subiecte examem mop

8/6/2019 Subiecte Examem MOP

1/10

1.Enumerati 5 elem comune focalizate de metodele JIT MRP TQM LEANMANUFACTURING SIX SIGMA.- Obiectivele fundamentale sunt cresterea profitului, diminuarea costurilor si imbunatatireacalitatii;- Se aplica in intreprinderile care fabrica produse complexe, avand numeroase componente

constructive;- Permit conducerea si gestionarea productiei atat pe termen lung, cat si pe termen scurt;-Lucratorul se afla in centru tuturor proceselor prin care se realizeaza calitatea totala;-Bazate si pe sistemul programului master

2. Metoda coeficientilor organizometrici-e utilizata pe scara larga, in sist de prod deoarece se bazeaza pe masurarea prognozata si ceaefectiva a unor marimi de tipul: ind productiei fizice, indicele indeplinirii CA, coef indepliniriiprogramului de pr pe sortimente, coef de ritmicitate a productiei, gradul de utilizare a fondului detimp disponibil al lucratorilor, gr de util al utilajelor, gr de ut a potentialului productiv, coefvitezei de rotatie, costul metodelor mop, ponderea ch neeconomicoase in totalul costului de

productie.-marim enumerate pot fi fol in mod individual sau se pot agrega prin intermediul unei mediiaritmetice simple, ponderate sau chiar a mediei geom

3. Care sunt deosebirile dintre metoda entropiei informationale si metoda energiei inf?Entropia inf = o masura a incertitudinii, a dezorganizarii sistEnergie inf=metoda prin care se poate aprecia starea de organizare a sistemului.Metoda energiei inf e o metoda considerata mai apropiata de cerintele practicii.Spre deosebire de entropie, energia infcreste o data cu starea de organizare a sist.

4. Standardele de apreciere a eficientei si eficacitatii MOP se stabileste in functie de

competitorii de clasa mondiala sau in raport de clienti?Standardele de apreciere a eficientei si a eficacitatii MOP se stabilesc in functie de clienti;deoarece prod treb sa fie adaptata permanent la cerintele prezente si viit ale cons , sasatisfaca cerintele cu maxim de eficienta.

5. Precizati 5 elemente de analiza comparativa intre JIT si MRP . Elemente comparative:-bazate pe: MRP: Sistemul programului master (MPS) Listele de material Documenteleinventarului, JIT : Sistemul programului master (MPS) Kanban-obiective operationale: MRP: Planificare programare si control, JIT: Imbunatatirea continua-implicarea in procese: MRP: Pasiva, fara a face eforturi pt schimbari, JIT: Activa, imbunatatiresi schimbarea sistemului, inventor redus-informatii necesare: MRP: Detaliate de mare acuratete, JIT: Reduse cu tendinte de a fi

vizualizate-operationalizarea: MRP: Prin informatizare, JIT Simpla, control manual al fluxurilor, Kanban

6.In practica graficul Gantt, ciclograma pe produs si comanda si metoda CPM-PERTdetermina durata ciclului de productie. Ciclograma prezinta in plus fata de Gantt legaturiconstructive dintre componentele unui produs. Drumul critic sau determinarea duratei deexecutie a unui produs este drumul cel mai lung si semnifica durata cea mai scurta de executie.


2/10

Ciclograma asigur posibilitatea de determinare a duratei ciclului de producie, dar i amomentelor de lansare n fabricaie a fiecrui component al produsului.Dezavantajele acestui sistem clasic de programare sunt: grad de detaliere redus; posibilitileminime de adaptare n cazul apariiei factorilor perturbatori; stabilirea concomitent aduratelor de execuie i a arborescenei produselor. Acestea conduc la folosirea metodei CPM

sau acelei PERT n stabilirea duratei totale a ciclului de producie.

7. Unitatea metodelor de MOPContinutul met MOP, la niv fiecarei fctii manageriale e identic in raport de tipologiaproduselor, lucrarilor, tipul de productie, specificul tehnologiei de executie. Astfel, in conditiileproductiei indiv, caract prin executia prod de mare complexitate, programarea se realizeazape baza datelor calendaristice sau prioritatilor care se bazeaza pe durata ciclurilor de fabric.Organizarea ca fctie a man se desfpe grupe omogene de masini sau celule flexibile defabricatie. Coordonarea se realiz pe baza devansarilor calend iarlansarea se desf pe bazadevans calend precum fctiile anterioare.

8. AntrenareaIn procesele operationale antrenarea executantilor directi se realizeaza prin lansarea in executie,care consta din transmiterea de catre subiectul conducator a sarcinilor ce urmeaza a fiprocesate de catre obiectul condus. Aceasta transmitere se realizeaza prin intermediul unordocumente care se elaboreaza, multiplica si difuzeaza la nivelul tuturor locurilor de munca.Obiectivele lansarii sunt:-elaboreaza in mod esalonat in functie de programe documentele de lansare-contribuie la dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime si manopera-minimizeaza deplasarile executantilor directi pentru procesarea documentelor economice sitehnice folosind metoda activa-rationalizeaza documentele economice de lansare prin includerea datelor calendaristice sau a

prioritatilor de executie in continutul acestora-promovarea unor sisteme eficiente de lansare bazate pe produse informatice

10. Comparatie intre JIT si MRPExista 3 situatii in care se pot analiza comparativ sistemele:1) dpdv al productiei de serie mare sau masa2) dpdv al prod de serie mijlocie3) dpdv al prod de serie mica (la cerere)1) In cond prod de masa progr master este acelasi in fiecare zi ca struct si nivel de prod.Astfel, sist de prod JIT, bazata pe principiul cerere-tragere merge f bn. Singura incertitudinela nefunctionalit JIT ramane posibilit defectarii masinilor. Probl e rezolv de sistemul cerere-tragere care opreste prod cand postul de lucru (in functiune) se opreste la un mom dat. => inconditiile prod de masa nu este necesar un sistem MRPpt a prevede necesit de prod viitoare.In cond prod de serie mare progr master ramane repetitiv pt un anumit orizont temporal2) In cond prod de serie mijl se poate utiliza un sistem hibrid MRP II si JIT => progr masternu va fi identic zi de zi, dar va avea cateva elem repetitive. MRP va fi fol la impingereamaterialului in fabric, la capacitatea ceruta, in timp ce JIT va fi fol la executarea productieiin cadrul centrelor. Acest sistem hibrid funct bine at cand prod e organiz pe celule de fabric,unde MRP poate furniza comenzi acestora in timp ce JIT e fol la atragerea celulelor de la ocelula spre celalta.


3/10

3) In cond prod de serie mica la cerere orientata pe loturi si nonrepetitiva se poate fol MRP IIpt planific prod.

11In procesele cu caracter continuu corelarea momentului de lansare in executie (Z) cu cel definalizare sau de livrare catre client(W) se realizeaza prin intermediul inventarului stocurilorde produse aflate in fiecare moment de prelucrare. (metoda mersului invers)Procesele cu caracter discontinuu coreleaza W si Z prin intermediul devansarilorcalendaristice. W i+1 intre cele 2 subunitati se constituie un inventar de acumulari in fata verigii i+1, incaz contrar se identifica stocuri de asteptare la nivelul subunitatii i, care ulterior sunt transferatela i+1.Inventarul dintre subunitati se poate determina de asemenea in raport cu timpul detransport, de defectiunile care pot aparea in functionarea locurilor de munca.

16. Stocul de siguranta (Ssig) dintre linii are rolul de a asigura continuitatea fabricatiei pe liniabeneficiara in cazul unor intreruperi accidentale in functionarea liniei furnizoare.


4/10

Calcul dupa relatia: Ssig=Tif / Tb, Tif repr timpul mediul de intreruperi la linia furnizoare, Tb tactul liniei beneficiare

17.Care este dimensi specifica in det niv unui lot; care e rap dintre marimea ei sidimensiunea lotului?Un loc esenial n desemnarea categoriei de lot de fabricaie l ocup timpul de pregtire ncheiere.Aceast categorie de timp genereaz o serie de cheltuieli de pregtire ncheiere afabricaiei, a cror cuantificare este strict necesar pentru determinarea lotului de fabricaie.Cheltuielile de pregtire ncheiere a fabricaiei pe unitate de produs ( y ) se exprimastfel:y=b/L, unde: L- reprezint mrimea lotului de fabricaie ; b - Cheltuielile de pregtire ncheiere a fabricaiei

18.Enumerati cerintele unui prog caracteristic unui master eficient.Programul master este elaborat pt o per de la 1 la 3 luni, incepand cu subunitateafinalizatoare si tinand seama de activitatea centrelor de productie situate in amonteleunitatii de ansamblare. Programarea se bazeaza pe ritmul de productie pe termen lung , careeste impartit pe fiecare an, luna si, in cadrul acesteia, zi lucratoare. Programul masterurmareste stabilirea uniforma a programelor.

19. care este esenta armonizarii resurselor cu obiectivele de procesare? Dati un exemplupentru fiecare resursa.Elementul cheie in realizarea unui Plan Director de Productie este corelarea resurselor cunevoile la diferitele niveluri ale produsului. Planificarea capacitatilor consta in a corela nevoilecu resursele (nevoile de capacitati cu disponibilul acestora). Planificarea resurselorpetermen lung este o functie care are ca obiectiv definirea nevoilor pe termen lung .a)capaciti de producie

unde:

k

ijt reprezint timpul, exprimat n ore-main, pentru execuia produsului i, cu prioritatea j, n

perioda k; dispFk

t - fondul de timp disponibil al utilajelor n perioada k.

b)fora de munc)

undek

ijt reprezint timpul, exprimat n ore-norm, pentru execuia

produsului i, cu prioritatea j, n perioada k.c)materii prime

unde:kspijC reprezint consumul specific de materie prim pentru produsul i, fabricat cu

prioritatea j, n perioada k.k

isp mpD - disponibilul de materie prim n perioada k.

20. In sistemele de productie folosim conceptual pull sau push? explicate optiunea, caresunt efectele?

= =

n

i

k

t

m

j

k

ij

k

ij dispFtq

1 1

= =

n

i

k

t

m

j

k

ij

k

ij dispFtq1 1

= =

n

i

kisp

m

j

kspij

kij mpDCq

1 1


5/10

Pull not Push efectele favorabile ale conceptiei a trage si a nu impinge sunt reducereaimobilizarilor de pe fluxurile de fabricatie. Respectarea termenelor intermediare precum sia celor finale de executie, precum si cele de livrare.

21. Analizati comparativ cererea dependenta cu cea independeta in prod Mop.

In procesul MOP, nivelul inventarului de produse aflate in procesare si in mod deosebit al celordintre subunitatile structurale de fabricatie este influentat direct de caracterul independent saudependent al cererii finale sau intermediare; Cererea dependenta este rezultatul direct alnecesitatilor pentru alte produse din care acestea fac parte; Cererea independenta nu este corelatacu nicio o alta cantitate dorita sau determinate separate.Pe baza cererii independente se folosesc o serie de modele de determinare a inventarului.

22. Care sunt restrictiile unei probleme de ordonantare (marimile folosite de ea). Care suntdeficientele in determinarea marimilor?Ordonantarea desem stabilirii ordinii succesiunii de executie a produselor sau partilorcomponente ale acestora pe za unorcriterii tehnice si economice. Daca nr roduselor procesateeste n si pt acestea nu se prevad termene de atragere catre subunitatile finalizatoare nrsuccesiunilor este n! Marimile folosite intr-un process de ordonantare sunt : -data de eliberare aunei activitati tei; -durata procesarii t1; - termenul de livrare al produsului tlivi; -temenul dealocare a produsului, taloci; care se det : *timpul de asteptare al produsului; *mom la care s-aincheiat procesarea produsului; timpul petrecut de produs in atelier; *timpul de intarziere fatade termenul de livrare ; *timpul de avans fata de termenul de livrare.Toate marimile se pot considera ca o masura a performantelor intr-un process de ordonantare

23) In practica ordonantarii folosim algoritmii optimali sau euristici (procedurali)?Motivati optiunea.Algoritmii de ordonantare a lansarilor in fabricatie pp stabilirea de lansare a n produse peunul, doua sau 3 utilaje. In cazul unui utilaj complex care necesita o durata mai mare pentrureglaj in conditiile trecerii de executarea unui reper pentru reglaj in conditiile trecerii de laexecutarea unui reper la altul (strung automat, semiautomat, presa de ambutisare, etc) utilizareaeficienta a acestuia impune stabilirea uneisuccesiuni optime care sa duca la minimizareatimpului total afectat activitatii de reglare a acestuia.Problemele generate de ordonantare este de tip n/m: n= nr de produse care sunt procesate;m= nr de executanti directi, lucratori, utilaje. Asupra marimii n informatiile suplimentaresunt: termenele de eliberare pt procesare; itinerariul tehnologic, inclusiv durata fiecarei activitati,operatii. Asupra m, informatiile suplimentare sunt: termenele de primire pt noi comenzi,despre vizibilitatea acestora, nr posturilor care pot asigura prelucrarea, etc.Algoritmii recomandati si folositi in procese sunt: A) Regula Next-Best, aplicata inurmatoarele variante: 1) N.B. cu origine fixa; 2) N.B. cu reducere de coloane; 3) N.B. cu origine

variabila. Se aplica in cazul unui singur utilaj (m=1) care controleaza procesarea la nivelul uneisubunitati, iar produsele care se executa necesita timp de trecere (pregatire- incheiere, setare demari dimensiuni).Modelele de ordonantare opereaza in cele mai multe cazuri cu marimi statice care in realitate

au un caract. dinamic, datorita variabilei timp.


6/10

24) Comparati regulile de prioritate in procesul MOP. In ce scop folosim 2 regulirecomandate de literatura de specialitate si folosite in practica? Care sunt modalitatile defolosire a acestora?Stabilirea secventelor de lansare a n repere, cu succesiuni de executie a operatiilor diferite sipentru care se prevad termene de livrare, pe m utilaje.

Metoda aval presupune parcurgerea urmatoareloretape: a) se va lansa primul in fabricatiereperul care urmeaza a fi prelucrat la prima operatie la utilajul cu termenul de eliberare cel maimic (cel mai devreme). Daca exista mai multe repere in aceeasi situatie, se va acorda prioritatedintre aceste repere celui cu termenul de predare cel mai devreme. Daca si in acest caz exista maimulte repere in aceeasi situatie, dintre acestea va fi lansat primul cel cu costul cel mai mare. b)Se recalculeaza termenele de eliberare a utilajelor in conditiile lansarii primului reper infabricatie, c) Dupa recalcularea termenului de eliberare a utilajului care executa ultima operatie,se calculeaza rezerva de timp pentru fabricarea reperului lansat in fabricatie dupa relatia: Rti = Ti- &ni, in care: Rti= reprezinta rezerva de timp pentru fabricarea reperului (i); Ti= termnul depredare a reperului (i) catre sectia urmatoare sau catre beneficiarii externi; &ni= termenul deeliberare a utilajului (n) care executa ultima operatie la reperul (i). d) Considerand produsele

ramase dupa lansarea primului in fabricatie si noile termene de eliberare a utilajelor, se reiaalgoritmul cu pasii 1,2 ,3 pana la stabilirea ultimului produs care va fi lansat. Metoda amonteporneste de la termenele de predare a reperelor, dar in sens invers desfasurarii procesuluitehnologic, se vor stabili termenele cele mai tarzii de lansare, avand in vedere disponibilitatileutilajelor. Etape: a) Se intocmeste o lista a reperelor in ordinea descrescatoare a termenelor depredare, deci se va stabili ordinea inversa de lansare in fabricatie. Daca exista 2 sau mai multerepere cu termene de predare egale se acorda prioritate reperului cu costul cxel mai mic, decicare se va lansa mai tarziu. b) Se calculeaza, pt toate reperele, termenele cele mai tarzii deincepere a operatiilor la utilaje, in ordinea produselor din lista si in ordinea inversa a operatiilor,astfel: 1) pt primul reper din lista: 1.1) pt ultima operatie: Tim (M)= Tliv i tim, in care:Tim(M)= termenul maxim (M) de incepere a executarii reperului (i) la ultima operatie (m); Tliv

i= termenul de livrare a reperului (i); tim= durata executarii reperului (i) la ultima operatie (m);1.2)pt celelalte operatii: Tij (M)= Ti, j+1 (M) tij; Tij (M)= termenul maxim de incepere aexecutarii reperului (i) la operatia utilajul (j); tij= durata de executare a reperului (i) la utilajul (j).3) Pt celelalte repere din lista, in ordinea inversa a lansarii in fabricatie este determinata astfel:Tij(M)= min (Ti+1,j(M); Ti,j+1(M)) tij, in care: Tij(M)= termenul maxim de incepere aexecutarii reperului (i) pe utilajul (j); Ti+1,j (M)= termenul maxim de incepere a executariireperului urmator (i+1) pe utilajul (j); Ti,j+1 (M)= termenul de incepere a executarii reperului (i)pe utilajul urmator (j+1); tij= durata executarii reperului (i) la utilajul (j). 4) Dupa ce au fostcalculate termenele maxime de incepere a executarii operatiilor, inclusiv pt ultimul reper din listase calc rezervele de timp ale utilajelor: Rtj= Tij (M)- &jo , Rtj= rezerva de timp a utilajului (j);Tij (M)= termenul maxim de incepere a executarii primului reper pe utilajul (j); &jo= termenelede eliberare initiala a utilajului (j). Daca rezervele de timp sunt mari, se poate imbunatati solutia,scazand din termenele maxime de incepere a executarii primului reper (ultimul din lista) la toateutilajele, rezerva minima calculata anterior. In continuare se scade aceeasi rezerva din toatetermenele maxime de incepere. Daca termenele maxime de incepere sunt mai mici decattermenele de eliberare initiala, se cauta o noua solutie prin schimbarea ordinii intre repere cutermene de predare apropiate. Daca si in acest caz termenele maxime de incepere sunt mai micidecat termenele decat termenele de eliberare initiala, problema este insolubila.Metoda amonteare avantajul ca permite respectarea termenelor de predare a reperelor.


7/10

25. Enumerati functiile obiectiv dintr-un process de ordonantare. Alege pe cea eficace si eficienta. Motivatioptiunea .

1) min ft =min = =

++m

k

m

k

ikaikei ttt1 1

])([

2) min eit =min

=

m

k 1

( fit - eit )

3) ) min ( avanst , arzieritint ) = =

m

k 1

| fit - livit |

4) min aloct =min =

m

k 1

( livit - eit )

Marimi intr-un process de ordonantare :

=data de eliberare a unei activitati, eit , termenul de livrare a produsului livit , timpul de alocare a produsului

alocit ; care se det astfel : alocit = livit - eit , timpul de asteptare a prod ait . Care se det potrivit relatiei : ait

= =

m

1k

aikt unde k reprez operatiile la care se inregistreaza asteptari, momentul la care s a incheiat procesarea

produsului , fit . Care se calc astfel fit = eit + =

m

k 1

( aikt + ikt ) , timpul petrecut de produss in atelier , atit

.Care se masoara prin relatia : atit = fit - eit , timpul de intarziere fata de term de livrare , arzieritint i. Care se

masoara astfel: arzieritint = fit - livit , timpul de avans fata de termenul de livrare , avanst i. Care se det astfel

avanst = livit - fit . Toate marimile enumerate si determinate se pot cd ca o amsura a performantelor intr un

process de ordonantare. Pe baza acestor marimi , se stabilesc obiectivele procesului de ordonantare cum ar fi:

minimizare termenului final d executie a produselor - activitati , a timpului petrecut de un produs intrun atelier , a

avansului sau intrazierii in executie , precum si a timpului de alocare .

Ultimele 2 fctii se cd nu numai operative dar si eficiente . Acestea asig o reducere a intervalului pe fluxul de

fabricatie , deci si al imobilizarilor , disponibilizand activele circulante si capitalul fix pt activitati productive

26. Care sunt principiile comune ale metodelor de control calitativ :a) consemnarea stadiului de executie a produselor la un loc de munca sau alta subunitate structurala de fabricatie;b) in raport de nivelul programat

c) pe acelasi support informational (documente, grafice etc)

d) in raport de variabila timp

27.In ce consta fluxul informational piramidal in controlul cantitativ? Fluxul informational iramidal consta inselectionarea atenta a informatiilor care sa permita eliminarea celor inutile, nesemnificative sau paralele care maresc

inutil volumul de date, rapesc mult timp pt culegerea, prelucrarea si transmiterea lor si, in final, diminueaza gradul

de a inlesni interventia promta a managementului operativ. In conditiile aceste metode trebuie sa se acordemaximum de atentie produselor cu cicluri si costuri mari care se pot determina prin supunerea intregului normelor

de fabricatie testului preferential de tip ABC. Aceasta modalitate de urmarire presupune, de asemenea, luarea

deciziilor de reglare si corelatie a programelor de productie la nivelul managementului operativ si al executiei in

conditiile respectarii resurselor allocate. In acest mod, se scruteaza timpul de eliminare a factorilor perturbatori si cel

de reglare a sistemului productiei.

28.Ce considerati essential in managementul prin exceptii in procesul MOP?Dar in cazul managementuluiprin obiective?Managementul prin excepie s-a impus ca urmare a sporirii volumului informaiilor i acomplexitii proceselor manageriale. Prin aplicarea sa sunt afectate mai multe funcii ale managementului,

regsindu-se printre metodele generale ale acestuia. Metoda pornete de la ideea c procesul de management trebuie

simplificat n aa fel nct un manager s aib posibilitatea de a-i concentra atenia, cu precdere, asupra acelor

probleme care reclam intervenia sa determinat de nivelul ierarhic la care se afl i s fie eliberat de problemele de


8/10

rutin care ar putea fi rezolvate de ctre subordonaii si. Esena metodei const n modul de a defini excepiile i a

reglementa funcionarea sistemului de management pe baza lor.

Fazele metodei de management prin exceptii: masurarea, selectia, observarea, comparatia si actiunea, pot fi

considerate in totalitate pasi ai functiei de control din orice unitate. Managementul prin obiective se bazeaz pedeterminarea riguroas a acestora pn la nivelul executanilor, care particip nemijlocit la stabilirea lor i pecorelarea strns a recompenselor i a sanciunilor cu nivelul realizrii obiectivelor prestabilite. Aceast metod a

fost generat de nevoia ordonrii aciunilor pornind de la ideea c succesul n aplicarea unei strategii de dezvoltare aunitii depinde de corelarea obiectivelor generale ale acesteia cu cele ale subdiviziunilor organizatorice i a

intereselor ntregului personal din unitatea economic. Prin obiective se neleg elurile, scopurile cuantificabile pe

care un manager i le propune s le realizeze ntr-un termen stabilit, cu mijloace precizate. Esena acestei metode

const n stabilirea precis i corect a unor obiective pentru fiecare nivel ierarhic i subdiviziune organizatoric din

unitate corelate cu obiectivele generale ale acesteia. Fiecare manager trebuies cunoasc att obiectivele generale ale

unitii ct i cele ce revin domeniului su de activitate (obiectivele pariale).

29.Care este varianta de programare agregat pura ce conduce la cel mai mic cost? Care sunt efectele acesteia,dar cea cu cel mai mare extracost? Care sunt efectele acesteia?Varianta de programare agregat pura cuprinde urmatoarele subvariante:=varianta bazata pe munca suplimentara sau intretinere. Este specifica economiei de piata functionale, dar poate

fi practicata o perioada limitata (de regula 12 saptamani), perioada urmata de angajari/demiteri. Aceasta varianta de

programare agregat pura conduce la cel mai mic cost.

=varianta bazata pe angajari/demiteri. Este specifica economiei de piata functionale, dar se practica limitat, dincauza intelegerilor dintre patronate su sindicate (conventii colective si individuale de munca).

=varianta bazata pe sisteme de procesare continuu este cu nivelul costului cel mai ridicat. Nu este indicata ineconomia de piata.

30.Precizati 3 variante de programare agregat care se pot aplica in practica. Aratati conditiile de aplicare auneia dintre ele.Programarea agregat opereaza cu resurse exprimate global (produse echivalente, unitati fizice de resurse materiale,

umane etc.). Foloseste trei variante de baza:

=nivelul cererii la momentul t (QDt);

=nivelul ofertei/ al procesarii la momentul t (QSt);=nivelul inventarului (stocului de orice resursa aflata in procesare);

Relatia dintre cele trei variabile: QSt = It-1 + QS

tk- QD

t

Egalitatea nivelului productiv cu nivelul cererii se poate realiza in practica prin intermendiul unor costuri, care nusunt exemplificate si masurate in toate cazurile in contabilitate, dar care influenteaza sau determina eficienta

sistemului productiv.

Functia obicetiv: Fmin = (de la i=1 pana la 5) Ci

Ci = extracostul de programare care poate fi identificat cu urmatoarele tipuri de costuri:

C1 = extracostul intretinerii produselor in inventar la momentul t. Aici intra: extracostul cu uzura morala aproductiei imobilizate, extracosturi cu uzura fizica a productiei imobilizate, extracostul rezultat din imobilizarea

activelor de toate tipurile, extracostul rezultat din depozitarea propriu-zisa a produselor, insclusiv chelt generale ale

depozitului, extracostul rezultat din asigurarea produselor.

C2 =extracostul rezultat din munca suplimentara pentru producerea bunurilor si serviciilor = overtime cost. Aici

intra: extracostul executarii unei unitati de produs in perioada t, salariul din perioada de baza ponderat cu cu k

apartine intervalului 1.5; 2.

C3 = extracostul rezultat din somajul mascat. Aici intra: extracostul intretinerii in inactivitate a unui lucrator.

C4 = extracostul deficitului de produse/ cel de subcontractare.C5 = extracostul angajarii/demiterii lucratorilor.

31.Extracostul intretinerii inventarului cuprinde: extracostul cu uzura fizica si morala aproduselor imobilizate, extracostul rezultat din imobilizarea activelor de toate tipurile (cel maiimportant), extracostul rezultat din cheltuielile de depozitare a produselor, inclusiv cheltuielilegenerale ale depozitului, extracostul rezultat din asigurarea produselor


9/10

Extracostul de subcontractare apare atunci cand nu se poate acoperi intreaga cerere, sicuprinde profitul aditional pe care l-ar fi putut obtine firma in cazul in care ar fi produs la nivelulcererii.

32. Calculul matricial pe baza caruia se face ordonarea comenzilor este asemanator cu

metoda Electre insa aceasta ( metoda Electre) presupune alegerea unei singurevariante,respectiv pe cea care surclaseaza dpdv al coeficientilor de concordanta si discordanta toatecelelate variante posibile. In cazul calcului matricial de ordanantare, toate variantele ( in cazulde fata cele n comenzi) vor fi executate, urmarindu-se doar stabilirea prioritatii in care acesteavor fi executate, ordonarea facandu-se pe baza unei matrici a utilitatilor si a unor ponderi pentrufiecare criteriu luat in calcul. ( asemanator met Electre).

33.Flexibilitatea sau JIT asigura practica unor loturi discrete. Motivati optiunea!Cei ce utilizeaza sistemele JIT mentin inventarul in loturi de marimi cat mai mici posibile.Marimile mici ale loturilor sunt importante din 3 motive. Mai intai, marimile mici de loturi reducmedia inventarului. Inventarul mediu se situeaza la nivelul Q/2, unde Q este marimea lotului. Cu

cat devine mai mic cu atat se micsoreaza media de inventar. In al doilea rand, marimile mici aleloturilor ajuta la scaderea timpilor de asteptare, care la randul lor reduc stocurile in astepratedeoarece timpul de procesare la fiecare post de lucru pentru loturi mai mari este mai indelungat.De asemenea, un lot mai mare trebuie sa astepte mai mult sa fie prelucrat intrucat postul de lucrurespectiv lucreaza la alt lot mare. In plus pentru reluarea loturilor ce reprezinta nereguli, loturilemai mari necesita mai mult timp. In final, loturile mici ajuta la obtinerea unei incarcari cu muncauniforme in sistemele de operare. In timp ce loturile mari inseamna durate mari de procesare siastfel impiedica programarea uniforma a incarcaturilor pe posturile de lucru, loturile mici pot fimanevrate mai eficient, ceea ce permite programatorilor sa utilizeze capacitatile mai eficient.Obiectivul JIT este de a produce componente prin loturi de dimensiuni cat mai reduse . In multecazuri acest lucru nu este fezabil economic din cauza costurilor de pregatire-incheiere mai mari

decat costurile de inventar.34. In domeniul MOP exista reprogramare sin u programare, afirma un manager de

subunitate. Are dreptate? De ce?

Da, are dreptate.MOP, ca o componenta a managementului intreprinderilor, reprezinta unproce de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate cu ajutorul a 5 functiimanageriale fundamentale, in domeniile fabricarii produselor, pregatirii productie, mecano-energeticIn sistemul activitatilor de productie un loc central il ocupa fabricatia produselor.Arborele motor al fabricatiei este programarea, pregatirea si urmarirea productiei.Sistemul deprogramare a productiei se constituie ca o unitate de 3 subsisteme: programare propriu-zisa,lansare si control. Ultimul subsistem asigura reprogramarea continua, ca urmare a stabiliriiabaterilor () fata de standardele initiale. In aceste conditii, termenul practice este de

reprogramare sin u programare.

35. Un manager de subunitate cu o productie polivalenta(multiobiect) a determinat rigurosmarimea tactului si apoi frecventa de lansare. A gandit corect? Argumentati raspunsulTactul serveste ca baza de calcul al parametrilor de desfasurare a procesului de productie,element de organizare si functionare a unei linii de productie in flux, interval de timp intreobtinerea pe linia respectiva a doua produse successive.


10/10

Frecventa de lansare este o mrime care indic de cte ori se produce lansarea unui produs,periodic ntr-o unitate de timp. Ca urmare managerul a procedat correct cand a determinatriguros marimea tactului si apoi frecventa de lansare, deoarece este essential ca prima oara sacunoasca timpii de productie aunui produs si capacitatea de productie a firmei, pentru a puteaprevedea frecventa de lansare pe piata a acelui produs.

Da ,a gandit corect pentru ca au fost respectate si intrunite conditiile organizatorice de proiectarea liniilor. Acestea se bazeaza pe urmatoarele formule :

a)

b) Mc max (

in care Li= marimea lotului de fabricatie din fiecare tip de produsttij=timpul de trecere de la lotul de produse (i) la lotul de produse (j)

39. Prezentati variante ale obiectivului fundamental al MOP. Cand folosim o varianta, cand

alta?

Obiectivul fundamental al Mop este indeplinirea programelor dpdv cantitativ, calitativ si altermenelor de procesare

= = =

=n

i

m

j

p

k

iij

k

ij cxqxf1 1 1

)(maxmin,

Qkij= cant de produse, lucrari, servicii de tip I, procesate cu prioritate j, in perioada kXij = prt pe unitatea de valoarea de tip I cu prioritate jCi =criteriul de efficient, care poate fi identifict cu penalizarea pe unitate de valoare, dacaclauzele nu sunt indeplinite, sau cu profitul pe aceeasi unitate (functia se maximizeaza)P= nr perioade M= nr prioritati N = nr produseCAND: ???

1.Obiectivul essential pp unul derivate care impune asigurarea ritmicitatii sistemelor de

procesare

crvF

rvF

rvT

rvT

ii

k

disp

ii

k

disp

ii

k

disp

ii

k

nec==

+1

; 1c

-proportia intre necesar si disponibil la nivelul fiecarei resurse, perioade si subunitati, care tindecatre 1-realizarea practica a raportului necesar/disponibil pp folosirea concomitenta a teorieiconstrangerilor, JIT, TQM, LeanCAND: ???

40. Mediul turbulent al organizatiei este o variabila dependenta sau independenta in procesul

MOP? Motivati raspunsulMediul turbulent al organizatiei este o variabila independenta in procesul MOP. El secaracterizeaza prin schimbabilitate accentuata si predictibilitate redusa. Impune un managementoperational de criza care focalizeaza in primul rand functiunea procesare, apoi cele de marketing,financiar-contabil etc.

subiecte examem mop

Documents