1.Anatomia corneei

Corneea reprezinta portiunea anterioara,bombata a globilor oculari,care datorita transparentei sale permite patrunderea luminii in ochi.Se continua cu sclera,la nivelul limbului sclero-cornean.

Este usor ovalizata,are diam. orizontal de 12 mm,iar cel vertical de 11 mm.Are o grosime periferica de 1 mm si centrala de 0,6 mm.

2.Anatomia uveei

Alcatuita din – uvee ant sau iris

-uvee intermediara sau corp ciliar

-uvee post sau coroida

IRISUL – situat intre cornee si cristalin,vizibil prin transparenta corneei

Prezinta o camera ant. de forma unui diafragm,cu pupila situata central,care regleaza cantitatea de lumina ce intra in ochi prin reflexul fotomotor.

Are 2 fete si 2 circumferinte.Fata anterioara delim. camera ant.,avant coloratia specifica fiecarui individ(in fct.de nr de melanocite)

Fata posterioara delim. camera post. Si este intens pigmentata la toti indivizii

Mica circumferinta delim. pupila;la acest nivel str. pigmentar post. se rasfrange ant. devenind vizibil pe marg. Pupilei= timp pigmentar

Marea circumferinta se continua post, cu uveea intermediara.

CORPUL CILIAR –de la rad. Irisului pana la pct. De intrare a n.optic;intens vascularizat si inervat;asigura nutritia globului ocular,prin pigmentatie impiedica difuziunea luminii prin sclera=camera obscura

3.Anatomia retinei

Retina reprezinta interna a gl. Ocular,membrana nervoasa,intre coroida si vitros.Captuseste ochiul de la pupila pana la papila n.optic,nu este aderenta de coroida.Functional prezinta o portiune ant si una post.Se delimiteaza doua zone:

-papila n.optic – locul de intrare al n.optic si vaselor centrale ale gl.ocular;forma discoidala,diametru de 1.5 mm

-macula – forma eliptica,la niv.polului post. delimitata de arcadele vasculare temporale post.si ant.;are o culoare galbuie dat.pigmentului xantofil

- central prezinta un port.cu un diam.<1,5mm,cu grosime mai redusa fata de restul maculei,centrata de o foveola;marginile acesteai se observa la exam.oftalmo. ca un reflex stralucitor,prin reflexul foveolar,dat.existentei exclusive a cel.cu conuri la acest nivel.

4.Umoarea apoasa

Este transparenta si este secretata de procesele ciliare.

5.Anatomia cristalinului

Cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,situata intre iris si corpul vitros.Este mentinut in pozitie de zonula Zinn,pe care se insera m.ciliari.

M.ciliari+zonula Zinn+cristalin = proces de acomodatie

6.Anatomia corpului vitros

Corpul vitros reprezinta un gel transparent care ocupa spatiul dintre cristalin si periferia gl.ocular,cantonat in hialoida.

Vitrosul transmite razele de lumina de la cristalin la retina omogen.Mentine volumul si forma gl.ocular,amortizeaza socurile mecanice,reprezinta o bariera intre segm. Ant si post.

Contine apa,fibre de colagen si celule vitriene,este produs in utero si nu se regenereaza.

7.Factorii de risc in Glaucomul primitiv cu unghi deschis:

-Antecedente H. col. De Glaucom

-Hipertonie oculara

-virsta-

-Factorivasculari

-Boli associate

8.Diagnostic pozitiv de Glaucom primitive cu unghi deschis:

-Examenoftalmoscopic(excavatiapapilara)

-Perimetrie(alterari ale cimpului visual)

-Tonometrie(tensiuneaocularacrescuta)

-Gonioscopie(diferentafatsa de alteglaucomuri)(unghiinchis, secundar)

9.Tratamentul medic. In Glaucomul prim cu unghi deschis:

-Beta-blocante, Miotice, Inhibitori de anhidrazacarbonica, prostaglandine.

-Se incepe cu un singurpreparat, daca nu scadepresiuneaintraoculara, se introduce un al doi-lea tip ,– al treilea , sidaca tot nu se reface , se recurge la metodachirurgicala.

10.Diagnosticul atacului acut de glaucom:

-Este unilateral

-Pacientulacuzadureri ocular violente, irradiate frontal si temporal, scadereavederii, fenomene vegetative de greatasivarsaturi .

-Examenuloftalmologicarataunochirosuprinhiperemieconjunctivalamixta, edemcorneean epithelial, pupilasemimidriatica, imobila.

-Presiuanea ocular crescuta 60-80-mmHg

11.Tratamentul atacului acut de glaucoma:

-Se realizeaza in 2 etape successive:

-Intii se face scaderearapida a presiuniioculareprinasociereapreparatelortopice cu celesistemice(anhidrazacarbonica, diuretice, osmpotice), astfelreducemdurerea, edemulcorneean, indepartampericolul de lezare a nervului optic.

-Tratament chirurgical definitive, are cascopprevenireaunoratacutirepetatesiconsta in iridectomiesautrabeculectomie.

12.Semne subiective si obiective in keratite:

*Keratite(afectiuniinflamatorii ale corneei)

-Semnelesubiective: 1Dureri oculare cu iradieriperisiretroauricular

2Lacrimare

3Fotofobie

4Scaderea acuitatiivizuale

-Semne obiective:1Congestiaperikeratika

2leziune corneene

3reactii ale uveeianterioare

4fenomene reactionale din vecinatate(chemozis, edem palpebral)

13.Ulcerul corneean cu hipopion, diagnostic:

-Pacientulprezinta (dureri, fotofobie,lacrimare)

-Oftalmologic (ulceratiesuperficialacorneeana cu marginineregulate, cu fundul de ochicenusiu, congestive perikeratica,iriscongestiv, pupilamiotica, prezentaunuiexudatsteril in camera anterioaranumit HIPOPION)

14.Ulcerul corneean cu hipopion, tratament:

a. Profilactic: combaterea precoce conjunctivitelor si dacriocistitelor

b.General:antibiotice cu spectru larg, AINS, sedative,vitamine

c.Local:- midriatice

-antibiotice (sub forma de colir, unguente, injectiisubconjunctivale)

- Paracenteza CA (pentruspalareahipopionului)

- Keratoplastie (In LeucoameleCorneene simple)

15.Keratita Herpetica superficiala:

-Reprezintatipul de keratitaherpeticaintilnitamaifrecvent

-Se produce o prima infectie cu virus herpetic(oral, labial si ocular)

-Princontaminare direct directa cu vezicoleleunei personae infectate

-Urmeaza o perioada de viremie cu localizareavirusului herpetic in ganglionul trigeminal

-In conditii de scadere a rezistenteiorganismului se produce migrareavirusuluipecaleanervilorsenzitiv la oraganeletinta.

16.Keratita Lagoftalmica:

-Ulceratiecorneeanadatoratauscariicorneei din cauzaimposibilitatiiocluzieipalpebrale (*Imposibilitatea de a clipi)

-Cauze(Exoftalmie, Paraliziaperiferica a n.Facial, Ectropion, Hematomorbital,Colobom palpebral)

-Subiectiv(durerioculare, lacrimare, fotofobie)

-Obiectiv(Ulceratiesemilunara, Prinsuprainfectiei-a un caractersupurativ cu aparitiaunuihipopion).

17.Leucomul cornean

Leucomul cornean reprezinta o opacitate alb-sidefie,care intereseaza de obicei toate straturile corneei.Poate fi invadat de vase de neoformatie=leucom cornean vascularizat.

Dg.dif.: opacitati inflamatorii infiltrative (leucomul nu este insotit de fen.iritative,avand un epiteliu lucios,intact,stationar si definitiv)

Tratament – chirurgical – eficace,transplant de cornee lamelar sau perforant

- estetic – in caz de g.o. lipsit de potential vizual = lentile de contact colorate

18.Diagnosticul uveitelor anterioare

Uveita anterioara reprezinta inflamatia irisului si a corpului ciliar.

Dg. Pozitiv : ochi rosu,dureros; pupila miotica, PIO N

19.Tratamentul uveitelor anterioare

Etiologic – cel mai imp; in aprox.50% din cazuri este greu de pus in evidenta cauza

*uveite septice – trat. AB in doze mari

*uveite secundare unor c.straini intraoculari – indepartarea corpului strain

Patogenic – AIS,AINS, imunosupresoare,imunomodulatoare

Simptomatic – calmarea durerii prin caldura locala cu midriatice si cicloplegice

In formele hipertensive – scade PIO

20.Uveite intermediare si posterioare

Sunt reactii inflamatorii la nivelul portiunii plane a corpului ciliar(intermediare) sau la nivelul coroidei(posterioare).

Clinic,in ambele forme intalnim exinderea inflamatiei la vitros(hialita) si la retina(retinita),absenta durerii si absenta interesarii segmentului anterior.

Subiectiv : fotopsii,fosfene,metamorfopsii si micropsii(apar in interesarea maculei), miodezopsii,scaderea acuitatii vizuale.

Obiectiv: modificari ale vitrosului ( devine tulbure),modificari coroidiene si retiniene in uveitele posterioare,insotite de perivenite si periarterite.

Evolutie: poate duce spre cicatrizare(favorabil) sau spre extensia procesului inflamator din aproape in aproape cu aparitia de complicatii ( cataracta,dezlipire de retina).

Uveitele intermediare sunt de obicei autoimune,cu tendinta de cronicizare,asociaza frecvent complicatii maculare.

Uveitele posterioare se datoreaza cel mai frecvent toxoplasmozei,apoi cauzelor infectioase sau hipersensibilitatii la agenti bacterieni,apoi uveitele din bolile generale.

21.Entropionul

Reprezinta restrangerea inauntru a marginii libere a pleoapelor,cilii fiind orientati spre conjunctiva bulbara si cornee.Prin trichiazis(pozitie vicioasa) se produce iritatia acestora la fiecare miscare de clipit.

Tipuri : congenital,spastic,cicatriceal,senile

Tratament: chirurgical – scurtarea marg.libere a pleoapei si slabirea actiunii m.orbicular

Etiologic – trat.afectiunilor conjuctivale,corneene,suprimarea pansamentului

22.Ectropionul

Reprezinta rasturnarea in afara a marginii libere sau a intregii pleoape.Se intalneste mai frecvent la pleoapa inferioara si are actiune progresiva.

Clinic se manifesta prin conjunctiva tarsala ectropionata,congestionata,ingrosata,care se epidermizeaza,se exfolieaza si sangereaza usor.Tarsul ramolit se infiltreaza si se deformeaza.Lacrimarea este abundenta,continua.

Tipuri: spastic,senile,paralitic,lacrimal,cicatriceal.

Tratament: chirurgical – repozitionarea pleoapei,cu aducerea in pozitie normala a marginii libere si blefaroplastie.

23.Ptoza palpebrala

Reprezinta o afectiune congenital a pleoapei,evidenta la nastere uni- sau bilateral.

Pleoapele sunt mai mici,colorate,tegumente netede,lipsite de cute.Santul orbito-palpebral lipseste(dg,dif cu ptoza castigata).Atitudine caracteristica in ptoza bilaterala prin contracture m.frontal,ridicarea sprancenelor,bascularea capului inapoi = aspect de mirare.

Ptoza dobandita poate fi miogena(afectarea m.ridicator al pleoapei sup),mecanica(tumori palpebrale),traumatica(dilacerari ale pleoapei sup),aponevrotica(prin dezinsertia aponevrozei m.ridicator al ps),neurogena

Ptoza neurogena:

*paralizia n.oculomotor comun – dz,AVC,anevrism,tumori cerebrale

*paralizia simpaticului cervical – sd.Horner

*Sd. Marcus-Gunn – fen. sincinetic trigemino-oculomotor – doi sau mai multi muschi inervati independent,executa miscari simultane,coordinate

-stimularea trigemenului prin contractia m.pterigoid al maxilarului duce la excitarea ramului n.oculomotor care inerveaza ridicatorul pleoapei.

Tratament chirurgical,avand caracter de urgent doar la copil.

24.Blefarite,orjelet,chalazion

*Blefaritele sunt afectiuni cronice recidivante ale marg.libere a pleoapelor asociate cu conjunctivite.

Cauze – stafilococ,dermatita seboreica

Tratament – unguente cu AB antistafilococice,tratament antiseboreic

*Orjeletul este o inflamatie supurativa a pleoapei produsa de stafilococ.In stadiul initial apar semnele inflamatorii;ulterior colecteaza si poate abceda spontan.

Tratament – in faza de inflamatie se aplica comprese reci si aplicare de picaturi cu AB antistafilococice

-in faza de supuratie se aplica comprese calde pt a grabi colectarea,apoi se face incizie si drenaj

*Chalazionul este o inflamatie cronica limfogranulomatoasa a gl. Meibomius din pleoapa.Se recunoaste prin nodulii situati in grosimea tarsului.

Tratament- in faza ac- antiinflamatorii picaturi si unguente

-in faza cr.- excizia

25.Tumori benigne palpebrale

1.Papilomul – formatiune tumorala proeminenta neregulata,pediculata sau sesila,centrata de un pedicul vascular.Se poate intalni atat pe fata int.cat si pe cea externa.

2.Nevusul- tumora pigmentata,plata sau proeminenta,se poate pigmenta f intens in evolutie sau poate devein chistica.Are potential redus de malignizare

3.Xantelasma – depozit de material lipidic situate mai frecvent in regiunea interna a pleoapei.Leziune de culoare galbena,usor proeminenta,avand contur net.

4.Angiomul palpebral – tumora vasculara,intalnita in forma de angiom capilar sau cavernos.Angiomul capilar are aspect de plaja intinsa,rosu inchis,dispare la presiune.Angiomul cavernos este de dimensiuni mai mari,rosu inchis,turgescent,moale la palpare

Tratament – injectare intralezionala de corticosteroizi sau excizia chirurgicala.

26.Tumori maligne palpebrale

1.Epiteliomul este cel mai frecvent intalnit si prezinta doua tipuri histologice:

-carcinom bazocelular – 90%,mai frecvent pe pleoapa inf.in unghiul intern,progresie lenta,cu metastaze rare

-carcinom spinocelular – 5-10%,mai frecvent pe pleoapa sup.in unghiul extern,agresiv,da metastaze.

Dg. dif. de certitudine intre cele doua se face anatomopatologic.

2.Melanomul malign cutanat este cea mai grava tumora maligna a pleoapelor.Este o tumora pigmentata cu extensie masiva si potential metastatic ridicat.

Tratamentul chirurgical reprezinta metoda de elective pt toate tumorile palpebrale.Acesta consta in excizie chirurgicala complete in limitele securitatii oncologice si reconstructive palpebrala.Cand tumora invadeaza gl ocular sau tesuturile orbitale se poate impune enucleatia sau chiar exenteratia .In tumorile inoperabile se apeleaza la radioterapie sau chimioterapie.

27.Semne generale ale conjuctivitelor

*modificari de culoare – prin hiperemia vaselor conjunctivale – hemoragii conjunctivale,intotdeauna superficiale,mai accentuate in zona fundurilor de sac si mai putin in zona limbica

- kemozis bulbar+secretie abundenta in conjunctivitele bacteriene(secretia este mai scazuta in cele alergice)

-4 tipuri de secretie – seroasa(virala/toxica),mucoasa(conj.primavaratica),muco-purulenta/purulenta(forme acute de conj.bacteriana),pseudomembrane/membrane(conj.adenovirala severa,gonococica,autoimuna)

*modificari de relief ale suprafetei conjunctivale –hipertrofie,flictene,foliculi,ulceratii

*semne asociate – adenopatie preauriculara,inflamatie palpebrala asociata

28.Obstructia canalului lacrimonazal

Reprezinta cea mai frecventa anomalie a aparatului de drenaj lacrimal la copil.Apare ca urmare a imperforarii canalului lacrimonazal prin persistenta valvulei Hasner care blocheaza extremitatea inferioara a canalului impiedicand drenajul lacrimal.

Clinic : la nn apare o lacrimare persistenta,de obicei unilaterala,insotita de infectii repetate.In unghiul intern al ochiului este prezenta secretia,iar la presiune digitala in regiunea sacului lacrimal apare refluxul acesteia.Dg este confirmat de absenta in cavitatea nazala a fluoresceinei instilate in fundul de sac conjunctival.

Tratament: conservator - administrarea de AB sub forma de colir pt a stapani componenta infectioasa,toaleta locala cu antiseptice,masaj local pt a favoriza drenajul

-permeabilizarea caii lacrimale prin cateterism instrumentar

-chirurgical – dacriocistorinostomie = crearea unui sunt intre mucoasa sacului lacrimal si cea nazala prin rezectie osoasa localizata a aripii nasului si sutura cap la cap a celor doua mucoase.

29.Dacriocistita acuta

Este o inflamatie a sacului lacrimal si a conductului lacrimonazal.

Clinic: tumefactie eritematoasa,dureroasa in cantusul intern.Palparea sacului lacrimal duce la refluxul puroiului prin punctele lacrimale.

-conjunctiva hiperemica

-poate fi insotita sau nu de febra,alterarea starii generale

Tratament: AB si AI cu adm generala,antiseptice si antibiotice cu adm locala.Se pot efectua spalaturi cu antibiotic a cailor lacrimale.In cazurile grave se recurge la incizie si drenaj.

Complicatii: extensia infectiei la orbita(celulita orbitala),la ochi(ulcere corneene),fistula sacului lacrimal la piele,fibrozarea sacului lacrimal

30.Dacriocistita cronica

Este rezultatul unei infectii subclinice secundare obstructiei canalului lacrimal.Obstructia este initial partiala,apoi totala,ducand la stagnarea lacrimilor care se amesteca cu secretia mucoasa a celulelor caliciforme din mucoasa sacului.Aceasta retentie duce la dilatarea sacului lacrimal.

Pacientul nu prezinta semne de inflamatie.Exprimarea acestei tumefactii duce la eliminarea unei secretii gelatinoase sau translucide,albicioase.Dupa acest episode de exprimare,tumefactia dispare dar se reface in cateva zile.Tentativa de cateterizare a cailor lacrimale este fara succes.

Tratament: masaj local,cateterism si lavaj repetat,dacriocistorinostomie.

31.Dacrioadenita acuta

Reprezinta inflamatia glandelor lacrimale,determinate de infectii endogene localizate sau sistemice,foarte rar cauzata de infectii exogene.Apare frecvent secundar unei parotidite epidemic.

Clinic: senzatie de durere,tensiune in partea supero-ext a pleoapei sup,tumefiere,congestie,deformare a pleoapei superioare in forma literei S orizontalizata.Apare o usoara alterare a starii generale insotita de adenopatii preauriculare cu caracter inflamator.

Tratament: pt indepartarea infectiei cauzatoare si a fenomenului inflamator se adm pe cale generala AB si AINS,tratament local cu instilatii cu solutii antiseptice.In cazuri severe se fac injectii subconjunctivale cu antibiotic.In caz de supuratie se realizeaza incizia,evacuarea si drenajul colectiei.

32.Celulita preseptala

Este localizata in fata septului orbitar,apare consecutive unor traumatisme deschise sau supuratii dermo-epidermice ale regiunii periorbitare.

Clinic: durere palpebrala,edem inflamator al pleoapelor,roseata si caldura tegumentelor,reducerea miscarilor pleoapei,uneori ptoza palpebrala si febra.Nu afecteaza orbita si globul ocular.

Tratament: general cu AB cu spectru larg,pe cat posibil tratarea cauzei care a determinat infectia.

33.Celulita orbitara

Reprezinta infectarea tesutului situate in spatele septului orbitar cu implicarea g.o,n.optic,elementelor vasculare si nervoase,determinand o gravitate extrema a acestor cazuri.

Etiologie: cauze endogene – sinuzite,infectii ale fetei,abcese dentare,furuncule nazale,chirurgie dentara

-cauze exogene – traumatisme ale fetei cu sau fara retentie de corp strain

Clinic: debut brusc,dureri violente,edem palpebral inflamator marcat,kemosis uneori atat de marcat incat poate impiedica ocluzia palpebrala,uneori diplopie,exoftalmie

Poate determina in timp atrofie optica,panoftalmie,meningita optica,abces cerebral.

Tratamentul are doua tinte: depistarea si tratarea cauzei,tratamentul infectiei orbitare si a complicatiilor.Tratamentul general se realizeaza cu AB cu spectru larg,in doze mari,AIS.Tratamentul local se constituie din comprese calde si drenajul colectiilor.

34.Oftalmopatia tiroidiana(Boala Basedow)

Este o boala autoimuna asociata disfunctiei tiroidiene,in care se produce hipertrofia m.extraoculari,infiltratia tesutului interstitial cu limfocite,mastocite,plasmocite,macrofage.Se caracterizeaza prin hipertrofia grasimii periorbitale si a gl.lacrimale.Toate acestea duc la cresterea continutului orbitar si cresterea PIO.

Simptome: senzatie de corp strain,lacrimare,fotofobie,discomfort retrobulbar.

Semne majore: retractile palpebrala inf si sup

-afectarea tesutului moale orbitar manifestata prin hiperemie conjunctivala mai accentuata in zona de insertie a dreptilor orizontali,kemosis,edem palpebral mai accentuat dimineata,keratoconjunctivita limbica superioara,sd.de ochi uscat

-exoftalmie tipica bilaterala,nedureroasa,ireductibila,permanenta

-neuropatie optica- prin compresia n.optic,scaderea progresiva a vederii centrale,discromatie in axul rosu-verde,scotom central sau paracentral

-miopatie tiroidiana- de tip restrictiv,cu mobilitate oculara redusa prin edem in faza initiala de infiltratie si prin fibroza in etapa finala

Tratament: endocrinologic,oftalmologic(CCS),imunosupresoare,in faza acuta CCS sunt CI-iradiere in scop antiinflamator.In faza finala de instalare a fibrozei se efectueaza tratament chirurgical cu scop de decompresie a orbitei,corectare a strabismului constituit,de reducere a retractiilor palpebrale importante.

35.Cataracta

Cataracta in evolutie conduce la opacifierea totala a cristalinului si scaderea acuitatii vizuale.Cataractele pot fi congenitale sau dobandite.Cele congenitale sunt expresia unor embriopatii netransmisibile sau a unor genopatii ereditare.Cele dobandite sunt legate de varsta,aparand cel mai frecvent dupa 50 de ani,cu o crestere a prevalentei la 75 de ani.Cataractele traumatice apar prin actiune mecanica sau prin actiunea permanenta a unor agenti fizici.Intalnim si cataracte metabolice(diabetica),iatrogene(corticoterapie),postchirurgicale,patologice de cauza locala-uveite,glaucom,dezlipire de retina,retinopatii pigmentare,tumori.

Clinic:

-subiectiv-scaderea acuitatii vizuale intai la distanta cu imbunatatire aparenta a vederii de aproape,datorita miopiei cristalinului,apoi si de aproape.Apare vederea incetosata noaptea sau la lumina puternica,aberatii in perceperea culorilor.

-obiectiv- examenul luminii ocular releva aparitia unor opacitati pe fondul rosu pupilar,examenul biomicroscopic poate preciza si topografia leziunii.

Tratament: -medicamentos – niciun medicament nu poate opri evolutia bolii

-chirurgical :

*extractia extracapsulara- crearea unei deschideri circulare si continui a capsulei anterioare,indepartarea nucleului si a materialului cortical,cu lasarea pe loc a unei portiuni capsulare ant si a celei posterioare in intregime

*facoemulsificarea cristalinului – echipament tehnic complex,care permite extractia cristalinului printr-o incizie mica si aplicarea unui cristalin artificial foldabil cu reabilitare AV rapida.Marimea inciziei este intre 1-2,4 mm cu anestezie locala peribulbara.

36. Acomodatia : reprezinta capacitatea ochiului de a vedea clar obiecte situate la orice distant de ochi.

Obiect situat la distanță (repaus acomodativ) → mușchi ciliar relaxat → zonulă tensionată → convexitatea cristalinului minimă

Obiect situat la aproape (acomodație) → contracția mușchiului ciliar → relaxarea zonulei → bombarea cristalinului

37. Tulburarile acomodatiei:

1. PRESBIOPIA

- reprezintă diminuarea progresivă a răspunsului acomodativ, generată de pierderea elasticității capsulei și materialului cristalinian.

• se instalează la toți indivizii, indiferent de preexistența ametropiilor.

• interesează de o manieră simetrică ambii ochi.

• miopii compensează presbiopia prin renunțarea la lentilele divergente; la hipermetropi e agravată de îndepărtarea ochelarilor.

CLINIC: - jenă la lucrul de aproape

- cefaleea și senzația de arsură oculară ce fac imposibilă continuarea activității de aproape.

CORECȚIA PRESBIOPIEI se face cu lentile convexe ce se adaugă la corecția pentru distanță.

Ca regulă generală se prescrie cea mai slabă lentilă convergentă ce permite o vedere bună de aproape. Corectarea presbiopiei se poate realiza pe același ochelar (bi, tri, multifocal) sau pe un ochelar separat.

2. SPASMUL ACOMODATIV se caracterizează prin apariția unui efect acomodativ în exces față de necesități; debutează brusc, cu cefalee, vedere încețoșată, fotofobie, diplopie

3. PARALIZIA ACOMODAȚIEI constă în pierderea tonusului mușchiului ciliar, de cauze locale sau prin boli generale.

38.Hipermetropia-simptome, tratament:

Simptome: cefalee, discomfort ocular,astenopie, vedere incetosata a obiectelor apropiate.

Tratament: hipermetropiile constituționale - corecția lor

- hipermetropiile dobândite - tratamentul etiologic

Corecția hipermetropiei: lentile aeriene convergente, lentil de contact, chirurgical

39. Hipermetropia-clasificare:

Dupa valoarea dioptrica: mica, medie, mare Dpdv etiologic: axiala, de curbura, de indice Dupa raportul cu acomodatia: totala, manifesta si latenta

40. Miopia- clasificare:

Dupa valoarea dioptrica: mica, medie, mare Dupa componenta dioptrica interesata: axiala, de curbura, de indice Dpdv clinic: simpla, patologica(degenerativa)

41. Miopia simpla:

- apare la 6-7 ani si se dezvolta in perioada de scolarizare;- are origine constitutionala si caracter slab evolutiv;- nu vad bine la distanta dar vad bine aproapeAu tendinta de a apropia obiectele de ochi

42. Miopia forte:

- evolueaza progresiv toata viata, atingand valori de 20-40D- este de natura genetica, cu transmitere poligenica si reprezinta 1-4% din totalul miopiilor- se asociaza cu o diminuare a functiei vizuale si modificari ale fundului de ochi

- Stafilomul posterior- Pata Fuchs- Vizibilitate exagerată a rețelei coroidiene- Conusul miopic peripapilar ( semilună alb-gălbuie la - marginea discului

43.Astigmatismul – clasificare:

o Dupa meridianul interesat: regulat, neregulat

44. Astigmatismul- simptome, tratament:

Simptome: - în A. mici: - astenopie acomodativă, mai ales la munci de precizie; - încețoșări tranzitorii ale vederii; - cefalee exacerbată de concentrarea vizuală.

- în A. mari: - scăderea AV, vedere încețoșată; - înclinarea sau rotația capului; - îngustarea fantei palpebrale; - apropierea textelor de citit de ochiTratament:I. ASTIGMATISMELE REGULATE 1. lentile aeriene2. lentile de contact 3. chirurgie refractivă1. Lentilele aeriene: - în A. simplu, - lentile cilindrice (convergente, divergente), plasate perpendicular pe meridianul ametrop; - în A. compus sau mixt, - lentile sferocilindrice.2. Lentilele de contact - sferocilindrice (torice), care au raze de curbură diferite pe cele două meridiane principale. 3. Corecția chirurgicala:astigmatismele mari - cele postchirurgicale - cele care generează anizometropii severe.II. ASTIGMATISMELE NEREGULATE pot fi corectate cu ajutorul unor procedee care regularizează suprafața corneană și corectează viciul de refracție restant: - lentile de contact dure; - epikeratoplastie; - keratoplastia perforantă (transplantul perforant de cornee).

45. Diagnosticul diferential al unui ochi rosu:

Eroziune corneeana, Glaucom acut, Corp strain corneean, Trichiazis, Episclerita, Sclerita, Uveita

46. Plagile oculare:

Preoperator: analiza completa si corecta a accidentului; intervalul de timp de la accident; statusul anatomic si functional ocular anterior; aprecierea posibilitatii existentei unui CSIO; imunizarea antitetanica.Masuri in urgenta: pansament ocular; antibiotice sistemic cu spectru larg; analgezice, sedative; ser antitetanicObiectivele chirurgiei: - închiderea ermetică a plăgii, cu restabilirea cât mai corectă a anatomiei; - repoziționarea țesuturilor inclavate evitand încarcerarea în plagă de uvee, cristalin, vitros; - îndepărtarea opacităților mediilor; - ablația CSIO; - prevenirea inflamațiilor, infecțiilor, cicatricilor vicioase; - prevenția astigmatismului cornean.

47. Corpi straini intraoculari:

CS pot fi: - unici / multipli;

- metalici (Fe, Al, Cu, Pb) / nemetalici; - organici (lemn) / anorganici (piatră, sticlă);Pot rămâne inerți / pot antrena reacții iritative. Efectele sunt legate de: compoziție, viteza de pătrundere, localizare, dimensiuni, traiect, durata cât rămân intraocular. Orice CSIO este o urgență.

Tratament medical: - AB local și general, cu spectru larg; - pt. CS metalici descoperiți tardiv substanțe chelatoare (EDTA, penicilamină).

Tratament chirurgical: - extracția CSIO; - rapid pt. cei oxidabili - sticla se poate lăsa pe loc. Complicații precoce: iridociclită, uveită posttraumatică, cataractă traumatică, glaucom secundar, hipema, hemoragieintravitreană, infecția oculară. Complicații tardive: sideroză (prin oxidarea CS din fier) calcoză (oxidarea CS din cupru, bronz, alamă).

48. Arsuri chimice oculare:

Produse de agenti chimici (acizi, baze) arsurile oculare intereseaza pleoapele, conjunctiva si corneea, apoi restul structurilor oculare.Arsurile cu acizi: aceste substante produc in contact cu tesuturile oculare o necroza de coagulare.Proteinele coagulate creeaza un efect de bariera in calea patrunderii agentului chimic si astfel contribuie la limitarea leziunilor.Arsuri cu baze: bazele produc necroza de lichefiere a albuminelor tisulare, disociaza si emulsifica lipidele din structura membranei celulare si intra rapid in celule pe care le distrug.Arsuri cu substante toxice de lupta: lacrimogene, iritante, toxice asfixiante, toxice vezicante.Tratamentul arsurilor chimice:-spalarea abundenta cu apa sau ser fiziologic,-inlaturarea resturilor de substanta chimica de la nivelul corneei, conjunctivei si din fundurile de sac conjunctivale, paracenteza CA daca substanta este alcalina- administrarea de antidot specific (bicarbonat de sodiu 2% pt acizi, acid acetic 1-2% pt baze, sulfat de cupru 0,5% pt fosforul metaloid)- profilaxia infectiilor cu antibiotice 7-10 zile, cu AINS, control TIO, midriatice- debridarea fundurilor de sac zilnic- plastii palpebrale, conjunctivale