SUBCARPAŢII GETICI

Geneza: după înălţarea Carpaţilor râurile montane au acoperit depresiunea Getică cu sedimente transformând întreaga regiune într-un piemont, Piemontul Getic. Mai târziu prin tectonizarea părţii nordice a piemontului s-au format Subc. Getici.

Alcătuire geologică:Predomină rocile sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrişuri

Caracteristicile reliefului:Reprezintă o unitate de tranziţie între Carpaţi şi regiunile extracarpatice. La fel ca şi munţii au o structură cutată, cutaţi la sfârşitul orogenezei alpine, însă relieful lor se aseamănă cu cel al dealurilor, altitudinile fiind în medie de 500-600m, altitudinea maximă fiind de 1.180 m Măgura Măţău.Relieful s-a dezvoltat pe formaţiuni sedimentare cutate, apare sub forma unor culmi deluroase şi două şiruri de depresiuni ( una internă, a doua intercolinară) paralele munţilor.

Clima:Factorii care determină clima sunt relieful de dealuri şi poziţia geografică.Etajul de climă în care se înscrie este cel de dealuri joase sub 500m şi climat de dealuri înalte peste 500m, climat de depresiuni submontane cu efecte de foehn şi inversiuni termice.Temparaturile medii anuale: sunt cuprinse între 80 C Precipitaţiile medii anuale: 700mm/an mai coborâte spre exterior.Influenţele climatice exterioare: în zonele cu altitudine joasă din partea sud- vestică a unităţii se resimt influenţele submediteraneene şi de tranziţie în est.

Vegetaşia, fauna, solurile: Vegetaţia: păduir de amestec: fag şi stejar; păduri de stejar în depresiuni.Fauna: mistreţ, lupul, vulpea, iepurele, ciocănitoare, mierla...Solurile: argiluvisoluri: cenuşii de pădure; cambisoluri.

Resursele naturale: resursele solului:pădurile de foioase, sunt valorificate în scop industrial apele râurilor Olt, Argeş, Jiu, izvoarele minerale valorificate în cadrul staţiunilor balneare de la Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora.Resursele subsolului: petrol: Ţicleni, Bâlteni; lignit; sare gemă exploatate la Ocnele Mari; Din albiile râurilor se exploatează pietrişuri şi nisipuri folosite în construcţii.

Populaţia: …….

Aşezările: : rurale după modul de aşezare a gospodăriilor sunt sate răsfirate, sate lineare concentrate pe văi, sate compacte în depresiuni.După mărime unt sate mijlocii 500-1500 loc., sate mari 1500-4000loc.După funcţia economică: majoritatea au profil agricol, funcţii complexe: artizanal.Aşezările urbane: Târgu Jiu: 97,000 loc, complexul sculptural Brâncuş; Râmnicu Vâlcea: 119,000 loc; Curtea de Argeş situată la contactul dintre Subcarpaţi şi Pod. Getic, este fosta capitală a Ţării Româneşti, potenţial turistic important; Câmpulung prima capitală a Ţării Ro., cunoscută prin ind. construcţiilor de maşini ARO, ind. cimentului.

Industria: ind. energiei electrice: termocentrale la Râmnicu Vâlcea, Govora; hidrocentrale pe Olt şi Asrgeş.Ind. construcţiilor de maşini Câmpulung – AROInd. chimică: produse clorosodice: Govora, fire şi fibre sintetice: Câmpulung; Ind. de prelucrare a lemnului: Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu;Ind. materialelor de construcţii: ciment Câmpulung, ceramică fină Curtea de ArgeşInd. alimentară: conserve de fructe, lactate la Câmpulung.

Agricultura: culturi agricole diversificate: cereale, cultura pomilor fructiferi la Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Tismana, şi a viţei de. Creşterea animalelor: mari crescători de vaci de lapte: Jud. Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa; păsări de curte Jud. Dâmboviţa.

Turismul: Turism cultural: Curtea de Argeş, Câmpulung, Târgu Jiu, Turism balneoclimateric: Băile Govora, Băile Olăneşti, Câmpulung, Călimăneşti, Horezu, Tismana.