8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

1/44

nastere

evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt. Numarul

nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte posibilitatea unei

nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.

nascut viu

produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din care

aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului

ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt

ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .

nascut mort

produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa de corpulmamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea dificila. Se prefera drept

criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste !!!g si o lungime"#$cm .

avorton

produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care dupa extragerea

completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza

drept criteriu o greutate mai mica de !!!g si o lungime%#$cm. planificare familiala- determinarea constienta

de catre familie a numarului de copii si esalonarea &n timp a nasterilor. deces- evenimentul disparitiei definitive

a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu.

deces neonatal

decesul &nregistrat &n prima luna de viata'!-2(zile).

deces neonatal precoce

decesul &nregistrat &n prima saptam*na de viata'!-+zile)

deces postneonatal

decesul &nregistrat la v*rste cuprinse &n intervalul luna 2 luni de la nastere'28zile-#+zile)

deces uvenil

decesul &nregistrat la v*rste cuprinse &ntre ani si ani.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

2/44

deces matern

decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si le/uziei.

deces prematur

deces &nregistrat la o v*rsta mai mica dec*t cea care reprezinta speranta de viata la nastere 'durata medie a

vietii).

speranta de viata la nastere'durata medie a vietii)

reprezinta un indicator al mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate. 0ste numarul mediu de ani pe care o

persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a

populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.

speranta de viata la varsta de 1x ani

numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor

modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.

cazul nou de boala

cazul prima data diagnosticat si raportat

concediu medical initial

se intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste un concediu medical anterior sau orice

certificat de concediu medical care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru afectiuni

diferite.

epidemie

aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate umana cu o frecventa net

in exces fata de frecventa normal asteptata

endemie

prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri sporadice care izbucnesc

periodic in aceleasi regiuni

pandemie

infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de mortalitate este ridicata,

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

3/44

proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2!!3, oms a modificat definitia: pandemia

este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai multe tari, datorita unui agent patogen care are

caracteristici noi

factor de risc

orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei anumite stari morbide cu o

frecventa superioara celei asteptate

risc

notiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in prezenta sau

absenta factorilor de risc

asociatie epidemiologica

relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de factori de risc sau factori de protectie pe de o

parte si boala si urmarile bolii 'incapacitate, invaliditate, infirmitate, /andicap,deces) pe de alta parte .in studiile

populationale umane se emit ipoteze si se specifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru

actiunile sau pentru programele de sanatate . 4sociatia epidemiologica poate fi: -directa:atunci cand factorul

determinant produce aparitia efectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii

epidemiologice care ulterior se dovedeste a fi incorecta -indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a

fi directa, dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.

profilaxia

ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat'ca puetere) cu urmatoarele scopuri: sa promoveze

sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele acestora'incapacitatea,

invaliditatea), sa evite decesele premature.

indice

indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date'numere care insumeaza concepte

multiple). 5zual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea !! si toate datele ulterioare se refera la variatia

procentuala fata de baza. 0x: indicele dezvoltarii umane cuprinde SV, gradul de scolarizare, 679loc '/uman

development index)

indicator

unitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea si evaluarea starii de sanatate.

rata

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

4/44

indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment &n raport cu o populatie sau subpopulatie statistica

din care provine evenimentul respectiv. -&n sens strict, reprezinta raportul care are drept caracteristici principale

faptul ca timpul este un element al numitorului 'pe minut, pe ora) si ca exista o relatie distincta &ntre numitor si

numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila 'litri pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila

'internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si &n special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari

'ex. calorii9;g9zi< evenimente9!!!locuitori9an). Numaratorul este inclus &n numitor.

raport

valoarea obtinuta prin &mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta cantitate. 0ste un

termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. 'Diferenta dintre o proportie si un raport

este ca &n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la numitor, &n timp ce acest lucru nu este

obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat &n sensul general) 0lementele de la numarator si numitor sunt

independente.

eficienta

def-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte sau unor rezultate

finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate &n bani, resurse si timp.

acceptabilitate

gradul de acceptare a procedurilor medicale 'acordul pt acestea)

adresabilitate

gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. 0 influentata de factori geografici, educationali,

culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale9 personal medical.

act normativ

izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitate generala si pt respectarea

caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.

cost

o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse 'pt a produce un bun). pretul" costul pt a fi

rentabil ?@4A74 D0A7N7B70, C>=6>N0NB0, C>NC06B0

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

5/44

A5ND4=0NB40

Demografia este EtiinFa care are ca obiect de studiu populaFiile umane sub aspectul numGrului, repartiFiei

geografice Ei structurii dupG diferite caracteristici demografice Ei socio-economice, analiza evoluFiei lor Ei

evidenFierea legilor de dezvoltare a populaFiei.>pereaza cu 2 notiuni fundamentale: 0venimentul demograficeste unitatea statisticG de observare &n demografie Ei se referG la cazul individual statistic 'ex.: naEtere, deces,

cGsGtorie, divorF, etc.). Aenomenul demografic reprezintG intensitatea apariFiei evenimentelor demografice &ntr-o

populaFie Ei &ntro perioadG de timp Ei se mGsoarG cu autorul ratelor 'ex.: natalitate, mortalitate, nupFialitate,

divorFialitate, etc.). 7mportanta pentru medic: indicatorii demografici sunt utilizati in evaluarea activitatii

medicale, medicului nu-i sunt indiferente caracteristicile populatiei pe care o trateaza.

SB4B7C4 6>654B707 D0A7N7B0, C>=6>N0NB0, S5@0S0 D07NA>@=4B70

Statica populatiei se refera la nr, structura 'pe grupe de vrst, sex, religie, ocupati), distributia geografica a

populatieie 'pe mediu sau profil teritorial), densitatea si dispersia populatiei.

) nr populatiei poate fi cunoscut prin: - recensamant: inregistrarea globala transversala a intregii populatii la un

moment dat ' se ia drept valoare populatia de la milocul anului: iulie) - actualizarea recensamantului prin

date inregistrate la oficiile de stare civila ' intrari naturale 'nascutii vii) si mecanice 'imigranti), iesiri: decese,

emigranti) - anc/ete demografice

6opulatia @omaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei.

2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban9rural H" modele diferite de morbiditate9mortalitate,

modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia popultiei consta in descrierea

distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea populatiei repsrezinta nr locuitori9;m2

'depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) -" important pt organizarea serviciilor sanitare

#) structura - pe sexe 'riscul de boala este diferit intre sexe). 7n primul an de nastere avem supramortalitate

masculina, apoi in urul vrst de ! ani se aunge la un ec/ilibru cu egalizarea proportiilor intre sexe. - pe grupe

de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate specifice fiecarei grupe de varsta - in functie

de starea civila, religie, paritcipare la viata economica: populatie activa: populatia care isi exercita profesia I

someri< populatie ocupata: populatia activa someri.

7mplicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe 'vizibile imediat) si

indirecte 'mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a populatiei. Densitatea

populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza extinderea epidemiilor si cresterea

poluarii.

#. B765@7 D0 67@=47D4 4 V4@SB0>@, 7=6>@B4NB4 60NB@5 S6

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

6/44

) triung/i: baza mare H" natalitate mare, vrf ascutit H" mortalitate mare, speranta la viata este mica,

longevivitate mica, este caracteristica tarilor subdezvoltate 2) clopot 'stog): baza relativ larga H" natalitate

crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie de viata ducand la cresterea ponderii

verstnicilor in populatie, este un model de Jtranzitie, caracteristica tarilor rapid industrializate. #) urna:

natalitate K si longevivitate L, cu proportie mare a varstnicilor in randul populatiei, caracteristica t. Dezvoltate )

trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai

L ai natalitatii.

. D7N4=7C4 6>654B707 D>=0N75, C>=6>N0NB0, D0A7N7B70,7=6>@B4NB4

Dinamica populatiei descrie miscarea populatiei si are doua componente:

. miscarea mecanica determinata de factori economici, sociali si politici, poate fi de tip intern 'migratia interna)

si de tip extern 'imigrarile, emigrarile)

2. miscarea naturala 'reproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei

generatii de nascuti vii si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). 4re doua

componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.

$. @06@>D5C0@04 6>654B707 D0A7N7B70, C>=6>N0NB0,=4S5@4@0

@eproducerea populatiei: modificarea efectivului unei populatii ca urmare a intrarii unei generatii de nascuti vii

si a iesirii in medie a unei generatii prin deces intr-un an calendarsitic). 4re doua componente: una negativa

mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.

=asurare Natalitatea cu indecele brut de natalitate Aertilitatea 'vedeti subiectul () =ortalitatea cu indecele brut

de mortalitate

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

7/44

+. N4B47B4B04 D0A7N7B70, C>NC06B0, =4S5@4@0

Definitiile evenimentelor demografice

Nascutul viu produsul de conceptie, care, indifferent de varsta sarcinii, in momentul separarii de corpul

matern 'expulzie9extractie) prezinta cel putin unul din semnele de viata: miscari respiratorii, batai cardiace,

contractii voluntare 'M), pulsatii ale cordonului ombilical.

Nascutul mort produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina mai mare de 28 S si care in momentul

separarii de corpul matern nu prezinta nici-un semn de viata 'avorton % 28 S)

Natalitatea reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatie. Se masoara cu rata

bruta de natalitate, aceasta reprezinta raportul intre numarul de nascuti vii si numarul mediu de locuitori ai

perioadei considerate.

4vantae: simplitatea calculului si disponibilitatea datelor, dezavantae: depinde de structura populatiei ' se

corecteaza prin indicatori mai elaborati sau prin metoda de standardizare)

(.A0@B77B4B0 D0A7N7B70, =4S5@4@0, 0V>5B70 S7 A4CB>@7 D07NA50NB4

Aertilitatea reprezinta totalitatea nascutilor vii ce revin la !!! de femei de vrst fertila '$-3). 7n analiza fetilitatii

exista doua posibilitati de abordare: transversala 'analiza fertilitatii intr-un an calendaristic) si longitudinalaprospectiv9retrospectiv.

7ndicatori: . @N 'stiti voi formulele) 2. @A? #. @SA . @BAH reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar

naste o femeie 'o generatie de femei) in conditiile unui model de fertilitate specificape vrst si in abesnta

mortalitatii. $. 7@Hnumarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de fertilitate

specifica pe varste in absenta mortalitatii. +. calendarul fertilitatiiH distributia ratelor de fertilitate pe grupe de

varsta. 6erioada este impartita in ( grupe cincinale: $-3, 2!-2...$-3.

Caracteristicile modelului de fertilitate in @omania: - fertilitatea precoce cu tendinta de apropiere de modelul de

fertilitate intermediara - reproducere ingusta '7@ subunitar) - modelul de fertilitate este concentrat pe rangul si 2 al nascutilor vii.

Aanctori care influenteaza fertilitatea: ) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in speciala

populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici: sterilitatea

primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala #) factori sociali: prelungirea

scolarizarii, gradul de angaare a femeilor in activ socio-ec ) migratia populatiei: ca fenomen de masa determ

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

8/44

de factori sociali, politici, econom, culturali $) factori legislativi: prevederile codului muuncii si codului familial,

sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie materno-fetale +)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr

de copii doriti, nr de copii realizati, metode si miloace contraceptive () factori locali-traditionali: nivelul cultural,

obiceiuri locale, religie

8. S5@S0 D0 7NA>@=4B77 S7 0V>5B74 N4B47B4B77 7N @>=4N74

Surse de informatii: certificate constatator al nasterii, recensamant, reactualizarea recensamantului, anc/ete

demografice.

0volutia natalitatii: din a doua umatate a sec 3, in tarile care se dezvoltau economic, datorita procesului de

urbanizare care a indus cresterea nivelului socio-economic cu antreanarea femeii in viata economica si sociala,

sc/imbarea comportamentului reproductiv al pop, scaderea mortalitatii infantile, aparitia atitudinii constiente

fata de reproducere su dus la scaderea natalitatii si prin urmare la un moment dat mortalitatea a inregistrat o

tendinta mult mai puternica decat a natalitatii. 7ntre cele doua razboaie mondiale, natalitatea si mortalitatea sestabilizeaza, iar dupa al doilea razboi mondial pana in prezent, are loc o tendinta continua de scadere a

natalitatii. 7n @om, evolutia natalitatii a urmat aceeasi tendintaca in tarile europene dar cu intarziere datorita

dezvoltarii sale tardive. 7n 3#!-#$ natalitatea despasea #!9!!!. 7n anii din urul celui de al doilea razboi

mondial nu se cunosc valori exacte. Dupa terminarea razboiului, L natalitatea 'fenomen de recuperare). Din

3$$-+$ o K marcata, brusca a natalitatii ca urmare a decretului care legaliza practicarea libera a avortului

' 9!!!). 7n 3+$, prin decretul ((! se interzice avortul c/irurgical H" in 3+( L brusca 2(9!!!. in 38# se

aunge la acelasi nivel cu cel din 3$$, pana in 33! se mentine o valoare constanta, dupa 33! ca urmare a

liberalizarii avortului, natalitatea K la #9!!! cu o K continua pana in 2!!! , !9!!!. 6e medii, pana in 3(+

natalitate mai mare in mediul rural, apoi, dupa 3(+ se inverseaza. Beritorial, natalitate mai K in udetele din

vestul tarii.

3.=>@B47B4B04 D0A7N7B70, C>NC06B0, S5@S0 D07NA>@=4B70, 7=6>@B4NB4 6B S6

=ortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenul demografic al deceselor intr-o

pop data si intr-o perioada data de timp. 0venimentul demografic este decesul. Decesul este evenimentul

disparitiei definitiva a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu. 4bordarea

fenomenului poate fi transversala, de moment si longitudinala, pe o generatie ' sta la baza construirii tabelului

de mortalitate)

Surse de informatie: inregistrarile totale si continui ale deceselor la serviciul de stare civila, pe baza

certificatului medical constatator al decesului, informatii privind nr pop si tructura pop pe sex, vrs....

7mportanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in L numericaa pop si in structura pe

grupe de vrst a pop< este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si analiza mortalita, sunt

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

9/44

utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierar/izarea acestora si stabilirea prioritatilor in optiunile de

sanatate.

!. =0B>D0 D0 =4S5@4@0, D0SC@70@0 S7 4N474 4=>@B47B4B77 ?0N0@40, 4V4NB4O0 S7 7=7B0

7n analiza transversala se folosesc: - masurarea intensitatii si structurii fenomenului cu rate si indicatori de

structura 'acestia au un nume special: letalitati9mortalitati proportionale)

@atele de mortalitate la randul lor pot fi grupte in rate brute de mortalitate si rate specifice. @atele brute

masoara intensitatea fenomenului in populatie. 4vantaele constau in simplitatea si mare lor putere se sinteza,

reducand la un singur numar toate informatiile privitoare la mortalitate. @atele specifice de mortalitate masoara

frecventa deceselor in subpopulatii definite in functie de un criteriu 'sex, vrst, mediu...)

7ndicatorii de structura reprezinta proportii ale deceselor de un anumit tip din totalul deceselor. Se poate calcula

letalitatea pentru anumite subpopulatii definite dupa oricare criteriu.

- metoda standardizarii sau a mortalitatii corectate9austate 0ste conceputa pentru mortalitate, dar poate fi

apliacata pentru orice alt eveniment. Scopul metodei este eliminarea influentelor date de structura difeita a

populatiei pe grupe de vrst asupra mortalitatii, permitand astfel identificarea pop in care mortalitatea reprezinta

in mod real o problema de sanatate publica. 0xista doua variante a standardizarii: directa' pop tip9standard) si

indirecta' metoda mortalitatii tip9standard)

7n analiza longitudinala se foloseste: - tabelele de mortalitate 6rincipiul metodei: unei generatii ficative se aplicaun model real de mortalitate specifica pe varste sau pe grupe de varste si se calculeaza indicatori de masurare

a mortalitatii numiti functii biometrice a tabelului. 6rincipalele functii: probabilitatea de deces 'functia biometrica

c/eie), nr de supravietuitori, nr de decese inregistrate intre x la xI ani, probabilitatea de a trai la vrst de xI

ani, speranta de viata la vrst de x ani.

Se mai calculeaza si anii potentiali de viata perduti ca urmare a deceselor premature '46V6). 5tilitate: metoda

de analiza a modelului de mortalitate, masoara impactul unor cauze de deces care afecteaza populatia. Nu

coincide cu modelul pe cauze medicale, identifica si ierar/izeaza problemele de sanatate.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

10/44

. C4@4CB0@7SB7C7 ?0N0@40 40 =>@B47B4B77 ?0N0@40 6064N =>ND74

=ortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-sociala. 7n ultimul timp s-au

inregistrat efecte paradoxale ale dezvoltarii socio-economice asupra sanatatii. 7n general, in lume s-a inregistrat

un declin al mortalitatii ca urmare a actiunilor complexe vizind sanatatea si dezvoltarea economica. a inceput

declinul s-a manifestat in tarile in curs de dezvoltare< in aceste tari dupa ce initial mortalitatea generala a

scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita c/iar si de o scadere a duratei medii a vietii.

4ceeasi situatie s-a inregistrat si in @omania. 7n tarile dezvoltate s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani

potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii populatiei. 4ceasta situatie explica de ce programele de

sanatate din aceste tari vizeaza, pentru virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica

ameliorarea calitatii anilor de viata. @elatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi

sintetizata prin corelatia care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca

indicator sintetic al mortalitatii si al starii de sanatate. 4ceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului

national brut pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii.

0xista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in C/ina, Cuba, S/ri-an;a,

cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru venitul pe care-l au, in

timp ce in tarile >ccidentului 4propiat, mai ales cele producatoare de petrol, speranta de viata la nastere e

mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. > corelatie de tip direct exista si intre

procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de viata la nastere.

Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala exista o

relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a sperantei de viata la

nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta importanta.

2. C4@4CB0@7SB7C7 ?0N0@40 40 =>@B47B4B77 7N @>=4N74

7n perioada imediat postbelica mortalitatea generala a inregistrat cele mai inalte niveluri '2!9!!!, maxim in

3( 229!!!), cauza: conditiile socio-economice si sanitare nefavorabile, a secetei si epidemiilor. 7n 3$$ ca

urmare a aplicarii unor masuri cu caracter sanitar, mortalitatea scade marcat: !9!!!, cea mai

redusaintensitate a mortalitatii s-a inregistrat in 3+ 89!!!. incepand cu anul 3($ s-a inregistrat o tendinta

de crestere usoara caurmare a fenomenului de imbatranire a pop. Dupa 33+-2!!! mortalitatea a uns la

valoarea de 9!!!.

Caracteristici personale )pe grupe de varsta: mortalitatea infantila si uvenila creste desi intensittea celor doua

este in K continua 2) pe sexe: supramortalitate masculina #) in functie de caracteristicele spatiale: rural"urban

si creste decalaul dintre cele doua componente. )pe cauze medicale de deces 'diferit de modelul european):

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

11/44

CV, tumroi, digestiv, accidente, b. @espiratorii.

2. =orbiditatea definiFie, eveniment consemnat, tipuri de morbiditateutilizate

Definitie: fenomen de masG al &mbolnGvirilor apGrute &ntr-o populaFie definitG &ntr-o anumitG perioadG de timp '&n

general este vorba de un an calendaristic. 0venimentul consemnat este apariFia bolii, definitG ca absenFa

sGnGtGFii, adicG a stGrii de bine fizic, psi/ic Ei social pe care aceasta o presupune. n funcFie de observaFie Ei

observator se pot descrie urmGtoarele tipuri de morbiditate: - =orbiditate realG 'repezintG totalitatea cazurilor

de boalG existente la nivelul unei comunitGFi) - =orbiditatea diagnosticabilG 'cazurile diagnosticabile cu probele

care existG &n prezent) - =orbiditatea resimFitG 'boala aEa cum este perceputG de populaFia laicG, cea

perceputG de individ independent de orice referinFG de utilizare a ei &n sistemele de &ngriire) - =orbiditatea

obiectivG este cea mGsuratG prin anc/ete epidemiologice sistematice utiliz*nd instrumente de mGsurare

standardizate. n cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditGFii sG

furnizeze rezultate diferite.

22. =orbiditatea - tipuri, mGsurarea morbiditGFii observate

n funcFie de observaFie Ei observator se pot descrie urmGtoarele tipuri de morbiditate: - =orbiditate realG

'repezintG totalitatea cazurilor de boalG existente la nivelul unei comunitGFi) - =orbiditatea diagnosticabilG

'cazurile diagnosticabile cu probele care existG &n prezent) - =orbiditatea resimFitG 'boala aEa cum este

perceputG de populaFia laicG, cea perceputG de individ independent de orice referinFG de utilizare a ei &n

sistemele de &ngriire) - =orbiditatea obiectivG este cea mGsuratG prin anc/ete epidemiologice sistematice

utiliz*nd instrumente de mGsurare standardizate. n cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele treitipuri de observare a morbiditGFii sG furnizeze rezultate diferite.

Msurarea morbiditii observate

- 4bordare transversalG 'pe perioada unui an calendaristic) - 4bordare longitudinalG 'o co/ortG9o generaFie)

Studiul morbiditii observate

5nitatea observatG 0venimentul observat Aenomen97ndicator statistic mbolnGvire Caz nou 7ncidenFG Caz nouEi vec/i 6revalenFG Caz ce &ntrerupe temporar capacitatea de muncG =orbiditate cu 7B= Caz ce &ntrerupe

definitiv capacitatea de muncG =orbiditate cu invaliditate Caz ce necesitG spitalitare =orbiditate spitalizatG

4bordGri &n mGsurarea morbiditGFii observate: - &n funcFie de debut : cazuri noi 'incidenFa) Ei cazuri noi Ei

vec/i'prevalenFa) - &n funcFie de gravitate: =b cu 7B=, =b cu invaliditate Ei =b spitalizatG.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

12/44

2#. =Gsurarea morbiditGFii criterii de definire a bolii, &nregistrareamorbiditGFii

Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic un eveniment se considerG anormal dacG se situeazG &n afara

unui interval cuprins &ntre P2 intervale &n urul valorii medii a fenomenului studiat< - criteriul clinic se considerG

anormal un eveniment dacG este frecvent asociat cu entitGFi patologice bine definite anatomopatologic,

microbiologic< - criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se asociazG cu o frecvenFG

crescutG de manifestGri grave< - criteriul operaFional situaFia anormalG este aceea care &n urma unei intervenFii

nu conduce la realizarea unui beneficiu

nregistrarea morbiditGFii e puternic influenFatG de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor medicale

- corectitudinea diagnosticGrii - accesibilitatea miloacelor de investigaFie - corectitudinea codificGrii.

2. 7ncidenFa definiFie, surse de informaFii, mGsurare, factori care oinfluenFeazG

7ncidenFa reprezintG fenomenul de masG al apariFiei cazurilor noi de boalG &ntr-o populaFie Ei &ntr-o perioadG de

timp. 7ncidenFa e condiFionatG de: - 4ccesibilitate - 4dresabilitate - Calitatea diagnosticului 4r trebui sG fie

consideratG ca frecvenFG realG de apariFie a cazurilor noi doar &n acele populaFii &n care cele trei condiFii se

&ndeplinesc &n mod optim. Surse de informaFii: =edicul de familie ce raporteazG cazurile noi de boalG 'se

bazeazG pe adresabilitatea populaFiei la serviciile medicale)< studiul incidenFei e pasiv. 4bordarea incidenFei se

face: - transversal 'la un moment dat): se mGsoarG rata de incidenFG generalG 'frecvenFa cu care au apGrut

cazurile noi), ratele de incidenFG specifice 'pe sexe, pe grupe de v*rstG, pe medii, pe boli, pe boli si sexe9grupe

de v*rstG9medii) Ei indicatori de structurG a cazurilor noi 'ponderea copiilor !- ani, a celor de provin din

mediul rural, a sexului feminine)< - longitudinal impune o anc/etG prospectivG pe o co/ortG Ei la sf*rEitul

perioadei de observare se mGsoarG ratele de incidenFG generalG Ei specifice Ei indicatorii de structurG. Aactori

care influenFeazG incidenFa: - modificarea stilului de viaFG - modificarea virulenFei factorilor incriminaFi &n

producerea bolii - apariFia unor noi factori incriminaFi &n producerea bolii - evoluFia temporalG a bolii - metode noi

de diagnostic - modificGri &n structura pe grupe de v*rstG a populaFiei - modificGri &n clasificarea bolilor -

migraFia

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

13/44

2$. 0xamene medicale de masG definiFie, tipuri

0xamenele medicale de masG sunt anc/ete transversale ce urmGresc identificarea de prezumFie Ei9sau

diagnosticarea de certitudine a bolilor sau altor caracteristici biologice sau comportamentale &ntr-o populaFie.

Bipuri de examene medicale de masG: - diagnosticul de certitudine al unei boli9factor de risc ->anc/eta de

prevalenFG -- diagnosticul de prezumFie al unei boli ->examen medical de tip screening-- depistare pasiv-

activG'cautarea cazurilor): se face cu ocazia examenelor medicale curente 'consultatii) cind pacientul se

prezinta la medic pentru anumite acuze iar medicul, dupa consultatia acordata pentru acuzele pacientului,

aplica procedee si te/nici de investigatie pentru boala9bolile pe care doreste sa le depisteze - examene

periodice de sGnGtate la v*rste nodale 'mai ales copii Ei adulFi, ocazie cu care se cautG bolile care au o

frecvenFG aEteptatG mai mare la v*rsta respectivG), la persoanele cu risc &nalt 'sugari, gravide E.a.) - CQ0CR-

56 'controlul stGrii de sGnGtate din iniFiativa persoanei sau patronului, control ce se face &n cadrul unui serviciu

special).

2+. 4nc/eta de prevalenFG definiFie, tipuri, avantae Ei limite

Anchetele de prevalen sunt examene medicale care se realizeaz ntr-un

interval relativ scurt de timp, ntr-o populaie bine definit, ocazie cu care

se poate inregistra att expunerea ct i rezultatul !boala"#

Studiile de prevalenFG pot fi: - pur descriptive, oferind informaFii despre variabile &n mod separat 'c*te boli sau

c*te situaFii comportamentale se gGsesc &n populaFie)< - de tip caz-control, &nregistr*ndu-se concomitentprezenFa bolii Ei prin investigaFie anamnesticG, prezenFa unor variabile 'caracteristici biologice, genetice,

comportamentale) &nainte de momentul examenului 'care au precedat boala). 4vantae: - sunt utile &n stabilirea

prevalenFei - sunt uEoare, rapide, relativ ieftine - date uEor de cules - permit aprecierea amplitudinii unui

fenomen, fiind utile &n programare 'programare sGnGtate) - sunt generatoare de ipoteze epidemiologice - permit

controlul factorilor de confuzie 'stratificare) imite: - nu stabilesc secvenFa temporalG a evenimentului - nu sunt

utile pentru evaluarea incidenFei - nu permit calcularea directG a riscului relativ - nu se aplicG &n cazul bolilor

rare - existG riscul erorilor de anamnezG - existG riscul interpretGrilor abuzive.

2(. 6aralelG &ntre incidenFa Ei prevalenFa bolilor7ncidenFa Ei prevalenFa sunt indicatori care mGsoarG frecvenFa bolii &ntr-o populaFie. 7ncidenFa - aratG frecvenFa

cu care apare o boalG - evidenFiazG mai bine bolile acute, - se obFine pasiv, raportate de medic

6revalenFa - reprezintG fondul morbid 'povara) al bolii &ntr-o populaFie - evidenFiazG mai bine bolile cronice, - se

obFine activ: anc/ete transversale sau examen medical de masG. 6revalenFa este incidenFa &nmulFitG cu durata

medie a bolii. n cazul incidenFelor egale, prevalenFa este cu at*t mai importantG cu c*t durata media a bolii

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

14/44

este mai lungG.

28. Calitatea vieFii concepte, modalitGFi de evaluare

Calitatea vieFii calitatea vieFii este un concept multidimensional Ei subiectiv care traduce caracterul bun sau

mai puFin bun al vieFii unui individ. Calitatea vietii perceptia indivizilor sau a grupurilor sociale conform careia

nevoile au fost satisfacute, iar situatiile favorabile realizarii fericirii si &ndeplinirii depline, a aspiratiilor lor nu au

fost refuzate. Bermenul de Tcalitate a vietiiU este utilizat curent &n tarile dezvoltate unde necesitatile materiale

de baza sunt acoperite. 7ndivizii au devenit din ce &n ce mai constienti de capacitatea lor de a-si satisface

nevoile individuale si sociale si cauta o calitate a existentei superioara simplei supravietuiri. Calitatea vietii -

stilul de viata al bolnavilor cronici sufera importante modificari: discomfort somatic si psi/ic, masuri igienico-

dietetice 'unele capabile sa anuleze micile satisfactii ale existentei), efectele secundare ale medicatiei

administrate, atingeri ale personalitatii sale, inclusiv prin acceptarea unui nou statut si rol social, de bolnav, cuimplicatii &n insertia sa familiala si socio-profesionala 'lez*ndu-i aspiratiile si expectatiile, adesea legitime).

Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar situatiile

favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii L-- totalitatea conditiilor

de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si ec/ilibrul vietii biologice, dezvoltare

continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vieFii obFinutG &n urma aplicGrii unei terapii este distinctG

de efectele terapeutice &n sine, prin semnificaFia sau valoarea pe care pacienFii o acordG acelor efecte. 6otrivit

>=S, trebuie avute &n vedere $ dimensiuni ale calitGFii vieFii: - reducerea simptomelor bolii - &nlocuirea anxietGFii

Ei a descuraGrii prin influxuri de stare de bine Ei optimism - menFinerea unei reFele de interacFiuni sociale

pozitive - conservarea aptitudinilor cognitive - aptitudinea de a munci Ei de a pGstra un nivel de trai Ei de muncG

suficient. n consecinFG ne putem aEtepta ca evaluarea utilitGFii tratamentului 'mGsura &n care tratamantul

&mbunGtGFeEte calitatea vieFii lor) sG difere semnificativ. 6rin analiza cost-utilitate se ia &n considerare calitatea

vieFii, atunci c*nd se comparG costuri Ei consecinFe 'mGsura &n care tratamentul &mbunGtGFeEte calitatea vieFii).

ConsecinFele sunt valorizate prin unitGFi naturale, care &ncearcG sG reflecte utilitatea asociatG fiecGrei stGri de

sGnGtate. Cel mai frecvent folosite unitGFi de mGsurG sunt: anii de viaFG c*EtigaFi austaFi &n funcFie de calitatea

vieFii acestor ani 'W4XH JYualitZ adusted life Zears), anii de viaFG sGnGtoEi 'XQHZears of /ealt/Z life) sau

anii de viaFG austaFi &n funcFie de disabilitGFile prezente 'D4XHdisabilitZ adusted life Zears).

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

15/44

23. Screening - definiFie, scopuri, ipoteze de utilizare

Screeningul reprezintG examinare de masG care constG &n aplicarea unui ansamblu de procedee Ei te/nici de

investigaFie asupra unui grup populaFional &n scopul identificGrii de prezumFie a unei boli sau factor de risc.

7potezele care stau la baza practicGrii screeningului: -&ntr-o populaFie existG boli Ei bolnavi necunoscuFi datoritG

unor nevoi nesimFite, neexprimate sau nesatisfGcute< -identificarea bolii &n perioada ei de latenFG face ca

eficacitatea Ei eficienFa intervenFiilor sG fie mare< -tratamentele efectuate &n stadiile precoce ale bolii sunt mai

ieftine Ei mai eficace 'boala nu se agraveazG, s-ar preveni decesele premature). Scopurile screeningului:

.=enFinerea sGnGtGFii Ei prevenirea bolii &n ipoteza &n care scopul screeningului este depistarea factorilor de

risc. 6rin acest scop, screeningul poate fi &ncadrat &n mGsurile de profilaxie primarG. 2.Depistarea precoce a

bolilor. 6rin acest scop, screeningul are un caracter prescriptiv. #.Determinarea prevalenFei unei boli sau factor

de risc. 6rin acest scop, screeningul este un instrument pentru planificarea Ei programarea sanitarG.

.Diagnosticul stGrii de sGnGtate a unei colectivitGFi. $.0valuarea unei acFiuni, a unor programe. +.Determinarea

prezenFei unei asociaFii.

#!. =odelul general al unui examen medical de tip screening

Din populaFia FintG se alege un eEantion care, &n urma aplicGrii unui test de screening se va &mpGrFi &n 2 loturi:

unul alcGtuit din persoane probabil bolnave 'persoanele din eEantion la care rezultatul testului a fost pozitiv) Ei

celGlalt alcGtuit din persoane probabil sGnGtoase 'persoanele din eEantion la care rezultatul testului a fost

negativ). Screeningul este urmat de 2 faze: - faza de diagnostic &n care cei probabil bolnavi trec printr-un test

diagnostic pentru confirmarea bolii suspectate< - faza terapeuticG Ei de supraveg/ere medicalG. Bestele de

screening trebuie sG fie at*t de bune &nc*t sG ofere posibilitatea de a detecta c*t mai mulFi bolnavi din toatG

populaFia examinatG. 0ste de aEteptat ca proporFia realG a bolnavilor sG fie mai mare &n rindul celor probabil

bolnavi dec*t &n r*ndul celor probabil sGnGtoFi. De obicei, screeningul se practicG &n populaFii la risc &nalt pentru

cG &n aceste grupuri populaFionale, probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv sG fie diagnostic cert este mare.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

16/44

#. =odalitGFi de realizare a unui examen de screening

.4nc/etele prin interviu sau prin c/estionar completat de cGtre persoana investigatG. Sunt indicate, &n special,

pentru screeningul care vizeazG comportamentele Ei &n anc/etele fGcute &n gospodGrii.

$imite%

-sunt supuse unor distorsiuni care in de memoria celor chestionai !de

aceea, perioada recurent nu trebuie s fie mai mare de &-' sptmni" i de

intervievatori#

2.4nc/etele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat 'interviu, examen clinic Ei

paraclinic).

(ondiii%

-examenul s fie standardizat)

-probele s fie simple, ieftine)

-examenul s inteasc mai multe boli#

*n prezent screeningul se practic pentru acele boli pentru care exist

probe paraclinice valide de identificare a bolii# +u toate probele pentruscreening sunt valide pentru diagnostic, fie c probele nu sunt bune pentru

stabilirea diagnosticului, fie c pragul nu este valid#

#2. Criteriile de alegere a bolilor pt un ex. Screening

- boala 'condiFia) sG constituie o problemG de sGnGtate 'prevalenFG mare, gravitate mare prin consecinFele sale

medicale si sociale, evoluFie fatalG, absenteism, invaliditate) - istoria naturalG a bolii sG fie cunoscutG Ei

&nFeleasG - teste disponibile pt depistarea bolii &n etapa de latenFG sau de debut asimptomatic - test'e) de

screening acceptabil'e) din punct de vedere al populaFiei - existenFa de facilitGFi 'servicii) disponibile pentru

persoanele depistate de cGtre testul'testele) de screening - strategia de supraveg/ere Ei tratament sG fieagreatG de cGtre administraFia sanitarG Ei de cGtre populaFie - costul global sG fie rezonabil - inFelegerea din

partea personalului medical cG un examen de sGnGtate constituie debutul unui proces lung de supraveg/ere

medicalG

##.CalitGFile probelor de screening

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

17/44

- sG fie simple - sG nu facG rGu - sG fie acceptate de cGtre populaFie - sG poatG fi aplicate rapid - sG aiba o

validitate corespunzGtoare - sG aibG reproductibilitate - sG aibG randament mare - sa aibG cost redus - sG aibG

valoare predictivG bunG

#. Validitatea definiFie, mGsurare, importanFa pt medicul epidemiologEi pt clinician

Validitatea H capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pusa sG identifice. 'frecventa cu care

rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se exprimG Ei se mGsoarG prin

sensibilitate Ei specificitate: - sensibilitatea H capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boalabiectivele

epidemiologiei sunt: . descrierea distribuFiei bolilor Ei a factorilor de risc '&n funcFie de caracteristicile

presonale, tendinFele temporale9evoluFia temporalG, locul apariFiei) 2. explicarea etiologiei bolilor9modului de

transmitere 'dovedirea existenFei unro relaFii dinter factorii explicativi Ei rezultatele pe care le genereazG aceEti

factori) #. predicFii &n legGturG cu numGrul probabil de boli Ei caracteristicile distributive . fundamenarea

programelor de prevenFie Ei combatere a bolilor Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - SGnGtate publicG:

taxonomia 'clasificarea) bolilor, descrierea istoriei naturale a bolilor &n populaFie 'colectivitae), determinarea

frecvenFei factorilor de risc, depistarea Ei supraveg/erea de masG a bolilor, descrierea Ei explicarea modelelor

de mortalitate Ei morbiditate, prevenirea Ei controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitarG Ei promovarea

acFiunilor de sGnGtate, evaluarea activitGFilor, procedurilor Ei serviciilor de sGnGtate - =edicina clinicG: istoria

naturalG a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic Ei determinarea de sindroame noi,

studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice 'prin evaluarea eficacitGFii procedurilordiagnostice Ei

terapeutice), evaluarea te/nologiiilor medicale vec/i Ei noi, citirea criticG a literaturii de specialitate

#8. 0pidemiologia metode Ei surse de informaFii

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

19/44

Caracteristicle metodelor: empiricG, numericG, probabilisticG Ei comparativG - sistemul informaFional curent -

biostatisticG - eEantiona - metode speciale de definire Ei determinare a loturilor de studiu - te/nici de mGsurare

a riscurilor - te/nici de mGsurarea a supravieFurii - standardizarea

#3. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de direcFia studiului'exemplificaFi)

4nc/ete transversale 'anc/ete de prevalenFG Ei ecologice) examen medical de masG 4nc/ete longitudinale

prospective 'co/ortG), retrospective 'caz-control), ambispective 'istoric - prospective)

!. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de obiectivulurmGrit

4nc/ete 'Studii) descriptive formuleazG ipoteze 4nc/ete 'Studii) analitice 'dde tip explicativ) probeazG

ipoteze: prospective 'de co/ortG), retrospective 'caz-control) 4nc/ete 'Studii) experimentale 'anc/ete de

intervenFie, operaFionale) programe de sGnGtate publicG 'vaccinGri, programe de protecFie infantilG, reducerea

fumatului) 4nc/etele descriptive Ei celel analitice sunt anc/ete observaFionale.

. Clasificarea anc/etelor epidemiologice &n funcFie de criteriile descrise&n literatura de specialitate

DupG direcFia studiului: 4nc/ete transversale 'anc/ete de prevalenFG Ei ecologice) examen medical de masG

4nc/ete longitudinale prospective 'co/ortG), retrospective 'caz-control), ambispective 'istoric - prospective)

DupG obiectivul urmGrit: 4nc/ete 'Studii) descriptive formuleazG ipoteze 4nc/ete 'Studii) analitice 'dde tip

explicativ) probeazG ipoteze: prospective 'de co/ortG), retrospective 'caz-control) 4nc/ete 'Studii)

experimentale 'anc/ete de intervenFie, operaFionale) programe de sGnGtate publicG 'vaccinGri, programe de

protecFie infantilG, reducerea fumatului) 4nc/etele descriptive Ei celel analitice sunt anc/ete observaFionale.

2. 4xele de studiu utilizate &n epidemiologie

@elaFia poate fi : transversalG 'expunerea Ei rezultatul se observG Ei se mGsoarG concomitent), de co/ortG

'investigaFia se face de la expunere spre rezultat), caz-control 'investigaFia porneEte de la rezultat spre

expunere)< @ealizarea &n timp: istoricG 'expunerea a fost fGcutG &nainte de declanEarea investigaFiei),

concomitentG 'simultan, expunerea Ei rezultatul se studiazG simultan), mixt< SelecFia subiecFilor se face &n

funcFie de: expunere 'anc/ete de co/ortG)rezultat 'anc/ete caz-control), alte selecFii 'nici &n funcFie de

expunere, nici &n funcFie de rezultat)

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

20/44

#. 4nc/ete epidemiologice descriptive definiFie, obiective, tipuri

Sunt anc/ete epidemiologice ce au ca scop principal descrierea modului de distribuFie a unei boli9a decesului9 a

factorilor de risc &n populaFie. 6ermit formularea de ipoteze epidemiologice 'relaFia dintre un factor considerat

ca fiid factor de risc9cauzal Ei efectul acFiunii sale). 4lte aplicaFii ale acestora: evaluarea stGrii de sGnGtate apopulaFiei, monitorizarea stGrii de sGnGtate, planificarea9 fundamentarea resurselor &n domeniul sGnGtGFii,

descrierea istoriei naturale a bolii, completarea tabloului clinic al unei boli, identificarea de simptome Ei

sindroame noi. Sunt de # tipuri: raportarea de cazuri, anc/ete epidemiologice descriptive 'serii de cazuri), studii

populaFionale corelaFionale 'ecologice).

. 4nc/ete epidemiologice descriptive caracteristici personale@ 'odds ratio) H ad9bc, >@H cota bolii la expuEi9cota bolii la neexpuEi. n cazul

bolilor rare, >@ este folosit ca @@. @iscul atribuibil, @4\H '>@- )9>@. 7mpactul actiunii factorului de risc in

populatie se masoara cu riscul atribuibil in populatie: unde: 6!Hprevalenta expunerii la martori ' lotul control), 6

Hprevalenta expunerii in populatia generala.

(hiar daca prevalenta expunerii in populatia generala nu este cunoscuta,

riscul atribuibil se poate masura deoarece deosebirea intre si n"#u

este prea mare !

4vantae: duratG micG a studiului, nr mic de subiecFi necesari, cost scGzut, aplicabil la boli rare, facilitatea

efectuGrii studiului, permite analiza concomitentG a mai multor factori de risc sau a mai multor nivele de

expunere, permit repetarea studiului. Dezavantae: nonrGspunsul subiecFilor, docummente medicale consultate

pot fi adesea incomplete, dificultatea de a constitui grupul martor, nu permit mGsurarea directG a riscului ci dora

estimarea lui prin >@, sunt supuse erorilor sistematice 'bias) sau nesistematice 'aleatorii), mai frecvent dec*t&n anc/etele de co/ortG, anc/eta se adreseazG persoanelor &n viaFG 'cei decedaFi de boala ] au avut forme mai

grave de expunere).

$ 4nc/ete experimentale scop, domenii de aplicare

4nc/etele experimentale sunt studii de co/ortG &n care cercetGtorul intervine &n administrarea factorului

studiat i observG efectul asupra criteriului de ra ionament. Sunt singurele anc/ete &n mGsurG sG dovedeascG

rela ia cauzalG sau eficacitatea unor tratamente, interven ii, decizii diagnostice i organizatorice. Dovada

experimentalG este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate 0vans. 4nc/etele experimentale

probeazG ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin studii analitice. Se realizeazG &n limitele

eticii medicale. Domenii de aplicare: evaluarea eficacitG ii vaccinurilor noi &n protec ia popula iei &mpotriva

bolilor transmisibile experimentarea &n vederea introducerii &n practica medicalG a unor medicamente noi,

dupG ce acestea au fost testate &n laborator i pe animale de experien G demonstrarea valorii unor conduite

terapeutice noi fa G de cele uzuale &n momentul respectiv evaluarea anumitor forme de organizare a

serviciilor sanitare evaluarea unor programe de educa ie evaluarea unor modalitG i noi de depistare a unor

factori de risc sau maladii

$$ Bipuri de anc/ete experimentale utilizare, exemplificare

4nc/etele experimentale sunt de # tipuri: . studii clinice 2. studii &n teren #. studii comunitare

$+ 4nc/ete experimentale etape, mGsurarea riscurilor

0tape: . 4legerea lotului criterii de includere 'clinice, demografice, geografice i temporale), criterii de

excludere caracteristici care riscG sG interfereze calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor. 4spect legat

de eticG sau dorin a unui individ de a nu participa la studiu. 2. 0 antionarea poate fi probabilisticG 'table de

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

25/44

numere aleatorii, selec ie sistemicG prin proces periodic, tragere la sor i) sau neprobabilisticG 'mai practicG, mai

pu in riguroasG). 6regGtirea bolnavilor evaluarea subiec ilor, ob inerea consim Gm*ntului informat, dreptul de

a se retrage. =GsurGtori pentru evaluare: nume, adresa, nr. de &nregistrare, v*rsta, gen, diagnostic, criteriu de

ra ionament, reparti ia &n 2 loturi test i martor. #. 4dministrarea interven iei: mod desc/is, simplu orb 'nu tiu

subiec ii), dubu orb 'nu tiu nici cercetGtorul nici subiec ii), triplu orb 'nu tiu nici persoanele responsabile de

criteriul de ra ionament). . Consemnarea rezultatelor monitorizarea complian ei subiec ilor, c/estionare de

autoadministrare, numGrarea pastilelor sau analiza metaboli ilor urinari. $. 6relucrarea datelor i testarea

statisticG a deosebirilor constatate calcularea riscului relativ i a riscului atribuibil +. 7nferen a epidemiologicG

$( Aazele studiilor clinice pentru popula iile umane 'studiereamedicamentelor)

Studiile clinice 'fac parte din anc/etele epidemiologice experimentale) sunt studii experimentale planificate,

proiectate &n vederea evaluGrii unui tratament pe subiec i umani, prin compararea rezultatelor ob inute &ntr-un

grup de pacien i trata i cu medicamentul de cercetat cu rezultatele ob inute &ntr-un grup martor, care prime te

placebo. 7ni ial se fac studii pe animale pentru determinarea farmacologiei i toxicologiei, apoi se parcurg

faze de testare clinicG: Aaza are ca scop precizarea siguran ei i toleran ei medicamentului< se aplicG pe

un numGr mic de subiec i Aaza 2 are ca scop determinarea eficacitG ii optimale a tratamentului Aaza #

evalueazG eficacitatea tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Aaza dupG

comercializare: precizarea eventualelor indica ii noi i a efectelor adverse nedecelate &n cursul etapelor

precedente 0xemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i inciden a totalG a

cancerului, eficacitatea tratamentului cu /ipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau &nt*rzierea

complica iilor vasculare ale D, eficacitatea tratamentului cu aspirinG &n cre terea duratei de supravie uire a

pacien ilor cu antecedente de 7=.

$8 Studiile clinice de teren defini ie, scop, exemple

Studiile de teren implicG persoane care nu prezintG semne de boalG dar despre care se presupune cG sunt

expuse la riscuri. Datele sunt colectate din popula ia generalG, nu din r*ndul popula iei institu ionalizate. Scopul

studiilor de teren este prevenirea apari iei unor boli. 0xemple: pestarea vaccinului Sal; pentru prevenirea

poliomelitei prevenirea bolii coronariene la adul ii maturi 'bGrba ii de v*rstG milocie cu risc crescut) testarea

unor metode de protec ie vs. efectul pesticidelor evaluarea impactului eliminGrii vopselelor pe bazG de 6b din

mediul domestic asupra plumbemiei la copii

$3 Studiile clinice comunitare defini ie, scop, exemple

Studiile clinice comunitare vizeazG grupuri constituite &n comunitG i. Sunt recomandate pentru bolile

determinate9influen ate de condi iile sociale ale comunitG ii respective. 0xemplu: 7mpactul unui program de

educa ie &n 2 popula ii cu risc crescut cu privire la scGderea inciden ei i mortalitG ii prin CV 'consiliere

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

26/44

individualG i generalG, prin mass-media cu privire la reducerea consumului de grGsimi, etc). @ezultatele au

fost mai bune &n popula ia la care s-au aplicat metode individuale.

+! Criterii de alegere a tipului de anc/etG epidemiologicG

. Arecven a factorului de risc &n popula ie conteazG pentru anc/etele prospective: pentru tipul 'co/ortG) se

recomandG factori de risc cu inciden G crescutG &n popula ie, iar pentru tipul 2 'dublG co/ortG) se recomandG

factori de risc cu inciden G scGzutG &n popula ie. 2. Arecven a bolii &n popula ie anc/etele prospective se

recomandG atunci c*nd inciden a bolii &n popula ie este crescutG, iar anc/etele retrospective c*nd inciden a

bolii este scGzutG. #. 4vantae i limite ale fiecGrui tip de anc/etG 4vantae i limite ale anc/etelor prospective:

imite logistice, administrative, perioadG lungG de urmGrire, nu se pot repeta pe acelea i loturi. 4vantae i

limite ale anc/etelor retrospective: 4vantae durata micG a studiului, nr. mic de subiec i necesari, cost scGzut,

aplicabil la boli rare, facilitatea efectuGrii studiului, permit analiza concomitentG a mai multor factori sau a mai

multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. imite nonrGspunsul subiec ilor, 4vantae calitate

mare, permit evaluarea directG a riscului relativ i riscului atribuibil, se pot mGsura toate efectele generate de

un factor de risc, permit evaluarea asocierii epidemiologice &ntre expunere i efect, permit inferen e de tip

cauzal documentele medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a construi grupul martor, nu

permit mGsurarea directG a riscurilor ci doar estimare prin >@, supuse erorilor sistematice 'bias) sau

nesistematice 'aleatorii) mai frecvent dec*t &n anc/etele prospective, anc/eta se adreseazG persoanelor &n

via G 'cei deceda i de boala ] au avut forme mai grave de expunere). 4vantae i limite ale anc/etelor

experimentale: 4vantae sunt considerate a avea o validitate internG ridicatG 'rezultatul pe care &l ob in e

datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit observarea unei sc/imbGri care survine &ntre cele 2

momente '&nceputul i sf*r itul interven iei) imite generalizarea rezultatelor e limitatG 'pentru cG se folosesc

grupuri mici, uneori atipice), intervine atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari

nu sunt reprezentative, experimentarea factorilor de risc e imposibilG 'din considerente etice i deontologice),

dacG administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercetGtor, care sugestioneazG pacien ii,

interpretarea poate fi i ea pGrtinitoare, realizarea unei anc/ete experimentale pe un e antion e foarte

complexG i costisitoare fa G de alte tipuri de anc/etG. 4vantae i limite ale anc/etelor transversale 4vantae

permit stabilirea prevalen ei, sunt u oare, rapide i relativ ieftine, datele sunt u or de cules, permit aprecierea

amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile &n programare, sunt generatoare de ipoteze epidemiologice, permit

controlul factorilor de confuzie 'stratificare) imite nu stabilesc secven a temporalG a evenimentelor 'Joul sau

gGina), nu sunt utile pentru evaluarea inciden ei, nu permit calcularea directG a riscului relativ, nu se aplicG &n

cazul bolilor rare, prezintG riscul erorilor de anamnezG i riscul interpretGrilor abuzive.

+ 7nferen a cauzalG &n epidemiologie criterii de cauzalitate '0vans)

@ela ia de cauzalitate dintre un factor i o boalG ar trebui doveditG printr-un experiment. n lipsa posibilitG ii

efectuGrii experimentului 'situa ie frecventG &n epidemiologia bolilor cronice), se folosesc argumetne incluse &n

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

27/44

urmGtoarea listG: . Aor a asocia iei mGsuratG cu riscul relativ: cu autorul for ei de asociere se poate demonstra

cG: prevalen a bolii la expu i este mai mare dec*t la non-expu i sau cG existG o asociere &ntre expunere i

boalG, inciden a cazurilor noi de boalG este mai mare de expu i fa G de nonexpu i, prevalen a factorilor de risc

este mai mare la bolnavi dec*t la sGnGto i. 2. Consisten a asocia iei asocia ia este prezentG &n momente

diferite &n aceea i popula ie sau la popula ii diferite &n acela i moment 'asocierea cauzG-efect este prezen a &n

locuri, momente i cercetGri diferite) #. Specificitatea efectul apare numai &n prezen a unor anumi i factori.

Specificitatea cauzalitG ii este valabilG pentru bolile monofactoriale 'ex. febra tifoidG apare numai &n prezen a

bacilului tific) i nu are relevan G pentru bolile plurifactoriale 'ex. cancere, boli cardiovasculare). . @ela ia

temporalG factorul cauzal precede apari ia efectului< nu confirmG &nsG asocierea cauzalG. @eclamG existen a

unei perioade de laten G a factorului de risc care precede declan area bolii. $. @ela ia tip dozG-efect 'gradient)

cre terea riscului &n func ie de intensitatea ac iunii factorilor de risc. 0ste rela ia directG existentG &ntre

calitatea sau cantitatea factorului de risc i apari ia efectului 'bolii)< cu c*t factorul de risc este mai crescut sau

mai intens, cu at*t efectul este mai pronun at. +. 6lauzibilitatea 'caracterul ra ional) (. Coeren a cu datele din biologie i experimentale se referG la existen a unei ec/ivalen e sau asemGnGri &ntre concluziile cercetGrii

epidemiologice i concluziilor altor cercetGtori. 8. 7nsuficien a altor explica ii argument &n plus pentru &ntGrirea

ipotezei privind asocierea cauzG-efect. 3. Dovada experimentalG constG &n administrarea unui factor de risc

&ntr-o popula ie i urmGrirea efectelor. 4cest criteriu ridicG probleme de ordin etic i deontologic.

(# 6romovarea sGnGtG ii defini ie, principii, domenii de interes

6romovarea sGnGtG ii este strategia de mediere &ntre persoane i mediul lor, care sintetizeazG alegerea

personalG i responsabilitatea societG ii fa G de sGnGtate. @eprezintG punerea &n practicG, bazatG pe informa ie,

a interven iilor desemnate sG promoveze sGnGtatea.

rincipiile promovrii snt ii

7mplicG popula ia ca &ntreg necesitatea popula iei de a fi informatG 0ste orientatG asupra determinan ilor

sGnGtG ii, adicG asupra celor grupe de factori care influen eazG sGnGtatea biologici, de mediu,

comportamentali, servicii sanitare. 5tilizeazG metode i abordGri diferite, complementare, deoarece sectorul

sanitar, ca sector al vie ii sociale, nu poate singur sG promoveze sGnGtatea. NecesitG participarea comunitG ii

deoarece promovarea sGnGtG ii este posibilG numai dacG indivizii & i transformG cuno tin ele dob*ndite &n

comprotamente, contribuind astfel to i la promovarea sGnGtG ii. 7mplicarea cadrelor medico-sanitare &n

promovarea sGnGtG ii, mai ales la nivelul serviciilor primare. Scopuri 'conform C/artei de la >tta^a): 0laborarea

unor politici publice favorabile sGnGtG ii Crearea unor medii favorabile sGnGtG ii Dezvoltarea ac iunii comunitG ii

'implicare comunitarG) Dezvoltarea abilitG ilor individuale @eorientarea serviciilor de sGnGtate Domenii de

interes: educa ia pentru sGnGtate, interven ii publice 'legale9fiscale), dezvoltarea i implicarea comunitG ii,

screening.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

28/44

( Nivele de profilaxie scopuri, obiective, exemple

6rofilaxia reprezintG ansamblul mGsurilor luate de individ, familie, societate i stat 'ca putere) care au drept

scopuri: sG promoveze sGnGtatea sG previnG bolile sG reducG consecin ele acestora 'incapacitatea,

invaliditatea) sG evite decesele premature >biectiv: cre terea speran ei de via G la na tere, fGrG incapacitate Strategia europeanG: a da via G anilor 'prin mGsuri de control a morbiditG ii i incapacitG ii), a da sGnGtate vie ii

'prin promovarea sGnGtG ii), a da ani vie ii 'prin reducerea nr. deceselor premature i prin cre terea duratei

medii de via G). Nivele ale profilaxiei: primordialG are drept scop prevenirea apari iei factorului de risc &n

mediul fizic i social. 6resupune ac iunea integralG a tuturor sectarelor social-economice. 0valuarea ac iunii de

preven ie primordialG se poate realiza prin monitorizarea inciden ei factorului de risc i implicit prin inciden a

bolilor asociate. n practicG se folose te evolu ia prevalen ei factorului de risc. 0x.: reglementGri din partea

guvernelor i ac iuni fiscale pentru prevenirea v*nzGrii igGrilor, politici i programe alimentare. primarG se

adreseazG indivizilor sGnGto i. 4re drept scop evitarea apari iei bolii la nivelul individului i scGderea inciden ei

bolii &n popula ie prin modificarea distribu iei factorului de risc. 0valuare frecven a A@, inciden a bolilor

asociate A@. 0x.: educa ie pentru sGnGtate pentru sc/imbarea comportamentelor nesanogene, imunoprofilaxie,

fluorizarea apei. secundarG are drept scop identificarea precoce a bolii &n vederea controlului evolu iei

acesteia, la nivel individual. 0valuare monitorizarea prevalen ei i a fatalitG ii bolii9bolilor. =etode screening,

examen medical periodic. ter iarG se referG la recuperarea medicalG, socialG i profesionalG< implicG o re ea

de servicii de recuperare.

($ =odele de abordare a prevenirii bolilor defini ii, exemple

0xistG # modele posibile de abordare a promovGrii sGnGtG ii i prevenirii bolilor: . =odelul bazat pe &n elegerea

etiologiei bolilor 2. =odelul epidemiologic #. =odelul etapelor vie ii

. Controlul bolilor bazat pe &n elegerea etiologiei bolilor Brebuie precizat cG acest demers al controlului bolilor

include &n factorii etiologici i factorii de risc. =cReo^n a grupat bolile in grupe mari: a. olile prenatale care

sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte i afectiuni ale unei singure gene, ce produc abera ii

cromozomiale, independente de mediul ambiental i comportament. 4ceste boli nu pot fi &n mod practic

influen ate. De i numGrul entitG ilor acestor afec iuni este mare, frecven a lor este rara, de unde faptul cG nu

prezintG o preocupare maorG din punct de vedere al sGnGta ii publice< ele nu pot fi prevenite ci doar

interceptate. b. olile determinate prenatal, dar dupG fecundare, de factori ce apar &n perioada intranatalG

'nidarea oului i primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infec io i, toxici, fizici

'rubeola, talidomida, iradiere, fumat, caren a de iod< rezultG cG unele afec iuni din aceastG grupG pot fi

controlate. c. olile determinate postnatal ca urmare a unor caren e sau agresiuni a factorilor de risc din mediu.

4ici se regGsesc cele mai multe afec iuni ce dominG modelul de morbiditate din Grile &n curs de dezvoltare i &n

Grile &n care nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde sG aungG la modelul Grilor

dezvoltate: bolile nutri ionale malnutri ia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de caren e igienice. 6entru

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

29/44

controlul acestor boli trebuie luate mGsuri socio-economice i de sanita ie, prin urmare interven ia statului e

foarte importantG. d. 6ostnatal, boli determinate de defecte de adaptare a organismului sunt &nt*lnite &n Grile

dezvoltate i supradezvoltate &n care datoritG te/nologiei apar modificGri de comportament i boli legate de

stilul de via G. 2. =odelul epidemiologic 4re &n vedere frecven a bolilor i a factorilor care condi ioneazG fiecare

grupG de boli i prezintG 2 variante: modelul monofactorial 'modelul epidemiologice al bolilor transmisibile:

agent cauzal-efect) i modelul plurifactorial. Aactori de risc asocia i principalelor cauze ale pierderii anilor

poten iali de via G: boli cardiovasculare fumat, QB4 oli cerebrovasculare QB4 cancer fumat, alcool

accidente de circula ie alcool, vitezG alte accidente alcool sinucideri, omucideri alcool, arme ciroza

alcoolul gripa, pneumonia starea vaccinalG, rezisten a scGzutG diabetul obezitatea #. =odelul etapelor vie ii

0ste modelul adaptat problemelor actuale ale stGrii de sGnGtate. 6orne te de la ipoteza cG elementele

nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferite &n diferitele momente ale vie ii, &n func ie de condi iile

biologice, ocupa ionale, medicale. 6ermite elaborarea unor pac/ete de servicii preventive specific diferitelor

grupe de v*rstG.(+ =odelul epidemiologic monofactorial i plurifactorial descriere,exemple

=odelul monofactorial este modelul clasic al bolilor transmisibile 'agent cauzal boalG). =Gsurile de

interven ie se vor adresa fie receptorului, fie cre terii rezisten ei specifice9nespecifice, fie vectorului, fie

&ntreruperii cGilor de transmitere. 0ste limitat la un numGr mic de boli. =odelul plurifactorial este prezent la

maoritatea bolilor care predominG actual &n tabloul de morbiditate. 0x. CV QB4, fumat, dislipidemie, D,

sedentarism. 6ermite controlul unui A@ asociat mai multor boli: fumat, alcool, dietG, obezitate, stress,

sedentarism, QB4, colesterol.

(( Strategia preventivG bazatG pe demersul individual importan G,domenii, avantae i limite

0ste strategia &n care ac iunile se adreseazG individului cu boala sa. 4ceastG strategie apar ine exclusiv

sectorului clinic. n fa a unui bolnav, medicul & i va pune urmGtoarele &ntrebGri: De ce a fGcut boalaM, De ce a

fGcut-o acumM, Ce-ar fi trebuit sG facG bolnavul ca boala sG nu fi apGrutM. 0ste strategia &n care, &n fiecare

moment, &n mintea medicului apare ideea riscului relativ ca expresie a for ei asocia iei epidemiologice. 0ste o

strategie importantG pentru practica medicalG individualG.

(8 Strategia popula iei la risc &nalt defini ie, avantae i limite 'exemplifica i)

Strategia riscului &nalt se adreseazG persoanelor cu risc &nalt 'persoane cu o probabilitate mai mare de a face

boala). 6rima opera ie &n cadrul acestei strategii este identificarea persoanelor la risc &nalt, deoarece filosofia

strategiei este: cel la risc &nalt este cel mai susceptibil sG facG boala, de unde i nevoia de mGsuri adecvate de

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

30/44

prevenire i combatere a bolii sau decesului. 4ceasta strategie presupune screeningul popula iei, pentru a fi

re inute persoanele la risc &nalt. 7dentificarea acestor persoane se poate realiza i fGrG screening c*nd,

cunosc*ndu-se factorii de risc, se pot identifica succeptibilii fGrG a mai fi examinati 'ex.: sugarii, gravidele,

muncitorii care lucreazG &n medii cu noxe, etc.). 4vantae: interven ia serviciilor de sGnGtate este adecvatG

intereselor individului, cGci cel cu factori de risc este mai interesat sG adopte mGsuri preventive< modelul este

apropiat ra ionamentului clinic motiva ia individului de a participa este mai mare raport cost9eficacitate este

favorabil, deoarece investi ia se limiteazG la persoanele la risc &nalt raportul beneficiu9risc este favorabil pentru

cG sunt supu i eventual _`efectelor secundare` numai cei susceptibili, nu i ceilal i imite: dificultG ile i costurile

screeningului, c*nd este necesarG efectuarea lui proteeazG doar persoanele la risc &nalt identificate ini ial, prin

urmare cazurilor noi apGrute pe parcurs vor fi ignorate efectele vor fi paleative i temporare, durata lor fiind

egalG cu durata interven iei exercitate asupra grupului la risc &nalt efectele sunt limitate la cei care fac obiectul

interven iei i nu la &ntreaga popula ie limite de ordin comportamental, psi/ologic, deoarece se face o

segregare eticG, prote*nd numai o parte a popula iei nr. indivizilor la risc &nalt este mic 'avanta economic),spre deosebire de persoanele cu risc scGzut sau moderat care predominG &n popula ie i care rGm*n

neproteate

(3 Strategia ecologicG defini ie, avantae i limite 'exmplifica i)

Strategia populationalG este strategia care se bazeazG pe popula ie, care intereseazG nu boala individului, ci

inciden a bolii &n popula ie. Cauzele bolii sunt diferite de cauzele inciden ei. Aactorii genetici pot explica

susceptibilitatea individului fa G de boalG, dar nu explicG frecven a bolii. Aactorii genetici explicG deci

/eterogenitatea intraindividualG, nu pe cea interindividualG. Arecven a bolii este explicatG prin factori

ambientali. Strategia popula ionalG intereseazG medicul colectivitG tii 'de sGnGtate publicG). 4vantae: se

adreseazG &ntregului grup popula ional abordarea nu mai este paleativG, ci radicalG, ea adres*ndu-se

distribu iei factorului de risc &n popula ie potential mare 'de ex: studiul epidemiologic Araming/am a arGtat cG o

scadere cu !mm Qg a B4 sistolice va avea drept consecin G o scGdere cu #!\ a mortalitG ii datorate QB4)

este o strategie adecvatG dpdv comportamental, psi/ologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la

nivelul popula iei sunt foarte mari efectele se men in &n timp imite: prezintG avantae mici pt cei la risc &nalt

motiva ia este insuficientG pentru individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare,

neobi nuit raportul beneficiu9risc nu mai este a a de mare ca la strategia riscului &nalt. 0ste vorba de

_`paradoxul preven iei`` mGsurile preventive care aduc mari beneficii pentru popula ia generalG, dar beneficii

mici pentru indivizii la risc &nalt

8! 0duca ia pentru sGnGtate defini ie, scop, abordGri posibile

0duca ia pentru sGnGtate este un sistem care include: con tiin a stGrii de sGnGtate, procesul de

predare9&nvG are, participare. 0duca ia pentru sGnGtate are urmGtoarele scopuri: ridicarea nivelului de

cuno tin e medicale al popula iei &n principal &n domeniul sanogenezei, protec iei mediului i preven iei bolilor

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

31/44

formarea i dezvoltarea unor deprinderi corecte care sG promoveze sGnGtatea crearea unei pozi ii active fa G

de sGnGtatea individualG i fa G de problemele sGnGtG ii publice, &n sensul atragerii i capacitGrii maselor la

participarea activG &n realizarea consolidarii sGnGtG ii. 0duca ia pentru sGnGtate este diferitG de educa ia

sanitarG care vizeazG igiena personalG. 0lementul fundamental al educa iei pentru sGnGtate este comunicarea.

8 =etode utilizate &n educa ia pentru sGnGtate

=etodele educa iei pentru sGnGtate pot fi clasificate &n func ie de calea de transmitere a mesaului educativ

astfel: miloace auditive 'sau orale): convorbirea individualG, convorbirea de grup, lec ia, conferin a,

radioemisiunea miloace vizuale: cu rol dominant textul 'lozinca, articolul, bro ura, formele beletristice) sau cu

rol dominant imaginea 'afi ul, pliantul, plan a, diapozitivul, mac/eta, expozi ia). miloace audiovizuale: filmul,

emisiunea BV, teatrul. Clasificarea miloacelor educativ-sanitare se poate face i &n func ie de adresabilitate:

miloace individuale: sfatul medicului miloace de grup: convorbirea de grup, lec ia, instructaul cu un grup

omogen &n raport cu pregGtirea generalG ' colari, muncitori, militari, etc.)< cu un grup omogen &n raport cu

interesul fa G de subiect 'bolnavi de o anumita boalG, gravide sau mame)< miloace de largG informare:

conferin a, filmul, emisiunea BV sau radiofonicG, tipGriturile. 4ltG clasificare: miloace directe &n care mesaul

educativ sanitar este transmis ca o informa ie nemediatG. miloace indirecte care utilizeazG o cale de

transmitere ce presupune o forma artisticG i care capteazG interesul prin ea &nsG i, dar care urmGre te, &n fapt,

acela i scop.

82. =anagementul- definitie, evolutie, principii si tendinte actuale

Jvazut si facut #. Diviziunea muncii . nlocuirea resurselor rare $. ConvergenFa muncii +. AuncFiile determinG

structura (. Delegarea autoritGFii 8. Conducerea prin excepFie 3. 5tilizarea celui mai scurt drum p*nG ladecizie.permite atingerea eficacitatii manageriale , in ce masura rezultatele au fost atinse 2. nvGFarea prin

experienFGDef. =anagementul este procesul prin care munca este facuta prin intermediul altora, bine, la timp

si in limita bugetului disponibil. Sarcina fundamentala a managementul este sa ii faca apti pe oameni de o

performanta colectiva. 6rincipii generale ale conducerii . Conducerea prin obiective

8#. Bipuri si nivele manageriale- exemple, relatia dintre management sileaders/ip

=anagerul este o persoana numita care poarta responsabilitatea indeplinirii unei activitati folosind resursele

care ii stau la dispozitie. eaderul este o persoana a carei putere vine din ascultarea si acceptarea lui de catre

colaboratori ptr. calitatile sale umane si profesionale. Comportamentul de manager Ei cel de lider sunt douG

procese complexe care presupun activitGFi diferite din punct de vedere calitativ. 5n manager trebuie sG fie Ei un

foarte bun lider, care sG fie expert &n iniFierea structurii Ei consideraFiei, care reprezintG activitGFile de bazG ale

comportamentului de lider. 0xista trei tipuri de manager: De top ' top manager, senior) stabileste scopul,

misiunea, strategiile si politica organizatiei. De tip mediu implementeaza strategia, dezvolta planuri

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

32/44

operationale de interventie si coordoneaza departamentele care fac parte din organizatia pe care o conduce

'ex. =anager de spital) De tip operational- coordoneaza activitatea lucrand alaturi de cei pe care ii conduce,

rezolva probleme zilnice 'ex. Sef de sectie)

8. Definiti functiile manageriale

AuncFiile manageriale reprezintG activitatile de baza realizate de manageri pt atingerea obiectivelor organizatiei

utilizand resurse umana si alte tipuri de resurse.Act managerilor 'activ de baza) sunt $ la numar si pot fi

sintetizate in ciclul functilor manageriale. . reprezinta selectarea misiunilor,obiectivelor si actiunilor necesare

pentru realizarea acestora.scopul planificarii este acela de a da posibilitatea serv de sanatate sa faca fata

prezentului si sa anticipeze viitorul. 2.6lanificarea reprezinta functia prin care se stabileste structura

organizatiei si se definesc rolurile persoanelor in cadrul diferitelor compartimente. Botodata presupune

stabilirea relatilor dintre compartimente si oameni si implicit la stabilirea rel de autoritate si responsabilitate.#.>rganizarea presupune activitati legate de managementul resurselor umanesau administrarea personalului.

.Aunctia de personal 'coordonare) reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa

faca, este orientata catre actiune.4ceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si

leaders/ip in care membrii organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. $.Conducerea 'comanda) este functia

care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul fiind imbunatatirea

continua a calitatii.4cesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu standardele

stabilite.Control

8$. Aunctia de conducere, stiluri de conducere

reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre

actiune.4ceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leaders/ip in care membrii

organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. 5n manager poate alege mai multe stiluri de conducere in functie

de sarcina pe care are de indeplinit 'conducere situationala). Stiluri autocratic ' managerul ia decizia si o

impartaseste personalului) consultativ 'managerul prezinta deciziile si ii invita pe angaati la discutii) participativ

'managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia deciziile) democratic 'managerul

defineste anumite limite cerand angaatiilor sa ia deciziile in limitele prezentate) laissez-faire 'perConducerea

'comanda)mite angaatiilor sa actioneze intre anumite limite)

8+. Definiti si comentati functiile de personal si control

presupune activitati legate de managementul resurselor umane sau administrarea personalului. Scopul

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

33/44

principal al funcFiei de personal este desemnarea pe post a celor mai adecvate persoane care au calificarea

cea mai corespunzGtoare cerinFelor fiEei postului. AuncFia de personal presupune: - recrutarea angaaFilor -

selectarea celor ce vor fi angaaFi - alocarea personalului &n posturile existente - instruirea personalului pentru

creEterea calitGFii muncii - consilierea angaaFilor &n privinFa performanFei Ei avansGrii &n carierG - stabilirea

criteriilor pentru plata angaaFilor Ei distribuirea beneficiilor - pensionarea, transferul Ei concedierea

angaaFilor.Aunctia de personal 'coordonare)

este functia care se concentreaza pe monitorizarea si evolutia performantelor organizatiei, scopul fiind

imbunatatirea continua a calitatii.4cesta mai implica stabilirea de standarde si compararea rezultatelor cu

standardele stabilite. 0xista etape in procesul de control : . stabilirea standardelor de timp, calitate, cantitaterganizatiile pot fi structurate pe baza :

Structura informala Aunctiilor Serviciilor produselor

88.@olurile informationale-enumerare, def, importanta

@oluri informaFionale: managerul trebuie sG fie sursa de informaFii pentru departamentul sGu de lucru, informaFii

care pot proveni din propria zonG de influenFG sau din afara acesteia. DatoritG rolurilor de receptor 'monitor),

diseminator Ei purtGtor de cuv*nt, managerul poate sG transmitG informaFia subordonaFilor, fie nemodificatG, fie

modificatG parFial, fie sG nu o transmitG deloc. - rol de monitor 'receptor): poate primi informaFii despre

funcFionarea unei instituFii sau poate cGuta informaFii legate de munca pe care o desfGEoarG. Sursa informaFiilor:

cGrFi, reviste, mass-media, rapoarte, &nt*lniri, conferinFe, conversaFii informale, etc. =anagerul sorteazG toate

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

34/44

aceste date Ei alege informaFia cea mai utilG Ei pertinentG. Sursele formale Ei informale utilizate de manager au

drept scop informarea lui riguroasG, documentatG care sG-i permitG luarea deciziilor avantaoase &naintea altor

manageri care nu au acces la aceste informaFii. - rol diseminator: alege informaFiile pe care le &mpGrtGEeEte

altora. 4ceastG funcFie cuprinde Ei transferul de informaFie cGtre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la

aceasta sau nu ar sesiza la timp importanFa informaFiei. - rol de purtGtor de cuv*nt: managerul este delegat sG

vorbeascG &n numele departamentului sau organizaFiei, put*nd informa sau influenFa persoanele din organizaFie

sau din afara ei.

83. @olurile interpersonale- enumerare, definitie, importanta

@oluri interpersonale fac parte din autoritatea formal a managerului: - rol de reprezentare se referG la

&ndeplinirea sarcinilor sociale Ei ceremoniale. 0xemplu: - managerul este cel care are obligaFia, &n calitate de

reprezentant al organizaFiei, sG participe la o serie de evenimente ca: &nt*mpinarea oaspeFilor< pensionGri, etc.

0le ocupG o bunG parte din timpul managerilor. - rol de lieder: liederii, prin autoritatea formalG cu care sunt

investiFi, rGspund de conducerea muncii depuse de compartimentul lor. n aceastG calitate de lieder-manager,el

stabileEte o direcFie Ei un mediu de muncG menite sG &ncuraeze subordonaFii pentru a lucra la nivel optim. - rol

de legGturG : managerii au obligaFia de a stabili contacte permanente la nivel de egalitate, cu alFi manageri, din

afara departamentului de lucru Ei din alte organizaFii, realiz*nd, astfel, 1lucrul &n reFea.

3!. 46B7B5D7N70 =4N4?0@740

4) 4ptitudini te/nice ) 4ptitudini umane C) 4ptitudini conceptuale 4.4ptitudinile te/nice se referG la nivelul de

competenFG &ntr-o activitate specificG. 0le includ procese specializate, metodologii sau proceduri Ei te/nici

necesare activitGFii &ntr-un domeniu specific,cel medical &n situaFia de faFG. Arecvent se considerG cG cei ce

practicG c/irurgia au un nivel ridicat al acestor aptitudini. 7nginerul mecanic, la r*ndul sGu, posedG un &nalt nivel

de aptitudini te/nice &n proiectarea unui sistem de ventilaFie pentru sGlile de operaFie din spital. =anagerii

posedG aptitudini te/nice de genul: citirea Ei intepretarea unui raport financiar, aptitudini de a scrie un raport, de

a face o propunere concisG Ei uEor de citit, de a susFine o prelegere logicG Ei clarG. DupG cum am menFionat

mai sus managerii petrec tot mai puFin timp aplic*nd aptitudini te/nice pe mGsurG ce sunt promovaFi cGtre

nivelele &nalte de responsabilitate. .4ptitudinile umane se referG la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu

ceilalFi, indivizi sau grupuri. 4stfel, un manager trebuie sG fie conEtient de atitudinea, percepFia Ei sentimentelecelorlalFi Ei este necesar sG le ia &n considerare &n procesul managerial. n fapt, managementul &nsuEi este un

continuu proces de &nFelegere a comportamentului Ei atitudinilor celorlalFi Ei de comportare &ntr-o manierG care

sG inspire &ncredere. Cele mai importante dintre aceste aptitudini sunt: a conduce fGrG a igni, a nu fi de acord

fGrG a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o EedinFG. =anagerii de la toate nivelele &Ei petrec o bunG

parte din timp exers*nd aptitudini umane. BotuEi proporFia de timp dedicatG acestora variazG puFin pe mGsurG

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

35/44

ce managerul urcG ierar/ic. C.4ptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a &nFelege relaFiile

existente &n situaFiile complexe, de a vedea conexiuni &n J/aos Ei de a avea o viziune de viitor. =anagerul

trebuie sG fie &n stare de a vedea organizaFia pe care o conduce Ei operaFiunile care se desfGEoarG ca pe un

&ntreg. Diferitele procese, intrGri sau ieEiri, interacFiunea dintre componentele organizaFiei Ei interrelaFiile dintre

organizaFie Ei mediul exterior trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste

aptitudini sunt necesare mai ales la nivelul cel mai &nalt al organizaFiei. 4ici, interrelaFiile Ei efectele deciziilor ce

afecteazG &ntreaga organizaFie sunt resimFite cel mai puternic. =anagerii de nivel inferior au mai puFine

oportunitGFi de a-Ei exercita Ei demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de

abilitatea de a Jvedea unde se &ncadreazG ei Ei unitatea de lucru condusG de ei &n organigrama &ntregii

organizaFii.

3. Sisteme de sanatate

Sisteme de Sanatate - sunt definite dupa =ax^ell si colaboratorii prin &ndeplinirea urmatoarelor conditii:

acoperire generala, accesibilitate prompta, pertinenta fata de nevoi, ec/itate, posibilitati de alegere, eficacitate,

eficienta &nalta, acceptabilitate sociala larga, responsabilitatea statului fata de sanatatea public

32 Sistemul S4S 'bismar;)

Sistemul de sanatate &n care tertul platitor este reprezentat de mai multe case de asigurari non-profit si

colectarea banilor se face prin asigurari publice 'obligatorii). 0xemple tipice sunt ?ermania si Aranta

3# Sistem national tip everidge

Sistemul de sanatate &n care tertul platitor este guvernul si modul de colectare a banilor este impozitul general'exemplu tipic fiind sistemul national de sanatate al =arii ritanii.)

3 =odalitati de finantare a sistemelor de sanatate

0xista cinci modalitGFi principale de finanFare a sistemelor de sGnGtate: AinanFarea de la bugetul de stat< 6rin

aceastG modalitate de finanFare, fondurile sunt colectate la bugetul de stat, fiind apoi alocate sectorului sanitar.

4coperirea populaFiei este generalG, persoanele contribuind &n funcFie de venit Ei nu &n funcFie de riscul

individual AinanFarea prin asigurGrile sociale de sGnGtate< AinanFarea sistemului asigurGrilor sociale de sGnGtate

se realizeazG prin contribuFii obligatorii, de obicei &n pGrFi egale, din partea angaaFilor 'sub forma unui procent

din salariu) Ei a angaatorilor. n unele FGri, &n scopul includerii Ei a celor care lucreazG &n afGrG sectorului oficial,

contribuFia poate fi calculatG ca procent din venitul global al persoanelor respective 'ex. agricultori). AinanFarea

prin asigurGrile private de sGnGtate< =Grimea contribuFiei depinde, de asemenea, de pac/etul de servicii care

vor fi furnizate, la care se adaugG c/eltuielile administrative, precum Ei marginea de profit. 5ltimele douG

reprezintG aproximativ !-$!\ din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explicG, &n

principal, prin costurile de mar;eting foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea c*t mai multor indivizi.

8/10/2019 Subiecte ORAL ( 1+2+3)

36/44

4sigurarea privatG poate fi oferitG Ei unor grupuri de persoane, de obicei salariaFi ai acel