subiecte la integrarea europeana

8/19/2019 Subiecte La Integrarea Europeana

1/10

1. Conceptul de integrare economică. A vantaje le şi factorii determinanţiai integrării economice internaţionale.

Integrare economică – o formă complexă de colaborare dintre state,manifestată în diverse sfere de activitate, pentru care sunt caracteristiceinterferenţe economice ale statelor partenere şi care sunt marcate pe termenlung de interdependenţe de ordin tehnic, tehnologic şi economic. Eliminareatreptata a frontierilor economice dintre doua sau mai multe economiinationale. Scopul IEE-accelerarea cresterii economice.

Avantajele integrării: - permite membrilor săi să participe mai activ laschimburile economice internaţionale, valorificarea mai eficientă a pieţecomune şi proprii;-reolvarea mai legeră a problemelor de politicăcomercială!eliminarea restrictiilor tarifare";-oferă folosirea avanta#eloreconomiei la scală;-integrarea accelereaă reformele economice şi proceselede macrostabiliare; -integrarea oferă accesibilitate mai mare a agenţiloreconomici la resursele economice care sunt repartiate neuniform;-grupărileintegrationiste sunt atractive pentru investiţiile de capital, transfer detehnologie, tehnici ale managementului;-depăşirea subdevoltării;-intensificarea concurenţei;-crearea unor medii favorabile de politică externă,asigurarea securităţii comune;-costuri de tranactie mai mici.Factorii determinanţi ai integrării .1. $ivelul apropiat al devoltăriieconomice şi al gradului de maturitate a economiei de piaţă a ţărilorintegrate; 2.%reenţa hotarelor comune, prohimitatea geografică, legăturileeconomice, tradiţiile istorice ale relaţiilor economice; 3.Existenţa unor

probleme comune în faţa statelor membre !comerciale, financiare, ecologice,militare, politice ";!isi unesc fortele pt a reolva o probl comuna".&oinţa

politică a populaţiei;!referendum" !. 'ompatibilitatea valorilor de baă;!impartasirea acelorasi valori; democratie; respect pt minoritati; familia;economia de piata" ". %romovarea intereselor ()$ !societăţi transnaţionale";!transnationaliarea capitalului"#. Efectul demonstrativ;!o reputatie buna esteatractiva pt ceilalti"$.Efectul domino.2. %ouă dimen&iuni ale integrării economice' integrarea pieţelor şipoliticilor economice.1. Integrarea pietelor: - libera circulatie amarfurilor!ofera alegerea celor mai bune produse si servicii" - libera circulatiea factorilor de productie!ofera mai multe oportunitati capital; munca" E(i&ta3 etape de integrare a pietelor' 1. Zona liberului schimb !eliminarea taxelorvamele si a restrictiilor cantitative in relatiile bilaterale; promovarea politiciicomerciale proprii fata de celelalte tari"2.Uniunea vamala !armoniarealegislatiilor vamale a tarilor membre;stabilirea unui tarif unic fata de terti"3. Piata comuna !liberaliarea fluxurilor economice sau factorilor de

productie"miscarea libara a*bunurilor; serviciilor; persoanelor si capitalurilor.2. Integrarea politicilor economice: -+niunea economica !grad inalt decoordonare a politicilor macroeconomice si bugetare" – +niunea monetara !omoneda comuna-euro"

– +niunea economica si monetara !imbina cele doua

compartimente care sunt in strinsa interdependenta"Ce urmea)a*- uniunea politica -uniunea deplina -ederatia de state sau confederatiea de state !stateleunite ale europei"3. +ipuri şi forme de integrare economică. upa specificul relatiiloreconomice pot fi evidentiate diferite forme de integrare economica, acesteforme sunt si etape parcurse in procesul de integare* - Acorduri comerciale

preferenţiale !limitari bilaterale in comert '(" -Zona de liber c!imb,caracteriată prin abolirea obstacolelor tarifare şi netarifare !indeosebi arestricţiilor cantitative", intre statele membre, care işi păstreaă, insă,libertatea de acţiune in relaţiile cu terţii !cei din afara onei".-"niuneavamală faţă de ona liberă de schimb, aduce in plus, adoptarea unui tarifvamal comun al ţărilor membre ale uniunii in relaţiile cu statele non-membre.+niunea vamală este o grupare a statelor membre care formeaă impreuna unspaţiu !teritoriu" vamal unic. +niunea vamală poate fi de / feluri* -%erfectă!completă", care vieaă tot nomenclatorul de mărfuri şi toate poiţiiletarifare, care fac obiectul tranacţiilor comerciale cu terţe ţări. -mperfectă!incompletă", care vieaă parţial nomenclatorul de mărfuri şi unele poiţiitarifare, care fac obiectul tranacţiilor comerciale cu terţe ţări. - #iaţacomună repreintă o unitate vamală completă, prin introducerea libereicirculaţii a factorilor de producţie. evoltarea aprofundată şi continuu a

procesului integraţionist in cadrul grupului ţărilor membre atinge forma de piaţă comună. Ea se evidentiaă prin semnarea acordului şi include in sine li,ertăţi abolind practic frontierele naţionale a statelor membre pentrulibera circulaţie a marfurilor, serviciilor capitalurilor şi forţei de muncă!persoanelor".-"niune economică i monetara constituie, pană in preent,stadiul cel mai avansat de integrare interstatală. aţă de caracteristicile %ieţei'omune, ea presupune armoniarea politicilor economice !fiscale, monetareetc." şi sociale, untiliarea unei monede unice."niune politică.ivele ierar/ice de integrare'-'orporativ;-0amural;- $aţional1statal. Integrarea economic ă 0n America de ord. A+A' prevederiprincipii o,iective &tructura in&tituţională. 2 fost semnat la 34.3/.355/intre (+2, 'amada si 6exic,a intrat in vigoare la 3 ianuarie3557. NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansambluregional, repreentat de doua tari puternic industrialiate !(+2 si 'anada" sio tara in curs de devoltare !6exic". #revederi care au stat la baa $2)2*1.'omert exterior !eliminarea restrictiilor"; 2.nvestitii de capital. #rincipii: -clau)a natiunii celei mai favori)ate prevede că orice f acilitate acordată deun stat membru al 8rganiaţiei 6ondiale a 'omerţului în favoarea altui statmembru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre - acesta fiind

http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_Comer%C5%A3uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_Comer%C5%A3uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_Comer%C5%A3ului


2/10

principiul nediscriminării în comerţul internaţional.- tratamentul national* presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele autohtone, cel puţin după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă.- a&igurareatran&parentei. $biective:3. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a

barierelor comerciale;/. stimularea concurentei loiale in cadrul onei de liberschimb;9. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor

participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite investitorilor, fatade practicile discriminatorii din tarile participante;7. asigurarea unei protectiiadecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul

partilor;:. stabilirea unor proceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comertul si investitiile;. recunoasterea dreptului fiecarei tari de aadopta standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si mediuluiincon#urator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau investitii;Creareaonei de i,er Sc/im, din cadrul A+A a fo&t &priginită de 2 factori'1.necesitatea de a răspunde fenomenului de apariţie şi devoltare a altor

blocuri comerciale.2.liberaliarea şi reglementarea economiilor ţărilormembre care au însemnat reducerea intervenţiei statului în economie,devoltarea sectorului privat şi creşterea volumului intrărilor de investiţiistrăine directe. %tructura intituţională a &AF'A:-'omisia pentru au fost încheiate peste 3> noi acorduri, viînd crearea

?


3/10

0evenirea Europei in politica si economia mondiala. +lementele carecontituie fundamentul civiliatiei europene: (iviliatia reaca- prima

proiectie a influientei europene asupra lunii !arta; cultura; filoofie;democratie; diplomatie" (iviliatia )omana- mperiul roman a realiat primaintegrare a continentului european, s-a impus prin politici #uridice.(retinimul -prin valorile umane, prin suport spiritual oferit actului deguvernare!element semnificativ al continuitatii si unutatii europene" /ariledecoperiri geografice- au europeniat lumea modelind-o dupa chipul sisemanarea sa. ondatorii +E* Ginston 'hurchill; 2lcide de Daspieri!prim-ministru italian"; 0obert (chuman; Hean 6onet. (imbolurile +E*-drapeluleuropean:cele 3/ stele – Imnul european*simfonia I de =etoven – Ziuaeuropei*5 mai -! de limbi o"iciale – devi#a* europenii isi unesc eforturile infolosul pacii si prosperitatii, iar numeroasele culturi, traditii si limbi diferite

existente in Europa este un avanta# pentru acest continent.8E' o uniuneeconomică și politică, compusă din /A state. 8riginile +E se trag dela 'omunitatea Europeană a 'ărbunelui și 8țelului !'E'8" șidin'omunitatea Economică Europeană !'EE", formată din șase state în35:A. Jn anii următori +niunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noistate membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice,sociale și politice în abilitățile sale. )ratatul de la 6aastricht a înființat+niunea Europeană sub preenta denumire în 3559. +ltima amendare a

baelor constituționale ale +E a fost )ratatul de la >5.$.Etapele integrării europene'1.ona de li,er &c/im,2ceasta este o onaîn interiorul careia taxe vamal si restrictiile cantitative pentru schimburi aufost anulate .%rodusele din ona pot circula liber si fara restrictii cantitative îninteriorul onei fara sa suporte taxe vama la trecerea frontier interne aleonei. 2.8niunea vamala(e vorbeste despre uniune vamala cKnd statele încaua au eliminat drepturi vamale si contingentele nu numai între ele, dar ausi creat un tarif vamal !sau tarif exterior" comun si o politica comercialacomuna.3.>iata comuna(e vorbeste de piata comuna cKnd marfurile,

persoanele, capitalurile, serviciile !transporturile, bancile, asigurarile, bursele" circula libere pe piata respectiva - se evoca cele 7 libertatifundamentale ale pietei comune". %iata comuna presupune aplicarea de regulisi legislatii comune, în materie fiscala sau în domeniul concurentei,existenta

unor politici sectoriale comune, de exemplu în materie agricola sau îndomeniul transporturilor.@ >iaţa comună' a&igurarea celor patru li,ertăţi de circulaţie.


4/10

apă, telecomunicaţii, transporturi feroviare etc.";- liberaliarea serviciilor încadril 86' etc.+n domeniu dificil s-a dovedit a fi cel al recunoaşteriireciproce a diplomelor, ceea ce presupunea o armoniare a sistemelor deînvăţămKnt:C9li,era circulaţie a per&oanelorEsen a acestei libertă i constăț țîn eliminarea tuturor discriminărilor între cetă eniiț unui stat membru ișcetă enii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statuluițrespectiv. 2ceste discriminări se referă la condi iile de intrare, deplasare,țrecunoa terea pe baă de reciprocitate a calificărilor i a diplomelorș ș

dobKndite pe teritoriul statului ai cărui cetă eni sunt, precum i condi iile deț ș țmuncă, anga#are sau remunera ieț .%9li,era circulaţie a capitalurilora fost deasemenea o prevedere a tratatulu de la 0oma 35:4. intre preveder ulterioarecu referire la circulaţia capitalurilor menţionăm*- nondiscriminarea plăţilor îninteriorul 'omunităţii;- excluderea restricţiilor valutare de natură să afecteeaceste mişcări;- asigurarea treptată a liberaliă complete a mişcării de capital.1rincipalele componente ale &i&temului in&tituţional comunitar.>arlamentul=?ocea cetatenilor9%arlamentul European !%E" este ales decetăţenii +niunii Europene pentru a le repreenta interesele.%arlamentul are49 de membri din toate cele /4 de state membre +E.%arlamentul Europeanîşi desfăşoară activitatea în trei sedii* =ruxelles !=elgia", erfecţionarea &i&temului in&tituţional a 8E şi a mecani&mului &ău defuncţionare.6odificăril în sistemului nstitu ional comunitar sunt determinatțde*3.(chimbări de con#unctură !aderarea noilor ări" /.(chimbarea accceselorțla obiectivele econiomice, obiective politice9.emocratiarea sistemuluiinstitu ional7.iviarea func iilor :.Evitarea bloca#elor .Jntărilrea rolului i aț ț șimportan ei parlamentului European4.8ptimiarea sistemului de procedură înțadoptarea deciiilor, trecerea de la principiul unanim la cel ma#oritar.12.Apariţia >AC =politica agricolă comunitară9 şi principalele raţiuni alee(i&tenţei ei. %2' a fost politica comuna cea mai importanta si unul dinelementele esentiale ale sistemului institutional al +E. 8biectivele sale sunt*cresterea productivitatii, garantarea unui nivel de viata echitabil populatiei

din agricultura, stabiliarea pietelor, garantarea securitatii aproviionarilor,asigurarea consumatorului cu proviii la preturi rationale. 6ecanismele sales-au modelat pentru a reolva aceasta situatie, functia sa principala fiind ceade a spri#ini preturile si veniturile interne prin intermediul operatiilor deinterventie si sistemelor de protectie frontaliere.2ceasta politica a contribuit

poitiv la cresterea economica si a reusit sa garantee aproviiona consumateuropean cu o gama ampla de produs alimentare calitative la preturi rationale>rincipiile >AC &unt 'o piaţă unică a bunurilor* în interiorul +niuniiEuropene, produsele agricole circulă fără restricţii;preferinţa comunitară* estefavoriat consumul produselor originare din +niunea Europeană;solidaritatefinanciară între statele membre* măsurile comune sunt finanţate dintr-un

buget comun.13.6ecani&mul de &prijinire a >AC. In&trumente şi pBrg/ii. %rincipalelein&trumente ale %2' sunt fondurile structurale, pe de o parte, şi pieţelereglementate, pe de altă parte. Jn cadrul pieţelor reglementate, sunt utiliate&i&temele de prelevări varia,ile plăţile compen&atorii şi ajutorulfinanciar direct. Ajutorul financiar direct este forma de politică a venituluicu cele mai puţine costuri sociale; ondurile Structurale &i ondul decoe)iune sunt instrumentele financiare ale politicii de coeiune economica sisociala comunitare, prin care se spri#ina reducerea decala#ului dintre

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cet%C4%83%C8%9Beniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cet%C4%83%C8%9Beniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Remunera%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cet%C4%83%C8%9Beniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Remunera%C8%9Bie


5/10

nivelurile de devoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale +niuniiEuropene si promovarea, in acest mod, a coeiunii economice si sociale.6ecani&me'1.5rgani)atiile Comune de >iata =5C>9 care garanteaastabilitatea pietelor./.Sprijin direct catre agricultori 'garantarea unui venitminim pentru producatorii, in mod independant de cantitatea produsa, pentruevitarea orice supraproductie precum si pentru eliminarea distortiunilor alecomertului.3.Incitatiile financiare pentru a incura#a agricultorul sa adopteemetode de producti mai respectuoase pentru mediul incon#ur. .In&trumentepentru ec/ili,rarea ofertei agricole' pentru evitarea supraproductiei.:.>olitica de de)voltare rurala ' constituie al doilea pilon al %2'-ului.E20 * ond European pentru 2gricultura si evoltare 0uralaED2 * ond European de Darantare 2gricolaE% * ond European pentru %escuit1.4eforma >AC' nece&itate şi orientări. 2ceastă reformă a devenitnecesară din caua cheltuielilor foarte mari efectuate pentru depoitareasurplusurilor.(copul consta în promovarea unei agriculturi mai puţinintensive, reducerea surplusului de producţie şi contribuţia la protecţiamediului.8biectivele esenţiale ale politicii agricole comune, modificată prinreforma din 355/, sunt*menţinerea +E în rKndul producător şi exportatorilorde produse agricole prin creşterea competitivităţii fermierilor săi atKt pe piaţainternă, cKt şi pe pieţele externe;reducerea producţiei la dimensiunile cereriiefective de pe piaţă;concentrarea a#utorului pentru susţinerea venituriloragricultorilor care au cea mai mare nevoie de spri#in; încura#area fermierilor

să nu-şi abandonee terenurile;prote#area mediului ambiant şi devoltarea potenţialului natural al satelor.%2' acordă o importanţă din ce în ce mai mareluării în consideraţie a obiectivelor de mediu încon#urător şi complicăriisporite a agriculturilor în gestionarea resurselor naturale şi protecţia

peisa#elor 1!. >olitica economică şi monetară 0n &i&temul politicilor comunitare. %rin politică economică se înţelege influenţarea economiei prin măsuri

politice, prin intermediul statului respectiv, a puterii legislative, în vedereaorientării activităţii economice într-un sens considerat reonabil pe teritoriulnaţional. #olitica economică a +E se baeaă pe două tipuri de implicare astatelor membre*marile orientări ale politicilor economice =65>E9* iauforma unor recomandări adoptate de 'onsiliu. 8biectivul acestora estearmoniarea politicilor economice ale statelor membre în #urul unor obiectivecomune;>actul de &ta,ilitate şi creştere* obiectivul acestui pact este controlarea deficitelor publice ale statelor membre. 2cestea sunt astfel obligate să

respecte pragurile maxime privind îndatorarea publică şi privind deficituladministraţiilor publice.0espectarea 68%E şi a pragurilor de îndatorare publică face obiectul unei &upraveg/eri asigurate de către 'omisie şi decătre 'onsiliu.'omisia este în măsură să adresee direct averti&mente statelor membre, atunci cKnd consideră că acestea nu şi-au respectat anga#amentele ,'onsiliul poate apoi să adopte o recomandare către statul membru.)ratatul de la -prima fa)a a 8E 6onetare este liberaliarea miscariicapitalului intre statele membre ale +E.3 ianuarie 3559-%iata +nica estecompleta.3noiembrie 3559 este stabilita compoitia monedei co E'+ș!unitate de referinta centrala". 3 ian 3557 incepe a doua fa)a a 8E &i 6onetare prin infiintarea nstitutului 6onetar European,sunt intarite proce durilede coordonare a politicilor economice.355:-'omisia adopta 'artea &erde ptmoneda unica. 'onsiliul European se intruneste la 6adrid si adopta denumirea de euro pt moneda unica,se elaboreaa scenariul pt trecerea la monedaunicaN/>>/ –ntroducerea monedei fiduciare !Oconven ionale" Euroț!monede si bancnote" si disparitia treptata a vechilor monede nationale. (e

prevede o perioada de tranitie intre introducerea monedelor si bancnotelorEuro si disparitia definitiva a monedelor nationale in maxim luni.33 state au

http://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/l25021_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/ec0010_ro.htmhttp://europa.eu/legislation_summaries/economic_and_monetary_affairs/stability_and_growth_pact/l25021_ro.htm


6/10

introdus moneda euroPDrecia,au urmat (lovenia !/>>4", 'ipru,6alta !/>>A"./>>/-ata limita la care monedele nationale ies legal din circulatie. "+/ in201 intre cele /A state membre doar 3A au introdus moneda euro,ceea ceinseamna ca acestea participa integral la cea dea doua etapa a +E6./state"anemarca si 0egatul +nit! au un statut special". )ratatul comunitatii leconfera acestora cu titlu excep ional dreptul de a alege sa participe sau nu lața 9a etapa a +E6onetare.n preent,celelate state ale +E beneficiaa de oMderogareM.!Oabatere de la lege"1#. Avantaje şi limite ale introducerii monedei euro. Avantaje*-iminuareariscului ratei de sQimb!cu cit mai impreviibile sunt ratele de sQimb,cu atitmai riscante sunt investitiile",-0educerea costurilor de tranactie !monedaunica va elimina costul de commission si de tranactie" 1 eliminareafluctuatiilor ratelor de schimb si a comisioanelor de schimb valutar, -'restetransparenta preturilor!o moneda unica face mai evidente diferentele de prRtdintre bunuri,servicii,salarii din tari diferite,imbunatatind competitia dintre

piete"1comod pt consumatori,-(tabilitatea macroeconomica!mentinereainflatiei la nivelul admisibil",-0educe ratele dobinilor1in masura in care euroreduce inflatia,exercita presiuni asupra reducerii ratei dobinilor,-%utere!moneda euro va fi una dintre cele mai puternice monede din lume". imite:-%ierderea suveranitatii tarii,-nexistenta devaloriarilor competitive !ptstimularea exporturilor",-'ostul introducerii,-iferente in politica fiscala.1$. >olitica 8E de de)voltare şi coe)iune regională. #olitica regională a"+ este o politică de investiţii, care îşi propune să susţină competitivitatea şicreşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii, crearea de locuri de muncăşi devoltarea durabilă. $biective:Convergenta &tatelor mem,re &i aregiunilor'(pri#in pentru devoltare si crearea de noi locuri de munca instatele membre si regiunile mai putin devoltate, pentru a se crea o realaconvergenta in interiorul +niunii.!(unt eligibile acele regiuni al caror%=1locuitor este sub 4:L din media +E"Competitivitate &i de)voltareare&ur&elor umane'(pri#inirea statele membre si regiunile care nu sunteligibile pentru obiectivul SconvergentaS sa se adaptee schimbariloreconomice si sociale, globaliarii si tranitiei catre o societate baata pecunostinte. Cooperare teritoriala' (timularea cooperarii transfrontaliere

pentru identificarea unor solutii comune pentru probleme referitoare ladevoltarea rurala, urbana %copul constă în moderniarea regiunilor mai

puţin devoltate pentru a le da posibilitatea să a#ungă la nivelul celorlalteregiuni din +E. *e ce ete neceară politica de coeiune economică 3iocială,%entru a reduce disparităţile de devoltare economică şi socială întrestatele membre 1 regiunile +E; %entru a îmbunătăţi funcţionarea %ieţei unice;

%entru promovarea devoltării durabile a +E. a baa politicii de coeiunetau 4 principii: >rincipiul concentrării 2cest principiu are trei aspecte*(oncentrarea reurelor ' cea mai mare parte a resurselor puse la dispoiţie

prin fondurile structurale sunt orientate către regiunile şi ţările cele maisărace.(oncentrarea efortului * irecţionarea investiţiilor către priorităţilecheie de creştere*'ercetare şi inovare, )ehno logiile informaţiei şi comunicaţiilor ,'reşterea competitivităţii întreprinderilor mici şimi#locii.(oncentrarea c!eltuielilor: la începutul fiecărei perioade de

programare, se stabileşte o finanţare anuală pentru fiecare program. 2cestefonduri trebuie cheltuite într-un interval de doi ani de la alocare .>rincipiulprogramării.%olitica de coeiune nu finanţeaă proiecte individuale, ci

programe naţionale multianua le aliniate la obiectivele şi priorităţile+E.>rincipiul parteneriatului'iecare program este elaborat printr-un

proces colectiv la care participă autorităţile de la nivel local, naţional sauregional şi european, parteneri sociali şi organiaţii ale societăţii

civile.>rincipiul adiţionalităţii;inanţarea oferită prin fondurile structuraleeuropene nu poate înlocui cheltuielile efectuate de un stat membru , la nivelnaţional.1@. >olitica comună fi&cală. #olitica ficală - este o componentă a politiciifinanciare a statului, care cuprinde, atKt ansamblul reglementărilor privindstabilirea şi perceperea impoitelor şi taxelor, concretiănd opţiunile statuluiîn materie de impoit şi taxe. A re trei mari componente* -impoitarea directă-care este responsabilitatea statelor membre -impoitarea indirectă - ceafecteaă libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor -'ontribuţii pt securitateasocială. $biectivele politicii ficale 1'el mai important obiectiv pe termenlung constă în înlăturarea diferenţelor în ceea ce priveşte cotele şi metodelorde aplicare a impoitelor indirecte. 8biectivul vieaă )&2 şi acciele.2 Jndomeniul fiscalităţii directe, se urmăreşte în principal minimiarea posibilităţilor de evaiune şi evitarea dublei impuneri, pe baa acordurilor bilateraleîntre statele membre.3 Evitarea efectelor negative ale concurenţei între statelemembre, în special evitarea transferului baei fiscale prin fenome nul demigraţie a firmelor aflate în căutarea regimului fiscal cel mai favorabil. Armoniarea ta5elor 2rt.5> al )ratatului 'omisiei Europene interice orice discriminare fiscală care ar oferi avanta#e produselor naţionale asupra produ selordin alte (tate 6embre.)&2 a fost prima taxă armoniată în 3544. Jn 355/ afost adoptată cerinţelor pieţei comune împreună cu acciele. #robleme

http://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/what/future/eligibility/index_ro.cfmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_innovation_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_ict_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/fiche_sme_ro.pdf


7/10

ficale ale "+ *-pericolul dublei impuneri-evaiunea fiscală-utiliareadiscriminatorie a impoitelor.(A"Z++ A#A)I'I+I:-devoltarea rapidă aschimburilor comerc; -menţinerea unei suveranităţi fiscale a statelor membre.(oncluii:-)endinţa impunătoare în sistemul fiscal al +E este de armoni#area ta&elor indirecte, la circulaţia bunurilor şi serviciilor.-Jn domeniul fiscalităţii directe şi a contribuţiilor sociale obligatorii nu se urmăreşte armoniarea,acest compartiment rămîne la discre'ia Statelor Membre UE !aplicînduse

princip iul subsidiarităţii".-mpoitele şi contrib. sociale repre princi palele

surse ale venitului bugetar, cota acestora în venitul bugetar general depăşind:>L.-Jn ţările mai devoltate şi statele ?onei E+08 presiunea fisc. este maiînaltă.2olitica comună 0n domeniul concurenţei. #rincipii cu privire laconcuren ţă 6n tratatele "+ '(ransparen'$ în privinţa deciiilor adoptatereferitor la comportamentele anticoncurenţiale; )ediscriminarea nici unuiagent economic participant la schimburile economice internaţionale; Cooperarea între diferitele autorităţi ale concurenţei naţionale şi internaţionale în privinţa aplicării legislaţiei în domeniu. $biective 3i intrumentele

#oliticii (oncur.'-Darantarea unităţii pieţei comune şi evitarea monopoliăriiunor sectoare ale pieţii. -creşterea bunăstării şi protecţia consumatorilor;-redistribuirea veniturilor;- prote#area într mici şi mi#locii.4 domenii ale

politicii concuren ţiale: I. +liminarea acordurilor dintre firme care ar ducela eliminarea concurenţilor şi abuurilor de poiţie dominantă!2ctivităţiinterise*2corduri de împărţire a pieţei;2corduri de fixare a preţurilor;2corduri de a cumpăra doar de la anumiţi producători sau de a vinde doaranumitori cumpărători; (chimbul de informaţii dintre companii cu privire lacosturi, producţie, vKnări;2corduri de distribuţie exclusivă 12ctivităţi

permise* (pri#inirea cercetării şi devoltării;%rotecţia mediului;%romovareainstruirii;(usţinerea 66-urilor etc.";2 (ontrolul fuiunilor dintre firme!'omisia Europeană controleaă orice fuiune ce depăşeşte : mlrd. Euro, iarcifra de afaceri individuală a cel puţin / din aceste companii depăşeşte /:>mln. Euro, (ocietăţile comerciale ce au intenţia de a fuiona informeaă'omisia, iar aceasta timp de o lună i-a deciia;eciiile de admitere saurespingere din partea 'E sunt definitive"; /onitoriarea ajutoarelor detat7 a ubidiilor 3i a ubvenţiilor * tratatul 'E interice a#utoarele de statcomp aniilor.(tatelor pot solicita acordarea a#utoarelor în următoarele cauri*(usţinerea proiectelor de creare a locurilor de muncă;(pri#inirea cercetării şidevoltării;%rotecţia mediului;2#utor într care trebuie să facă faţă uneisupracapacităţi structurale "; iberaliarea ectoarelor monopolite. 21. ocul şi rolul 8E 0n cadrul economiei mondiale. %e plan economic,

comercial şi monetar, +niunea Europeană a devenit o mare putere mondială.+niunea Europeană are o influenţă considerabilă în cadrul organiaţiilorinternaţionale cum ar fi 8rganiaţia 6ondială a 'omerţului !86'",organismele specialiate ale !8$+", şi în cadrul summit-urilor mondiale

pentru mediul încon#urător şi devoltare. O #olitică de apărare comună.%olitica externă şi de securitate comună !%E('" şi politica europeană desecuritate şi apărare !%E(2", introduse de )ratatele de la 6aastricht !355/",2msterdam !3554" şi $isa !/>>3", definesc principalele obiective ale +niuniiîn domeniul apărării. $ politică comercială dec!iă către lume.+E spri#inăsistemul de reguli al 8rganiaţiei 6ondiale a 'omerţului !86'", ceea ceoferă un grad de securitate #uridică şi transparenţă în desfăşurarea comerţuluimondial.%olitica comercială a +E este strKns legată de politica sa de dev.%rin sistemul său generaliat al preferinţelor vamale !(D%",+E a garantataccesul preferenţial pe pieţele sale fără taxe sau cu tarife reduse pentru omare parte a importurilor provenind din ţările în curs de devoltare şi din

economii în traniţie. )elaţiile dintre "niunea +uropeană 3i ţările mediteraneene.ată fiind apropierea lor geografică, afinităţile istorice şi culturale, precum şi fluxurile migratoare preente şi viitoare, ţările din sudul 6editeranei sunt parteneri de primă importanţă. ată de ce +E a ales tradiţional săurmee o politică de integrare regională. Africa.0elaţiile dintre Europa şi2frica subsahariană dateaă de multă vreme. 2frica este regiunea căreia +Eacordă o atenţie sporită !politici privind a#utorul pentru devoltare, preferinţecomerciale, a#utor alimentar şi drepturile omului".22. A&pectele contemporane ale economiilor &tatelor 8E. Europa la etapacontemporană îşi construieşte o nouă identitate – Europa +nită, care a a#unssă cuprindă actualmente /4 state de pe continentul european.Economiacomparată a principalelor ţări ve&t-europene =7ermania ranţa 6arearitanie9 Economia 7ermaniei* upă unificarea Dermaniei în 355> aceastăţară a devenit cea mai mare ca potenţial economic în Europa şi a &-a putereeconomie din lume. 2ctualmente sistemul economiei sociale de piaţă este încriă. 2ceasta se explică prin nivelul salarial înalt !costul mare al forţei demuncă" şi al garanţiilor sociale înalte, iar pe de altă parte insuficienţainovaţiei care face diferenţa în competitivitate. 7>L din veniturilecompaniilor este destinat salariilor şi alocărilor în fondul social. (unt destulde mari alocările pentru şoma# !şomerii nefiind, în aşa mod, motivaţi să-şicaute un loc de muncă". Dermania are un nivel destul de ridicat al şoma#ului


8/10

4,3L !/>3>".Economia 6arii ritanii. 6area =ritanie este a 4-a putereeconomică mondială. , economia 6= în preent fiind una dintre cele mailiberale similare economiei (+2, fiind şi principalul aliat al acesteia.%onderea sectorului privat întrece A>L, fiind mult mai mare decKt în alte statecapitaliste !exceptKnd (+2".ranţa ; sistemul economic france este foarteasemănător cu cel german. 6odelul economic existent este modelul socialorientat de piaţă, în centrul căruia se află Mstatul bunăstăriiF.EconomiaItaliei. talia ocupă locul 3> în lume după puterea economică. . talia are în

preent cel mai mare sector public dintre toate statele devoltate. :>L dineconomie şi 4>L din sistemul bancar aparţine sectorului de stat, are un număr foarte mare de întreprinderi cu capital public, %=-ul în ce a mai mare parte eformat pe baa aceluiaşi sector. 'a reultat talia are un buget deficitar, unsector public corupt, puţin eficient, un nivel înalt al corupţiei şi al şoma#ului.

+conomia %tatelor +uropei (entrale : Au&tria 5landa Irlanda5landa - cea mai devoltată ţară din regiune. (ituaţia în economie este unadestul de favorabilă şi stabilă. 8 problemă care se accentueaă în timp estecea socială. 'a şi în Dermania, precum şi în alte state vest europene, sistemulsocial, favorabil păturilor vulnerabile, a determinat creşterea ponderiişomerilor, invaliilor, persoanelor cu handicap ce beneficiaă de îndemniaţiifoarte mari, datele şi informaţile despre persoane fiind falsificate. Este o

povară foarte mare asupra bugetului la care se adaugă şi îmbătrînirea populaţiei.Irlanda - pKnă nu demult rlanda era una dintre cele mai sărace

state din regiune, în preent este leaderul regiunii după ritmurile de creştereeconomică, 'el mai mare investitor în economia rlandei – (+2.%e parcursula mai multe secole Au&tria s-a manifestat ca un important pol economic,

politic şi cultural al Europei. 2vansul tehnologic şi ştiinţific a plasateconomia acestei ţări printre poiţiile de vKrf ale lumii. 2ustria rămKne unadin cele mai devoltate state ale lumii, poiţie pe care o menţine pKnă în

preent. 2ustria a cunoscut o devoltate clasică şi evolutivă a industriei şi aeconomiei de piaţă, marcată, în permanenţă, de o creştere economică durabilăşi de o stabilitate politică şi economică.23 Europa unită ; premi&e economice demografice şi &trategice*(tatele Europei 8ccidentale,sunt grupate in / gr.*3- statele ce fac parte dingrupul convenţional D-4P3; şi / - statele mici capitaliste ale Europei8ccidentale. Europa la etapa contemporană îşi construieşte o nouă identitate

– Europa +nită, care a a#uns să cuprindă la moment /4 state.Ea esteconsiderată leagănul civiliaţiei contemporane, în epoca modernă arepreentat centrul lumii. upă cel de-al -lea 0ăboi 6ondial Europa aslăbit.%uterea lumii pt următoarea peri. a fost diri#ata de (+2 şi ex-+0((,această rivalitate denumitaMrăboiului receF a durat intre 357:-35A5.upărăboi Eu.a trebuit să înceapă un proces de autode"inire şi de auto"inan'are+'ele mai luminate minţi ale bătrKnului continent au pledat pt o Europă+nită.%rintre principiile de baă în ideea construcţiei europene au fost*3"proximitatea geografică;/"unitatea civiliaţională.nvitarea fostelor statesocialiste din Europa 'entrală şi de Est,a statelor =altice în +E a însemnat,de fapt, excluderea acestora din sfera de influenţă rusă, dar şi o încercare desupradimensionare a spaţiului european.. %e de altă parte, aderarea 0omKnieişi a =ulgariei, invitarea )urciei la masa tratativelor este de natură să ioleecomplet 0usia, din care motive . 0usă nu agreeaă occidentul, orientKndu-se

in preent spre alianţe strategice cu 2sia !în special cu 'hina".%op. +Enumără peste :>> mln locuitori, ceea ce depăşeşte cu mult populaţia(+2 !939 mln,in />33". eciiapto Eu.'omună are premise demografice,geopolitice-geostrategice şi economice. eciia de extindere este una politicăşi economică. +E va controla marea =altică, marea 6editeraneană, marea

$eagră, va deţine principalele rute comerciale din onă, extinKndu-şi onade influenţă.%t a deveni o putere mondială +E trebuie să-şi întăreascăinstituţiile, să creee o monedă unică, o diplomaţie comună şi o apărarecomună.2Economia &tatelor mici şi mijlocii din cadrul 8E'%rintre statele micislab devoltate ale Europei de &est se număra statele ce nu fac parte dinDrupul Mcelor 4F.upă aşearea geografica acestea pot fi clasificate in *1Statele Eu+ de )ord !(candinave"* anemarca, slanda, $orvegia, inlanda si

(uedia !:".(tatele scandinave, deşi au suprafeţe importante !unele dintre ele",sînt considerate state mici !după volumul absolut al %=-ului, devoltareaindustrială, structura relativ simplă a economiei, etc". Jnsă acest lucru nu estereflectat în alţi factori ce marcheaă devoltarea*a"st. scandinave intră în


9/10

primele 3: state ale lumii după %=1per capita; -în primele 4 după +!egalitatea genurilor, instruire, venituri, şcolariare etc.".-.2 Eu+ Centrale *2ustria, =elgia, 8landa, rlanda, Elvetia !:" -(unt state post-industriale, dacă

#udecăm după structura economiei lor 8 trăsătură specifică a economieiţărilor Europei 'entrale este că acestea găduiesc un număr foarte mare de "iliale ale S() . %e teritoriul acestor state se află sediul unor organiaţiiinternaţionale şi regionale !+E" - =ruxelles, Tiurih, aga, =erna, etc,

-3.Statele Eu+ de Sud * Drecia, (pania si %ortugalia !9". >4 aavut consecinte ma#ore pt +E.'a reactie la aceasta cria +E a luat masuri pt aveni in spri#inul sustenabilitatii sectorului financiar,prin oferifrea statelor membre asistenta financiara,sub forma unor imprumuturi.%t statele membredin afara sonei euro,+E a avut posibilitate de a utila un instrument de#aexistent,anume mecanismul comunitar de asistenta financiara pe termenmediu. )ara care a esit prima din aceasta cria a fost Dermania.2#4eali)ări şi per&pective ale relaţiilor economice ale 4. 6oldova cu 8E'ntegrarea Europeană eobiectivul strategic ireversibil al politicii externe şiinterne a 0619%rimul pas în rela iile dintre 6oldova i +E a fost negociereaț șîn 3557 a 2cordului de %arteneriat i 'ooperare !2%'", care a intrat înș


10/10

vigoare în 355A, ce înlocuia 2cordul +niunii Europene cu +niunea0epublicilor (ovietice (ocialiste în 35A5, care a fost mo tenit i de 0epublicaș ș6oldova. Este un acord #uridic !2%'" care stabile te referin ele foarteș țgenerale la respectarea valorilor democratice i a drepturilor omului .ș 292ldoilea pas a fost %lanul de 2c iuni 0epublica 6oldova-+niunea Europeanăț!%2+E6" care nu înlocuie te 2%', ci stabile te strategii de la libertă ileș ș țumane i reforme aproape în toate domeniile de activitate la devoltareașeconomică i reducerea sărăciei . 2 fost semnat în />>: i a expirat în />>A.ș ș 39

Jn anul />>5, eforturile au fost orientate spre lansarea negocierilor asupra2cordului de 2sociere 06-+E. Jn luna iunie, 'onsiliul +E a adoptat 39-%arafarea acordului de asociere a 06 cu+E!in noiembrie la &inus"2$>remi&e &i oportunităţi de integrare regională a 4. 6oldova =0n ,a)adiagno)ei S5+9' >uncte tari=avantaje reale9'1'onsolidarea prestigiuluide ţară.2Eliminarea tuturor barierelor.3

subiecte la integrarea europeana

Documents