iliei şi a şcolii pin standade iaţionalei"puse 'l dete"in# pe copil s# eol%e 9eşecul: pin suicid 0 9Sunt un ratat şi un prost şimi-am dezamăgit părinţii şi profesorii aşa că nu mai are nici un sens să trăiesc .:

• stresorii sociali> lipsa a!ilit#ţilo de co"unicae, de e*pi"ae e"oţional#, de elaţionaesunt &actoi i"potanţi 'n ceşteea iscului suicida. Studiile ele%# &aptul c# un pocenti"potant de copii ecu$ la suicid ca o "odalitate de 9&u$#: &aţ# de atitudinea ne$ati%# a

cole$ilo 8u"ilie &iic# şi %e!al#


2/5

Comportamentul suicidar este un semnal de alarmă. Recunoaşteea copiilo cu iscsuicida este &oate di&icil#. Studiile au identi&icat c-ţi%a indicatoi ai acestuia> < decesul unui p#inte sau pesoan# se"ni&icati%# 'nainte de %-sta de 1 ani@ 1< co"unicae de&ectuoas# 'n&a"ilie@ B< lipsa a!ilit#ţilo de eol%ae de po!le"e@ 2< peioade de stes acut şi lipsa esuselo co$niti%e şi e"oţionale pentu a le dep#şi. Copiii e*pi"# 'nt0un "od incet şi necla intenţiilelo, ceea ce &ace di&icil# se"nalaea po!le"ei. Totuşi sunt anu"ite indicii cae nu pot &i i$noatede c-te p#inţii, po&esoi, consiliei>a< o tentativă anterioară de suicid > "ulţi adulţi ced c# dac# copilul a tecut pint0o tentati%#

de suicid nu %a "ai 'nceca 'nc# o dat#, datoit# e*peienţei dueoase a ecupe#ii. Cine aa%ut o tentati%# de suicid peint# un isc cescut de a o epeta. Este i"potant ca adulţii s# &ieatenţi şi la alte tentati%e "ai puţin e%idente, cu" a &i 'n&o"etaea sau consu"ul a!ui% desu!stanţe.

!< ameninţarea cu sinuciderea: "esa6ele de $enul 9nu %eau dec-t s# nu "ai &iu pe lu"ea asta:,sau "ai e*acte 9a &i "ult "ai !ine pentu toţi s# "o: te!uie luate 'n seios şi analiate

"oti%ele acesto a&i"aţii. Este "o"entul ca adulţii s#0şi analiee "odul de co"unicae cucopilul şi s# $#seasc# &o"e de o&eie de supot pentu copil. Nici 'nt0un ca nu esteeco"andat# a"eninţaea copilului cu o pedeaps# pentu acele "esa6e.

c< depresia: o "ae di&icultate 'n caul acestei situaţii este c# adulţii nu ecunosc si"pto"eleunei depesii la copii datoit# &aptului c# depesia este consideat# o po!le"# a adulţilo.Indicatoii unei st#i depesi%e la copii sunt> tul!u#i ale co"pota"entului ali"enta ? cel"ai &ec%ent apae lipsa po&tei de "-ncae@ tul!u#i de so"n ? di&icult#ţi de ado"ie,inso"nii, so"n e*cesi% # e$ulaitate@ sc#deea capacit#ţii de concentae, sc#deea pe&o"anţelo şcolae@ o stae de apatie şi lips# de ene$ie, deintees pentu acti%it#ţile pl#cute anteio@ auto!la"ae e*cesi%#, tisteţe, o!oseal# accentuat#, po!le"eco"pota"entale la şcoal#. Peenţa acesto se"ne pe o peioad# de "ini" dou# s#pt#"-nite!uie s# dete"ine adultul s# cea# a6utoul uno specialişti 8psiolo$ului şcola, ca!inetelo

de consiliee psiolo$ic# oice intees neo!işnuit le$at de"oate pin discuţii, desene, poeie, "uic#, postee te!uie s# constituie un "oti% de'n$i6oae şi un pete*t de a discuta cu copilul sau adolescentul despe aceste su!iecte şi"oti%ele pentu cae este peocupat de aceste te"e. Studiile au a#tat c# o te"# &ec%ent# 'n peocup#ile copiilo cae au a%ut ulteio o tentati%# de suicid este po!le"a teois"ului,#!oiului sau a "isiunilo suicidae 8a"iae iolaea este un se"n al unei st#i de ne&eicie sau de duee acopilului. Mulţi copii şi adolescenţi cae se $-ndesc la suicid nu co"unic# cu pietenii sau&a"ilia pentu a nu0i sup#a sau 'ntista. Este eco"andat ca 'n cadul oelo de consiliee, po&esoul s# 'n%eţe ele%ii s# solicite a6uto atunci c-nd si"t c# nu pot %o!i cu pesoaneleapopiate. O&eiea in&o"aţiilo despe se%iciile de consiliee este &oate util# pentu ele%i.

Posi!ili indicatoi ai uno po!le"e a &i> co"pota"ent de iolae e*cesi%# şi neadec%at custilul copilului, enunţaea şi e%itaea paticip#ii la acti%it#ţile sociale cu pietenii şi &a"ilia,di&icult#ţi de a p##si casa.

&< tulburări comportamentale: staea de ne"ulţu"ie a copiilo şi adolescenţilo se "ani&est#de cele "ai "ulte oi pin anu"ite co"pota"ente cu" a &i> sci"!#ile !uşte deco"pota"ent, &u$a de acas#, cinuiea ani"alelo, a$esi%itate &iic# şi %e!al# 8lo%ieaepetat# a &aţilo sau pietenilo de 6oac#, acte de distu$ee a uno !unui la şcoal# sau dinalte locui pu!lice


3/5

duce la accentuaea senti"entului de ne&eicie şi la i"plicaea lui tot "ai "ult 'n planul desinucidee. Adulţii nu te!uie s# uite c# 'ntotdeauna co"pota"entul ae o &uncţie şiidenti&icaea ei este pi"ul pas 'n sci"!aea co"pota"ental#.

$< abuzul de substanţe: a!uul de su!stanţe este un &acto de isc pentu suicid. Studiile aat# c#un nu"# "ae de copii şi adolescenţi au consu"at alcool sau do$ui 'nainte de actul desuicid. (n consecinţ# este &oate i"potant ca 'n pe%enţia consu"ului de su!stanţe s# seaccentuee şi acest aspect. Pentu p#inţi consu"ul de su!stanţe te!uie s# &ie un se"nal deala"# c# ce%a nu este 'n e$ul# cu copilul lo.

< suicidul sau moartea recentă a unei persoane semnificative : suicidul sau "oatea unei pesoane apopiate este un &acto de isc. +n ca "ai special da cae te!uie luat 'nconsideae este suicidul 'n "as# din "oti%e eli$ioase sau &iloso&ice. +nele "esa6e tans"isede "ass0"edia sunt &oate peiculoase pentu c# peint# cauile de suicid 'n "as# ca o"ani&estae a uno con%in$ei eli$ioase sau &iloso&ice.

i< renunţarea la obiectele de valoare şi realizarea planului final : 'n aceast# situaţie p#inţiite!uie s# acţionee i"ediat şi s# solicite a6utoul specialiştilo.

!ordarea riscului suicidar

+nul dinte o!stacolele cele "ai i"potante 'n pe%enţia suicidului este e*istenţa uno con%in$ei şi atitudini eonate &aţ# de suicid. Adulţii conside# "oatea la copii 'n $enealaccidental#, ia atunci c-nd se poduce tentati%a de suicid, &a"ilia ascunde suicidul datoit#sti$"ei sociale. +nul dinte o!iecti%ele po$a"elo de pe%enţie la ni%el co"unita esteacceptarea suicidului ca o pro!lemă reală a copiilor şi adolescenţilor.

Cele mai frecvente mituri asociate cu suicidal la copii şi adolescenţi:• Copilăria şi adolescenţa sunt perioade fericite din viaţă, lipsite de griji şi în care există

doar probleme minore de adaptare. Este eonat s# cede" c# %-sta copil#iei 'i pote6ea# pe aceştia de po!le"e şi tau"e. E*ist# o "ultitudine de po!le"e cu cae secon&unt# copiii şi pentu cae nu sunt 'nc# pe$#tiţi s# &ac# &aţ# ? "oatea uno pesoanese"ni&icati%e, a!uuile e"oţionale, &iice sau se*uale, %iolenţa adulţilo, i$iditatea

standadelo i"puse de adult, consu"ul de su!stanţe. Este &oate $eu pentu o &a"ilie s#'şi pote6ee copilul &aţ# de at-tea po!le"e, este deci "ai opti" s#0i 'n%#ţ#" pe copii s#&ac# &aţ# adaptati% situaţiilo de ci#.

• Cei care vorbesc despre sinucidere nu recurg la ea. Mesa6ele de tipul 9Mai !ine "o D: sau 9Aş %ea s# "o odat#: poate 'nse"na &aptul c# o anu"it# situaţie este &oateda"atic# pentu copil sau adolescent. Este &oate i"potant ca adultul s# 'l asculte pecopil şi s# 'ncece s# co"unice c-t "ai "ult. Este $eu s# sta!ileşti $a%itatea situaţiei.I$noaea acesto posi!ile se"nale poate a%ea e&ecte da"atice. Studiile aat# c#"a6oitatea copiilo şi adolescenţilo cae s0au sinucis au %o!it despe "oate şi au cuta&i"aţii despe doinţa lo de a0şi pune cap#t %ieţii. Ast&el c# oice "esa6 de acest $enasociat cu alte "odi&ic#i co"pota"entale te!uie s# constituie un "oti% pentu

acodaea unei atenţii deose!ite copilului şi solicitaea a6utoului unui consilie sau psiolo$.

• Cei care au tentative de suicid nu vor decât să atragă atenţia . Mulţi adulţi aucon%in$eea c# suicidul la copiii şi adolescenţi este o &o"# de a ata$e atenţia şi c# 'nealitate ei nu doesc s# 'şi ia %iaţa. Oice tentati%# de suicid este un se"n ala"ant alunei po!le"e şi tataea acesteia cu supe&icialitate este o $a%# eoae cae poate s# 'i&ac# pe copii şi adolescenţi "ai con%inşi c# nu sunt 'nţeleşi şi acceptaţi. (n consecinţ# ei


4/5

#"-n la con%in$eea c# suicidul este sin$ua "odalitate de a sc#pa de dispeaea şi lipsade speanţ# esi"ţit#.

• ste suficient ca oamenii să vadă partea bună a vieţii şi se vor simţi mai bine . Pentu o pesoan# cae ae intenţia de suicid aceast# a&i"aţie poate a$a%a situaţia şi duce laaccentuaea con%in$eii c# ceea ce si"te şi cede este inadec%at, &iind o &o"# de

in%alidae. Copiii şi adolescenţii au di&icult#ţi 'n plani&icaea %iitoului şi 'n 'nţele$eea&aptului c# ne sci"!#" 'n pe"anenţ# "odul de pecepee a %ieţii datoit# e*peienţele pe cae le a%e" ilnic. A0i spune unui copil sau adolescent c# 9"-ine lucuile %o a#taalt&el: nu &ace dec-t s#0i ad-nceasc# senti"entul de iolae şi 'nsin$uae. (n aceste"o"ente ei nu se pot $-ndi la %iito, ci doa la peent.

• Copiii nu ştiu cum să se sinucidă şi nici nu au puterea necesară să o facă . (n $eneal,adulţii ced c# "oatea nu este 'nţeleas# de copii ca un act &inal şi ie%esi!il şi c# ei nuştiu cu" se poate "ui. O alt# idee eonat# este c# tentati%a de suicid a &ost un accident şic# intenţia de suicid nu a e*istat de &apt. Studiile aat# 'ns# c# adolescenţii şi cia şicopiii ştiu &oate !ine cu" pot s#0şi ia %iaţa, unii dinte ei au planui &oate ela!oate cu pi%ie la suicid. Se eco"and# p#inţilo şi adulţilo s# in%esti$ee cu atenţie oice

9accident: pin cae copiii şi0au pus %iaţa 'n peicol.

• Cei care se sinucid sunt bolnavi psi!ici. La &el ca şi 'n caul adulţilo, "a6oitatea pesoanelo ced c# copiii şi adolescenţii cae ecu$ la sinucidee sunt pesoane cutul!u#i psiice $a%e. Studiile aat# 'ns# c# pocentul celo cae se sinucid şi cae au otul!uae psiic# este "ult "ai "ic dec-t s0a cede. Cauele suicidului sunt co"ple*e şi"ult di&eite de pecepţia o!işnuit# a oa"enilo. P#inţii cae au un copil ce a a%ut otentati%# de suicid nu ecunosc acest lucu "ai ales datoit# con%in$eilo eonate despesuicid şi din tea"a sti$"ei sociale pe cae o i"plic# suicidul. Rolul şcolii şi al po$a"elo co"unitae este &oate i"potant 'n contacaaea "esa6elo neadec%ate din"ass0"edia.

•

"n cazul copiilor şi adolescenţilor care recurg la suicid, părinţii sunt singurii responsabili . Ma6oitatea p#inţilo se !la"ea# pentu po!le"a copilului lo şi ced c#nu"ai ei sunt %ino%aţi pentu aceast# situaţie, "ai ales c# societatea nu este educat# şi aetendinţa de 'n%ino%#ţie a p#inţilo. Studiile aat# 'ns# c# p#inţii sunt de o!icei ulti"iicae identi&ic# se"nele unui %iito act suicida. )e cele "ai "ulte oi copilul 'nceac# s#0i pote6ee şi s#0i e*clud# din po!le"ele sale. Rolul pe%enţiei pin discuţiile cu cole$iidespe acest su!iect poate &i &oate i"potant "ai ales 'n a0i &ace pe copii şi adolescenţis#0şi '"p#t#şeasc# ideile despe suicid.

• Când un copil sau adolescent cu depresie începe să se simtă mai bine înseamnă că perioada de criză a trecut . Conta p#eilo co"une, iscul suicida la o pesoan# cudepesie este "ult "ai "ae 'n peioada 'n cae este peceput de ceilalţi c# este "ai !ine.

Toc"ai 'n aceast# peioad# copilul sau adolescentul dispune de ene$ia necesa# plani&ic#ii unui act suicida. G#siea acestei soluţii e*te"e 'i &ace s# se si"t# "ai !ine şi"ai liniştiţi. P#inţii te!uie s# &ie atenţi la aceste se"ne cae a putea &i un indiciu &als deecupeae.

• #ngerarea anumitor substanţe $alcool, droguri, tranc!ilizante% &rezolvă' problemele şi reduce riscul suicidar . Consu"ul de alcool sau do$ui accentuea# st#ile ne$ati%e şicesc iscul de suicid. Mulţi adolescenţi sau copii 'ns# ced c# tanciliantele, alcoolulsau do$uile 'i &ace s# uite de po!le"e. Ele 'ns# a$a%ea# st#ile depesi%e.


5/5

(n concluie, suicidul nu te!uie s# &ie un su!iect ta!u pentu &a"ilie şi şcoal#. Anu discuta despe o po!le"# nu i"plic# dispaiţia ei. )in ne&eicie, dateleepide"iolo$ice con&i"# acest &apt.

FIFLIOGRA=IE" #ect.dr. $iorel %ih& C'(S C)*S+#+E(E ,C)#('*+$E(S+E //E,-/)#0+1 C#'2-*3)CFC'#E DE 3S+4)#)5+E ,+ ,++*6E#E ED'C6+E+CED( DE 3S+4)#)5+E

IE>

suicidullacopii iadolescen i

Documents