subiecte raze

7/25/2019 Subiecte Raze

1/34

APARATUL RESPIRATOR

1.Imaginea radiografica a toracelui si plamanilor-Incidenta PA si profil

2.ilul pulmonar normal si pat!ologic-asp R"

Normal:-Prin hil pulmonar se intelege AP si ramurile sale.APdr si stg au un calibru de 12-14mm la niv hilurilor.Acestea sedicotomizeaza in ramuri din ce in ce mai mici de la niv hilurilor catre periferia ariilor pulmonare formand desenul vascular

pulm.Celelalte elem hilare-venelimfaticeggbronhiites N peribronhovascular nu se vad in mod normal.

Patologic:-poate fi modificat in plus sau in minus:

-hilul redus in dimensiuni poate fi intalnit in urmat situatii patologice:

-hil !oligemic"-in stenoza relative de AP#

-hil absent unilateral-sd $c %eod-agenezia unilat a AP#

-hil absent bilateral-supravietuirea e &oasa incompatibila cu viata#

'(:)ilurile lipsesc ariile pulmonare sunt mai transparentecirculatia functionala este preluata de cea nutritiva.

)ilul marit in dimensiuni:

1.prin cresterea calibrului AP*AP+14mm,:-marit si amputat in )P pasive din $/staza venoasa datorita spasmului capilarsau)P active din fibrozele pulmonare#

-marit cu megadolicovase in malformatiile congenitale cardiace cu sunt stg-dr*0A,in care initial avem cranializarea circulatiesi ulterior hiperemie.

2.prin vizualizarea unor comp etravasc invizibile ' in mod normal:-desen peribronhovasc#-gg limfatici#

.prin aparitia unor elem patologice supraadaugate:-tumori benigne sau maligne#-chiste hidaticechiste pericardice#

3.Pneumonia acuta bacteriana pneumococica:asp rx in functie de stdiul evolutiv

-afectiune acuta care are ca substrat anatomo patologic un proces de alveolita eudativa.

-e '( prezinta mai multe aspecte in functie de faza evolutiva:

1,faza de debut-de congestie*hiperemie, caracterizata prin congestia vaselor din zona si alveolita edematoasa saraca -3voalul3localizat la niv segmlobului respectiv-opacitate de intensitate redusa difuz delimitata care lasa sa se intrevada prin ea desenulvascular#

2,faza de hepatizatie rosie-caracterizata prin alveolit hemoragica cu prezenta de eudat alveolar sero fibrinos-se caracteriz printransformarea3voalului3intr o opacitate triunghiulara si unicaocupand teritoriul unuia sau mai multor segmente sau unuilob#intensitate submediastinala#in interiorul opacit se vizualiz multiple imag transparente tubulare date de lumenul bronhiilorramas neocupat de eudatul infl-bronhograma aeriana#conturul opacitatii este net daca se afla la niv scizurii si difuz cand se

pierde spre parenchimul normal#tes pulm din &ur nemodificate#

,faza de hepatizatie rosie-eudat intraalveolar leucocitar ce obstrueaza alveolele si bronhiile det cresterea in intensitate aopacitatii care devine omogena cu contururi mai evidentenete la niv scizurilor si difuze in rest.

4.Modificari statice si dinamice in patologia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara.

tatice:1,Asimetria toracica:-prin retractie:scolioza#-fibroza pulmonara masiva#-atelectazia#-pahipleurita#-fibrotora*marele plaman distrus,#

-prin largirea sp intercostale-orizont arcurilor post si vert celor ant:hiperinflatia pulm#-pleurezia#-pneumotora#

2,0iafragmul poate fi ascensionat sau coborat:

-ascensionat:-de cauze toracice:eventratiiparalizii de frenicpahipleurita#

-de cauze abdominale:procese care cresc pres abd:sarcinaabces subfrenicascitahepato-splenomegaliealte tum abd#

-coborat:-hiperinflatia pulmpneumotorapleurezie#

,$ediastinul:-tractionat:fibroze pulmpahpleuriteatelectazie#

-impins:emfizem unilatpneumotorapleurezie masivatum pulm benigne#


2/34

0inamice:

-se pun in evidenta cu a&utorul radioscopiei:

Arcuri costale cu amplitudine diminuata in:-hiperinflatie pulm#fibroza pulm#pahipleurita#atelectazie#

0iafragm cu miscari cu amplitudine diminuata:-pleurezie diafin marea cavit#-hiperinflatie obstr#-pneumotora#-procesesubdiaf:abces subfrenicpneumoperitoneu#-procese infl pulmonare situate in segmentele bazale#

0iafragm imobil-paralizie de n frenic sau aspect particular-fen 5unboc6-miscarea paradoala sau in balanta:in momentul in caun hemidiafragm urcacelalalt coboara.Acest fen apare in cazul parezei de hemidiafragm in paraliziile n frenic sau anumite cazude reducere lateral a mobilitatii diaf care nu este de natura paralitica.7plicatia acestui fen este data de cresterea pres intraabd in

inspire-hemidiaf este impins in sus#in epir este invers.

$ediastinul-misc pendulare ale mediastinului-8en )olznecht-9ac6obson-in hiperinflatia unilat cu ventil epirator mediastinuleste impins in inspir spre partea sanatoasa iar in eprir revine la normal.n fen cu ventil inspirator fen este invers.

5.Opacitatea pulmonara-caractere Rx

;pacitatile sunt modif in minus ale transparentei pulm#

Au fost clasif in 4 tipuri:1,voaluri


3/34

o %egea inelului-cu cat un inel care circumscrie o imagine de hipertransparenta este mai gros de intensitate mai redusa si cu contuet mai difuzcu atat lez are potential evolutiv mai crescut#si invers#

o 8orme particulare-pneumotoraul-imagine de hipertransparenta circumscrisa fara desen vascular-det de acumularea aerica incavit pleurala cu colaps pulm sec

".#maginea !idro aerica-aspecte semiologice Rx$tipuri$substrat le%ional

-prezinta un aspect mit cu o zona aerica localiz superior si fluida opaca situata inf decliv#

-caracterele semiologice sunt similare cu cele anterioare:

%ocalizare @ numar @ dimensiuni forma-rotund ovalara in abcesele uniloculare#neregulata-abcese multiloculare#

limita de separatie-neta orizontala sau ondulata*chist hidatic deschis,# @ inelul opac cu caracteristicile sale.

&.Modalitati evolutive ale pneumoniei pneumococice-'sp Rx

-evolutia poate fi favorabila prin:

o 1,resorbtie de tip central-'-opacitatea pneumonica isi reduce dimens de la periferie catre centru#pneumonia sefragmenteazarealizand asp neomogen-!table de sah"

o 2,resorbtie periferica-'-opacitatea devine neomogena incepand de la periferie catre centrucu scaderea concomitenta a dimenssi intensitatii acesteia pana la transparenta pulm normala

Nefavorabila prin:o 1,cronicizare-'-opacitatea persistadevine neomogena prin aparitia unor zone de transparenta care alterneaza cu opacitati linia

si in banda rezultate prin fibrozarea tes interstitial.maginea se insoteste de modificari de forma ale segm respcare se retractaiascizura daca este in vecinatate se ingroasa si se tractioneaza in sus.$ai tarziu poate apare retractia mediastinuluiarcurilorcostalediaf/bule de emfizem paralez si bronsiectazii

o 2,abcedare-'-opacitatea isi mentine forma si dimens dar devine tot mai neomogena pt ca in urma unui ef de tuse cu epectoraabundenta continutul se elimina prin vomicaaparand una sau mai multe focare de imagini hidroaerice in focarul de condensare

(.)ron!opneumoniile-'sp Rx

-procese infl acute disseminateprimitivecu dezv in focare multiple#

-afecteaza copii si batranipersoanele tarate si pot fi sec unor boli inf:ru&eolagripatuse convulsive#

'-opacit nodular e si micronodularedisseminate uni-bilateralcu aparitie succesivamai intense central mai putin intense la periferiecucontururi difuze#-sediul frecvent este reprezentat de zonele parahilare si bazale ale ariilor pum#-asp global este dominat de neomogenitatde raspandirede formade dimensintensit-asp polimorf

8;'$7 '(:

-$iliara-cu focare bronhopneumonice de dimens reduseasem miliarei bacilare#apare dupa boli inffrecvent la copilul micadesedistrofic#

-$icro si macronodulara

-Pseudolobara-tablou ' asem cu al pneumoniei#in &urul focarului pneumonic se vizualizeaza multiple focare bronhopneumonisub forma opacitatilor micronodulare cu caracterele mentionate#

*+.)ron!opneumonia stafilococica:asp R,$inclusive evolutive

-etiol:stafilocolul auriuin special la copii rar adulti

' -noduli in nr variabilcu localiz diversece apar in pusee#

-opacit micronodulare sau nodulare cu contur relative netfiind omogeni intr o prima faza#

-in evolutia loracestia se transforma in imagini hipertrasparente circumscrisede aceleasi dimes incon&urarte de un inelfin*pneumatocele,-faza de balonizare a nodulilor#

-cand nodulii sunt localiz subpleural se pot realize asp de pleurezie a marii cavit#

-caracteristic


4/34

8orme '(:

%a copil-evolutie rapidaprocent mare de imagini buloasede dimens gigantemarea variabilitate a asp '( si asocierea frecventacu pleurezia si piopneumotoraul#

%a adult:

1-forma pneumonica-asp similar celorlalte pneumonii-opacit segm cu aceleasi asp evolutiveinsa rareori se obs bronhograma aeriana#

2-forma macronodulara-opacit macronodulare si nodulare multiplebine delimitatede intensitate mediestr neomogena si ev sprebalonizare#

-forma buloasa-lez predominant buloasedinamica mai lenta comparative cu copiii.

**.)ron!opneumonia cu bacil riedlander-lebsiela-asp Rx

-pneumonie trenanta care dureaz 4- sapt#

-urmeaza aceleasi faze ca si cea pneumococica dar evolueaza frecvent cu ecavare enormaanfractuoasamultiloculara cu septurisechestrsi nivele de lichid#

-se localizeaza preferential in lobii sup mai frecvent unilat in dr sau bilat#

-prezinta adesea revarsat pleural si adenopatii hilare#

-evolueaza spre cronicizare cu sechele grave:cavitati rezidualepahipleuritapioscleroza.

'(:asem pneumoniei pneumococice:opacitate lobara sau segmentaracu limite netestr omogenaintensit medie#in evol este prezenta sibronhograma aeriana#

-prezinta caracteristici:

1,tendinta de a forma eudate infl etinse care pot prinde un plaman intreg#

2,tendinta marcata la abcedare si formarea de cavitati#

,se asociaza cu revarsate pleurale sero fibrinoase sau purulente.

*/.)ron!opneumonia cu Proteus-'sp R,

-sunt afectate persoanele cu afect cronicediabeticiuremicialcoolici#

-'(-se obs opacitate de tip pneumonic similara celor intalnite in pneumonia pneumococicacu predilectie pt segm post ale lobilorsuperiori si port inf ale lobilor inf#s-au descris si forme bronhopneumonice#

-abcedarea este frecventa cu formarea de cavitati cu per grosi si condensari omogene in &urcare nu respecta segmentatia pulm#afecteazde obicei segmente din 2 lobi invecinati-dorsal sup si dorsal mediu care abcedeaza rapid#

-se insoteste de revarsat pleural frecvent.

*3.#nfiltrate alergice-asp R,

-0escrise initial de %oeffleracestea reprezinta o condensare pulm alergicao alveolita circumscrisafugaceinsotita de eozinofilie locala sigenerala si cu evol benigna#

-semnele clinice sunt variabile uneori chiar absente sau dimpotriva necaracteristice.-ag etiologici incriminati:ascaridozaamibiazaaspergiloza alergica sau adm de sulfamideantibioticepolenuri vegetale etc.

'(:-Prezenta infiltratului %oefflerde obicei unicdar poate fi si multiplu#se localiz frecvent in 1 sup a ariilor pulm*subclavicular siparahilar,sub forma unei opacitati rotund ovalarecu dimens cuprinse intre 2-4 cmstr omogenaintensit redusacomparabila cu cea apartilor moicontuz difuz#

-prezinta evol benigna:cu sau fara tratament dispare in B-1> zile#

-formele unice se diferentiaza de infiltratul rotund Assman.

*4.'bcesul pulmonar:asp R, si modific evolutive


5/34

-focar de supuratie localiz in parenchimul pulm#-frecvent este secundar unui proces inflamator acut*pneumonie, care a prezentat o evolnefavorabila#

-prezinta faze evolutive:1,de constituirepneumonica-faza de stare si evol nefav a pneumoniei#

2,de supuratie si vomica-la 1= zile de la debut#

,de abces constituit

'(:-in prima faza-opacit pneumonica localiz frecvent in segm dorsal mediu al lobului inflobul mediucreste in intensitdevineneomogenacu contururi difuze#

-dupa prod vomicii si aparitia abcesului


6/34

orizontala si se proiecteaza tangent la fasciculul de raze (#in realitate se pot intalnii situatii in care scizura mica este oblica si genereaza ucontur sup difuz# -in aceasta ultima situatie se poate intenta incidenta 8leishner-in hiperlordoza care proiecteaza scizura mica tangent la fascicolul deraze (-conturul superior al opacitatii descrise devine net iar opacitatea mai intensa# -pe incidenta laterala dreapta-un proces de tip pneumonic cu afectarea intregului lob genereaza o opacitate proiectataanteriorretrosternalcu contururi nete delimitata de scizura mica sup si scizura oblica portiunea infpostero inf# -asp '( sunt variabile in cazul proceselor patologice ce nu afecteaza intregul lob mediu.

*&.Pneumoniile virale-forme$aspecte R,Pneumonia atipica primara-este det de un grup heterogen de ag etiologici in care sunt inclusi:$Fcoplasma pneumoniaeA0N

virusuriinfluenzaparainfluenzavirusurile sincitiale respiratorii.-3primara3


7/34

,modificari de perfuzie-elem de )P care sunt din ce in ce mai evidente pmasura agravarii afectiuniisecundar fenomenelor de sunt arterio arterial si hipertoniei din mica ciculatie.$odificari bronhografice:--?ronhii mari-ectaziate cilindric sau aspecte de 3diverticuloza bronsica3-?ronhiolele se termina brusccu terminatii oarbeunele la niv bronhiilor mici altele bronhiloare#sunt prezente obstructii partiale sauingustari ale lumenului prin prezenta unor picaturi de mucus.

?ronsiectazia-dilatatia anormalapermanentaa lumenului uneia sau mai multor bronhii mi&l si mici*diam+2mm,datorita distrugerii tesmusculo elastic# -clasificare:cilindricesacciformeampulare si moniloforme.

'(:-poate fi normala sau se pot intalnii urmat aspecte:--in zonele declivaapar opacitati trabeculare dense generate de bronhiile dilatate pline cu puroi sau opacitati nodulare cu contururi stersedate de mici focare de atelectazie#--prezenta imaginilor in3sina de tramvai3pe o distanta mai mare de cmapar mai frecvent la baze#--prezenta de mici imagini hidroaerice sau chistice#--vizualizarea de imagini transparente rotund ovalarecircumscrisemarginite de opacitati inelaregrupare in manunchiurilocalizate

perihilar-imagine3in rozeta3-semnul Ameuilecare este patognomonic-dat de bronhiile ectaziate vizualizate ortorongenograd.

/*.'telecta%ia pulm-asp R,-7ntitate clinico fiziopatologica caracterizata prin apneumomatoza si reducerea volumului alv#-acestea se realizeaza prin resorbtia aerului prin curentul sanguin#-in fazele initiale dupa obstructiein teritoriul atelectaziat se produce hiperemie si vasodilatatie cu aparitia unui transudat alveolar#-consecintele imediate ale resorbtiei aerului si hiperemiei constau in reducerea vol alveolar si implicit volumului pulm cu aparitiacondensarii in teritoriul respectiv si ecluderea lui functionala.7tiologie:-prin obstructie traheo-bronsicacompresiuni eobronsicetractiunitum malignecorpi straini#prin hipovent:morfnatulb nervoas'(:-opacitate cu caractere retractile si intensitate direct proportionala cu cantitatea volumului de aer resobit in torentulsanguin#dimensiunile opacitatii atelectatice sunt corelate cu calibrul bronhiei obstruate*opacitate segmentaralobara sau poate cuprindeintregul plaman,.8orme particulare:-Atelectaziile plan lamelare sau discoidale 8leishner-reprezinta fen reflee aparute dupa interventii laborioaseefectuate la niv abd sup sadupa ?C intestinala.'(:-opacitati in benzide obicei paralele cu diafragmulavand orice localizare in ariile pulm#-au grosimi de apro >=-1 cmintensitatemedieforma de lentila biconvea cu contururi nete#-dispar la manevrele respiratorii care sporesc ventilatia pulm si reapar dupa o per dedecubit# -unii autori afirma ca aparitia lor anunta instalarea unor complicatii postoperatorii.

//.olapsul pulm-asp R,

-'eprezinta o apneumomatoza cu reducerea vol alveolar produsa prin colabarea parenchimului pulmde orig etrapulm sauetraalv*pneumotorapleurezieetc,.Caracteristici: -nu eista resorbtia aerului in curentul sanguin deoarece comunicarea cu eteriorul este libera# -colabarea pulm este insotita de red vol alveolo-vasc cu scaderea circ sanguine in terit colabat# -nu eista condensare pulmnu eista fibrozadupa indepartarea cauzei este posibila reepansionarea parenchimului pulm# -teritoriul colabat nu este eclus functional insa are functie diminuata# -parenchimul pulm nu are tendinta la retractie ci la epansiune.

/3.!istul !idatic pulm-asp R,-reprezinta localizarea pulm a eniei 7chinococus si a eniei ollium si ocupa locul 2 dupa localizarea hepatica.-cea mai frecventa parazitoza pulm'(:1,Chistul hidatic inchis-opacitate rotundaunica sau multiplade intensitate mediece lasa sa se intrevada prin ea desenul

vascular*caracteristic pt unii autori,cu contururi neteaplatizate la niv zonelor de contact cu per toracic sau diafragmulcare nu si modificveciniici se lasa modificat#-semnul 3respiratiei3 chistului*semnul 7scudero-Nemenoff,-evidentiat la eaminarea radioscopica-chistulhidatic se alungeste in inspir si revine la normal in epir ce permite diferentierea de tum pulm solide#-in timpul evol chistului hidatic intrmemnr adventice si membr proligera poate patrunde o mica cantit de aer.':aparitia in partea sup a opacitatii descrise a unei imagini dehipertransparenta de forma semilunara-semnul $oJuio-al dezlipirii memb sau al3semilunei3#-aerul se poate resorbi sau poate urma ovomica cu lichid clarconstituindu-se chistul hidatic deschis#2,Chistul hidatic deschis-imagine hidro-aerica cu contururi nete si limita de separatie dintre cele 2 medii ondulata#-acest asp al limitei deseparatie se datoreaza membr proligere care este 3cutata3 fiind mai lunga decat adventiceafie unor celule fiice care plutesc in lichidulchistului si dau asp ondulat#,Chistul hidatic infectat-inainte de vomica:intensit si dimens opacitatii cresc discretcoturul devine mai sters# -dupa vomica:conturul imaginii mite devine mai sters iar limita de separatieneta*fragmentarea membr prologere,#4,Chistul hidatic calcificat-scade in dimensdevine neomogen datorita calcificariloreste faza echivalenta cu moartea parazitului#Asp evolutive asociate:-asupra vaselor pulm-efect de masa sau chiar tromboze#


8/34

-bronsice:devieristenozeeroziuni cu aparitia de fistule# -alterari parenchimatoase asociate:atelectaziimodificari inflamatorii care pot evolua spre supuratie# -suferinte pleurale:revarsate pleuralehidropneumotora cu insamantari pleurale ale chistului hidatic# -modificari costale:eroziuni la niv coastelor.

/4.#nfarctul pulm-asp R,-Afectiune localizata a parenchimului pulm datorata obstruarii prin trombo-embolie a unor ramuri segmentare mari ale arterei pulm#-in doar 1>-1=E tromboembolismul este urmat de hemoragie sau de infarct pulm.'(:-intervalul de timp scurs intre producerea infarctului si aparitia imag '( este variabil:H-1>h-+B-H zile# -marimea infarctului este dep de calibrul arterei obstruae:frecvent 1-4cm sau -= cm#sediul de electie plam drlobii infrar lobii sup sau

lobul mediu# -opacitate unica sau multipla rotund-ovalara de tip pneumonicde obicei de forma triunghiularacu intensitate mediastinalastructuraomogenacontururi regulatede obicei nete.Aceasta imag '( apare intre 1> h si o sapt de la debutul clinicfiind produsa de etravazareasanguina si a lichidelor interstitiale in spatiile aeriene periferice#-cand hemoragia este singura manifestare a tromboembolismuluiimag 'dispare in -1> zile#-cand tromboembolismul este urmat de infarctimag '( persista 2-4 sapt# -in >E din cazuri ascensionarea cupulei diaf de partea afectatadatorita hipovent produse prin obstructia arteriala# -vindecarea se poate face prin3restitutio ad integrum3 fie prin persistenta unei opacitati lineare cu substrat cicatricealatelectaticvasculsau pleural.

/5.ilico%a-asp R,-Afectiune determinata de patrunderea in alveolele pulm de pulberi silicogene cu dimens reduse cuprinse intre -= microni.Anatomo-patologic:-particulele de dioid de siliciu strabat barierele mecanice ale cailor respa&ung in alveole#acesta sunt fagocitate de cel alveolare sitransportate de-a lungul cailor limfin tes interstitial subpleuralsi apoi in cel peribronsic si perivasc#

-la acest nivdioidul de siliciu provoaca o actiune iritanta fibroblastica etrem de intensa asupra histiocitelor locale peribronsice siadventiciale care prolifereaza in &urul depozitelor de siliciuincon&urand vasele si bronhiilecu formarea de noduli silicogeni#in int acestorfocare se produce necroza fibroida si se formeaza fibrele de colagen dispuse in str concentricedatorita efectelor toice ale dioidului desiliciu#-in gg limflimfocitele se necrozeaza si scheletul fibros este sediul unei reactii fibrinoide#cu timpultes limf este inlocuit cu tes fibrilarsarac in celule.-afectiunea evolueaza fazic:1,suspiciunea de silicoza-corespunde primelor modif care apar pe radiografie#hiluri cu dimens si intensit crescutacu contururi maineteaccentuarea desenului vascular si prezenta unei reticulatii formata din ochiuri poligonalerotunde de 2-=mmlocaliz in eta&ele mi&l alariilor pulm#-8raisher afirma ca daca la ablul '( respectiv se adauga liniile 5erleF A si ?-dg de silicoza poate fi sustinut chiar in absennodulilor silicogeni#2,stadiul 1-modif mentionate anterior la care se adauga prezenta de opacitati punctiforme si micronodulare localizate in eta&ele mi&liniti

in drde intensit redusa cu contururi nete#,stadiul 2-nodulii cresc in dimens*pana la = mm,nr si intensitcare cuprind aproape in intregime ariile pulm respectand varfurile si mairari in regiunile bazale et#4,stadiul -pseudotumoral-se caracterizeaza prin opacitati conglomerate de tip macronodularpseudotumcare apar initial in regsubclaviculara drsiapoi in stg#se pot ecava datorita necrozei sau asocierii cu ?C#hilurile sunt cu arie de proiectiemaritaneomogeneaplatizate datorita fibrozei#calcificarile gg hilare si mediastinale apar frecvent in acest stadiucu asp de3coa&a de ou#su

prezente fibrozaingrosarle pleuralebronsiectaziile.

8orme radioclinice:-ilicoza cu fibroza masiva progresiva-se caracterizeaza printr o fibroza interstitiala difuza si mai putini noduli#-silicoza cu ev rapida-se caracterizeaza prin ev rapida a bolii#-silicoza cu ev lenta-aparitia tardiva a mod8 radesea dupa scoaterea din mediul silicogen#-sindromul Caplan-asocierea poliartritei reumatoide cu pneumoconioza.

c;$P%CA:-bronsice:bronsita crbronsiectazii# -emfizemul obstructiv secbulospneumotoraul# -?C pulm-accelereaza ev procesului silicotic#dg se bazeaza in principal pe prezenta lez apicale si izolarea bacilului 5och dinsputa# -pleurale:scizurilepahipleuriteepansamente pleurale -CPC-frecvent#constituie principala cauza de deces a silicoticilor.

/6.Metasta%ele pulm-asp R,-plamanul este sediul diverselor tum cu localiz suprasubdiaf*sanlaringestomacficatpancreas,#diseminarea se poate face pe calehematogena sau limfatica.n functie de localiz tum primitive aceasta poate constitui primul filtru sau al doile filtru al diseminariihematogene*ficat sau plaman,.'(-metastaze hematogene:1,forma macronodulara-opacitati nodulare si macronodulare diseminate in ambele arii pulmomogenedeintensit diferite corelate cu varsta lor*recente-intensit scazutavechi-intensit crescuta,net delimitatefara distributie simetrica#rareori nodu


9/34

solitar# 2,carcinomatoza miliara-dupa cum ii spune si numele asp este similar miliariei bacilare cu opacitati micronodularediseminatede intensit redusadifuz delimitateomogenein nr variabildependente de stadiul evolutiv. -metastazele limfatice:limgangita carcinomatoasa-opacitati lineareuni-bilateraleinfrahilarede intensit redusa difuz delimitate ceconverg catre hilul pulm marit in dimens sau adiacente unei lez tumorale parenchimatoase.

/".'fectul primar-asp R, si modalit evolutive-apare in ?C primara'(-reprezinta lez principala din parench pulmE,sau multiplalocalizata in B=E de aceeasi partein 2 inf alte ariilor pulmmai frecvent de partea drcu

dimens de la cativa mm-+2-cm#forma rodund-ovalaraintensitate submediastinalafoarte slabastr omogena#-uneori poate sa nu seevidentieze '( datorita dimens f miciintensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomicenormale*coastemediastin,sau alte lez patol*pleurezielez pneumonice,#7volutia:8avorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa# -deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit#ete inactivafara potential ftiziogen#

Nefavorabila:-congestie perifocala:'(:opacitatea creste in dimens si intensit iarin caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cuevacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare*care se insoteste intotdeauna de adenopatie,#'(-se traduce prin prezenta uneiimagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur finsituata in 2 inf ale ariilor pulm#-apare la - luni de la debutfrecvent la sugar scopilul micin abs tratamentului sau in urma unei inf eogene repetate.

/&.averna in 0) pulm-asp R,Cavernele apar ca urmare a evolutiei nefavorabile a infitratelor in ?C secundara#-continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina#-in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul luiseformeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu#-asp '( este asemanat cu asp plamanului 3mancat de molii3sau de3miez d

paine3-intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul et mai sters cu cateste mai recent-caverna de grd 2#-in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretelese transforma in caverna de grd cu perete fibrozat si elasticitate redusa.continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina#-in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul luiseformeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu#-asp '( este asemanat cu asp plamanului 3mancat de molii3sau de3miez d

paine3-intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul et mai sters cu cateste mai recent-caverna de grd 2#-in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretelese transforma in caverna de grd cu perete fibrozat si elasticitate redusa.

Caverna mai poate aparea si in cadrul evolutiei nefavorabile a ?C primara-afectul primarin caz de evol nefav in cotinuare se ulcereazacu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare*care se insoteste intotdeauna de adenopatie,#'(-se traduce prin prezenta uneiimagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur finsituata in 2 inf ale ariilor pulm#-apare la - luni de la debutfrecvent la sugar scopilul micin abs tratamentului sau in urma unei inf eogene repetate.

/(.'denopatia tra!eo-bronsica 0)-asp R, si modalitati evolutive-reprezinta elem indispensabil al compleului primar#-uneori este singurul semn '( al primoinf ?C*2=E,-localizata frecvent la niv hiluluide aceeasi parte cu afectul primar saucontralateral*>E,poate avea frecvent si altelocalizari*paratrahealala niv bifurcatiei,'(:opacitatea hilara policiclicauni-bilateralade intensit mediestr omogena#-este elem cel mai reprezentat din triada compleului prima7volutie:

8avorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie#uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcaremicronodulare care ii confera asp de 3mura3proiectat in hilNefavorabil:-evol3pseudotum3-cresterea dimens adenopatiei#ulterior apare o 3periadenita3bacilara data de etensia procesului patologicdincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din &ur. -'(-adenopatia creste in dimensstergerea contururilor adenopatiei#-pot apare modif ale lumenuli bronsic:compresie dade masa gg lez parietale eoendobronsice#poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit# -fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii#cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta. -'(:opacitati micronodulare de intensitate mediecu contururi sterse la niv unul segmlobetc. -fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare


10/34

3+.#nfiltratul bacilar-asp R, ale diferitelor tipurinfiltratul rotund Assman-'(-opacitate rotundade obicei unicarar dubla#localizata subclavicularde 2-4 cmstr omogenanet conturata dintensit redusa#uneori in parench din &ur se pot vizualiza cateva opacitati micronodulare-nodulii imon cu prognostic mai sever#nfiltratul neomogen 'aede6er-'(-conglomerat obtinut prin confluenta mai multor opacitati de dimens si intensit dif situate subclav cuconturi f sterse si asp de3nebuloasa astrala3#nfiltratul de tip pneumonic-'(-opacitate de tip pneumonic localizata segmentar care nu se diferentiaza de o pneumonie decat pe bazaevol clinice sub tratament#nfiltratul bronho-lobular )ernheiser-'-conglomerat de opacit cu dimens de 1-1=cm repartizate la niv unui segm.

3*.ibrotoraxul-asp R,-'eprezinta marele plam distrus care da marele plam opac-opacitate neomogena cu intens contur retractilefect eercitat asupratraheeimediastinuluihilurilor si grila&ului pulm.'eprezinta cea mai avansata form a unei ?C fibroase denseunilaterale sau consecintaunei ftizii fibrocavitare etinse unilat insotita de pleurezie masiva sisau pneumotora abandonat.

3/.Pleure%ia marii cavit pleurale-asp R,-%ibera-'(-semne directe-opacitate omogena cu sediul si topografia respectivaavand conturul sup difuz# -semne indirecte-date de diafper tor si organele impinse de lichid# -tabloul '( difera in fct de momentul eaminarii bolnavului: -in fazele incipiente*congestie pleurala, semnele '( lipsesc sau se poate pune in evidenta un diaf ascensionat consecutiv parezei

produse de procesul infl pleural.Primele cantit de lich se vizualiz in sinusul costodiaf post*1>>-1=> ml,#prezenta a 2>>->> ml detopacifierea sin costo diaf latiar la 4>>-=>> ml opacitatea are limita sup la niv conveitatii maime a cupulei diaf# -in fazele urmatacumularea lich in cavit pleurala*pleurezii cu 1>>>-1=>> ml,det aparitia unei opacitati triunghiulare cu latura mare laniv per ailar avand conturul sup concav cranial si difuz-curba ournantsimilara curbei 0amoiseadar care este cu 1-2cm mai inalta.ncaz de dislocare a lobilor lichidul patrunde in scizurideterminand aparitia unor opacitati care se prelungesc la niv acestorauneori avandcaracter intermitent la schimbarile de pozitie. -in pleureziile in cantit mare care ocupa &umat inf a toracelui se poate vizualiza voalarea parench pulm supraiacent opacitatiilichidienevoalare care se datoreaza colabarii acestuia.e mai poate evidentia hipertransparenta difuza datorita emfizemului compensator

parench pulm contralat. -mediastinul este impins contralateraliar scopicacesta penduleaza spre lichid.0iaf prezinta mobilit redusa iar de cele mai multe ori nuse mia vizualizeaza.Per toracic este destins in raport cu cantit de lichid.-inchistate-se localiz frecvent pe per ailar sau reg santurilor costo-vert si zonele in care scizuritele viscerale a&ung in contact cu pleura

parietala.

33.Pleure%ia-asp 0C detecteaza revarsate pleurale minime invizibile pe '( std

-revarsatul pleural poate patrunde la niv scizurilormai frecvent in partea inf a marii scizuri.-revarsatele pleurale se pot intalnii si in scizuritele accesorii ca scizura azFgos sau paracardiaca care devin astfel bine vizibile.-dig dif intre un revarsat si lich de ascita este dificil#-revarsatul pleural se localiz totdeauna inaintea si deasupra diaf in timp ce ascita se localiz post ficatului sisau splinei precum si inainteaacestora#-revarsatul pleural deplaseaza posterior pilierii diaf#-cel laterotoracic se multeaza pe coaste si sp intercostaleiar limita sa et esteondulata#-cand eista ascita sau colectie subfrenica si revarsat pleuralse poate obs diafragmul intre cele 2 epansamente#-un alt mi&loc pt diferentierea unui revarsat pleural de ascita este aprecierea limitei dintre ficat si splina si revarsatul pleural sau

peritoneal:ficatul si splina au limite nete cand ascita este prezenta si difuze cand eista un revarsat pleural-dg revarsatelor inchistate este usorele fiind delimitate de foita pleurala viscerala si parietala cu grosime uniforma*dg dif cu un abces

&utaparietal la care peretele este gros si neregulat,#-foitele pleurale se evidentiaza mai bine postcontrast#-revarsatul pleural face un unghobtuz cu per lat toracic

34.Pneumotoraxul-asp R, si 0C-vizualizarea decolarii pleurei viscerale de perete# -se obs plam colabat cu delimitarea unui spatiu vascular in &urul hilului si un spatiu avascular in restul ariei pulm# -evidentierea pleurei parietale separate de perete prin grasimea etrapleurala elimina posibilitatea eistentei unui epansament gazosetrapleural -detecteaza pneumotoraul de mici dimens.'(-magine de hipertransparenta circumscrisa fara desen vascular-este det de acumularea aerica in cavit pleurala cu colaps pulmsecundar.

35.Me%oteliomul pleural-asp R, si 0-mezoteliomulendoteliomul pleural ia nastere din endoteliu6 vaselor limf si invadeaza pleura difuz sau circumscris#-forma difuza incon&oara plam in manta sau sub forma unui placard cu o grosime de pana la cm care rezulta dupa afectarea pleureivisceraleparietale sau ambelor.Pe suprafata placardului se pot evidentia noduli sau benzi groaseliniare dispuse in retea.Adesea cavitatea


11/34

pleurala dispare sau alteori este plina cu masa tumorala sau lichid hemoragic sau serofibronos abundent cu colabarea sec a plamanului. -,'-opacifierea masiva a intregului hemitorace*ingrosare pleurala sau lichid,insotita in mod caracteristic de retractia mediastinuluiasternului si per toracic#-forma nodulara-,'-opacitati unice sau multiple de forma rotund ovalara cu contururi boselate localizate pleural care conflueaza insotite de liza costala

sau fracturi patologice.C-ingrosari pleurale neregulatenodularecircumferential sau sub forma de placarde sau noduli.ngrosarea pleurala contralaterala sirevarsatele pleurale sunt frecvent asociate.e evidentiaza si diminuarea vol hemitoracelui afectat.Calcificarile pleurale sunt rare.oateaceste semne sunt mai mult decat evocatoare pt dg la bolnavii care au antecedente epuneri la pulberi industriale sau chimice# -permite studierea etensiei mezoteliomului la diferite portiuni ale pleurei:pleura mediastinala si cea din santurile costo-

vertebrale#afectarea per toracicsternului si col toracale este frecventa.0e asemenea se pot vizualiza metastazele hepgg retroperitoneali safectarea osoasa.

36.Pleure%iile inc!istate-asp R,-in functie de sediu se impart in:-pleurezii inchistate ale marii cavitati#-pleurezii diafragmatice#-pleurezii mediastinale#-pleurezii interlobare#Pleureziile marii cavitati se localizeaza frecvent pe per ailar sau reg santurilor costo-vertebrale si zonele in care scizurile viscerale a&ungin contact cu pleura parietala.-Pleureziile ailare-'(-prezenta unei opacitati alungitealipite peretelui ailar cu contur net si conve spre parenchim.Conturul medialeste reprezentat de 2 linii curbe concentrice care se intind de la polul ant la polul post.n incidenta de profil se apreciaza intinderea in

planul P-Asediul ei.-Pleurezia eta&ata apare cand in cursul evol procesului inflamator se formeaza aderente de fibrina dand nastere la cavitati care comunicaintre ele#'(-opacitate pleurala limitata superior orizontaliar cea inferioara bombeaza decliv#Pleureziile diafragmatice-'(-se caracterizeaza printr o banda opaca lichidiana care bombeaza spre parenchim si coafeaza diafragmul#inincidenta de profil opacitatea se localiz de obicei antdeoarece simfizele se realizeaza la niv scizurii oblice in portiunea sa terminala undevine in contact cu diaf#acesta este imobilcoborat#Pleureziile mediastinale-'( apreciaza sediul si cantit de lichid#@pleureziile mediastinale inferioare imbraca '( asp de opacitate triunghiulara cu baza localiz pe diafragmvarful in hil si ipotenuza spre

parenchimul pulmcu disparitia transparentei normale a sinusului costo-diafragmatic.Cand conturul spre parenchim este conveacestatradeaza prezenta de lichid in tensiune.@pleureziile mediastinale posterioare se localizeaza mai frecvent pe dreapta.P-A-opacitate in banda dreapta sau concava cu asp de3ceas nisip3#-profil-precizeaza localiz in mediastinul postopacitatea fiind apropiata de col vert spre deosebire de pleureziile mediastinale antcare se suprapun pe opacit cordului.@pleureziile mediastinale superioare-rare.'(-opacitati &utamediastinale care largesc pediculul vascular#

Pleureziile interlobare pot afecta scizura in intregime sau numai o parte in functie de prezenta aderentelorcantit de lichid si tensiunea incare se gaseste.e impart in pleurezii interlobare propriu zisedelimitate numai la pleura viscerala a interlobuluisi pleurezii parietale incare colectiile de la per patrund in interlob.Pleurezia interlobara oriz dr apare '( ca opacitate in banda fusiformatransversala intre hil si

per toracic sau chiar sferica cand lichidul este in tensiune.nchistarea lichidului in portiunea et a micii scizuripoate sa dea o opacitatetriunghiularacu baza la per ailar toracic si vf la hiliar in profilia forma de lentila biconvea.Pleureziile interlobare ale marii scizuridetermina imagini variabilein raport cu cantit de lichid si locul de inchistare al acestuia.Atunci cand in scizura se gaseste mult lichid-'(opacitate intinsadifuza de intensit proportionala cu grosimea stratului de lichid.

3".e% elementare in fti%ie-asp R,0ipuri de fti%ie0ebuteaza sub forma diferitelor infiltrate:nfiltratul rotund Assman-'(-opacitate rotundade obicei unicarar dubla#localizata subclavicularde 2-4 cmstr omogenanet conturata dintensit redusa#uneori in parench din &ur se pot vizualiza cateva opacitati micronodulare-nodulii imon cu prognostic mai sever#nfiltratul neomogen 'aede6er-'(-conglomerat obtinut prin confluenta mai multor opacitati de dimens si intensit dif situate subclav cu

conturi f sterse si asp de3nebuloasa astrala3#nfiltratul de tip pneumonic-'(-opacitate de tip pneumonic localizata segmentar care nu se diferentiaza de o pneumonie decat pe bazaevol clinice sub tratament#nfiltratul bronho-lobular )ernheiser-'-conglomerat de opacit cu dimens de 1-1=cm repartizate la niv unui segm.Posibilitati evolutive ale infitratelor:8avorabil:-deschidratare cu restitutio ad integrum

-deshidratare urmata de fibrozare-'(-opacitati in benzi care persista toata viata#-impregnare calcara-'(-conglomerat de opacitaticalcare

Nefavorabil:-continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina#-in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul luiseformeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu#-asp '( este asemanat cu asp plamanului 3mancat de molii3sau de3miez d

paine3-intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul et mai sters cu cat


12/34

este mai recent-caverna de grd 2#-in timpul elim continutului se poate produce o insamantare bronhogena care radiologic se traduce prinprezenta de opacitati micronodularede intensit redusacu contururi sterse marcata de tendinta la confluare*nodulii imon,-prin confluarelor formeaza opacitati nodulare#fiecare poate avea o evol nefav cu cazeificareeliminarediseminare bronhogena#-in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretelese transforma in caverna de grd cu perete fibrozat si elasticitate redusa.uberculomul-este un caz particular de evol a infiltratului-el rezulta din cazeificarea infiltratului precocecontinutul acestuia se inchisteasi nu se elimina.'(:opacitatea inflitratului isi diminua dimenscapata contururi mai neteiar decelarea unor microopacit calcare in intei*2>E,constituie un semn patognomonic.

ipuri de ftizie:-fibrocazeosa cu evol acuta*ftizia galopanta,-se insoteste frecvent de complicatii ca pneumotora spontanpleurezii sau diseminari

micronodulare masive cu afectare bilaterala frecventa#-fibroasa-predomina lez fibroaselez cavitare si nodulii sunt rari.7ntitati anatomo-clinice: 1,fibroze nodulare-'(:opacit nodulare care coeista cu opacit in benzi date de procesul de fibroza# 2,fibroze difuze sistematizate-'(:printre opacitatile liniare date de fibroza apar zone de transparenta crescuta date de prezenta unor

bule de emfizem sau a bronsiectaziilor# ,fibroze dense-'(:pe anumite zone restranse ale ariilor pulm apar opacifieri intense dispuse preferential in lobii sup cu caracterretractil si apicalizarea hilurilor pulm.-8ibrotoraul-'eprezinta marele plam distrus care da marele plam opac-opacitate neomogena cu intens contur retractilefect eercitatasupra traheeimediastinuluihilurilor si grila&ului pulm.'eprezinta cea mai avansata form a unei ?C fibroase denseunilaterale sauconsecinta unei ftizii fibrocavitare etinse unilat insotita de pleurezie masiva sisau pneumotora abandonat.

3&.omplexul primar Rane-asp R,-e format din:afectul primarlimfangita si adenopatie-+Afectul primar'(-reprezinta lez principala din parench pulmE,sau multiplalocalizata in B=E de aceeasi partein 2 inf alte ariilor pulmmai frecvent de partea drcudimens de la cativa mm-+2-cm#forma rodund-ovalaraintensitate submediastinalafoarte slabastr omogena#-uneori poate sa nu seevidentieze '( datorita dimens f miciintensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomicenormale*coastemediastin,sau alte lez patol*pleurezielez pneumonice,#7volutia:8avorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa# -deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit#ete inactivafara potential ftiziogen#

Nefavorabila:-congestie perifocala:'(:opacitatea creste in dimens si intensit iarin caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cuevacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare*care se insoteste intotdeauna de adenopatie,#'(-se traduce prin prezenta uneiimagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur finsituata in 2 inf ale ariilor pulm#-apare la - luni de la debutfrecvent la sugar scopilul micin abs tratamentului sau in urma unei inf eogene repetate.

-+Adenopatia traheo-bronsica-reprezinta elem indispensabil al compleului primar#-uneori este singurul semn '( al primoinf ?C*2=E,-localizata frecvent la niv hiluluide aceeasi parte cu afectul primar saucontralateral*>E,poate avea frecvent si altelocalizari*paratrahealala niv bifurcatiei,'(:opacitatea hilara policiclicauni-bilateralade intensit mediestr omogena#-este elem cel mai reprezentat din triada compleului prima7volutie:8avorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie#uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcaremicronodulare care ii confera asp de 3mura3proiectat in hil

Nefavorabil:-evol3pseudotum3-cresterea dimens adenopatiei#ulterior apare o 3periadenita3bacilara data de etensia procesului patologicdincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din &ur. -'(-adenopatia creste in dimensstergerea contururilor adenopatiei#-pot apare modif ale lumenuli bronsic:compresie dade masa gg lez parietale eoendobronsice#poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit#

-fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii#cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta. -'(:opacitati micronodulare de intensitate mediecu contururi sterse la niv unul segmlobetc. -fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare


13/34

-nodulii apicali postprimari cu potential ftiziogen#1,Nodulii imon-Abricosov-cei mai frecventiprezinta potential ftiziogen.'(:opacitati micronodularesituate apicalde intensit calcarainrcu potential ftiziogen variabil invers proportional cu intensit lor#2,Nodulii Aschoff-Puhl-asp asem cu cei imon-Abricosov#,Nodulii $almros-)edval-'(:opacitati micronodulare cu asp stelatde intensit partilor moi localizate apical.Aceste focare iau nastere ?C primara prin diseminari hematogene paucibacilare#aceste insamantari reprezinta veriga de leg intre ?C primara si secundara.

4+.)P central-asp R,'-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesateaceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator#in teritoriul aerat de

bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timpcel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm#aceasta per este f

scurtarareori surprinsa '( pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv# -in functie de gradul bronhiei obstruateatelectazia are topografia unuia sau mai multor segmentea intregului plam#se considera caopacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentarecalare pe 2 segmentemai ales a 2 lobi invecinati#opacitatea atelectatice esteomogenacu localiz segmentaralobara sau la niv intregului plam#intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional curesorbtia aerului in torentul circulator# -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei# -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui C?P central.

4*.0um pulm maligne primitive si caverna neopla%ica-asp R,C?P central-asp '('-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesateaceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator#in teritoriul aerat de

bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timpcel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm#aceasta per este fscurtarareori surprinsa '( pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv# -in functie de gradul bronhiei obstruateatelectazia are topografia unuia sau mai multor segmentea intregului plam#se considera caopacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentarecalare pe 2 segmentemai ales a 2 lobi invecinati#opacitatea atelectatice esteomogenacu localiz segmentaralobara sau la niv intregului plam#intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional curesorbtia aerului in torentul circulator# -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei# -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui C?P central.

4*.0um pulm maligne primitive si caverna neopla%ica-asp R,C?P central-asp '('-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesateaceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator#in teritoriul aerat de

bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timpcel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm#aceasta per este fscurtarareori surprinsa '( pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv# -in functie de gradul bronhiei obstruateatelectazia are topografia unuia sau mai multor segmentea intregului plam#se considera caopacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentarecalare pe 2 segmentemai ales a 2 lobi invecinati#opacitatea atelectatice este

omogenacu localiz segmentaralobara sau la niv intregului plam#intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional curesorbtia aerului in torentul circulator# -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei# -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui C?P central.

4*.0um pulm maligne primitive si caverna neopla%ica-asp R,C?P central:'-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesateaceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator#in teritoriul aerat de

bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timpcel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm#aceasta per este fscurtarareori surprinsa '( pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv# -in functie de gradul bronhiei obstruateatelectazia are topografia unuia sau mai multor segmentea intregului plam#se considera caopacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentarecalare pe 2 segmentemai ales a 2 lobi invecinati#opacitatea atelectatice este

omogenacu localiz segmentaralobara sau la niv intregului plam#intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional curesorbtia aerului in torentul circulator# -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei# -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui C?P central.

C?P periferic:

'(:-opacitate unicarotund ovalaraomogena aproape de corteul pulmonarcu diam 1- cmcu contur regulat sau cu prelungiridigitiforme# -in &urul tum apar opacit micronodulare diseminate in coroana determinate de mici focare de hemoragie sau atelectazii lobularede

procede de limfangita retrograda# -inflamatia peritumorala-asp de tip pneumonic#dinamica procesului poate elucida diagnosticul-etensia transcizurala cu etensia in segsau lobul adiacent este evocatoare pt etiol tum#


14/34

-adenopatia satelita hilara poate fi prezentaca si cea mediastinala.Alte 8;'$7 '( de C?P:Cancerul primitiv escavat-'(-cavena in 3chenar3-magine de hipertransparenta circumscrisa aparuta in int unei opacitati de tip tumoralsau pseudotumoral circumscrisa de un inel groscu contur intern net si neregulat#contur etern difuz cu prel dendritice in parench pulm#inint ei se pot vizualiza opacitati micronodulare de intensit mai reduse decat restul tumorii*bur&oni de tum necrozata,#8orma multicentrica-'-opacitati de tip miliarnodularediseminate intr un lob sau in intregul plamasociate cu adenopatii mediastino-hilareatelectaziiescavari#Cancerul nucleului pulm-asp asem cu cel central#8orma masiva sau difuza-lobita canceroasa-'(:realizeaza un bloc de hepatizatie segmentara sau lobara sau opacitati nesistematizata sineretractiledifuz delimitatecu bronhograma aeriana.

Cancerul varfului plamanului*d.Pancoast-obias,-'(:opacitate omogena cu localiz la niv parenchimului apicalcu contur inf net si supdifuz care se pierde la niv lo&ei cervico-mediastinale si reg gatului#in evolutie apar zone de osteoliza la niv corpurilor primelor -4verterbre toracaleapofizelor transverse si coastelorpredominant la niv arcurilor post#invazia mediast si a n frenic-'-hemidiaf ascensionimobil#Cancerul cicatricial-asp identic insa este de regula grefat pe o cicatrice#e:?C.Cancerul bronsic primitiv bilateral-in aceasta categorie sunt incluse cancerele cu evol sincronastructura histologica diferita.Cancere asociate-se poate asocia cu cel laringianuterinmamarrenaldig#arcomul pulm primitiv-'(-opacitate macronodulara-=-1>cm sau poate cuprinde intreg parenchimulomogena cu conturnetincapsulata#in momentul etensiei etracapsulare conturul devine difuzevol din lenta devine rapida catre eitus#metastazeazarar#trebuie diferentiat de sarcoamele mediastinale cu etensie pulm.

M17#'0#89

*. usile mediastinale ; aspecte 0Kusa tiroidiana mediastinala L se localizeaza in ma&oritatea cazurilor in spatiul pretraheal. C permite eplorarea detaliata a tiroidei.0ensitatile spontane ale tesutului tiroidian sunt cuprinse intre =B /- 11 M)*tiroidite cronice, si 112 /- 1> M)*normal,. esutul tiroidianactiv concentreaza substanta iodata administrata intravenos. Kusile tiroidiene intratoracice sunt rezultatul etensiei mediastinale a uneigusi cervicale multinodulare de-a lungul spatiului pretraheal. $asele tumorale tiroidiene sunt slab delimitate prezinta calcificari

punctiforme sau inelare au structura heterogena si sunt intens iodofile.

/.0umorile timice ; aspecte 0

)iperplazia timica : masa tumorala mediastinala solida rotund-ovalara diametrul fiecarui lob timic fiind crescut# densitatile spontane susimilare cu cele ale timusului normal# pot aparea zone de degerenescenta chistica intraglandulara si pot fi prezente calcificari.imoamele :a.noninvazive L sunt mase solide de forma rotund-ovalara bine circumscrise cu diametru 1-1>cm. imoamemle mici produc deformare

cu caracter focal a glandei. 0ensitatile spontane sun asemanatoare celor normale si capteaza moderat postcontrast iv. Calcificarileinramurale pot fi prezente. Prezenta zonelor chistice intraglandulare este epresia procesului de degerenescenta chistica.0e obicei auforma literei M in &urul inimii.

b.invazive L se prezinta sub forma unor mase tumorale difuz delimitate cu zone de necroza intratumorala localizate de obicei in spaiulprevascular ce infiltreaza planurile grasoase adiacente. e poate etinde de-a lungul preretelui mediastinal toracic anterior sau posteriorpot invada direct transpleural plamanul pot interesa diafragma.imolipoamele: tumori benigne incapsulateC: masa tumorala timica cu densitati spontane grasoase omogena. Calcificarile pot fi

prezente.

3.0umorile mediastino-pulmonare benigne ; aspecte radiologice

$asele adipoase mediastinale L eamen nespecific prezenta deformarii opacitatii mediastinale sau prezenta unor opacitati supraadaugatcu localizare dependenta de tipul tumorii. 0e obicei tumorile benigne se situeaza anterior.a.%ipoame mediastinale

b.Krasimea etraperitoneala L poate hernia si este greu de diferentiat de cea locala.$asele chistice mediastinale L cele mai frecvente sunt cele bronhogene pleuro-pericardice si timice.a.Chist benign congenital

b.Chistele bronhogene sau enterogene: opacitate omogena rotund-ovalara unilaterala cu contur net ce deformeaza local mediastinulsuperior si mi&lociu in &urul bifurcatiei traheale# aparitia unui nivel hidro-aeric < comunicare bronsica. Poate prezenta calcificari fine

preiferice.c.Chistele timice*imoame L deformari ale conturului mediastinului aparitia de opacitati in spatiul clar retrosternal in incidenta de profi'P$P,d.Chistele pleuro-pericardice: opacitate omogena bine delimitata rotund-ovalara permanent lipita de cord si in localizare de profil inunghiul sterno-diafragmatic


15/34

$asele solide mediastinale La.hiperplazia timica

b.timoame c.timolipoame

4.Mediastinitele acute ; aspecte 0

unt rare. >E sunt reprezentate de perforatia gastrica.C

- 0emonstreaza largirea difuza a mediastinului cu stergerea planurilor grasoase normale sau cu prezenta unei mase difuzdelimitate heterogene cu necroze cetrale.

- Prezenta bulelor de gaz in interiorul acestor ase mediastinale pledeaza pentru o mediastinita acuta cu germeni piogeni sau pentreistenta unui abces.

- Abcesele mediastinale se prezinta sub forma unor colectii fluide localizate delimitate de pereti grosi care capteaza de obiceisubstanta de contrast

5.!istele pleuro-pericardice ; aspecte 0

$ase chistice rotund-ovalare contigue cu pericardul frecvent localizate in unghiul cardiofrenic derept# au peretii subtiri si continutlichidian omogen*>-2>M),. si pot modifica forma la schimbarile de pozitie.

6.7isectia aortei toracice ; aspecte 0

Cnativ: diferente de densitate intre lumenul fals si cel real al aortei deplasarea calcificarilor intimei spre lumenul vasului#Cpostcontrast: lumenul real este mai mic decat lumenul fals# densitatea acestuia este mai mica. %umenul fals prezinta un debit deumplere mai lent care poate fi evidentiat prin !scanari" rapide de !tip angio".

".1valuarea 0 a adenopatiilor mediastinale ; criterii de diferentiere a ganglionilor. 'specte intalnite

Comform clasificarii A eista 2 mari categorii: parietale si viscerale. Au fost codificate numeric1 supraclaviculari-scalenu202 paratraheali superiori drstg pre si retro traheali404 paratraheali inferiori drstg= aorto-pulmonari mediastinali anterioriB subcarinari

H paraesofagieni ai ligamentelor pulmonare1>01>traheo-bronsici drstg11011 intrapulmonari drstg12 lobari1 segmentari14 diafragmaticiAspecte%imfoame hodg6iniene: largire bilaterala simetrica a mediastinului nu incarca substanta de contrast pot avea calcificari si necroze. e puni.%imfoame non-hodg6iniene: afecteaza gll mediatinului posterior si paracardiai au forme de mase tumorale slab delimitate cu structura

neomogena cu focare de fibroza sau necroza centrala.'$: pt masurarea calitativa a raspunsului tumoral la terapie.

&. !iste bron!ogene ; aspecte 0

unt de obicei uniloculare omogene cu densitati variabile de la >-1>> M).

(.0umori esofagiene ; evaluarea 0 ; vluare$ aspecte ale extensiei loco-regionale si la distanta

Au prognostic sumbru. C-ul se foloseste pt stadializare pt precizarea raporturilor cu arborele traheo-bronsic vase mediastinaledecelarea adenopatiilor a metastazelor la distanta si a eventualelor complicatii.tadializare C dupa $oss: : masa esofagiana polipoida intralumenala si grosime normala a peretelui esofagian


16/34

: ingrosarea circumferentiala a peretelui esofagian fara infiltrarea grasimii periesofagiene : nfiltrare grasoasa mediastinala si adenopatii metastatice regionaleD : metastaze la distanta

*+.imfoamele mediastinale ; aspecte 0

%imfoame hodg6iniene: ganglioni mariti de volum separati sau in mase ganglionare conglomerate nu se incarca cu substanta de contrasadministrata iv# ganglionii pot avea calcificari sau necroze centrale.%imfoame non-hodg6iniene: mase tumorale mai difuz delimitatate cele cu grading de malignitate crescut au structura neomogena cufocare de fibroza sau necroza central

'paratul urogenitalRadiologie

*.!istele renale benigne-aspecte 0

'eprezint o mas renal intraparenchimatoas subcapsular cortical sau medular rotund sau ovalar cu contusubOire cu densitate de fluid neiodofil care comprim dar nu obstrueaz pelvisul renal. Poate fi acoperit de fascia renal dar ninvadeaz venele renale.

Chisturi complicare au densitate crescut septuri calcificri pereOi groi conOinut gazos. Chisturile cu densitOi spontacrescute apar Qn: hemoragie prezenOa de substanO de contrast datorit eistenOei unei ci de comunicare cu sistemul colector sau prdifuziune calcificri ale peretelui chistului infecOii *ea duce la formarea de perete gros iodofil,.

Chisturile parapielice au densitOi de fluid i s eevidenOiaz bine postcontrast iv. 7le amprenteaz structurile hilului renal.

/.'denocarcinomul renal- epitelomul- aspect 0

'eprezint H=E din tumorile maligne primitive are o densitate spontan redus uneori cu zone centrale hipodense dnecroz. Pot aprea calcifieri arciforme periferice asemntoare cu ale chisturilor sau centrale care eclud diagnosticul de chist. untgrupe:

7piteloamele hipervasculare tipice-iodofielie intens Qn faza arterial tranzitorie cu contur net sau difuz. Rn faparenchimatoas devin hipodense pot eista necroze intratumorale.

7piteloamele necrotice pseudochistice-tumoare tisular mare ce se poate necroza devenind formaOiune chistic cu membrangroas i neregulat.

7piteloamele hipovasculare Lsunt de talie mic cu iodofilie sczut.

3.0umora


17/34

$etastazele renale. Aspectul nu se distinge de cel al uni carcinom. Pot fi unice sau multiple de mici dimensiuni. unt izsau hipodense iodofile sau omogene. $etastazele provenite de la un cancer de colon sunt mari i pot prezenta calcificri iar cele amelanoamelor infiltreaz spaOiul perirenal.

%imfoamele renale. nteresarea rinichilor Qmbrac 4 aspecte: interesare nodular bilateral cu leziuni multiple difdelimitate de 1-= cm vizibile numai post constrast iv.

$asa nodular solitar *care deformeaz conturul renal,. $asa retroperitoneal care se etinde Qn sinusul renal fprezenOa unor mase cu reducerea captrii Qn faza parenchimatoas post contrast iv i ecreOie renal sczut.

5.0umorile ve%icale ; aspecte 0 locale =i ale extensiei

C nu face diferenOa Qntre stadiile A*infiltraOie subepitelial, ?1*infiltraOie tumoral a tunicii musculare, i ?2 *infiltratumoral ce depete musculara, neputSnd diferenOia Qnveliurile peretelui vezical. umorile limitate la perete: Qngrori focale relat

bine delimitate imagini lacunare intraluminale sau interesarea unor porOiuni largi din peretele vezical.0ensitatea tumoral este similar cu densitatea peretelui vezical dar tumora capteaz intens contrast. C vizualizea

etensia tumoral la organele vecine la pereOii pelvini. 8ormele infiltrative produc retracOia peretelui. )idronefroza consecutiv aparefazele tardive.

'ecidivele tumorale sunt mase cu densitate spontan de Oesut cu sau fr necroz central.

6.ancerul de col uterin-aspecte 0

unt tumori cu densitOi spontane tisulare ce produc mrirea dimensiunilor de col uterin i care se pot etinde la uter sparametre. 7tensia la nivelul parametrelor se evidenOiaz prin tergerea contururilor eterne ale colului prezenOa unei mase tumoralobulate sau triunghiulare ecentric ctre parametre.

nvadarea organelor adiacente: infiltrarea planurilor grsoase perivezicale sau i perirectale Qngrorile cu aspenodular asimetrice ale pereOilor rectali sau vezicali prezenOa unor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen i care se etind

planurile musculare.

C poate evidenOia adenopatiile metastatice i recidivele tumorale.

".0umorile prostatei- indica>ii 0 =i stadiali%are

Prostatita acut.

$rire simetric a glandei cu aceeai densitate cu cea a prostatei normale sau a adenomului iar Qn cea cronic prostaare dimensiuni reduse prin fibroz sau cicatrici. Abcese i focarele de lichefiere apar post contrast iv. ca arii hipodense neregulate

Qncrcare inelar periferic.

)iperplazia benign de prostat.

; prostat voluminoas peste = cm bine delimitat. Tesutul glandular periferic normal este hipodens postcontrast. Paprea calcifieri. Post contrast se pot evidenOia noduli hipo sau hiperdeni.

Carcinomul de prostat. >-nu se evid tum primar is-carcinom in situ 1-nevizibil imagistic 2-2a-tumocuprinde un lob prostatic 2b-tumora cuprinde 2 lobi -etensie dincolo de capsula prostatic 4-invadarea altor strict pelvi

N1-metastaze Qn ganglionii limfatici regionali $1-metastaze la distanO


18/34

&.ancerul ovarian- aspecte locale =i ale extensiei 0umori primitive. Cele mai frecv sunt adenocarcinoamele papilare nediferenOiate i chistadenoamele seroase i muci pare

umorile maligne ovariene primare sau secundare sunt mase pelvine unu sau bilaterale cu localizare aneiaChistadenocarcinoamele sunt voluminoase chistice i hipodense cu contururi neregulate i pot conOine componente tisulare Qn interior

masei chistice. Celelalte categorii histologice sunt mase mite cu componente solide i chistice sau numai solide cu densitOi Qntre 4>=> M).

nvazia organelor pelvine se evidenOiaz prin dispariOia planurilor grsoase adiacente.

umorile metastatice ovariene.

unt tumorile 5ru6enberg care pot fi pe C predominat solide sau chistice.

(.'ngiomiolipomul renal-aspecte 0

$a&oritatea conOin suficient grsime pentru a putea fi detectate prin C. PredominanOa Oesutului muscular neted hemoragia intratumoral pun probleme de diagnostic diferenOial. Angiomiolipomul de talie redus este compus numai din Oesut grsos nu poate fi diferenOiat de un lipom.

Postcontrast iv comportamentul este deseori identic cu cel al epitelomului hipervascularizat alteori unele zone se Qncar iar grsimea i necroza nu.

2=E au dezvoltare etrarenal cu depirea capsulei i invadarea Oesutului gras perirenal.

*+.!istele ovariene benigne- aspecte 0

$ase tumorale ce conOin grsime lichid componente osoase sau calcifieri uneori au aspect chistic cu calcifieri liniasau aspect mit cu componente tisulare.

Calcificrile i conOinutul grsos pot lipsi din masa tumoral chistic iar da6 conOinutul const numai din fluide Oesutunecrozate sSnge semnele C sunt nespecifice.

nvazia structurilor adiacente este semn de degenerare malign.

**.9#?- 0e!nic@$ #ndica>ii$ #nforma>ii ob>inute

7ste eperimentul cel mai utilizat Qn eplorarea aparatului renal i care ofer Qn plus faO de toate celelalte studierobiectiv a funcOiilor cilor renale superioare.Ca indicaOii avem:

ulburri ale secreOiei renale i sau ecreOiei renale prin obstacol cu sediul Qn bazinet ureter vezic uretr Anomalii renale dentificarea i localizarea calculilor

Ca rezultate avem: 'adiografia reno-uretero-vezical impul funcOional-secreOia renal este maim nefrograma trebuie sa fie prezent i simetric bilateral impul morfologic-ecreOie renal maim Qn care se observ morfologia cilor urinare superioare. impul de eliminare- vezica este Qn repleOie de form rotund Lovalar simetric.


19/34

*/.'nomalii congenitale ;num@r$ m@rime$ form@$ =i po%i>ie

NM$U'. Agenezia renal-rar bilateral mai frecvent unilateral rinichiul unic congenital hipertrofiat compensator frecvent situat

poziOie ectopic iliac sau pelvin. e poate asocia adesea cu spina bifid transpoziOii de organe. Aplazia renal-eist mugurele fetal dar nu se dezvolt spre un organ funcOional normal. Rn este bilateral este incompatibil

viaOa. ?azinetul i ureterul de obicei lipsesc sau sunt rudimentare. Rn lo&a renal se pot depista calcificri chistice. 'inichiul supranumerar-este cea mi rar i const Qn eistenOa unui al treilea rinichi cu cavitOi ecretori i vascularizaO

proprie complet separat de cellalt rinichi.

$U'$7. )ipoplazia renal- rinichi mici congenitali sunt situaOi spre linia median cavitOile ecretorii i vascularizaOia sunt graci

8uncOia renal este normal sau sczut )iperplazia renal-rinichi mare la care se poate eclude orice cauz cStigat. rebuie menOionat 6 dimensiunile rinichilor nu su

Qn corelaOie cu talia suprafaOa corporal.8;'$U.

PersistenOa lobulaOiei fetale-rinichiul este lobulat. 8uziunea renal-fuziuni bilateral simetrice asimetrice unilateral asimetrice. 'inichiul Qn potcoav-rinichii sunt uniOi prin polul inferior Qn >E din cazuri printr-o punte parenchimatoas sau fibroas ce

gsesc anterior de aort i de cava inferioar. Cei 2 rinichi sunt malrotaOi mia &os situaOi cu bazinetele care privesc antero-inter 'inichiul conglomerat-fuzioneaz prin cele 2 feOe mediale printr-o mas unic situat presacrat. 8uziunile bilateral asimetrice-unul din rinichi este mai mic

8uziunile unilateral asimetrice-eist o mas renala unic cu un rinichi Qn ectopie Qncruciat situat de obicei Qn bazin Lrinichisigmoid.P;VT7.

7C;PA- situaOie anormal a rinichilor uni sau bilateral mai frecvent la stSnga. unt de mai multe tipuri: caudal*lombariliac sacrat, cranial Qncruciat. Rn ectopie rinichii au form modificat sunt distopici ureterul este rectiliniu. Rn ectopQncruciat ambii rinichi sunt de aceeai parte.

0;PA- iniOial Qn viaOa embrionar hilul i bazinetul sunt situate anterior i sufer apoi o rotaOie Qn &urul aului longitudinai a&ung median.

*3.Modific@ri elementare morfologice la nivelul c@ii de excre>ie a aparatului urinar

0ezorientarea- orientarea normal a calicelor bazinetului i ureterului poate fi modificat Qn cazul unui rinichi anormcongenital- rinichi Qn potcoav polichistic sau datorit compresiuni ce se eercit la nivelul acestor cavitOi de ctre

formaOiune epansiv intra sau etrarenal. 0ilataOia-la apariOia ei contribuie pe de o parte infecOia care determin paralizia fibrelor musculare netede iar pe alt par

eistenOa unui obstacol. Acesta este responsabil de creterea presiunii urinei la nivelul cii de ecreOie. tenoza- reducerea calibrului cii de ecreOie la diferite nivele QnsoOit frecvent i de modificri de contur. 7ste o modificar

elementar care se gsete Qn ?C care stenozeaz printr-un proces de sclero-lipomatoz bazinetul sau calicele. 7roziunile / ulceraOiile- sunt pierderi de substanO de dimensiuni diferite situate Qn parenchimul renal. AmputaOiile- reprezint suprimarea parOial sau total a cavitOilor renale pot fi consecinOa unui proces sclerolipomatos a un

compresii care se eercit asupra cavitOilor ecretoare sau a unei leziuni intracanalare. %acunele Lapar 6 un minus de umplere cu contururi nete mai mult sau mai puOin regulate.

*4. Modific@ri elementare func>ionale la nivelul c@ii de excre>ie a aparatului urinar

)ipertonia- bazinetul are dimensiuni reduse i se opacifiaz slab datorit evacurii rapide prin hiper6inezia QnsoOitoarCalicele iau un aspect gracil Qngustate cu contururi fin trasate. )ipertonia ureterului poate da absenOa imaginii pe porOiuni Qntinse. Deziurinar hiperton are dimensiuni reduse este rotund datorit hipertoniei detrusorului LQn ?C.

)iper6inezia- este o cretere a contractilitOii cilor de ecreOie Lureterul apare moniliform datorit undelor peristalticemai numeroase i cu o amplitudine mai mare.

pasmul- este o contracOie total de lung durat ce Qmpiedic progresia coloanei de lichid Qn cile urinare. Mrografic constat Qntreruperea persistent a coloanei pielo-ureterale ce depeste locul de proiecOie al unui sfincter al cilor urinare.

)ipotonia / atonia- se caracterizeaz prin scderea Qn grade diferite a strii de contracOie permanent a fibrelor muscularmaginea urografic apare mai bine vizibil i mai net cu calicele rotun&ite bazinetul uor dilatat.

taza- oprirea substanOei de contrast adm iv la nivelul unui segment al ap urinar. 7a poate i renal i Qn aparatul ecretor

*5.itia%a urinar@-modific@ri radiologice A 0


20/34

Pe radiografia reno-vezical vizibilitatea calculilor este apreciat Qn funcOie de compoziOia lor chimic i de indicii dabsorbOie ai razelor ( fiind cu atSt mai vizibili cu cSt substanOele ce Ql formeaz au un numr atomic mai mare.

Cu a&utorul radiografiei renale putem evidenOia i localiza un calcul care se proiecteaz de faO pe aria renal iar de proQn plin corp vertebral sau posterior CD.

Calculii trebuie diferenOiaOi umbre parazite date de : Corpi strini cutanaOi Mrme de in&ecOii Corpi strini din K

MD pune Qn evidenO calculii radiotransparenOi localizeaz bine calculii Qn raport cu calea ecretoare a rinichiului i c

alte organe vecine.

*6.?e%ica urinar@ Bn 09

%a nivelul vezicii urinare ?C este secundar unei localizri renale Qn 4>E din cazuri vezica este normal. Afectareacesteia se traduce MD prin:

0iminuarea capacitOii vezicale Asimetria epansiunii vezicale egmente infiltrate i rigide care nu se disting Qn stadiile avansate Contururile vezicii sunt dinOate i neregulate

0ubul digestiv si glandele anexe

*.Cernii !iatale-aspecte R,

-reprezinta hernierea unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian in cavitatea toracica-eista tipuri*A6erlund,:1.cu brahiesofag-congenitala sau dobandita#-'-esofagul este rectiliniu -cardia este situata intratoracic -la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric-hernia este ireductibila si se mentine in ortostatism

2.paraesofagiana

-'-esofag rectiliniu# -cardia situat intraabdominal# -pe langa esofag herniaza o portiune de forni in torace# -la nivelul orificiului herniar se identifica pliuri groase de tip gastric#-rara#contestata de unii autori#considerata stadiu incipient de )) tip

.de alunecare'-esofag sinuos# -cardia situata intratoracic si punga herniara sub ea# -la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric# -uneori la niv pungii herniare se identifica o mica incizura simetrica-nelul lui chatz6i)) se evid ' prin manevre de provocare-pozitia de electie


21/34

-variante de niste maligne: a,nisa Carman-in 3sa33calare33menisc3- cu localizare p mica curbura in portiunea orizontala are forma rotund ovalaracu un versantanterior si unul posterior#cu baza larga de implantareretrasa din conturprezinta o zona de transparenta submeniscala-este o nisa sigurmaligna# b,nisa KuF Albot-similara cu cea precedenta fiind considerata de unii autori ca un stadiu evolutiv al celei anterioare#prezinta in plusradacini opace dispuse radiar in zona de transparenta submeniscala datorate infiltratiei tumorale# c,nisa triunghiulara-chiar daca iese din contur este considerata cel putin suspecta# d,nisa in platou-are fundul plat dimensiuni mari si toate celelalte caractere maligne descrise anterior# e,nisa in lacuna-nisa care este situata in lacuna si are dimensiuni mari

f,nisa rezistenta la tratament peste 21 de zile este considerata maligna

2-8orma infiltrativa:'(:rigiditare segmentara#limita de detectare r a infiltratie parietale este de 2 cm#cand infiltratia este situata la niv unghiului gastric-devine obtuz


22/34

6.teno%ele esofagiene benigne si maligne:aspecte Rx comparative

-stenozele esofagiene benigne cicatricealepostcaustice:-rezulta din arsuri cu subst caustice#-sediul predilect


23/34

-hemoragia intrachistica duce la cresterea densitatilor iar infectia determina aparitia unui contrur difuzcaptare inelara#

**.iro%a !epatica-aspecte 0

-eista tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara*noduliI cm,#-macronodulara*de la mm la cativa cm,tipul mit rezultat dinobstructie biliara cronica.-aspecte morfologice:-in ciroza precoce ficatul poate fi normal sau cu largirea spatiului periportal hilaratrofia segm medial al lobuluistg*segm.4,#-poate apare hepatomegalie cu steatoza difuza#-in evolutie apare atrofia lobului drept si a segm medial al lobului stg#-conturhepatic este boselat prin nodulii de regenerare#-se pot vizualiza adenopatii hilare si benzi hipodense confluente de fibroza ce radiaza de lvena porta sau perifericece det retractii capsulare#

-modificari etrahepatice:-splenomegaliehipertensiune portalacirculatie colaterala portosistemicavarice ascita#C-postcontrast in stadiile tardivecaptare hepatica neomogena in faza arterialacaptare scazuta a venei porte si a parenchimului# -fibroza este hipodensa nativ si postcontrast# -nodulii de regenerare-contur sterizousor hiperdensi cei siderotici sunt hiperdensi#-postcontrast sunt izo sau slabi hiperdensidepinzande perfuzia lor# -nodulii displazici-considerati premaligni#-contur difuz nativ#-postcontrast sunt izo sau hipodensi#-un nr mic de noduli cu circulatiearterialadevin hiperdensi doar la angiografie.

*/.teato%a !epatica-asp 0

-7ste rezultatul depunerii ecesive de trigliceride#-poate fi:focalapseudotumoraladifuza#C-scaderea densitatilor parenchimului hepatic*I>M) chiar valori negative,.

*3.7ilatatiile )# si 1C:asp 0

?oala Caroli-dilatatia chistica segmentara a cailor biliare intrahepatice#-frecvent se asociaza cu lez chistiec ale rinichilor# -C-lez chistice cu densitati spontan scazute intrahepatic ce pot simula o boala polichistica hepatica#-se observa aspectul ramificaal acesor structuri si contiguitatea acestora cu caile biliare intrahepatice dilatate#-eamenul postcontrast confirma dg#-pot fi localizate in

&urul ramurilor porteiastfel ca pe imaginile C apar ca zone punctiforme cu densitati centrale diminuate sau mase chistice hipodensesempatognomonic pt maladia Caroli#-adesea se pot asocia cu prezenta calcificatilor intrahepatice#Chistele coledociene-dilatatii chistice ale canalului biliar comun#-pot depasii 1= cm in diam#-pot fi si secundare unei obstructii biliare#-dilatatia poate afecta caile biliare etraintrahep#-coledococelul reprezinta o dilatatie chistica a partii intramurale distale a canalului biliarcomun care herniaza in duoden# -C-apar sub forma unor mase cu densit spontane lichidiene de vol crescutlocalizare in vecinat venei porte si in contiguitatcu sist ductal proimal si distal#-pot contine calculi#Colestaza obstructiva-obstructia este localiz la niv cailor intraetrahepduce la dilatatia locala sau generalizata a cailor biliare intrahep#-

poate fi cauzata de inflcicatricicalculitum intraluminalecompresii etraluminale*tumggvezicula biliara, -C-caile biliare devin vizibile cand diam ramurilor semn are mm p colangiografie#-pe scanurile native:C? dilatatecudensit apropiate de cele ale apei#-C? dilatate postcontrast apar ca imagini hipodensebine delimitate cu forma tubulara la niv lobuluistgrotunde ovalare la niv lobului dr#-C nu depisteaza intotdeauna cauza#-calculii intraluminali sunt usor identificabili#-modificarile inflcu variatii neregulate ale calibrului C? sunt dificil de evaluat#-terminarea brusca fara cauza aparenta a unui duct biliar sugereaza o tumintraluminala


24/34

concluzia-arii de minima hemoragie si edemprezentand zone hipodense sau regiuni de edem hepatic marcat#-hipodensitatea periportala poate si singurul semn al unui traumatism hepatic#-hemoperitoneul este vizibil in recesul hepatorenal*sp. $orrison,#-se poate etinde prin sp paracolic dr pana la pelvis#-prezinta densit de4>-=>M)#-un cheag hiperdens poate indica locul sangerarii#-o arie mai mare hiperdensa sugereaza sangerarea activa.

*5.!istul !idatic !epatic-asp 0C-nativ-bine delimitatcu densit fluide cu calcificari ale per la =>Edecolorarea membraneiadesea are vezicule fiice# -postcotrast-se incarca periferic# -chistul vechi se poate calcifica# -complicatii:1,ruperea in caile biliare cu fistula bilio chistica si semne indirecte:-prabusirea per chistului#-dilatarea cailor biliare#-vizual

niv orizontal# 2,suprainfectarea-suspectata in cresterea dimens intrachistice sau in cazul aparitiei niv orizontal#

*6.Pseudoc!istele pancreatice-asp 0-Colectii constituite din tesut necroticsange si secretii provenite de la niv pancreasului in cursul unei pancreatite incepand cu sapt a a#-

pot si localiz in int capsulei intrapancr dar si etrapancr#pot eroda per duodenului si simula o obstructie intratum sau pot a&unge la nivsplinei sau ficatului#-initial peretii sunt formati din structuri tisulare variate care limiteaza reactia pancreatica#-ulterior se formeaza peretidin tesut granulos apoi fibros realizand maturarea pseudochistului#-C-precizeaza nrlocaliz#-acestea sunt colectii fluide*>-2=M),rotunde cu per iodofil.

*".emiologia 0 a colangiocarcinoamelor extra!ep-mai frecvente decat cele intrahep#-apare in decadele -B#simptomul cardinal este icterul dureros#-bifurcatia can hep este afectata in 1>-2=E din cazuri*tum 5lats6in, si peste =>E din tum apar la niv can biliar comun#-metastazeaza limfatic in gg lig hepatoduod*+>E, si ggceliaci*+1=E,-C-masa tumorala ce produce obstructia biliara identificabila C in 4>-B>E din cazuri#-dilatatia izolata a cailor biliare intrahep este celmai important semn in absenta vizualizarii tum#-unele tum bogate in tes con& sunt mai bine vizualizate pe sectiunile tardivein faza decaptare intersitiala#-tum eofitice sunt bine evidentiateiar cele polipoide intraductale sunt detectate mai rar#-unele tum care contin tescon&-intestitial sunt mai bine evidentiate in stadiile tardivein faza de captare interstitiala.

*&.acuna maligna in patologia tubului digestiv%ACMNA $A%KNA:-plus de umplere#-lacuna apare transparenta incon&urata de o substanta de contrast opaca#-forma esteneregulatacontur policiclic neclarsterscare contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete#-imaginea de la regiunea afectala cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente#-de cele mai multe ori lacun

prezinta la etremitatile ei o imagine de3pintene malign3sau o treaptacare atunci cand este prezenta este considerata patognomonica#-caracterul principal al acestui relief malign este constanta*la nici o manevra imaginea nu se modifica,#-daca tumora este mica si situata puna din fetele organuluipoate disparea in substanta de contrast#-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionatemai sus#-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile*semnul pelotei,#-cercetand

relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii#-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreazasubmucoasa pe intinderi variateiar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminenterigidedure#-la compresiune acestea nu se podeplasa.-atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte: -istmul este in aul organuluicontur neregulat difuz# -stomacul ia aspect de clepsidraumplerea se face simultan in ambele pungi# -pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal#

*(.acuna benigna-caractere generale R,-reprezinta epr ' a tum benigneprototipul fiind polipul cu diverse localiz la niv tubului dig#-alte tum ce pot da imagine lacunara cucaractere benigne:miomlipomfibrom sau alte lez:linita plastica benignapancreasul accesoriupolipoza#-'(-minus de umplere rotund ovalar cu dimens veriateunica sau multiplamobila sau fia centrala sau marginala cu contururineteregulate#-pliurile mucoasei nu sunt modificate si peristaltica este normala.

/+.ancerul de colon:met de investigatie utili%ate pt dg$tipuri$met indicate de investigatie-tumorile maligne ale colonului imbraca forme:infiltrativavegetantaulcerata-forme care '( se traduc prin lezelementare:rigididatealacuna si nisa maligna#-toate aceste forme duc la stenozaneregulata care este evidentiata la e irigografic sau prindublu contrast#-la eaminarea in dublu contrast se constata intreruperea 3lizereului de siguranta3 semn de certificare a tum maligne#-met moderne C-este indicata in stadializarea cancerului de colon

/*.emne indirecte ale ulcerului duodenal-pot fi morfologice si functionale#-morfologice:-modif de forma si dimens ale bulbului#-in faza acuta bulbul este mic datorita edemului cu incizuri pe contur#


25/34

-in ulcerele cronice bulbul este scleroscu per rigiziliniaricontururi neregulate#-bulbul poate apare deformat in3trefla3in3ciocan3in3roata dintataX#-pseudodiverticulul )art-zona de per bulbar normal cuprinsa intre 2 arii cicatriceale care se dilata la trecerea subst baritate#-nisa nu e intotdeauna vizibila


26/34

dezvolta noduli sateliti#-frecvent sunt hipervascularizate dar eista si forme hipovascularizate sau mite#-zonele avasculare suntdeterminate de obstructia vascularanecroza tum sau hemoragiile intratum#-invazia venei porte determina tromboza#-uneori prima manif tum poate fi hemoragia intrahepsubcapsulara sau intraperitoneala#-tum hipervasculare in faza arteriala au incarcare marcata#-in tum mardatorita necrozei si hemoragiei incarcarea este neomogenacapsula ramanand hipocaptanta#-in faza portala tum se spala devenind izo sauhipodensa#-tipul difuz este greu de evidentiat ca si celelalte forme intr un ficat cirotic#-tum hipovasc sunt vizibile nativ si sunt necaptanteetensia tum:tromboza de DCadenopatiileetensia la diafragmla per abd si la org vecine#-tromboza ramurilor venei porte este invazietum directa#-trombii sunt hipodensi si incarca neregulat#-sunturile arterio portale tumoraleincarca precoce in ramurile portale intrahep infaza arteriala#-ruptura spontana produce hematom subcapsular sau intraperitoneal#-dg dif se face cu hemangiomulmetastazele heptum

benigne.

/6.8isa gastrica benigna-caractere generale'(-plus de umplere cu urmat caractere:-prez dimens reduseIcm#-este mai mult inalta decat lata#-are baza de implantare redusa#-proemina in conturul organului#-prez edem periulceros cu depresiuni supra si subiacenta#-este dureroasa la compresiune sub ecran#-sub tratament antiulceros dispare sau isi reduce dimensiunile#

/".Pancreatita acuta-asp 0-7ste o inflamatie cu potential de vindecare completamarcata de pusee acute inflamatorii-sunt 2 forme anatomoclinice:interstitiala si necrotico hemoragica-se clasifica in forme medii si severe in functie de severitate-in forma medie predominant este edemul intrerstitial si necroza grasimii peripancreatice-forma severa este caracterizata prin etensie la grasimea peripancreatica si hemoragie intraperitonealaC:la >E din cazuri C normal#-pancreatita medie este caracterizata prin cresterea in vol a unei portiuni sau a intregului pancreas#-zonele edematoase sunt slab delimitate si cu densitati scazute#-conturul glandular este neregulatiar fascia Kerota este ingrosata#-

postcontrast poate apare captare neomogena#-in forma eudativa apar colectii fluide neiodofilefara per propriu*1=M), si necroza grasimperipancreatice cu indice mare de atenuare*2=M), etinse in tes pararenal antrad mezenterului si in lig gastrocolicgastrosplenic sigastrohep#-rar apar si in sp pararenal post#-etensia in sp pararenal cu respectarea sp perirenal formeaza semnul3haloului3#-colectiile se

pot etinde in sp perirenalbursa omentalamediastin si pelvis#-ingrosoarea focala a per gastric este intalnita in B>E din cazuri#-pancreatisevera este caracterizata prin cresterea in vol a glneomogenaslab delimitata de tes.din &ur#-ariile de necroza apar hipodensesechestreleizodense iar zonele de hemoragie hiperdense#-postcontrast iv se poate determina etensia necrozei pancreatice*parenchimul viabilcapteaza subst de contrastin timp ce zonele de necroza nu,.

/&.Pancreatita cronica-asp 0

c-normal la 1>E din pacienti#-poate detecta:atrofie glandulararareori marirea globala sau focala de volum*formahipertrofica,calcificarile pancreatice*parenchimatoase sau intracanaliculare,dilatatiile can pancreatic si neregularitati de conturmodif dcalibru ale coledoculuipseudochisturile pancreatice sau la distanta#-in cursul eacerbarilor gl poate fi normalamarita sau redusa indimens#-modif focale de vol acompaniate de dilatatii canaliculare pot mima eistenta unui carcinom pancreaticobstructia ductului biliarcomun si a celui pancratrofia cozii pancr si obliterarea planului grasos din &urul arterei mezenterice sup.

/(.0umorile pancreasului exocrin-aspecte 0*vezi pag 1,

3+.Cemangiomul !epatic:asp 0-)emangioamele capilare sunt lez de mici dimensde obiceiI2cm#-hemangioamele cavernoase au -= cm sau mai mult#-C-nativ sunt lez hpodenserotunde sau ovalarebine delimitate omogene#-fibroza sau calcificarile det heterogenitate#-postcontrast

capteaza perifericin faza arterialacu asp globulosapoi centripet devenind izodensa cu vasele de sange la sf fazei portalecu eceptiazonelor de fibroza#-hemangioamele mici fara fibroza centrala devin omogene postcontrast#-incarcarea completa poate dura pana la > m

3*.e% traumatice ale splinei-'sp 0)ematomul subcapsularC-in faza acuta imagine hiperdensa localiz subcapsulariar in faza tardiva hipodensitati lenticulare tangente la supraf splinei#-postcontraiv se delimiteaza colectia hematica si zonele de dilacerare sau contuzie cu sau fara ruptura de capsula#-prezenta bulelor de gaz sugereazainfectia hematomului#-hematoamele vechi se pot calcifica#0ilacerarea splenica-ruptura splinei determina intreruperea conturului si prezenta revarsatului sanguin perisplenic*hiperdens in faza acuta si hipodens incolectia cronica,.

3/.'denomul si !iperpla%ia nodulara focala-asp 0


27/34

Adenomul-tum benigna solitarasubcapsularacu dimens intre =-1>cmprezinta risc de degenerare#-descoperit intamplator sau se poatemanifesta printr o rupturaantrenand un hematom subcapsular sau hemoperitoneu# -C-nativ sunt hipoensebine delimitate cu zone necrotice#-postcontrast devine hiperdensa in faza arteriala#-in faza portala poate aveorice aspect#-datorita continutului adipos mare poate fi hipodensa nativ sau postcontrast.)iperplazia nodulara focala-lez benigna raraalcat din cel 5upfferhepatocite si cai biliare# -C-hipodense sau izodense nativ cu zone fine stelate intratumorale hipodense fata de tumora care corespunde fibrozeicentrale#-postcontrast sunt hipervasculareomogene in faza arterialadevenind rapid izohipodense in faza portala#-cicatricea fibroasaramane hipodensa in faza portala iar in fazele tardive devine hiperdensa.

OR7 # ?'1

*.#maginea radiografica normala a siluetei cardiac in incidenta postero anterioara si profil a teleradiografiei

ncidenta PA

Conturul drept al cordului are 2 arcuri:

-arcul superior drept-rectiliniu dat de vena cava superioara# -arcul inferior drept conve dat de A0.Punctul de unire a celor 2 arcuri se noteaza cu 0 iar punctul de unire dintre arcul inferi

drept si diafragm cu 0Y.

Conturul stang al cordului cuprinde arcuri:

-arcul superior stang*butonul aortic,-conve dat de butonul aortic#de la marginea stanga a traheei la etremitatea lui cea mconvea

subiecte raze

Documents