Curs 4-28.10.2014

Inlaturarea efectelor nedemnitatii

Potrivit art.961, alin.2 efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin:

reabilitarea nedemnului

amnistie intervenita dupa condamnare

gratiere

prescriptia executarii pedepsei penale.

Acestea inlatura numai pedeapsa. Cu privire la reabilitare, solutia deroga de la dr

comun, potrivit caruia, de regula, reabilitarea inlatura interdictiile si decaderile antrenate de

condamnare. Desi nedemnitatea este…

In schimb, efectele nedemnitatii pot fi inlaturate prin vointa celui care lasa mostenire.

Potrivit art. 961, alin.1 teza 1, efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi inlaturate

expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea. De

aici rezulta ca inlaturarea efectelor nedemnitatii trb sa fie expresa si solemna.

1.Expresa-in sensul ca ea nu se poate deduce pe cale de interpretare dintr-o manifestare de

vointa a lui de cuius, care lasa sa se inteleaga intentia sa de a-i lasa o mostenire nedemna. In

special, potrivit tezei a 2-a fara o declaratie expresa nu constituie inlaturarea nedemnitatii

legatul lasat nedemnului dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea.

Intrucat inlaturarea efectelor nedemnitatii trb sa pastreze un caracter cu totul exceptional,

legiuitorul a dorit sa se asigure prin mijloace juridice ca de cuius-ul doreste intr-adevar

producerea acestui efect si din acest motiv ptr validitatea inlaturarii este necesara manifestarea

de vointa a de cuius-ului.

In doctrina au aparut efecte adverse cu privire la efectele produse de testamentul

lasat ulterior savarsirii faptei de nedemnitate in favoarea nedemnului, fara ca de cuius-ul sa fi

prevazut expres iertarea sau inlaturarea ef nedemnitatii.

Op1-daca un asemenea testament a fost facut, testatorul ignorand savarsirea de catre

beneficiarul testamentului a faptei de nedemnitate, testamentul este anulabil ptr eroare. In

schimb, daca a fost facut dupa savarsirea faptei de nedemnitate, in cunostina de cauza el ar

reprezenta o manifestare de vointa expresa in sensul instituirii nedemnului ca mostenitor

testamentar, manifestare de vointa care va produce efecte depline la deschiderea mostenirii.

Op. R. D.-fara o declaratie expresa de inlaturare a efectelor nedemnitatii, testamentul lasat fie

si in cunostinta de cauza ulterior savarsirii faptelor care atrag nedemnitatea, nu poate produce

efecte si este caduc. Un asemenea testament poate conferi eventual o vocatie testamentara

nedemnului, dar ptr ca acesta sa poata mosteni nu e suficient ca acesta sa indeplineasca

conditia vocatiei, ci sa indeplineasca toate celelalte conditii, inclusiv aceea de a nu fi nedemn,

ori aceasta conditie nu poate fi indeplinita daca, desi sunt indeplinite conditiile ptr ca

nedemnitatea sa produca efecte, de cuius-ul nu a inlaturat expres aceste efecte.

1

2. Solemn-caracterul solemn rezulta din cerinta legii cf careia inlaturarea nedemnitatii poate

interveni numai prin act solemn sa un act notarial.

Testamentul poate fi autentic sau olograf(nu e un simplu inscris sub semnatura

privata, ci este ad validitatem inscris, datat si semnat de testator). Daca survine in forma

testamentara inlaturarea efectelor nedemnitatii este valabila. Ea este valabila sub aspect

formal si daca declaratia... In schimb, daca declaratia se da in fata altui ofiter al puterii publice

decat notarul, spre ex judecator, chiar daca incheierea in care a fost consemnata ea este un act

autentic, dar nu unul autentic notarial, atuncii declaratia va fi nula sub efectul indepartarii

nedemnitatii.

Vocatia succesorala

Potrivit art. 962 ptr a mosteni o pers trb sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost

desemnata de defunct prin testament. Din acest text rezulta cele 2 surse ale vocatiei de a

mosteni:

LEGEA, care prevede acele calitati pe care o pers trb sa le aiba ptr a deveni mostenitor

legal al unei alte persoane

TESTAMENTUL, care prin intermediul legatelor instituie mostenitori testamentari in

persoana beneficiarilor acestor legate.

Vocatia la mostenire poate fi legala sau testamentara. Aceasta vocatie are 2 componente: pe de

o parte cuprinde vocatia generala de a mosteni, pe de alta parte vocatia concreta.

Vocatia generala o are orice persoana care indeplineste una din calitatile cerute de

lege sau de testament ptr a mosteni. Spre ex. au vocatie generala toti descendentii si

ascendentii fara limita in grad si colateralii pana la gr 4, aceasta vocatie o au toti. Totusi, ei nu

pot mosteni toti odata fiindca legea stabileste o ordine. De ex. descendentii ii vor inlatura de la

mostenire pe verii primari. Verii au vocatie generala, dar nu au vocatie concreta ptr ca sunt

inlaturati de alti succesibili preferati de most.

Vocatia concreta pp ca titularul sau sa aiba vocatie generala si acest titular sa nu fie

inlaturat de la mostenire prin mostenitori in rang preferat.

Devolutiunea legala a mostenirii

Vocatia legala la mostenire-este acea conditie a dr de a veni la mostenirea legala, cf

careia persoana trb sa indeplineasca calitatea ceruta de lege spre a culege o asemenea

mostenire. Potrivit NCC exista 3 categorii de calitati care pot permite unei persoane sa culeaga

mostenirea:

calitatea de sot

calitatea de ruda in grad succesibil

calitatea de comuna, oras sau municipiu

2

In principiu, sotul concureaza in privinta dr la mostenire cu rudele in grad succesibil

ale defunctului, ceea ce inseamna ca el nu inlatura complet si nici nu este inlaturat complet de

aceste rude. In schimb, comuna, orasul sau municipiul au vocatia de a culege numai mostenirile

vacante, adica acele mosteniri in legatura cu care nu exista mostenitori, in sensul ca nu exista

nici soti, nici alte rude in grad succesibil ale defunctului.

De regula, legea desemneaza componenta claselor de mostenitori in functie de o

prezumtie de vointa a defunctului, astfel, de regula, calitatea ceruta de lege ptr a mosteni este

o calitate de apropiat al defunctului, pe care este probabil ca acesta l-ar fi tratat cu suficienta

afectiune incat sa-i lase patrimoniul acumulat in timpul vietii sale. De aceea, in dr roman,

mostenirea este o mostenire de familie, in sensul ca vocatia succesorala legala se intemeiaza pe

relatiile de familie. In cadrul mostenirii legale, vocatia succesorala generala este guvernata de

principiul reciprocitatii. Latura pozitiva -daca in raport cu un anumit moment o persoana ar veni

la mostenirea unei alte persoane, atunci fata de acelasi moment si cea din urma persoana ar

veni la mostenirea celei dintai. Latura negativa - daca in anumit moment o persoana nu are

vocatie legala succesorala generala la mostenirea unei alte persoane, atunci fata de acelasi

moment, nici cea din urma persoana nu are vocatie generala la mostenirea celei dintai.

De la principiul reciprocitatii vocatiei legale generale exista o sg exc-in ipoteza unei

casatorii putative, adica a unei casatorii care este lovita de o cauza de nulitate, pana la

hotararea de constatare a nulitatii casatoriei, sotul de buna-credinta are situatia unui sot dintr-

o casatorie valabila. Sotul de buna-credinta il mosteneste pe sotul de rea-credinta, dar nu si

invers.

Principiile devolutiunii legale a mostenirii

Sunt in numar de 3 si in orice speta de dr succesoral ele trb aplicate in mod imperativ

in ordine:

1. Principiul prioritatii claselor de mostenitori legali

Legea care prevede calitatea pe care o persoana trb sa o indeplineasca spre a avea dr la

mostenire imparte calitatile astfel determinate in mai multe clase de mostenitori legali. Clasele

de mostenitori legali se determina in functie de calitatea de ruda a defunctului dupa cum

urmeaza:

Clasa 1 de most legali: copii, nepoti de copii, stranepoti de copii, incluzand toti descendentii

defunctului fara limita in grad.

Clasa a 2-a e alcatuita din 2 subclase:

-ascendenti privilegiati-parintii defunctului

-frati si surori, nepoti de frati si surori, stranepoti de frati si surori, adica colaterali privilegiati

pana la gradul 4 inclusiv.

Ce inseamna gradul de rudenie?-nr de nasteri care in linie dreapta sau ascendenta comuna

despart 2 rude determinate. Ex schema 2.

3

Clasa a 3-a: ascendenti ordinari: bunici, strabunici s.a.m.d fara limita in grad.

Clasa a 4-a: colaterali ordinari pana la gr al 4-lea inclusiv:fratii si surorile parintilor defunctului,

verii primari, precum si fratii si surorile bunicilor.

Observatii referitoare la enumerarea claselor de mostenitori:

fiecare succesibil este susceptibil de 2 desemnari-una prin intermediul gradului de

rudenie, cealalta prin calitatea succesorala...

Bunicii-ascendenti ordinari de gr 2

Strabunicii-ascendenti ordinari de gr 4

Unchii-colaterali ordinari de gr 3

Verii primari-colaterali dr gr 4

Unchii si matusile mari-colaterali ordinari de gr 4.

toate aceste calitati se determina in raport cu defunctul

rudele in linie directa sunt succesibili indiferent de gradul de rudenie, au vocatie

succesorala

rudele colaterale au vocatie generala numai pana la gr 4 inclusiv. Aceasta regula e

impusa din ratiunea de a preveni pulverizarea averilor printr-un nr foarte mare de

succesori si alta ratiune-prezumtia de afectiune, care justifica toate regulile mostenirii

legale. Pe cand rudele colaterale, care indeplinesc conditia capacitatii succesorale sunt

potential nenumarate, rudele in linie directa care indeplinesc aceasta conditie vor fi de

regula, in nr determinat. De aceea, legiutorul a limitat la gr al 4-lea vocatia generala a

rudelor colaterale, in schimb nu a prevazut nicio limitare cu privire la vocatia generala a

rudelor in linie directa.

Potrivit principiului prioritatii claselor, clasa cea mai apropiata inlatura de la mostenire

clasele mai indepartate. Daca fata de o anumite mostenire au vocatie generala, spre ex. atat

descendenti cat si ascendenti, fie ei privilegiati sau ordinari, descendentii ii inlatura de la

mostenire pe ascendenti. Daca o anumita mostenire e acceptata atat de colateralii privilegiati,

cat si de colateralii ordinari sau ascendentii ordinari, colateralii privilegiati ii vor inlatura de la

mostenire pe cei 2.

sotul supravietuitor care nu e ruda cu defunctul nu face parte din nicio clasa de

mostenitori, de aceea el nu este inclus in principiul prioritatii claselor si ca urmare, el nu

inlatura complet, nu este inlaturat complet de niciuna din clasele de mostenitori,

concurand cu oricare dintre ele.

exista situatii in care in ciuda principiului prioritatii claselor, concureaza la aceeasi

mostenire mai multe clase de mostenitori, si anume, in situatiile in care de cuius-ul a

procedat la exheredari partiale. Schema 3. A existat in literatura un curent gresit, cf

caruia 2 clase pot veni la mostenire doar in cazul rezervei. Schema 4.

4

2. Principiul proximitatii gradului de rudenie in cadrul aceleiasi clase de mostenitori

Potrivit acestui principiu, in cadrul aceleiasi clase de mostenitori, rudele mai apropiate in grad,

inlatura de la mostenire rudele mai indepartate. Schema 5

Exista 2 exceptii de la acest principiu:

1. In cadrul clasei a 2-a care are o componenta mixta ascendenti privilegiati si colaterali

privilegiati, desi ascendentii privilegiati sunt rude in grad mai apropiat cu defunctul decat

colateralii privilegiati, totusi, ascendentii privilegiati nu-i inlatura de la mostenire pe colateralii

privilegiati, ci vin in concurs cu acestia. Schema 6

2. In ipoteza reprezentarii succesorale. Schema 7

3. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa, de acelasi grad

Primele 2 principii erau exclusive, inlaturau oameni de la mostenire, cel de-al 3-lea principiu

spune ca ...fata de defunct, mostenirea se imparte in cote egale.

De la acest principiu exista 2 exceptii importante:

1. Reprezentarea. Schema 8

2. Impartirea pe linii. Se aplica doar in clasa a 2-a.Schema 9

Reprezentarea succesorala

Potrivit art.965, prin reprezentare succesorala, un mostenitor legal de un grad mai

indepartat, numit reprezentant, urca in virtutea legii, in drepturile ascendentului sau, numit

reprezentat, ptr a culege partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, daca nu ar fi fost

nedemn fata de defunct sau decedat la data deschiderii mostenirii.

Justificarea mostenirilor. Schema 10

5

Domeniul de aplicare...

Reprezentarea succesorala poate sa profite numai descendentilor de gr 2 si urmatoarele,

nepotilor din frati si surori, precum si stranepotilor din frati si surori-numai acestia pot fi

reprezentanti. Pe scurt, reprezentarea se aplica doar in clasa 1 si clasa a 2-a, dar si in clasa a 2-a

fratii si surorile nu vin la mostenire prin reprezentare, ci numai in nume propriu.

Nu poate fi reprezentant sotul supravietuitor al defunctului sau al... Schema 10.

Nu pot veni la reprezentare ascendentii ordinari. Schema 10.

Reprezentarea nu opereaza nici in cazul clasei a 4-a.

6