Studiul tarifelor la

energia termică și

electrică și analiza

suportabilității

Banca Mondială

Octombrie 2015

Preambul

Studiul a fost finanțat de Programul de asistență pentru managementul sectorului energetic

(ESAMP) și a fost desfășurat de o echipă condusă de Departamentul Global Energetică și

Industria Extractivă al Băncii Mondiale, cu participarea membrilor echipei din Departamentul

Global în domeniul Sărăciei și din Departamentul Global în domeniul Protecției Sociale și Muncii.

Obiectivul studiului este de a:

1. Evalua acceptabilitatea nivelelor tarifare existente la energia termică și electrică pentru

atingerea viabilității financiare a operatorilor din sectorul energetic

2. Analiza implicațiilor distributive asociate creșterii tarifelor la energie

3. Evaluarea eficienței programelor curente de asistență socială și modalității de ajustare a

acestora pentru a atenua impactul creșterii tarifelor la energie asupra persoanelor

vulnerabile.

Raportul prezintă constatări și recomandări cheie pentru Guvernul R. Moldova și alți actori din

sectorul energetic. Raportul începe cu un al constatărilor și recomandărilor principale. Secțiunea

principală a raportului conține o introducere a contextului țării, prezentarea structurii

metodologiilor de stabilire a tarifelor și evaluarea acceptabilității tarifelor, în baza scenariilor

modelate. Ulterior este prezentată analiza impactului distribuțional al unui șir estimat de creșteri

tarifare și necesitatea de a ajusta programele de asistență socială, pentru a atenua impactul

asupra păturilor vulnerabile. Spre final raportul oferă guvernului recomandări de acțiuni spre

implementare în sfera metodologiilor de stabilire a tarifelor și asistenței sociale, precum și alte

domenii de cercetare ulterioară. Anexele includ informații generale despre analiză.

2

Rezumat

Moldova este dependentă de importurile de energie și este vulnerabilă la aprovizionarea cu energie șila șocurile prețurilor. Actualul sistem de reglementare estre bine structurat, însă întârzie la capitolulimplementare. Tarifele nominale la energie nu au fost ajustate de 2012 din cauza întârzierii măsurilor dereglementare din partea organului de reglementare ANRE. La 18 iulie 2015, ANRE a decis asupra noilortarife la energie electrică și gaze naturale, totuși implementarea ajustării tarifare a fost suspendatăpentru 60 zile. În această perioadă companiile au fost solicitate să desfășoare un audit pentru ainspecta justificarea creșterii tarifelor pentru consumatori. De la ajustarea din 2012 costurile au crescutconstant iar tarifele la energie nu au reușit să acopere costurile, ceea ce a avut un impact negativasupra situației financiare din sector.

Modificările tarifare suspendate la moment sunt bazate pe tariful curent la importul de energie electricăși rata de schimb a MDL. ANRE a decis asupra creșterii tarifului la energie electrică pentru consumatoriifinali cu 37% pentru RED Union Fenosa, 30% pentru RED Nord și 35% pentru RED Nord-Vest. Nu aufost luate decizii privind ajustarea tarifelor la energia termică centralizată și pentru producerea energieitermice și electrice. Ajustările tarifare suspendate nu țin să acopere devierile din trecut cauzate deîntârzierea majorării tarifelor. ANRE va evalua devierile și va modifica corespunzător tarifele pe viitor.

3

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

2010 2011 2012 2013 2014

Net profit margin of energy sector operators*

Union Fenosa Union Fenosa, approved tariff Moldelectrica CHP-2 CHP-1 Termocom

*Profitul declarat de Union

Fenosa este bazat pe venitul

presupus calculat în baza

tarifelor, conform

regulamentului, însă

neaprobat de ANRE.

Deducerea creanțelor

acumulate în decurs de un an

rezultă în marja profitului net

indicată ca ”tarif aprobat

“Union Fenosa”

Datele din 2014 nu sunt

disponibile pentru Termocom

și Fenosa

Rezumat

4

Analiza scenariului din acest studiu estimează viitoarele tarifele la energia electrică și termică,

creând un scenariu cu valori mici și unul cu valori ridicate, în baza parametrilor care influențează

tarifele pentru consumatorii finali. Analiza ține cont, printre altele, de tarifele la energie electrică

și gaze naturale, stabilite de ANRE la 18 iulie, 2015. Noul tarif la energia termică nu a fost decis.

În baza analizei, majorarea cumulativă a tarifului la energie electrică este estimată între 42-61

%, din 2014 până 2016 și 73-113% din 2014 până în 2020. Majorarea cumulativă a tarifului la

încălzire este estimată la

21-80% până în 2016 și 30-78% până în 2020.

Se estimează o majorare a tarifului la gaz pentru consumatori cu 25% până în 2016, în baza

tarifului stabilit de ANRE la 18 iulie, 2015 iar analiza presupune o majorare cumulativă de 50%

până în 2020.

152 152

216

263

245

323

0

50

100

150

200

250

300

350

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tarif furnizare energie electrică, RED Union Fenosa

Tariff approved Low scenario High scenario

ba

ni/

kW

h

987

1211

1286

17731759

500

700

900

1100

1300

1500

1700

1900

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tarif furnizare energie termică

Tariff Approved Low scenario High scenario

MD

L/G

cal

Rezumat

Datele cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (2013) arată că 80% din populația Moldovei poate fi

considerată drept ”săracă energetic”, adică aceasta cheltuie mai bine de 10% din buget pentru facturile la

energie. În medie, cheltuielile pentru energie reprezintă 17% din total, ceea ce este mult comparativ cu alte

țări din regiune. Majorările tarifare estimate la energie ar putea crește ponderea medie a costurilor

energetice în totalul cheltuielilor până la 18–20% în 2016, iar având în vedere creșterea economică

estimată, ponderea ar putea crește până la 17-18% în 2020. Impactul sărăciei este cel mai ridicat în rândul

grupurilor care au deja o rată ridicată a sărăciei: femeile celibatare și populația rurală, din cauza

vulnerabilității lor la tarifele de energie electrică. Totuși impactul global asupra sărăciei va fi unul moderat.*

În limitele majorărilor tarifare estimate, se estimează o creștere moderată a ratei sărăciei.

În 2016, rata sărăciei va crește cu 1.1-1.9 puncte procentuale comparative cu nivelul de

referință, iar în 2020 cu 1-1.5 puncte procentuale .

5*Simulările includ estimările Băncii Mondiale privind creșterea economică: creșterea

anuală medie a consumului privat de 0.6% până în 2016 și 2.3% până în 2020.

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

Total Chisinau Other urbanarea

Rural Central Heating Gas centralsystem

Nat. Gas stove Wood or coalstove

Pro

po

rție

po

pu

lați

e

Pondere sărăcie simulată (%)

Baseline 2016 Low 2016 High 2016

Rezumat

Impacturile sărăciei estimate derivate din tarife majorate ar spori necesitatea de asistență socială.

Programele de asistență socială la nivel național, Ajutor Social și Îndemnizații pentru căldură sunt, în

general, bine orientate, acestea ar putea fi ameliorate în direcția majorării absorbției și acordării unui

sprijin mai mare celei mai sărace pături a populației. Pentru a asigura suficiența asistenței sociale,

pragul și mărimea beneficiilor programelor trebuie ajustată la costurile în creștere pentru energie,

fapt care va avea implicații fiscale.

6

0.0%

0.5%

1.0%

1.5%

2.0%

2.5%

2016 2020

% d

in P

IB

Impact fiscal asupra asistenței sociale

AS+HA budget, current take-up, low scenario AS+HA budget, perfect take-up, low scenario

AS+HA budget, current take-up, high scenario AS+HA budget, perfect take-up, high scenario

Ajustarea asistenței sociale la majorările estimate ale costurilor pentru energie, ar putea

crește ponderea programelor sociale în bugetul de stat de la 0.5% din PIB la 1.9-2.2% în

2016 și

1.3-1.7% în 2020 estimând că toate persoanele eligibile solicită asistență.

Dacă absorbția rămâne la același nivel, ponderea programelor sociale în PIB ar crește la

0.7-0.8% în 2016 și va scădea la 0.5-0.6% în 2020.

Rezumat

Conlcuzii:În condițiile actuale, securitatea aprovizionării cu energie și dezvoltarea sustenabilă a sectorului sunt înpericol din cauza riscurilor de sistare a serviciilor și lipsei de capital necesar pentru investiții în infrastructură.Amânarea măsurilor de reglementare au dus la pierderea încrederii și credibilității în instituție și în procesulde stabilire a tarifului. Este imperativă restabilirea încrederii în sistem pentru a crea un climat investiționalcare să atragă capitalul atât de necesar pentru Moldova. Guvernul trebuie să întreprindă acțiuni urgentepentru asigurarea viabilității financiare a sectorului energetic, cum ar fi mecanismul de ajustare a costurilorla combustibil și volatilitatea pieței valutare. Se estimează că impactul creșterii necesare a tarifului asupraratei sărăciei va fi moderat. Totuși Guvernul trebuie să planifice și să bugeteze ameliorarea impactuluimajorării tarifelor asupra celor mai vulnerabile pături, prin ajustarea programelor direcționate de asistență,Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece, dar și prin creșterea absorbției în rândul celei mai sărace păturisociale. Pentru a adapta costurile fiscale sporite de asistență socială direcționată, una din recomandărilepropuse Guvernului este de a consolida alte beneficii directe.

Recomandări:• Considerarea introducerii unui mecanism de ajustare automată a costurilor la combustibil și energia

electrică și alte măsuri, cu scopul ajustării oportune a tarifului.

• Pentru recuperarea devierilor din trecut, considerarea unei abordări de ajustare a tarifelor pe o perioadă mai lungă de timp, de comun acord cu întreprinderile reglementate, în vederea limitării impactului majorării tarifelor asupra păturii vulnerabile.

• Îmbunătățirea acoperirii direcționate cu servicii de asistență socială pentru păturile sărace, ajustarea pragului și a mărimii prestațiilor, conform costurilor în creștere la energie și îmbunătățirea direcționării pentru a controla impactul fiscal al necesității în creștere.

• Elaborarea unui plan de comunicare privind ajustările tarifare planificate, argumentările și asistența socială disponibilă.

• Elaborarea unei abordări detaliate privind modalitatea de implementare a celor menționate mai sus.

7

Descriere

• Introducere

• Elaborarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la energia termică și electrică

• Adecvarea tarifară și prognozarea tarifelor

• Impacturile de distribuție a ajustărilor tarifare

• Protecția socială

• Concluzii

• Recomandări pentru Guvern

• Anexe• Anexa1 – Analiza detaliată a metodologiei de stabilire a tarifelor

• Anexa 2 – Analiza scenariului detaliat și analiza sensibilității tarifelor la energia termică și electrică

• Anexa 3 – Recomandări pentru metodologia de calcul al tarifelor și implementare

• Anexa 4 – Analiza detaliată a relațiilor dintre tipul de energie termică și sărăcie

• Anexa 5 – Analiza detaliată și concluziile privind protecția socială

• Anexa 6 – Sumarul analizei scenariilor

8

INTRODUCERE

9

Moldova este foarte dependentă de importurile de energie

electrică și combustibil

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

MW

h

Producerea energiei electrice și importurile în Moldova

Domestic electricity generation Electricity generation in Transnistria Electricity import

În 2013:

• 82 % din energia electrică a fost importată

• 93 % din energia electrică produsă local a fost pe bază de combustibil importata

• 100 % din producerea energiei termice centralizate a fost pe bază de combustibil

importat

10

Rata de schimb este principala cauză a majorării recente a tarifului la energia

electrică și impune necesitatea ajustării tarifului la energia termică

0

100

200

300

400

500

600

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

US

D/

1000 m

3

Preț gaze naturale, Europa

0

5

10

15

20

25

1/1/2010 1/1/2011 1/1/2012 1/1/2013 1/1/2014 1/1/2015

Rată schimb MDL/USD

Tarif stabilit furnizare

energie termică

Tarif furnizare energie electrică stabilit

pentru Union Fenosa

Tarif stabilit furnizare

energie termică

Tarif furnizare energie electrică stabilit

pentru Union Fenosa

- 26 %

+33 %

Combustibilul și

energia electrică

importate sunt

achiziționate în USD

Necesitatea majorării tarifelor la

furnizarea energiei electrice și

termice

Solicitarea de

actualizare a tarifului

la gaz natural din

partea MoldovaGaz

11

Costul pentru combustibil și energia electrică importate

influențează considerabil tarifele

57%23%

5%

14%

1% 0%

Structura tarife energie termică(Termocom), 2012

Heat other sources Own heat

Cost of capital Operating costs

Profit Deviation

12

69%13%

8%

7%

5% -2%

Structura tarife energie electrică (RED Nord), 2012

Electricity costs Capital costs Operating costs

Other costs Transmission Deviations

Din 2007 până în 2012, tarifele nominale la energie electrică și căldură

au crescut considerabil datorită ajustărilor

No new electricity tariffs

have been set after 2012*

241 289410 376

423500 588 588 588 588 588323

390512

456529

580

719 719 719 719 719716

821898

987 987 987 987 987

0

200

400

600

800

1000

1200

16.02.2007 19.01.2008 01.08.2008 19.01.2010 18.05.2010 01.02.2011 28.10.2011 2012 2013 2014 2015

Tarif energie termică

CHP-2 CHP-1 Termocom

Hotărârea de

majorare

tarifului la

energia electrică

din iulie 2015 a

fost suspendată

pentru 60 zile

După 2011 nu

au fost stabilite

tarife noi la

energia

termică

13

24 25.5

5065 68 72 80 78 78 78 78

9698

110

133 144 152 152

216

25.5 4250

5765 63 70 70 70 70 70

101108

120143

154168 168

223

0

50

100

150

200

250

RED Union Fenosa RedNord, Nord Vest

Tarif energie electrică

În Moldova rata ”sărăciei energetice” este înaltă

“Sărăcia energetică”: atunci când mai mult de 10% din totalul cheltuielilor unei gospodării sunt

folosite pentru acoperirea cheltuielilor pentru resurse energetice (căldură, energie electrică,

gaz, lemn, cărbune)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

By residence area By region By Type of heating

Pro

cen

tul

po

pu

lați

ei

Poverty Energy Poverty

14

Sursă date: CBGC 2013

Măsurile sociale bine direcționate pot avea un rol important la

îmbunătățirea suportabilității costurilor pentru energie

• Direcționarea protecției sociale s-a îmbunătățit în 2009• Totuși, majoritatea beneficiilor din carul asistenței sociale sunt acordate

anumitor grupuri de beneficiari, indiferent de bunăstarea acestora.

• Din 2009, țara a lansat două transferuri de numerar direcționate spre cei săraci și a eliminat câteva beneficii directe.

• Aceasta a avut drept rezultat cheltuieli în scădere de la 2,6% din PIB la 1,6% și o mai mare distribuție a beneficiilor pentru săraci.

• Însă, după 2012 unele politici au fost inversate• Beneficiile direcționate au fost reduse, iar transferurile directe au sporit

• Există necesitatea de a redresa schemele actuale de protecție

socială• Transferurile direcționate trebuie extinse, pentru a oferi siguranță celor

mai sărace gospodării casnice și pentru a atenua șocurile asupra veniturilor, inclusiv ale celor care derivă din costurile mai ridicate la energie.

15

STRUCTURA METODOLOGIILOR DE STABILIRE A

TARIFELOR LA ENERGIA TERMICĂ ȘI ENERGIA

ELECTRICĂ

16

Moldova are structuri de reglementare create și își propune

implementarea legislației UE de bază în domeniul energetic

Structurile naționale de reglementare

• Ministerul Economiei este responsabil de politicile sectoriale și legislație

• Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este o organizație independentă responsabilă de stabilirea tarifelor la energie

Cele mai importante legi sectoriale

• Legea cu privire la energia electrică din 23 decembrie 2009

• Legea nr. 1525-XIII cu privire la energetică din 19 februarie 1998 (modificată la 27 februarie 2003)

• Legea nr. 92 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării din 29 mai 2014

Moldova este membru al Comunității Energetice și își asumă obligația de a implementa normele de bază UE în domenii precum energia electrică, gazele naturale, mediul, concurența, energia regenerabilă, eficiența energetică, petrolul și statistica

17

Sectorul energetic a fost decentralizat iar tarifele sunt

stabilite de ANRE pentru fiecare companie în parte

Producere energie

electrică și termică

Transport

en.electrică*

Distribuție

en.electrică**

Furnizare energie

electrică

Furnizare căldură

Moldelectrica

CET-1

CET-2

CET-Nord

Hidrocentrala

Costești

RED Nord

RED Nord-Vest

RED Union

Fenosa

Termocom

Termogaz-Balti

RED Nord

RED Nord-Vest

RED Union

Fenosa

Import en.electrică

energie electrică

consumatori

Energie termică

consumatori

Tarif energie

electrică vândută

consumatorilor

rețea distribuție

Tarif energie electrică

vândută

consumatorilor,

intrare rețea

transportareTarif distribuție

energie electrică

Tarif transport

energie electrică

Tarif producere

energie electrică

Tarif pentru

producerea

energiei termice

Tarif pentru

energia termică

vândută

consumatorilor

Tarif energie electrică

vândută

consumatorilor, ieșire

rețea transportare

Tarif

nereglementat

* Tarife separate pentru transportul către

consumatorii locali și transportul

transfrontalier

** Tarife separate pentru rețelele de

tensiune înaltă (35-110 kV), medie (6-10

kV) și joasă (≤0.4 kV)18

Tarifele sunt stabilite în baza unor regulamente specifice

Producere energie

electrică și termică

Transport energie

electrică *

Distribuție energie

electrică **

Alimentare cu

energie electrică

Alimentare cu

energie termică

Moldelectrica

CET-1

CET-2

CET-Nord

Hidrocentrala

Costesti

RED Nord

RED Nord-Vest

RED Union

Fenosa

Termocom

Termogaz-Bălți

RED Nord

RED Nord-Vest

RED Union

Fenosa

Import energie

electrică

Consumatorii de

energie electrică

Consumatorii de

energie termică

Tarif energie

electrică vândută

consumatorilor

rețea distribuție

Tarif energie electrică

vândută

consumatorilor,

intrare rețea

transportareTarif distribuție

energie electrică

Tarif transport

energie electrică

Tarif producere

energie electrică

Tarif pentru

producerea

căldurii

Tarif pentru

energia termică

vândută

consumatorilor

Tarif energie electrică

vândută

consumatorilor, ieșire

rețea transportare

Tarif

nereglementat

Metodologia determinării

tarifelor la serviciile de

alimentare cu apă, canalizare

și epurare a apelor uzate

(nr.. 147 din 25.08. 04)

Metodologia de determinare

a tarifelor pentru energia

termică livrată

consumatorilor

(nr. 482 din 06.09.12)

Metodologia de calculare a tarifelor

pentru serviciul de distribuție a

energiei electrice și a tarifelor

reglementate de furnizare a energiei

electrice

(nr. 497 din 20.12.12)

Metodologia determinării

tarifelor pentru serviciul de

transport al energiei

electrice(nr. 411 din

27.04.11)

19

* Tarife separate pentru transportul către

consumatorii locali și transportul

transfrontalier

** Tarife separate pentru rețelele de

tensiune înaltă (35-110 kV), medie (6-10

kV) și joasă (≤0.4 kV)

Tarifele sunt determinate de metodologia bazată pe

rentabilitate

𝑇𝑎𝑟𝑖𝑓 =𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 ± 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡

𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟

𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 + 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑥 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

Devierea este diferența dintre rezultatul operatorului

determinat pe baza parametrilor estimați în procesul

stabilirii tarifelor și rezultatul real pe parcursul unui an.

Dacă parametrii estimați preliminar se modifică iar tariful

nu este ajustat în cursul anului, acest lucru duce la o

deviere. Devierea pozitivă sau negativă este inclusă în

tariful din anul următor.

Costurile reglementate totale includ costurile de

operare, costul capitalului operațional și

amortizarea.

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐴𝑁𝑅𝐸

Alimentarea cu energie electricăAlți operatori

20

• Mai jos este prezentat principiul general al metodologiei de tarifare. Mai multe detalii cu privire la stabilirea tarifelor sunt prezentate în anexa 1.

Principala constatare: reglementarea tarifelor se bazează pe practicile

internaționale optime, dar e nevoie de mai mult capital

• Procedura de stabilire a tarifelor la energia termică și energia electrică este în linii generale bine definită și se bazează pe bunele practici la nivel internațional și pe rata de rentabilitate

• Metodologia de stabilire a tarifului pentru producerea energiei electrice și termice nu este la fel de bine definită și nu conține o noțiune a ratei de rentabilitate

• Atât sectorul termic cât și cel electric au nevoie de investiții importante pe viitor și, prin urmare, este necesară atragerea de capital care ar genera un profit echitabil

• Revizuirea tarifelor la energia termică și gazele naturale trebuie să se realizeze în paralel, în caz contrar majorarea tarifului la energia termică poate cauza debranșări de la SACET

21

ADECVAREA TARIFARĂ ȘI PROGNOZAREA TARIFELOR

22

0

50

100

150

200

2012appr.

2012 act. 2013 act. 2014 act.

RED Nord

Electricity costs Capital costs Operating costs

Other costs Transmission Deviations

ba

ni/

kW

h

Deși tarifele au rămas neschimbate în perioada 2012-2014,

costurile întreprinderilor au crescut*

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2012 appr. 2012 2013 2014

Moldelectrica

Capital costs Operating costs Return Deviation

ba

ni/

kW

h

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2012 appr. 2012 act. 2013 act. 2014 act.

MD

L/G

cal

Termocom

Heat other sources Own heat Cost of capital

Operating costs Rate of return Deviation

Aprobat

2012

Aprobat

2012

* În baza costurilor

prezentate de întreprinderi

Aprobat

2012

Aprobat

2012

23

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2013 appr. 2013 act. 2014 act.

RED Union Fenosa

Electricity costs Transmission costs

Distribution costs Operating costs

Deviations

ba

ni/

kW

h

0

100

200

300

400

500

600

700

2012 appr. 2012 act. 2013 act. 2014 act.

MD

L/G

cal

Tarif energie termică (CET-2)

Fuel Operating costs Return on assets Deviation

Aprobat

2012

Starea financiară a sectorului se deteriorează

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

2010 2011 2012 2013 2014

Moldelectrica

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

2010 2011 2012 2013 2014

CET-2

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

2010 2011 2012 2013 2014

Termocom*

*Termocom – capital propriu

negativ

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

2010 2011 2012 2013 2014

CET-1

*Forecast

24

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

2010 2011 2012 2013 2014*

Union Fenosa

Operating profit margin

Net profit margin

Return on total equity

Operating profit margin based on approved tariff

Toți operatorii au acumulat datorii, fie pe termen scurt sau

lung - nivelurile datoriilor variază considerabil

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

2010 2011 2012 2013 2014*M

DL

Union Fenosa

Short term debt end of year

Long term debt end of year

Short term debt/ total equity and debt

Long term debt/ total equity and debt

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

2010 2011 2012 2013 2014*

MD

L

Moldelectrica

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0

200,000,000

400,000,000

600,000,000

800,000,000

1,000,000,000

1,200,000,000

1,400,000,000

1,600,000,000

2010 2011 2012 2013 2014*

MD

L

CET-2

0%

10%

20%

30%

40%

50%

0

100,000,000

200,000,000

300,000,000

400,000,000

500,000,000

2010 2011 2012 2013 2014*

MD

L

CET-1

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

140%

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

2010 2011 2012 2013 2014*

MD

L

Termocom

25

Estimarea tarifelor în viitor se bazează pe analiza

scenariilor

• Analiza scenariilor își propune să prezinte evoluția viitoare a tarifelor

• Scenariile nu sunt prezentate pentru a indica nivelului viitor al tarifelor, ci pentru a prognoza evoluția acestora în baza metodologiilor actuale de stabilire a tarifelor utilizate în Republica Moldova.

• Analiza scenariilor se bazează pe asumpția că metodologie actuale de tarifare sunt respectate în totalitate (a se vedea următorul slide)

• Următoarele slide-uri prezintă scenariile modelate și tarifele prognozate de consum

• În Anexa 2 sunt prezentate asumpțiile macroeconomice și cele specifice de sector, precum și prognozele detaliate ale tarifelor

26

Punctul de plecare pentru studiul scenariilor îl constituie

metodologiile deja aprobate

• Deși noile metodologii de stabilire a tarifelor au fost aprobate în 2012, acestea nu au fost încă utilizate pentru a stabili tarifele la:

• Aprovizionarea cu energie termică

• Tarifele folosite ca punct de plecare sunt:• Producerea de energie termică – oct. 2011

• Aprovizionarea cu energie termică – oct. 2011 (metodologia veche)

• Producerea de energie electrică la CET – Oct 2011

• Distribuția și furnizarea energiei electrice – iulie 2015 (implementarea suspendată)

– RED Union Fenosa: majorat de la 158 la 216 bani/kWh

– RED Nord: majorat de la 171 la 223 bani/kWh

– RED Nord Vest: majorat de la 173 la 233 bani/kWh

• Transportarea energiei electrice – iulie 2015– Moldelectrica: majorat de la 8.02 bani/kWh la 14.5 bani/kWh

• Tariful CET la gaze naturale – iulie 2015 (implementarea suspendată)– Moldovagaz: majorat de la 5237 la 6028 MDL/tcm

• Unele întreprinderi cer reevaluarea activelor în scopuri de reglementare, ceea ce ar duce la creșterea amortizării și remunerării activelor. Studiul nu prevede vreun impact al reevaluării în scenariul cu tarife scăzute însă include impactul total în scenariul cu tarife majorate.

27

Scenariile elaborate prognozează mai multe niveluri de

tarifare

Scenariu

Costul materiei

prime, rata de

schimb

Alte costuri de

exploatare

Devierea de la anii

precedențiInvestiții

Reevaluarea

activelor

Tarife scăzute

energie electrică: tariful la 18 iulie 2015

Încălzire: tariful la

gaze naturale din

18 iulie 2015

Energie termică:

aprobat în 2011 Energie termică: 0

Energie termică: ca

de obicei

(medie anuală)

Energie termică:

0%

Tarife majorate AdoptareDate reale pentru

2014 +indici

Împărțit la 2015-

2019, reevaluare

inclusă

Linie de transmisie:

2019-2020,

reabilitarea

SACET: 2017-2022

100%

28

• Scenariul cu tarife scăzute• În baza ajustărilor tarifare din iulie

• Tarife stabilite de ANRE pe 18 iulie 2015 luând în considerare inflația

• Tariful la energia termică în baza tarifelor la gaze naturale, în conformitate cu decizia din 18 iulie 2015

• Scenariul cu tarife majorate • În baza tarifului maxim estimat

• Valoarea ridicată estimată a costului la materie primă, rata de schimb, alte costuri de operare și investiții

• Devierile anterioare împărțite la tarifele din perioada 2015-2019

• Impactul reevaluării prezentat în întregime

152 152

216

263

245

323

0

50

100

150

200

250

300

350

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

RED Union Fenosa tarif nominal energie electrică la consumatorul final

Tariff approved Low scenario High scenario

ban

i/k

Wh

În baza de scenariului cu tarif majorat, tariful nominal final la energia

electrică ar putea fi de două ori mai mare în 2020 față de 2014

Tariful la energia electrică pentru consumatorul final

include producerea, transportul, distribuția și furnizarea de

energie electrică

Total devieri din 2012-

2014 constituie 890

mil. lei

Scenariu tarif majorat – toate

devierile incluse în 2015-2019

29

În baza de scenariului cu tarif majorat, tariful nominal final la energia

electrică ar putea fi de două ori mai mare în 2020 față de 2014

End user heat tariff includes generation

and distribution of heat.

30

987

1211

1286

1773

1759

500

700

900

1100

1300

1500

1700

1900

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Termoelectrica (fostul Termocom) tarif nominal energie electrică la consumatorul final

Tariff Approved Low scenario High scenario

MD

L/G

ca

l

Fluctuația ratelor de schimb este principala cauză a

ajustărilor tarifare la energia electrică

Costul importului de

energie electrică

crește din cauza

ratelor de schimb

RED Union Fenosa – Modificarea tarifului la energie electrică în baza scenariului

majorat

2015 tarif

propus de

ANRE

31

-50

0

50

100

150

200

250

300

350

2013 appr. 2014 act. 2015 2016 2017 2018 2019 2020

ban

i/kW

h

Electricity costs Transmission costs Distribution costs Operating costs Deviations

Prețul la gazele naturale și fluctuația ratelor de schimb sunt

principalii factori la ajustările tarifare de energia termică

Termoelectrica – Modificarea tarifului la energia termică în baza scenariului majorat

Costul la

combustibil crește

din cauza

devalorizării

monedei, iar

MoldovaGaz

majorează tariful

la gaze naturale

32

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2012 appr. 2014 act. 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Termocom heat, fuel costs Heat other sources, fuel costs Termocom heat, other costs

Heat other sources, other costs Cost of capital Operating costs

Profit Deviation

MD

L/G

cal

Principala constatare: sectorul energetic nu a fost sustenabil sub aspect

financiar –se prognozează creșterea în continuare a tarifelor

• Situația financiară a întreprinderilor se deteriorează:• Cu excepția Union Fenosa, toate întreprinderile analizate au înregistrat pierderi în 2013-2014.

• Union Fenosa a acumulat creanțe substanțiale, în baza unor venituri estimate, calculate în baza tarifelor de reglementare care nu au fost aprobate de ANRE. Profitul raportat de companie este înșelător, iar situația duce la probleme de flux de numerar.

• Starea instabilă a sectorului creează riscuri semnificative.• În termen scurt și mediu, există un risc de întrerupere a serviciilor din cauza incapacității de plată pentru

importurile de energie în vrac și de solicitare a unei cauțiuni financiare

• În termen lung, operatorii din sector nu pot atrage investiții pentru a extinde și renova infrastructura

• Ajustarea tarifelor pentru transportul și furnizarea energiei electrice propusă de ANRE în iulie 2015 va îmbunătăți situația, dar nu va duce la o ameliorare financiară durabilă.

• Tariful la căldură pentru utilizatorul final trebuie ajustat pentru a reflecta nivelul actual al costurilor.

• Pierderile mari acumulate de întreprinderi în 2012-2015 pot duce la o majorare suplimentară a tarifelor.

• Studiul estimează o creștere minimă și maximă a tarifelor la energie în cazul celor două scenarii (a se vedea tabelul de mai jos).

• Impactul scenariilor asupra populației și a asistenței sociale este analizat în următoarele secțiuni.

33

Variația estimată a majorării tarifelor nominale*

* În anexa 1 sunt incluse scenarii suplimentare care prezintă impactul unor parametri specifici.

2014Creștere minimă Creștere maximă

2016 2020 2016 2020

Tarif prognozat energie termică (MDL/Gcal) 987 1,211 1,286 1,773 1,759

Tarif prognozat energie termică (USD/Gcal) 71 65 63 96 86

Tarif prognozat energie electrică (bani/kWh) 152 216 263 245 323

Tarif prognozat energie electrică (cenți/kWh) 11 12 13 13 16

Recomandări pentru îmbunătățirea procesului de ajustare

a tarifelor

• Tergiversarea acțiunilor din partea ANRE a avut un impact financiar semnificativ și a cauzat acumularea devierilor/ pierderilor în domeniul reglementării. Mai jos sunt prezentate un șir de revizuiri la metodologia de stabilire a tarifelor care pot fi luate în considerație:

• Ajustarea automată a costurilor la combustibil și energia electrică de import pentru a evita repetarea unei situații similare. Printre exemplele reușite menționăm Kenya (energie electrică), India (combustibil) și Indonezia (combustibil).

• Pentru a evita o majorare de proporții unică, se recomandă să se negocieze cu operatorii din sector includerea și distribuirea devierilor anterioare în tarife pe o perioadă mai îndelungată de timp. Operatorii din sector ar putea fi compensați pentru amânare.

• Înainte de începerea următoarei etape de reglementare în 2016-17, tarifele, inclusiv costurile de bază vor fi calculate din nou. Este nevoie de a stabili un termen sigur pentru finalizarea revizuirii și stabilirea tarifelor înainte de începerea noii perioade de reglementare. Spre exemplu, pentru a dispune de timp suficient pentru revizuire, operatorii și-ar putea expedia cererile de tarifare cu un an înainte.

• Este nevoie de a restabili cât de curând credibilitatea cadrului de reglementare și a organului de reglementare. Actuala percepție reflectă lipsa de credibilitate și transparență și are drept urmare creșterea riscului de întreruperi pe termen scurt și mediu în livrarea serviciilor, în același timp descurajând investițiile de capital în infrastructura energetică.

• Claritatea și de consecvența metodologiei pentru determinarea bazei reglementate a activelor, uzurii și recuperării investițiilor trebuie revizuită. Având reguli clare și credibile e posibil nu doar de a atrage investiții, dar și de a micșora costul mediu ponderat al capitalului (WACC), ceea ce ar duce la creșterea eficienței și reducerea costurilor, iar ulterior ar avea ca rezultat reducerea costurilor la energie pentru consumatorii finali.

• Trecerea la evaluarea bazei de active și rata de rentabilitate în termeni reali ar putea frâna creșterea bruscă a tarifelor cauzată de investiții.

• Promovarea creșterii eficienței operaționale a operatorilor, fără a compromite calitatea serviciilor prin oferirea de stimulente pentru reducerea costurilor de operare. O strategie de comunicare privind creșterea eficienței și îmbunătățirea calității serviciilor de către operatorii poate duce la creșterea disponibilității de a plăti.

34

IMPACTUL AJUSTĂRILOR TARIFARE ASUPRA DISTRIBUȚIEI

35

În medie, energia deja reprezintă 17% din totalul

cheltuielilor gospodăriilor din Republica Moldova

• În medie, cele mai sărace gospodării alocă pentru energie 21% din totalul cheltuielilor.

• Modelul de cheltuieli pentru energie sau "mix energetic" este eterogen, cu gospodăriile din

mediul urban cheltuind 15% pentru utilități (SACET, gaz și energie electrică), în timp ce

gospodăriile rurale cheltuie mai mult pe combustibil solid (lemne și cărbune).

• Consumul de energie este sezonier, cheltuielile pentru aprovizionarea centralizată cu energie

termică și gaz constituind dublul mediei anuală în primul trimestru al anului.

• Ponderea resurselor gospodăriilor alocate pentru energia electrică rămâne aproape

constantă pe durata anului deoarece multe gospodării se bazează pe energia electrică pentru

încălzire.

• Lemn este adesea achiziționat înainte de sezonul de încălzire, în timpul trimestrului 3.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Quarter 1 Quarter 2 Quarter 3 Quarter 4P

on

dere

aîn

tota

lul

ch

elt

uie

lilo

r

Cheltuielile actuale la energie pe trimestru, Moldova 2013

Central share Electricity share Gas shareLPG share Wood share Coal share

0%

5%

10%

15%

20%

25%

All Chisinau Otherurbanareas

rural Quintile1

Quintile2

Quintile3

Quintile4

Quintile5

Residence area Quintile of total HH expenditures

Po

nd

ere

aîn

tota

lul

ch

elt

uie

lilo

r

Cheltuielile medii la energie pe gospodării și cvintile din total cheltuielilor, Moldova 2013

Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share

36

Ponderea regională comparabilă de cheltuieli laenergie în Republica Moldova a fost

de 15% în 2013. Cifra este mare în comparație cu alte țări din regiune: Armenia 12%,

Kârgâzstan 10%, Kazahstan 8%, Kosovo 7%.

Sursele de încălzire variază în funcție de zona de

reședință și venituri

SACET este disponibil numai în zonele urbane și este principala sursă de energie termică

pentru cele mai multe gospodării din capitală (72% în Chișinău și 57% în Bălți), cu

excepția celor mai sărace categorii.

Utilizarea de gaz pentru încălzire crește odată cu majorarea veniturilor, în special în

zonele urbane din afara Chișinăului; în zonele rurale se observă, de asemenea, o variație

a veniturilor.

Lemnul este principala sursă de energie termică în zonele rurale, dar și pentru săracii din

afara Chișinăului*. Utilizarea de energie electrică pentru încălzire este rară.

* Cea mai săracă categorie este prea mică pentru a fi relevantă în Chișinău

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Quintile1

Quintile2

Quintile3

Quintile4

Quintile5

Quintile1

Quintile2

Quintile3

Quintile4

Quintile5

Quintile1

Quintile2

Quintile3

Quintile4

Quintile5

Chisinau Other Urban Rural

Pro

cen

tul

go

sp

od

ări

ilo

r

Tip de energie termică, pe cvintile de cheltuieli și zonă de reședință, Moldova 2013

Central Heating Gas central system Nat. Gas stove Wood or coal stove Electric heaters No Heating

37

Accesibilitatea energiei este o problemă pentru

majoritatea gospodăriilor

Majoritatea gospodăriilor din Moldova alocă, în medie, peste 10% din totalul

cheltuielilor pe energie, iar 80% din populație se consideră săracă energetic în

baza pragului de accesibilitate.

Gospodăriile rurale și utilizatorii de sobe cu lemne reprezintă cele mai vulnerabile

categorii, deoarece 19% și respective 18% din populația din aceste categorii este

săracă (în comparație cu 12,7% la nivel național)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

All Chisinau other urbanareaa

rural CentralHeating

Gas centralsystem

Nat gasstove

Wood orcoal stove

Electricheaters

By residence area By Type of heating

Pro

cen

tul

po

pu

lați

ei

Ratele sărăciei și sărăciei energetice, Moldova 2013

Poverty Energy poverty

38

Sursa: CBGC 2013

Accesibilitatea energiei este o problemă în special pentru

gospodăriile vulnerabile gestionate de femei

Femeile care locuiesc singure alocă, în mediu, 22% din cheltuielile totale pentru

energie. Ele sunt în principal văduve (media 63 de ani).

În plus, chiar dacă femeile care locuiesc singure cu copii (fie divorțate sau

văduve) alocă aceeași cotă din bugetul lor pe energie la fel ca și restul populației,

ele sunt mai sărace (15,7% dintre acestea trăiesc sub pragul sărăciei) și, prin

urmare, mai susceptibile de majorarea tarifelor.

Aceste grupuri vulnerabile de gospodării cu femei care locuiesc singure și femei

care trăiesc singure cu copiii reprezintă, respectiv, 21% și 6% din gospodării.

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

woman alone woman alone withkids

married femaleheaded

male headed HH

Type of householdsPo

nd

ere

aîn

ch

elt

uie

lile

tota

le

Media ponderii cheltuielilor pe energie, pe tip de gospodărie, Moldova 2013

Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

woman alone woman alone withkids

married femaleheaded

male headed HH

Type of household

Pro

ce

nt

po

pu

pla

ție

Ratele sărăciei și sărăciei energetice, pe tip de gospodărie, Moldova 2013

Poverty Energy poverty

39

Analiza scenariilor impactului de distribuție a majorărilor

tarifare

Pe baza analizei scenariilor la tarifele pentru căldură și energie electrică, a fost simulat un

impact asupra sărăciei în cazul tarifelor joase și înalte. În plus, analiza ține cont de tariful

de gaze stabilit de ANRE în iulie 2015 și de creșterea prognozată.

2014Creștere minimă Creștere maximă

2016 2020 2016 2020

Tarif energia termică (MDL/Gcal) și majorarea

în comparație cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%

Tarif energia electrică (bani/kWh) și majorarea

în comparație cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%

Tarif mediu la gaze pt. consumator (MDL/tcm)

și majorarea în comparație cu 2014 (%)6096 25% 47% 25% 47%

Inflația comparativă cu 2014 (%) - 16% 47% 16% 47%

Majorarea presupusă a tarifelor

40

Metodologia de evaluare a impactului majorării tarifelor la energie:

Creșterea cotei energetice și a sărăciei se calculează comparativ cu scenariile de referință prin

o abordare în două etape:

1. Datele inițiale pentru 2016 și 2020 sunt proiectate folosind CBGC 2013 privind cheltuielile

gospodăriilor și asumând o creștere economică uniformă, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.

Scenariile de bază estimează că tarifele la gaz, energia termică și electrică rămân la nivelul

anului 2014.

2. Scenariile scăzute și majorate se bazează pe variația estimată al majorărilor tarifare, iar

diferența de cheltuieli este măsurată pentru fiecare an comparativ cu datele inițiale*.* Estimarea BM pentru creșterea medie anuală a consumului privat este de 0,6%, în 2014

- 16 și 2,6% în 2014-20, a se vedea metodologia detaliată și prognozele din Anexa 4

Majorarea tarifelor la energie va avea un impact moderat

asupra sărăciei

Reforma tarifară se desfășoară

într-un context de scădere a

nivelului sărăciei în Moldova.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013%

Ponderea populației sub pragul național al sărăciei (rata sărăciei absolute)

Sursa: BNS al Republicii Moldova

Creștere minimă Creștere maximă

2016 2020 2016 2020

Creșterea ratei sărăciei comparativ

cu datele inițiale (puncte %)+1.1% +1.0% +1.9% +1.6%

În 2016, impactul sărăciei va atinge cu 1,1 și 1,9 puncte procentuale pentru scenariile cu tarif scăzut și

majorat, comparativ cu datele inițiale care nu prevăd majorarea tarifelor. Aceasta presupune un număr

suplimentar de persoane sărace de la 38 000 la 64 000 în 2016, cu o creștere mai mare în zona rurală

(până la 2,3 puncte procentuale).

Pe termen lung, efectele sărăciei sunt moderate datorită creșterii economice (creștere de la 1 la 1,6%

puncte procentuale în 2020). Dacă veniturile populației rămâne constante (fără creștere economică),

efectele sărăciei vor fi mai mari în 2020 (1,7-3 puncte procentuale, ceea ce înseamnă până la 100.000

de săraci mai mult).

41

Majorarea tarifelor la energie va crește sărăcia în special în rândul

populației rurale, pentru care principalul combustibil este lemnul

Consumatorii de lemn sunt vulnerabili la majorarea tarifelor la energie, iar o porțiune semnificativă din această categorie trăiește aproape de pragul sărăciei. Creșterea sărăciei ajunge la 1,5 și 2,3 puncte procentuale în 2016 pentru scenariile cu tarif scăzut și majorat.

În consecință, creșterea sărăciei este mai mare în mediul rural, chiar dacă lemnul este principala sursă de încălzire.

Utilizatorii de sobe pe gaze naturale sunt cei mai vulnerabili la majorarea tarifelor la gaz. Pentru acest grup creșterea sărăciei ajunge la 2 și 3 puncte procentuale pentru scenariile tarifare scăzut și respectiv majorat (dar rețineți că este o categorie foarte restrânsă)*.

42

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Total Chisinau Other urbanarea

Rural Central Heating Gas centralsystem

Nat. Gas stove Wood or coalstove

Po

nd

ere

ap

op

ula

ției

Cota simulată a sărăciei (%)

Baseline 2016 Low 2016 High 2016 Baseline 2020 Low 2020 High 2020

Rețineți că ratele sărăciei pentru 2016 și 2020 sunt simulate pentru a capta numai impactul majorărilor tarifare, prin

compararea nivelurilor de referință anuale cu scenariile cu tarif scăzut și majorat. Ele nu reprezintă prognozele sărăciei

efectuate de BM, care depind de o mai mulți factori ce nu sunt luați în considerare în cazul dat.

* Categoria utilizatorilor de sobe pe gaze naturale este prea mică

pentru a înregistra rezultate statistice însemnate; ea reprezintă doar

2% din gospodării la nivel național

Majorarea tarifelor la energie va crește moderat ponderea

costurilor energetice în totalul cheltuielilor

Cota cheltuielilor de energie va ajunge, în medie, la 18-20 la sută din totalul cheltuielilor în 2016, în funcție de scenariul de majorare a tarifelor, astfel ar crește cu 2.3 - 3.8 puncte procentuale față de nivelul de referință pentru același an.

Cota medie a cheltuielilor de energie va ajunge la 24% în 2016 pentru cele mai sărace gospodării în scenariul care prevede majorarea tarifelor.

Până în 2020, cota ar scădea la 17, respectiv 18 la sută în scenariile cu tarif scăzut și majorat, dacă se ia în calcul prognoza Băncii Mondiale pentru creșterea economică. Acest lucru înseamnă o creștere de 3 și 4.6 puncte procentuale în comparație cu nivelul de referință.

43

0%

5%

10%

15%

20%

25%

All Chisinau otherurbanareas

rural CentralHeating

Gascentralsystem

Nat. Gasstove

Wood orcoalstove

Electricheaters

quintile 1 quintile 2 quintile 3 quintile 4 quintile 5

Residence Heating type Quintile of total expenditures

Po

nd

ere

aîn

tota

lul

ch

elt

uie

lilo

r

Cota cheltuielilor de energie în totalul cheltuielilor

Baselines 2016 Low scenario 2016 High scenario 2016

Creștere minimă Creștere maximă

2016 2020 2016 2020

Cota energiei (%) 18.2% 16.7% 19.7% 18.3%

Majorarea cotei energiei comparativ cu linia de referință (punct

procentual)2.3% 3.0% 3.8% 4.6%

Gospodăriile vulnerabile gestionate de femei ar fi mai

afectate de majorarea tarifelor

Ponderea resurselor cheltuite pentru energie ar crește mai mult printre femeile

care locuiesc singure, în comparație cu alte categorii de gospodării și ar ajunge

la 25% în 2016 în scenariul de majorare maximă, atingând 4 puncte procentuale

față de nivelul de referință.

Mai multe femei singure cu copii vor sărăci din cauza majorării tarifelor (creștere

de 4 puncte procentuale în 2020 în scenariul de majorare maximă), deoarece

această categorie de gospodărie trăiește aproape de pragul sărăciei și este

vulnerabilă la șocurile de preț.

44

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

woman alone woman alonewith kids

married femaleheaded HH

male headed HHPondere

a î

n t

ota

lul cheltuie

lilor

(%

)

Cota simulată a energiei, pe tip de gospodărie

Baselines Baseline 2016 Low scenario 2016High scenario 2016 Baselines Baseline 2020

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

woman alone woman alonewith kids

married femaleheaded HH

male headed HH

Pondere

apopula

ției

Cota simulată a sărăciei, pe tip de gospodărie

Baselines Baseline 2016 Low scenario 2016High scenario 2016 Baselines Baseline 2020Low scenario 2020 High scenario 2020

Principala constatare: majorarea tarifelor la energie ar duce la o

creștere moderată a sărăciei și a cotei costurilor energetice

• În medie, majorarea tarifelor ar crește ponderea costurilor energetice din totalul cheltuielilor cu 18-20% în 2016, ceea ce constituie 2,3-3,8 puncte procentuale mai mult decât nivelul de referință.

• Până în 2020, presupunând distribuirea egală a proiecției Băncii Mondiale pentru creșterea economică, ponderea costurilor de energie din totalul cheltuielilor ar scădea până la 17-18%, ceea ce reprezintă 3-4,6 puncte procentuale peste nivelul de referință.

• Creșterea ponderii energiei cauzată de majorarea tarifelor este cea mai mare pentru gospodăriile care folosesc gaz pentru încălzire în cazul scenariului ce prevede majorări scăzute și cea mai mare pentru consumatorii SACET în cazul scenariului ce prevede majorări ample.

• În 2016, din cauza majorării tarifelor la căldură, energie electrică și la gazele naturale, rata sărăciei va crește cu 1,1 puncte procentuale în scenariul de majorări scăzute și cu 1,9 puncte procentuale în scenariul de majorări ample în comparație cu nivelul de referință.

• În 2020, creșterea ratei sărăciei variază între 1-1,5 puncte procentuale. Fără o creștere economică, rata sărăciei va atinge 3 puncte procentuale.

• Cea mai mare creștere a sărăciei se înregistrează în rândul populației deja săracă: populația de la țară, femeile care locuiesc singure și cei care folosesc lemn sau energie electrică pentru încălzire.

45

PROTECȚIA SOCIALĂ

46

Moldova a vizat programe de asistență socială, care pot proteja păturile

sărace de șocurile cauzate de venituri și prețuri

• Două programe de asistență socială direcționată - Ajutor Social și Ajutor pentru Încălzire, distribuie în mod eficient asistența către gospodăriile sărace.

• Începând cu anul 2009, Guvernul Republicii Moldova a lansat două programe de alocații bănești, Ajutor Social (AS) și Alocație pentru sezonul rece (ASR). Programele sunt bine direcționate: cca 80% in AS și peste 50% din beneficiile ASR ajung la cele mai sărace 20% din populație.

• Acoperirea efectivă a programelor rămâne modestă: în 2014 AS a acoperit 3% din totalul populației iar ASR cca 7%. Cu pragurile actuale de venit acoperirea ASR poate spori până la 30%.

• Cea mai mică cvintilă a distribuției de beneficii AS a scăzut între 2012-14 de la 19% la 12%.

• Cele mai multe beneficii sociale sunt categoriale, adică alocate anumitor grupuri de populație (persoane cu dizabilități, pensionari, copii), indiferent de bunăstarea lor.

• În 2014, alocațiile categoriale au constituit 1% din PIB în timp ce AS și ASR - 0,6%.

• Majoritatea beneficiarilor AS și ARS sunt de la țară, ceea ce corespunde profilul sărăciei la nivel național.

• Alocațiile pentru încălzire în municipiile Chișinău și Bălți sunt importante deoarece complinesc programele naționale.

47

Caracteristicile cheie ale programelor de asistență socială

• Ajutor Social (AS)– Estimează veniturile beneficiarilor posibili în baza unor indicatori indirecți.

– Alocația este acordată în timpul unui an pentru a completa golul dintre venitul gospodăriei și venitul minim garantat (VMG) stabilit anual prin lege.

– Există cca 51 mii de gospodării beneficiare, însă cu o incluziune perfectă (toate gospodăriile eligibile aplică și primesc alocații) numărul s-ar ridica la 128,000.

• Alocație pentru sezonul rece (ASR)– Completează AS oferind compensații celor săraci pentru acoperirea costurilor de trai pe

parcursul a 5 luni din sezonul de încălzire.

– Un ajutor lunar fix de 250 de lei acordat tuturor beneficiarilor AS și gospodăriilor al căror venit este de 1,6 ori sub venitul minim garantat.

– În timpul sezonului de încălzire 2014 - 15, au fost 136 000 de gospodării beneficiare, însă cu o incluziune perfectă cifra lor se poate ridica la 446 000.

• Ajutoare de încălzire în municipiile Chișinău și Bălți– Au pragul de eligibilitate a veniturilor mai ridicat decât programul AÎ.

– Media ajutorului lunar plătit la Chișinău în decurs de cinci luni pentru gaz, lemn și cărbune este de 450 lei, iar pentru încălzirea centralizată - 285 lei. Media ajutorului lunar plătit la Bălți în decurs de cinci luni este de 200 de lei.

– În ciuda potențialului mare de acoperire, rata absorbției este scăzută: la Chișinău, din totalul de 189 000 de gospodării care ar putea beneficia de ajutoare, doar 33 000 le primesc.

– Procedura de aplicare este anevoioasă: costul mare pentru tranzacție și oportunitate ar putea descuraja pe cei săraci să apeleze la acest ajutor.

48

Cum ar putea asistența socială reacționeze la creșterea

tarifelor la energie?

Acoperirea eficientă a ajutoarelor bănești trebuie extinsă pentru a oferi un plus de siguranță pentru gospodăriile sărace și pentru a amortiza șocul produs de prețuri, inclusiv de tarifele mai mari la energie.

Cele mai eficiente mijloacele pentru a compensa creșterea cheltuielilor de energie pentru gospodăriile sărace sunt programele de asistență socială direcționată :

• Costurile în creștere la energia electrică pot fi compensate prin programul AS• Beneficiile programului AS și majoritatea cheltuielilor la energia electrică nu variază în mod

semnificativ de-a lungul anului

• Costurile în creștere la energia termică și gazele naturale pot fi compensate prin programul ASR• Ajutoarele din programul ASR sunt acordate în perioada sezonului de încălzire, atunci când

gospodăriile sunt deosebit de afectate de creșterea costurilor pentru SACET și gaze naturale

• Îmbunătățirea schemei, implementării și coordonării alocațiilor municipale la încălzire poate compensa în continuare creșterea costurilor la energia termică• Impactul nu este inclus în studiul dat

49

Compensarea creșterii costurilor la energie - impactul

actual

• Majorarea costurilor la energie nu duce automat la beneficii mai mari și la extinderea acoperirii programelor de asistență socială, pentru că nivelul și numărul gospodăriilor eligibile este determinat de venitul minim garantat (VMG).

• Odată cu creșterea veniturilor populației ca urmare a creșterii economice, numărul de gospodării care beneficiază de asistență socială se va reduce.

Beneficiile de asistență socială cu VMG constant

Source: Staff calculations based on HBS

2015 2016 2020

Prag de venit pentru AS (MDL/lună) 765 765 765

Număr de gospodării beneficiare de AS 50,832 37,831 22,761

Număr de gospodării eligibile pentru AS 127,826 95,131 57,237

Acoperirea AS la rata curentă a absorbției (%

populație) 4.3 3.2 2.1

Acoperirea AS la o rată perfectă a absorbției (%

populație) 10.8 8.2 5.4

Prag de venit pentru AÎ (MDL/lună) 1,224 1,224 1,224

Număr de gospodării beneficiare de ASR 136,466 101,474 47,640

Număr de gospodării eligibile for ASR 445,821 331,504 155,635

Acoperirea ASR la rata curentă a absorbției (%

populație) 9.1 7.0 3.8

Acoperirea ASR la o rată perfectă a absorbției (%

populație) 30.0 23.0 12.4

50

Ajustările recomandate pentru a compensarea creșterii

costurilor la energie

51

Mai jos sunt prezentate recomandări pentru ajustarea programelor

de asistență socială în vederea compensării creșterii costurilor la

energie:

• Ridicarea pragului de eligibilitate

• Pragul pentru primirea AS (VMG) trebuie revizuit cu regularitate pentru a

reflecta costul de trai în creștere (inclusiv costul la energia electrică). În

același mod, trebuie ajustat pragul pentru ASR la 1.6xVMG.

• Schimbarea în VMG ar trebui să reflecte creșterea costurilor pentru

energie, ca parte a creșterii globale a costului de trai (inflația).

• Majorarea beneficiilor de asistență socială pe gospodărie

• Mărimea AS se ajustează automat la majorarea VMG ca să umple golul

dintre venitul real al gospodăriei și VMG.

• Mărimea ASR trebuie revizuită în conformitate cu creșterea medie a

costurilor lunare pentru încălzire ale gospodăriei în timpul sezonului de

încălzire.

Impactul fiscal al ajustărilor recomandate pentru asistența

socială

52

Impactul fiscal de creștere a asistenței sociale a fost estimat pe baza următoarelor presupuneri: • Pragurile de venituri și dimensiunea ajutoarelor din programele AS și ASR sunt

ajustate în conformitate cu creșterea costurilor energiei în scenariile de majorare scăzut și ridicat

• Actuala incluziune este bazată pe proporția de beneficiari reali la numărul de gospodării eligibile și este ajustată în funcție de corelația istorică dintre rata de incluziune și creșterea pragului de venit (un ajutor de 100 lei majorează rata de absorbție cu 1 punct procentual)

• Absorbția perfectă presupune că toate gospodării eligibile apelează și primesc beneficii

Scenariu cu valori scăzute

Scenariu cu valori ridicate

2015 2016 2020 2016 2020

Prag de venit pentru AS (MDL/lună) 765 903 1,186 941 1,274

Mărimea medie a ajutorului lunar AS, MDL 697 823 1,117 835 1,169

Prag de venit pentru ASR (MDL/lună) 1,224 1,444 1,897 1,506 2,039

Mărimea medie a ajutorului lunar ASR , MDL 250 548 811 683 1,119

Impactul fiscal al compensațiilor pentru majorările tarifelor la energie

prin intermediul programelor naționale de asistență socială

53

• Odată cu ajustarea VMG, numărul de gospodării eligibile se ridică în 2016 iar apoi scade ca urmare a creșterii veniturilor reale, bazate pe prognoza BM, care ulterior încep să acopere o parte din tarifele majorate.

• În 2016, impactul fiscal total al programelor AS și ASR variază de la scenariul cu valori mici la cel cu valori mari, atingând 0.7 - 2.2% din PIB, iar în anul 2020 - între 0.5 și 1.7%.

Scenariu cu valori scăzute

Scenariu cu valori ridicate

2015 2016 2020 2016 2020

Număr de gospodării beneficiare de AS 50,832 51,181 41,202 55,626 47,534

Număr de gospodării eligibile pentru AS 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569

Număr de gospodării beneficiare de ASR 136,466 154,536 126,545 164,115 145,788

Număr de gospodării eligibile pentru ASR 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190

Buget AS, absorbția actuală, mln MDL 425 506 552 558 667

Buget AS, absorbția perfectă, mln MDL 1,061 1,261 1,378 1,391 1,663

Buget AS, absorbția actuală, % din PIB 0.36 0.39 0.29 0.43 0.35

Buget AS, absorbția perfectă, % din PIB 0.89 0.98 0.72 1.07 0.87

Buget ASR, absorbția actuală, mln MDL 171 390 392 509 519

Buget ASR, absorbția perfectă, mln MDL 496 1,136 1,139 1,480 1,511

Buget ASR, absorbția actuală, % din PIB 0.14 0.30 0.21 0.39 0.27

Buget ASR, absorbția perfectă, % din PIB 0.42 0.88 0.60 1.15 0.79

Bugetul AS+ASR, absorbția actuală, % din PIB 0.50 0.69 0.50 0.82 0.62

AS+ASR, absorbția, % din PIB 1.31 1.86 1.32 2.23 1.66

Principalele concluzii ale analizei asistenței sociale

• Cele două programe de asistență socială direcționată - Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece

pot contribui în mod eficient la protejarea celor săraci de șocurile cauzate de venit, inclusiv de

majorarea tarifelor la energie.

• Compensațiile municipale la energia termică vin să completeze programele naționale, în special cele

destinate săracilor din mediul urban.

• Tarifele în creștere vor spori necesitatea de asistență socială. Pentru a proteja păturile sărace, este

necesară ajustarea pragului de venit, a VMG, precum și a mărimii ASR.

• Beneficiile sporite pot încuraja participarea, dar sunt necesare acțiuni eficiente, deoarece în prezent

absorbția beneficiilor atât la nivel național cât și municipal este scăzută. Cu o acoperire mai bună,

programele naționale ar putea ajuta peste 30% din populație.

• Ca urmare a asistenței sociale, suportabilitatea energetică s-ar putea ameliora în cazul celor mai

sărace gospodării care beneficiază de AS și ASR.

• Majorarea semnificativă a beneficiilor ar duce la extinderea bugetelor programelor sociale. În

scenariul cu valori ridicate, presupunând o absorbție perfectă, costul fiscal total al ASR și AS ar

depăși 2% din PIB în perioada de creștere mai intensivă a tarifelor - 2016.

• Pentru a atenua costurile fiscale ale asistenței sociale poate fi necesară ajustarea prestațiilor

categoriale care, în prezent, reprezintă 1% din PIB. În plus, înăsprirea procedurii de estimare a

veniturilor beneficiarilor potențiali poate contribui la un mai bun control al costurilor și la evitarea

"scurgerii" beneficiilor către gospodăriile casnice avantajate.

• Beneficii municipale ar trebui să fie mai bine legate de sistemul național de asistență socială pentru a

simplifica administrarea, îmbunătăți direcționarea prestațiilor și pentru a controla mai bine costul fiscal

al programelor naționale și municipale.

54

UL CONCLUZIILOR CHEIE

55

Tarifele la energie trebuie să asigure recuperarea costurilor pentru a

asigura securitatea aprovizionării și dezvoltarea durabilă a sectorului

• Principalele structuri de reglementare și procesul de facturare sunt la un nivel destul de bun:

• Moldova are un sistem de reglementare bine structurat care, în principiu, este considerat adecvat inclusiv de către operatorii din sectorul privat

• Calitatea serviciului de distribuție a energiei electrice s-a îmbunătățit considerabil, iar sistemul de facturare este bun în ambele sectoare - căldură și energie electrică

• Riscurile semnificative pe termen scurt și mediu sunt legate de tarifele de consum la energia electrică și termică care nu acoperă toate costurile de producție:

• Risc de cauțiune financiară majoră care ar avea implicații fiscale semnificative

• Risc de perturbare a serviciilor din cauza incapacității de a plăti pentru importurile de energie în vrac

• Noile tarife la energia electrică decise de ANRE în iulie acoperă destul de bine costurile actuale de exploatare, dar sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului:

• E necesar un plan pe termen lung privind recuperarea datoriilor acumulate în trecut

• Fără un plan credibil pe termen lung, operatorii din sector nu pot atrage investiții pentru extinderea și renovarea infrastructurii

• Eficiența sectorului se poate deteriora atunci când în centrul atenției managementului este finanțarea pe termen scurt și nu operațiunile în curs de dezvoltare

56

Majorarea tarifelor la energie va spori cererea pentru

programele de asistență socială

• Stabilirea tarifelor nu mai este adecvată– ANRE nu și-a îndeplinit rolul în stabilirea tarifelor în 2012-2014 ceea ce a dus la

acumularea pierderilor.

– Există posibilități de a îmbunătăți metodologia de stabilire a tarifelor pentru a continua dezvoltarea și îmbunătăți eficiența sectorului energetic

• Situația financiară a sectorului energetic nu este bună– Toate companiile au înregistrat pierderi în 2013-2014 ca urmare a creșteri

semnificative a costurilor de pe urma majorărilor costurilor cauzate de tarifele aprobate în 2013-2014

– Union Fenosa nu raportează pierderi, dar a crescut cifra creanțelor

• Ajustarea tarifelor la energia electrică decisă în luna iulie ar fi un prim pas în direcția necesară– Majorarea tarifelor la energie electrică cu 30-37%, în funcție de operator, ar

acoperi destul de bine costurile curente de exploatare

– În baza tarifelor la gaze decise, tariful de căldură ar trebui majorat cu 21%

• Majorarea tarifelor va avea un impact asupra populației și economiei– În 2020, rata sărăciei ar fi cu 1-1,5 puncte procentuale mai mare, ca urmare a

majorării tarifelor la căldură, energie electrică și gaze

– Impactul majorării costurilor la energia electrică este deosebit de mare în rândul populației vulnerabile

– SACET este utilizat mai ales de populația mai înstărită din Republicii Moldova (populația urbană).

– Este necesară o analiză suplimentară pentru a înțelege mai bine impactul majorării tarifelor și modul în care astfel de schimbări pot fi comunicate

• Programele de asistență socială ar putea ajuta la protejarea celor săraci– Cele două programe de asistență socială direcționată pot contribui în mod

eficient la protejarea celor săraci de șocurile cauzate de venit

– Compensațiile municipale la termoficare constituie un adaos important la programele naționale

– Impactul fiscal al programelor de protecție socială ar putea crește de la 0,5% din PIB la peste 2% în 2016 și 1,7% în 2020.

În baza analizei scenariului, până în 2020

creșterea tarifului la energia electrică este

estimată la 73-113% iar la energia termică

la 30-78%. Analiza presupune, de

asemenea, creșterea cu 50% a traficului la

gaze naturale până în 2020.

Din cauza cresterilor de tarife, este de

așteptat ca rata sărăciei să fie cu 1-1,5%

puncte mai mare în 2020, o creștere

moderată în comparație cu un scenariu

fără majorarea tarifelor.

Creșterea necesității de asistență socială

poate duce la creșterea cotei programelor

sociale în bugetul de stat de la 0,5% din

PIB la 1.9 -2.2% în 2016 și la 1.3-1.7% în

2020.

Acest lucru ar necesita o creștere

semnificativă a incluziunii programelor.

57

RECOMANDĂRI PENTRU GUVERN

58

Recomandări de acțiuni imediate din partea Guvernului

privitor la metodologiile de stabilire a tarifelorfor

• E nevoie de a restabili credibilitatea în regimul de reglementare și de a redresa situația financiară a utilităților. Sunt necesare ajustări tarifare pentru furnizarea energiei electrice, termice, precum și producerea energiei termice și electrice.

• Este necesară o ajustare automată a costurilor la combustibil și energia electrică importată pentru a asigura ajustarea în timp util a tarifelor și pentru a evita acumularea în continuare a pierderilor/datoriilor.

• Stabilirea la timp a tarifelor și calcularea costurilor de bază la începutul unei perioade de reglementare ar trebui să fie asigurată prin începerea procesului de consultare timpurie și prin stabilirea unui termen limită concret pentru aprobarea tarifelor.

• Pentru a evita impactul major asupra populației cauzat de o creștere mare unică, se recomandă ca ANRE și Guvernul să negocieze o ajustare tarifară pe termen mediu pentru a soluționa pierderile acumulate într-un mod structurat.

• Elaborarea unui plan prin care se vor comunica ajustările tarifare planificate, motivele acestora și asistența socială disponibilă.

59

Recomandări pentru politicile de asistență socială

60

• Îmbunătățirea absorbției programelor Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece, precum și beneficiilor municipale prin o mai bună popularizare, pentru a extinde acoperirea celei mai sărace pături a populației

• Ridicarea pragului pentru asistența socială și menținerea suficienței beneficiilor, racordată la costurile în creștere la energie

• Majorarea venitului minim garantat conform costurilor de viață în creștere (inclusiv costurile pentru energia electrică)

• Majorarea mărimii Alocației pentru sezonul rece reieșind din costurile în creștere la energia termică

• Pregătirea pentru impactul fiscal al asistenței sociale în creștere în contextul managementului macroeconomic și fiscal

• Consolidarea prestațiilor categoriale pentru crearea spațiului fiscal de extindere a transferurilor de numerar direcționate și abordarea implicațiilor cu FMI

Recomandări pentru analiza ulterioară

• Pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, trebuie analizate următoarele domenii• Regulamentele care stabilesc valoarea reglementată a activelor de bază, uzura și rata de rentabilitate

• Trecerea la evaluarea bazei activelor în termeni reali și cu o rată reală a rentabilității

• Better incentivizing the operators to continuously increase efficiency without compromising the service quality

• Banca Mondială planifică să completeze analiza cu măsuri calitative orientate spre explorarea inițială a următorilor factori:

• Calitatea percepută a serviciilor pentru energia termică și electrică, acceptabilitatea creșterilor tarifare; impactul scontat și strategiile de adaptare folosite de gospodăriile casnice

• Impactul potențial al creșterilor tarifelor la energia termică și electrică asupra afacerilor mici, strategiile de adaptare ale acestora

• Impactul scontat al creșterilor tarifelor asupra afacerilor, inclusiv dezvoltatorilor și percepția/deciziile acestora de a conecta, dacă este posibil, noi dezvoltări ale sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică

• Astfel de constatări vor completa evaluarea cantitativă existentă, chiar dacă, prin modalitatea de elaborare, acestea vor fi efectuate la o scară considerabil mai mică

• Analiza modul în care poate fi îmbunătățită în continuarea eficiența asistenței sociale• Considerarea consolidării prestațiilor categoriale și înăspririi testării veniturilor pentru a preîntâmpina ”scurgerea”

beneficiilor către gospodăriile avantajate

• Creșterea cooperării autorităților municipale și naționale în sfera asistenței sociale, pentru a analiza modalitatea de corelare a ajutoarelor sociale municipale cu sistemul național de protecție socială, precum și pentru conlucrarea în vederea integrării ulterioare

• Analiza modalității de promovare a eficienței energetice bazate pe cerere și ofertă, în vederea reducerii cheltuielilor pe termen

61

ANEXE

62

Anexa 1 – Analiza detaliată a metodologiei de stabilire a tarifelor

Anexa 2 – Analiza scenariului detaliat și analiza sensibilității tarifelor la energia termică și electrică

Anexa 3 – Recomandări pentru metodologia de tarifare și implementare

Anexa 4 – Analiza detaliată a relațiilor dintre tipul de agent termic și sărăcie

Anexa 5 – Analiza detaliată și concluziile privind protecția socială

Anexa 6 – Sumarul analizei scenariilor

ANEXA 1 – ANALIZA DETALIATĂ A METODOLOGIEI DE

STABILIRE A TARIFELOR

63

Principiile majore ale metodologiilor oferă o bază bună

pentru elaborarea tarifelor

Toate metodologiile de stabilire a tarifelor se bazează pe principii comune:

• Aprovizionare sigură

• Operare eficientă

• Sustenabilitatea financiară a operatorilor

Pe lângă acestea se formulează și principiile de mai jos:

producere energie

electrică și termică Transportare energie

electrică

Aprovizionare energie

termică • Operatorul trebuie să pată investi în dezvoltarea și modernizarea activelor

• Eliminarea treptată a subvenționării încrucișate tarifele sunt egale pentru toți consumatorii la același nivel de voltaj

Distribuție energie

electricăFurnizare energie

electrică

64

Tarifele respectă metodologia bazată pe rata de rentabilitate

T𝑎𝑟𝑖𝑓 =𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡±𝑑𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡

𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟

𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 + 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑥 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

Devierea reprezintă diferența dintre rezultatul operatorului

calculată în baza parametrilor estimați în perioada

aprobării tarifului și rezultatul bazat pe valorile reale din

timpul anului.

Dacă parametri estimați preliminar se schimbă iar tariful

nu este ajustat pe parcursul anului, apare o deviere.

Devierea pozitivă sau negativă este inclusă în tariful

anului ce urmează.

Volumul serviciilor se referă la cantitatea de energie

electrică sau termică generată, transportată distribuită sau

furnizată de operator.

Costurile reglementate totale includ costurile, costurile

pentru capitalul de lucru și amortizarea. Pentru mai

multă informație a se vedea slide-urile din continuare

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐴𝑁𝑅𝐸

Furnizare energie electricăAlți operatori

În prezent, profitul reglementat

este stabilit la 2.5% din vânzările

anuale.

Valoarea netă a activelor include activele folosite

pentru acordarea activităților reglementate. Pentru

mai multă informație a se vedea slide-urile din

continuare.

Rata de rentabilitate variază la operatori,.

Pentru mai multă informație a se vedea

slide-urile din continuare

65

Cele mai semnificative costuri externe sunt cele de ajustare și alte

costuri de operare și se bazează pe creșterea indexată

• Metodologiile de calcul al tarifelor au fost aprobate pentru o perioadă specifică de timp

– Transportarea energiei electrice, distribuția și aprovizionarea – 5 ani

– producerea energiei electrice și termice – 7 ani

• Costurile de operare se împart în trei grupe

Costurile la combustibil pentru

producerea energiei electrice și

termice

Costul energiei electrice

achiziționate de furnizorul de

energie electrică

Aprobat anual de organul de

reglementare în baza costurilor

reale

Costul de bază aprobat de ANRE

la începutul perioadei de 5-7 ani

Actualizarea anuală în baza

parametrilor prestabiliți, inclusiv a

eficienței

Costul materiilor prime, O&M,

costul forței de muncă

Costuri generale și altele,

amortizarea

Aprobat anual de organul de

reglementare în baza costurilor

reale

Ajustarea costurilor externe Creștere pe bază de indici Bazat pe costuri reale

Circa 80 % din tarifele la energia

termică și electrică pentru

consumatorii finali rezultă din costuri

externe

Cate

go

rie

co

st

Ba

ză

66

Costurile pentru capitalul de lucru sunt incluse în tarif în

baza parametrilor prestabiliți

Bază cost Număr zile Rată dobândă

producere

energie electrică

și termică

Vânzări 30

Împrumuturi pe

terme scurt, Banca

Națională a Moldovei

Transportare

energie electricăNu este inclus în tarif

Distribuție

energie electrică

Costuri, fără

amortizare10 WACC active

Furnizare energie

electrică

Costuri, fără

amortizare25

Medie dobânzi la

Banca Națională a

Moldovei

Furnizare energie

termică

Vânzări, deduse din

amortizare și profit

reglementat

În baza modelelor de

achitare energie

termice și gazelor

naturale, număr de

zile nedefinit

Împrumuturi pe

terme scurt, Banca

Națională a Moldovei

67

Metodologia de stabilire a prețului include stimulente pentru reducerea

pierderilor, costurilor de operare și costurilor pentru importul de energie electrică

• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru operatori, în vederea reducerii costurilor de operare.

• Valorile de referință a costurilor de operare sunt stabilite la începutul perioade reglementate.

• Dacă costurile operatorului sunt mai mari, profiturile sale sunt micșorate.

• Dacă costurile operatorului sunt mai mici, profiturile sale sunt majorate.

Distribuția energiei electrice

Toți operatorii

Furnizarea energiei electrice

• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru furnizorii de energie electrică pentru reducerea costului energiei electrice achiziționate de la furnizori ce nu fac parte din segmentul reglementat

• Operatorul poate obține o marjă suplimentară atunci când prețul de achiziție a energiei electrice este mai mic decât prețul din anul precedent

• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru distribuitorii de energie electrică, în vederea reducerii pierderilor tehnice și

comerciale

• Pierderile comerciale luate în calcul la începutul perioade sunt de 2 % și sunt reduse treptat la 1 % la sfârșitul perioadei.

• Pierderile tehnice luate în calcul sunt bazate pe valoarea fixă, stabilită de fiecare companie în parte. Pierderile tehnice

ale Union Fenosa reprezintă 10.5%.

• Dacă pierderile reale sunt sub nivelul stabilit, operatorul poate să includă în tarif valoarea stabilită a pierderilor și astfel

poate obține un profit mai mare

• Cadrul de reglementare include o penalitate potențială pentru distribuitorii de energie termică pentru calitatea insuficientă

• Cadrul de reglementare include o penalitate posibilă pentru furnizorii de energie termică pentru nivelul insuficient al calității (a se vedea următorul slide)

• Pierderile din rețeaua termică sunt determinate anual, iar costul este trecut direct consumatorilor finali nu există stimulent pentru furnizorul de energie termică pentru a reduce pierderile

• Pierderile din rețeaua termică a Termocom constituie 22%

Furnizarea energiei termice

68

Distribuitorii energiei electrice pot fi penalizați pentru

necorespunderea calității serviciilor

• Indicatorii ce urmează sunt respectați de toate companiile de distribuție a energiei electrice, iar calitatea serviciilor s-a îmbunătățit considerabil

• CAIDI (indicele durata medie a întreruperilor în rețea pentru consumator)

• SAIDI (indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem))

• SAIFI (indicele frecvența medie a întreruperilor în rețea (sistem))

• Insuficiența calității poate duce la reduceri ale vânzărilor companiei• Reducerea maximă este de 5 % din venit

• ANRE determină penalitatea pentru fiecare operator în parte 0

500

1000

1500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Development of SAIDI (System Average Interruption Duration Index)

RED Union Fenosa RED Nord

RED Nord-Vest Regulatory requirement

• Parametrii de calitate nu sunt incluși la stabilirea tarifelor

Furnizarea energiei termice

Distribuția energiei electrice

Alți operatori

• Tarifele SACET pot fi, de asemenea, reduse în cazul necorespunderii calității serviciilor

• Indicator de calitate• Temperatura din apartamente trebuie să depășească 18C.

• Dacă criteriul nu este respectat, consumatorii sunt în drept să aibă o reducere a facturii.

• În realitate, reducerile la profit sunt rar aplicate.

69

Valoarea reglementată a activelor este bazată în principal

pe valorile contabile ale activelor

Active existente

Valoarea este considerată la stabilirea tarifului

Active noi

Valoarea este considerată la stabilirea tarifului

Rată de rentabilitate Rată de rentabilitate

• producerea energiei termice și electrice – fără

rentabilitate

• Transportarea energiei electrice și furnizarea energiei

termice – rată fixă; câștigul trebuie utilizat la investiții

• Distribuția energiei electrice - WACC

• Ditribuția energiei electrice– valoarea activelor agreată

• Union Fenosa – ddeprecierea activelor vechi

până la sfârșitul 2014

• Alți operatori – în baza valorilor contabile sau

contractului

• Cheltuielile reale de investiții scăzute odată cu

amoritzările anuale

• producerea energiei termice și electrice– variază în

dependență de finanțarea prin aport de capital sau

împrumut care este utlizată

• Alți operatori – WACC

Aprobarea investițiilor

• La sfârșitul fiecărui an, companiile prezintă ANRE

planurile investiționale.

• ANRE aprobă planul în decurs de o lună, însă

negocierile continuă deseori chiar și până în vara

următoare.

• La începutul anului viitor, operatorii raportează

investițiile actuale în baza planului de investiții aprobat.

• Investițiile actuale sunt făcute la sfârșitul anului și sunt

luate în calcul în tariful anului ce urmează. 70

Rata de rentabilitate este stabilită separat pentru activele

existente și cele noi

Rata dobânzii – active existente Rata dobânzii – active noi

producerea energiei

electrice și termice

Fără profit– costul datoriei inclus,

în baza dobânzii reale achitateFixată la ratele de pe piață

Transportare Rată fixă, 5% WACC

Distribuție energiei

electrice

WACC

Același ca și în cazul activelor noiWACC

Furnizarea energiei

electrice

Profitul reglementat specificate de ANRE separat și nu în baza valorii

activelor. Momentan profitul reglementat este stabilit la 2.5% din

vânzările anuale.

Furnizarea energiei

termiceRată fixă, 5% WACC

71

Paprametrii ratei de rentabilitate variază între diferiți

operatori

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Profit din active noi *

CHPs Heat supply

Electricity transmission Electricity distribution

Definiția parametrilor de profit din active

noi

producerea

energiei

electrice și

termice

- Investiție bazată pe capital: obligațiuni de la

trezoreria stat a Moldovei pe termen de 1 an year

treasury bond of Moldova

- Investiții bazate pe datorii: media dobânzii la

Banca Națională pentru împrumuturi pe termen

de peste 5 ani (max. 5 puncte mai mult)

Transportare - Rată fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la

10 ani

- Risc de țară: <6.75%

- Datorii/capital = 50%/50%

- Costul datoriei 8%

Distribuția

energiei

electrice

- Fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la 10 ani

- Risc de țară: <9%

- Prima de risc pe piață: valoarea fixă, în baza

satelor statistice de pe piața SUA

- Riscul sistemic aferent industriei

- Datorii/capital = 35%/65%

- Costul datoriei: media împrumuturilor în valută

străină de al Banca Națională a Moldovei

Furnizarea

energiei

termice

- Rată fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la

10 ani

- Risc de țară: : <6.75%

- Datorii/capital ty = 65%/35%

- Costul datoriei 9.13%

Profit bazat pe

metodoloigii

anterioare

*Sursă: ANRE

72

Tarifele pot fi modificate pe parcursul anului

ajustare

automată a

costurilor

externe

Inclusiv devierea

din anul T-1

73

Zece principii general acceptate pentru tarifele la utilitățile

publice

1. Eficiența de producere a venitului total, inclusiv a profitului echitabil cu un

nivel social dorit al serviciilor și siguranței

2. Stabilitatea și predictibilitatea veniturilor pentru companiile de utilități

3. Stabilitatea și predictibilitatea tarifelor pentru consumatori

4. Descurajarea utilizării neeconomice a serviciilor

5. Reflectarea tuturor costurilor private și sociale obținute pentru prestarea

serviciilor (inclusiv externalităților)

6. Corectitudinea tarifelor în repartizarea costurilor totale pentru servicii între

diferite categorii de consumatori

7. Evitarea discriminării ce ține de tarif

8. Promovarea inovației și cost-eficienței în condițiile cererii schimbătoare și a

modalităților de aprovizionare

9. Simplitate, comprehensibilitate și fiabilitate

10. Absența controverselor în interpretarea corectă

Sursă: Principles of Public Utility Rates, Bonbright, J.,

Danielsen, A., and Kamerschen A., 1988

74

Reglementarea tarifului este bine definită și bazată pe

practicile internaționale optime Principiul elaborării tarifului* Compatibilitatea cu cetățenii din MoldovaEficiența generării venitului total, inclusiv a unui

profit echitabil cu un nivel social dorit al serviciilor și

siguranței

Venitul total este determinat eficient, cu marja de profit bazată pe WACC inclus

Metodologia pentru furnizarea energiei electrice nu stabilește marja de profit,

nu există o definiție detaliată pentru producerea de energie termică și electrică

WACC și valoarea activelor pot fi determinate în baza unei metode mai clare și

consecvente

Nivelul dorit al serviciilor este determinat pentru distribuția de energie electrică

și termică , nu există definiție pentru alți operatori

Stabilitatea și predictibilitatea veniturilor pentru

companiile de utilități

Metodologiile sunt stabilite pentru 5 – 7 ani

Stabilitatea și predictibilitatea tarifelor pentru

consumatori

Modificările costurilor de operare pot duce la modificarea subită a tarifelor

pentru consumatori, totuși costurile de capital sunt incluse treptat

Descurajarea utilizării neeconomice a serviciilor Facturarea pentru energia electrică și termică se face în baza consumului, în

principiu costul total de producție este acoperit

Clienții nu pot să reguleze cu ușurință propriul consum de energie termică

Reflectarea tuturor costurilor private și sociale

obținute pentru prestarea serviciilor (inclusiv

externalităților)

Tarifele acoperă în principal toate costurile operatorului, dar nu este clar dacă

indicele d e preț reflectă întocmai evoluția costurilor

Corectitudinea tarifelor în repartizarea costurilor

totale pentru servicii între diferite categorii

de consumatori

Tarifele de distribuție își propun să țină cont de diferența în costul serviciilor la

diferite nivele de voltaj

Alocarea costurilor pentru energia termică și electrică nu este bazată pe

practica internațională optimă

Evitarea discriminării ce ține de tarife Fără subvenționare încrucișată, același tarif pentru consumatori cu conexiune

similară

Promovarea inovației și cost-eficienței în condițiile

cererii schimbătoare și a modalităților de

aprovizionare

Schema tarifului nu include caracteristici specifice pentru promovarea cost-

eficienței sau inovațiilor

Simplitate, comprehensibilitate și fiabilitate Structura design-ului tarifului este relativ simplă

Absența controverselor în interpretarea corectă Nu există controverse majore în metodologii

Orarul de stabilire a tarifelor nu a fost clar definit în metodologia iar în unele

metodologii lipsesc clarificări detaliate a unor termeni

75

ANEXA 2 – ESTIMĂRI GENERALE, ANALIZA

SCENARIILOR DETALIATE ȘI ANALIZA SENSIBILITĂȚII

TARIFELOR LA ENERGIA TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ

76

Estimări generale privind scenariile tarifelor la energie

77

• Costurile de operare anuale incluse de ANRE în tarifele la energie electrică și gaze naturale, care au fost stabilite la 18 iulie 2015, nu sunt încă disponibile, de aceea creșterea costului pe viitor este estimată reieșind din costurile totale implicite bazate pe tarife

• Factorii ce urmează au fost adăugați la valorile de referință în combinații diferite, pentru a arăta sensibilitatea lor în contextul fiecărui scenariu în parte:

• Prețurile la produsele de bază și rata de schimb

• Alte costuri de operare

• Deviere de la anii precedenți (2012-2014)– Devierea presupusă a Union Fenosa 890 milioane lei

– Devierea presupusă CET-2 26 milioane lei

– Devierea presupusă RED Nord 119 milioane lei

– Devierea presupusă MoldElectrica 165 milioane lei (Scenariul 2) și192 milioane lei (Scenariul 4)

– Devierea presupusă Termocom 265 milioane lei (Scenariul 2) și 745 milioane lei (Scenariul 4)

• Investiții

• Reevaluarea activelor

• Costuri care nu sunt incluse în analiză• Datoriile acumulate de Termocom înainte de 2012

• Scoaterea din funcțiune și datoriile CET-1

Estimări cheie folosite în analiza scenariilor

Indice 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Preț gaze naturale, lei/tcm 7154 7352 7551 7725 8078 8442

Preț MGRES, bani/kWh 142.2 149.1 156.2 163.5 171.1 178.8

Preț energie electrică din România

bani/kWh100.9 105.9

CPI 6.5% 5.5% 5.3% 5.3% 5.3% 5.3%

Rata USD/MDL 18 18.5 19 19.5 20 20.5

Modificare PIB, % -2% 2% 4% 4% 4% 4%

Investiții noi,

MoldElectrica, mil. USD225 225

Investiții noi,

Termocom, (împrumut IBRD), mil.

USD

7.5 7.5 7.5 7.5

Investiții conform practicii actuale,

MoldElectrica, mil. MDL210 210 210 210 210 210

Investiții conform practicii actuale,

RED Nord, mil. MDL100 100 100 100 100 100

Investiții conform practicii actuale,

RED Union Fenosa, mil. USD18.7 18.7 18.7 18.7 18.7 18.7

Investiții conform practicii actuale,

CET-2, mil. MDL47.8 47.8 47.8 47.8 47.8 47.8

Investiții conform practicii actuale,

Termocom, mil. MDL65.1 65.1 65.1 65.1 65.1 65.1

78

Sursele datelor utilizate în analiza scenariilor

79

Date Sursă

Prețul la gazele naturale Estimările Moldovagaz și prognoza piețelor

produselor de bază a BM

Prețul la energia electrică

din România

Estimările BM în baza prețurilor europene la energia

electrică

CPI Prognoza BM

Rata USD/MDL Prognoza BM

Modificarea PIB % Prognoza BM

Prețul MGRES Datele companiei

Investiții conform practicii

actuale (BAU)

Datele companiei

Investiții noi BM

Scenariile create prognozează o serie de nivele posibile

ale tarifelor

•Tarifele stabilite de ANRE urmează a fi aplicate la 1 iulie 2015 și ulterior iau în calcul inflația

•Tariful la energia termică bazat pe tariful la gazele naturale, din 1 iulie 2015

Ajustarea tarifului în iulie

•Ajustarea tarifelor în baza prețului prognozat la importul de gaze naturale și energie electrică, precum și la modificările ratelor de schimb valutare

Creșterea minimă a tarifului

•Ajustarea tarifelor în baza prețului prognozat la importul de gaze naturale și energie electrică, precum și la modificările ratelor de schimb valutare

•Devierea din trecut distribuită la tarifele din 2015-2019

Recupearea devierilor din trecut

•Implementarea metodologiei curente, inclusiv a devierii din trecut în 2015 și investiții planificate

Corespunzător, inclusiv investițiile

•Valori estimate ridicate pentru toți parametrii

•Devierea din trecut distribuită la tarifele din 2015-2019 Tarif maxim estimat

80

Pentru fiecare scenariu au fost stabiliți următorii parametri

Scenariu nr.Preț produse de

bază, rată de schimb

Alte costuri de

operare

Deviere de la anii

precedențiInvestiții

Reevaluarea

activelor

Scenariul 0

‘Ajustarea

tarifului din iulie‘

Energia electrică: tarif din 18 iulie, 2015

Energia termică:

tariful la gaze

naturale din 18 iulie

2015

Energia termică:

Aprobat în 2011 Energia termică: 0

Energia termică:

conform practicii

actuale

(media anuală)

Energia termică:

0%

Scenariul 1

‘Creșterea

minimă a

tarifului’

Ajustat Aprobat în 2011 0

conform practicii

actuale

(media anuală)

0%

Scenariul 2

‘Recuperarea

devierii din

trecut‘

AjustatAprobat în 2011

+indici

Distribuit pentru

2015-2019

conform practicii

actuale

(media anuală)

0%

Scenariul 3

‘Corespunzător,

inclusiv

investițiile'

AjustatActuale din 2011

+indiciToate în 2015

Linia de

transportare: 2019-

2020,

reabilitarea

SACET: 2017-2021

0%

Scenariul 4

‘Tariful maxim

estimat‘

AjustatActuale din 2014

+indici

Distribuit pentru

2015-2019,

reevaluarea inclusă

Linia de

transportare: 2019-

2020,

reabilitarea

SACET: 2017-2022

100%

81

Sce

na

riu

cu

va

lori r

ed

use

S

ce

na

riu

cu

va

lori r

idic

ate

152 152

222

268227

275

241

288272

321

245

323

0

50

100

150

200

250

300

350

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 0 ‘July tariff adjustment‘ Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'

Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

ban

i/k

Wh

În baza Scenariului 4, RED Union Fenosa tariful nominal la energia electrică

livrată consumatorilor finali ar putea fi dublu în 2020 comparativ cu 2014

Tariful la energia electrică pentru consumatorul final

include producerea, transportarea, distribuția și furnizarea

energiei electrice

Totalul devierilor din

2012-2014 este de 890

lei

Scenariile 2 și 4 –

toate devierile incluse

în 2015-2019

Scenariul 3 –

toate devierile incluse în

2015

82

987

1211

12861375

14731450

1528

1662

1565

1773

1759

500

700

900

1100

1300

1500

1700

1900

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff Approved Scenario 0 ‘July tariff adjustment‘

Scenario 1 'Minimum Tariff Increase' Scenario 2 'Recover Past Deviation'

Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

Le

i/G

cal

În baza Scenariului 4, tariful nominal la energia termică furnizată

consumatorilor finali ar putea fi cu 80 % mai mare comparativ cu 2020

Tariful la energia termică pentru consumatorul final

include producerea și distribuția agentului termic.

83

167

167

214

263

213

261

235

330

100

150

200

250

300

350

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'

Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

ban

i/kW

hÎn baza Scenariului 4, tariful RED NORD la energia electrică furnizată

consumatorilor finali ar putea fi dublu comparativ cu 2020

Scenariile 3-4 țin cont de

scenariile tarifare ale Moldelectrica,

ceea ce cauzează o creștere și mai

rapidă a tarifelor, în comparație cu

Scenariile 1-2 ce prevăd investiții

fără schimbări esențiale

84

8

15

20

14

19

20

53

Valoare

56

0

10

20

30

40

50

60

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'

Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

ban

i/kW

hÎn baza Scenariului 4, tariful pentru transportarea energiei electrice ar

putea crește de șapte ori în 2020 din cauza investițiilor de proporții

Investițiile mari considerate

în Scenariile 3-4 sunt

principala cauză a creșterii

semnificative a tarifelor

85

588

702

815

956

828

868

838

992

400

500

600

700

800

900

1000

1100

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment'

Scenario 1 'Minimum Tariff Increase' Scenario 2 'Recover Past Deviation'

Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

Lei/

Gc

al

Scenariile 2-4 arată o creștere de peste 60 % a tarifului

CET-2 pentru producerea energiei termice

Scenariul 0 se bazează pe tariful la gazele naturale propus

de ANRE, nu a fost sugerată ajustarea tarifului la energia

termică

86

159

174

202

204

238

159

206246

0

50

100

150

200

250

300

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 0 'July Tariff Adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'

Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'

ban

i/k

Wh

Scenariile 2-4 arată o creștere de peste 50 % a tarifului

CET-2 pentru producerea energiei electrice

Scenariul 0 se bazează pe tariful la gazele naturale

propus de ANRE, nu a fost sugerată ajustarea tarifului

la energia termică

87

A fost efectuată analiza sensibilității principalilor factori

de cost

• Analiza sensibilității tarifului la energia termică furnizată consumatorilor finali

• Prețul de import al gazelor naturale +/- 30 %

• Analiza sensibilității tarifului la energia electrică furnizată consumatorilor finali

• Tariful CET-2 pentru producerea energiei electrice bazat pe prețul de import al gazelor naturale de +/- 30 %

• Prețul MGRES de import al energiei electrice de +/- 30 %, bazat pe aceeași modificare a tarifului la gazele naturale

• Importul energiei electrice din România în 2019 și 2020 bazat pe prețul din 2017 de pe piața energetică a României și creșterea conformă cu prețurile la energia electrică de pe piețele europene din 2017-2020, precum și costul de transportare din România

88

Fluctuația la gaze naturale are un impact puternic asupra generării

energiei termice și tarifelor pentru consumatorii finali

987

1089 1211

17201919

1405 1565

0

500

1000

1500

2000

2500

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff Approved

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%

Scenario 3 'By the Book Including Investments'

Lei/G

cal

588

868

991

640 721

10971261

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved

Scenario 3 'By the Book Including Investments'

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%

Lei/G

cal

CET-2

Termoelectrica

89

Prețul la gazele naturale și variațiile prețului de import al energiei electrice au

impact puternic asuprea generării energiei electrice și tarifelor pentru

consumatorii finali

159

204

246

147 179

261

313

0

50

100

150

200

250

300

350

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved

Scenario 3 'By the Book Including Investments'

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%

Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%

ban

i/kW

h

CET-2

167

167

287 342

194226

241

284

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved

Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES +30%

Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES -30%

Scenario 3" 'By the Book Without Investment'

ban

i/kW

h

RED Nord

90

167

241

284

239

194 226

287

342

0

50

100

150

200

250

300

350

400

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Tariff approved Scenario 3" 'By the Book Without Investment'

Scenario 3 'By the Book Including Investment' + ROM Power Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES -30%

Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES +30%

ban

i/kW

h

Importul energiei electrice din România are putea contribui

la reducerea tarifului pentru consumatorii finali cu 16%

Scenariul 3”: sistemul de

transportare rămâne același iar

energie electricăa este importată

din MGRES

Scenariul 3: interconexiunea este construită iar energie

electricăa este importată din România

Pe lângă construcția liniei de transportare, există multe

obstacole la importul de energie electrică din România.

În plus, prețul de import este incert .

Aceasta trebuie considerat ca un scenariu potențial de

viitor.

91

ANEXA 3 – RECOMANDĂRI PENTRU METODOLOGIA DE

TARIFARE ȘI IMPLEMENTARE

92

Domenii cheie pentru îmbunătățirea procedurii de stabilire a

tarifului

Nivelul serviciilor și

siguranței dorite din

punct de vedere social

Criterii de calitate stabilite

pentru distribuirea

energiei electrice

Stabilirea criteriilor de

calitate pentru toți

operatorii

Nu trebuie să limiteze

investițiile care

îmbunătățesc calitatea

serviciilor

Promovarea cost-

eficiențeiÎn baza principiului

costurilor minime

Stimularea reducerii

costurilor de operare și

îmbunătățirii calității;

aprobarea pe termen

lung a investițiilor

Nu trebuie să limiteze

investițiile cost-eficiente,

nu trebuie să limiteze

plata pentru personal mai

calificat

Toate costurile sociale

și private au fost

reflectate

Nivelele tarifelor

actualizate sunt aproape

de recuperarea costurilor

Analizarea gradului în

care indicii de preț

utilizați reflectă corect

factorii de cost actuali

Toate costurile rezonabile

trebuie să fie reflectate

în tarife, cu actualizări

regulate

Necesitatea elaborării

metodologiei de implementare

în Moldova

Necesitatea elaborării

metodologiei de tarifare

în Moldova

Practicile bune

internaționale de stabilire a

tarifului

Practicile bune de stabilire

a tarifului din Moldova

Atragerea capitalului

cu rentabilitate

rezonabilă

Rentabilitate rezonabilă

stabilită la un nivel

acceptabil

Stabilirea ratei de rentabilitate

pentru agentul termic și

producerea electricității;

stabilirea valorii activelor în

baza valorii economice (nu

contabile)

Este necesară

actualizarea mai regulată

a tarifelor

93

Recomandări pentru procedura îmbunătățită de stabilire a

tarifelor (1/2)

• General– Procesul de aprobare a modificărilor de cost care se bazează pe factorii externi trebuie să fie

simplu și rapid, preferabil automatizat

– Prețul la combustibil

– Prețul la energia electrică achiziționată

– Rata de schimb valutar

– Actualizarea periodică a tarifelor ar duce la schimbări mici unice pentru consumatori și ar îmbunătăți sustenabilitatea financiară a operatorilor. Aceasta ar îmbunătăți și eficiența economiei, deoarece ar exista un stimulent pentru reducerea consumului de energie când prețurile la gazele naturale sunt ridicate.

– Revizuirea tarifelor SACET și la gazele naturale trebuie efectuată în paralel, în caz contrar majorarea tarifului la energia termică ar putea cauza debranșări de la SACET.

• Costuri de operare– Tarifele trebuie să includă toate costurile rezonabile, ex.: nu trebuie să existe limită la

achitarea unor salarii rezonabil mai mari pentru cadrele mai calificate

– Alternativa 1 – metoda curentă cu costuri alternative din anul de referință aprobate de ANRE

– Apare necesitatea de a modifica criteriile pentru aprobarea costurilor de operare și observarea mai minuțioasă a schimbărilor pe piață

– Analizarea indicelor de preț și gradului în care aceștia reflectă corect evoluția costurilor.

– Alternativa 2 – stimulente mai mari pentru operatori

– Consolidarea stimulentelor pentru a îmbunătăți eficiența, cu reduceri ale costurilor de operare, acordat în calitate de beneficiu operatorului pe o perioadă anumită, iar după perioada dată, oferit consumatorilor sub formă de reduceri la tarif.

– În paralel, consolidarea stimulentelor și penalităților asociate calității

– Prin consolidarea stimulentelor, corespunderea indicelor de preț sau controlul efectuat de organul de reglementare are putea să nu mai fie la fel de relevante.

Recuperarea costurilor

și cost-eficiența

Recuperarea costurilor

Cost-eficiența

Îmbunătățirea calității

Previzibilitatea atragerii

de capital

Eficiența

regulamentelor

Sustenabilitatea

financiară

94

Recomandări pentru procedura îmbunătățită de stabilire a

tarifelor (2/2)

• Calitatea serviciilor – Stabilirea criteriilor de calitate pentru toți operatorii

– Organul de reglementare trebuie să poată urmări cu strictețe indicatorii de calitate stabiliți, în special dacă sunt create stimulente mai mari pentru îmbunătățirea calității și reducerea costurilor de operare

• Rata de rentabilitate – Analizarea modului în care se poate implementa cel mai bine rata de

rentabilitate pentru energie electrică și producerea energiei termice

• Valoarea activelor– Analizarea modului în care se stabilește valoarea reglementată a activelor

în baza valorii economice, ex.: durată de viață reală (nu contabilă), în special pentru investițiile majore

• Investiții – Planurile investiționale ar putea fi elaborate pe o perioadă mai lungă, ex.: pe

5 ani și în conformitate cu strategiile naționale în domeniul energetic, dacă acestea sunt disponibile

– Criteriile de aprobare a investițiilor trebuie să fie clarificate

– Nu trebuie să limiteze investițiile rezonabile dacă acestea îmbunătățesc calitatea serviciilor

– În perspectivă de durată, trebuie să existe o cale de a stimula eficiența investițiilor

• Alocarea costurilor – Repartizarea costurilor între energia termică și electrică trebuie efectuată în

baza practicii internaționale optime. Metoda recomandată poate fi metoda alternativă de producere, care este mai aproape de practica actuală.

Atragerea capitalului

privat

Utilizarea economică a

activelor

Planificarea cost-

eficientă

Credibilitatea investitorilor–

atragerea de capital

Îmbunătățirea calității

Cost-eficiența

Îmbunătățirea calității

Alocarea optimă a

costurilor

95

ANEXA 4 – ANALIZA DETALIATĂ A RELAȚIILOR DINTRE

TIPUL DE AGENT TERMIC ȘI SĂRĂCIE

96

Utilizatorii de gaze naturale cheltuie mai mult pentru

energie, în comparație cu cheltuielile totale

Conform sursei din partea furnizorului de energie termică:

Cea mai mare cotă de cheltuieli pentru energie este observată în rândul

consumatorilor de gaze naturale, pentru care cota medie atinge circa 20% din totalul

cheltuielilor. Doar cota de gaze naturale reprezintă circa 13 % din totalul cheltuielilor

pentru consumatorii de gaze naturale.

Pentru gospodăriile care folosesc calorifere electrice, cota separată a electricității

atinge 10%, comparativ cu media națională de 5%.

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

All Central Heating Gas centralsystem

Nat gas stove Wood or coalstove

Electric heaters

Heating typePo

nd

ere

a î

n t

ota

lul ch

elt

uie

lilo

r

Media cheltuielilor pentru energie, după tipul de agent termic, Moldova 2013

Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share

97

Cota SACET a rămas stabilă în Chișinău, iar utilizarea

lemnului a crescut în toate zonele

În Chișinău tabloul sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică rămâne

relativ stabil pe durata anilor, acesta fiind principala sursă de căldură pentru circa 70%

dintre gospodării casnice.

În alte zone urbane s-a constatat o creștere semnificativă a sobelor cu lemne (de la 35%

în 2007 la 47% în 2013), ca o formă de trecere de la utilizarea gazelor naturale.

Chiar și în zonele rurale utilizarea sobelor cu lemne ia amploare (de la 90 la 94%).

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Chisinau other urban areas rural

%d

in g

osp

od

ări

i

Principalele surse de căldură din Moldova, 2007-2013

Central Heating Gas central system Nat gas stove Wood or coal stove Electric heaters No Heating

98

Metodologia și presupunerile privind analiza impactului

I-Date inițiale pentru simulări:

Datele pentru anii 2016 și 2020 presupun un tarif nominal constant la gazele naturale, energie electrică și energia termică

centralizată, începând cu 2014. Toate celelalte cheltuieli sunt extrapolate utilizând cheltuielile gospodăriilor din Cercetarea

Bugetelor Gospodăriilor Casnice din 2013, presupunând o inflație și creștere uniformă a consumului privat conform estimărilor

Băncii Mondiale (media creșterii anuale a consumului privat de 0.6% până în 2016 și 2.6% până în 2020). De asemenea, este

presupusă o creștere a consumului de energie electrică cu 2% anual.

Rata sărăciei pentru scenariile de referință este calculată utilizând pragul național de sărăcie, majorat de inflație.

II- Presupunerile pentru impactul creșterii tarifelor, scenariu cu valori mici și mari, pentru energia termică centralizată, gaze

naturale și energie electrică, conform tabelului de mai jos.

Ambele scenarii pentru tarife mari și mici utilizează previziunile Băncii Mondiale de creștere economică, precum și inflația pentru

toate alte cheltuieli în afară de energia termică centralizată, gaze naturale și energie electrică. Sărăcia este calculată utilizând

pragul național de sărăcie, majorat de inflație.

III- Creșterea sărăciei este calculată ajustând bunăstarea totală pentru fiecare persoană (total cheltuieli per echivalent

persoană matură) pentru pierderea puterii de cumpărare din cauza creșterii terifului la energie

Nu aplicăm elasticitatea prețului pentru estimările conservative. Pe termen lung, este posibil ca investițiile

axate pe cererea de eficiență energetică să contribuie la reducerea consumului 99

2014

Scenariu cu valori

scăzute

Scenariu cu valori

ridicate

2016 2020 2016 2020

Tarif energie termică (lei /Gcal) și creștere în

comparație cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%

Tarif energie electrică (bani/kWh) și creștere în

comparație cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%

Tarif mediu gaze pentru consumator (lei/tcm) și

creștere în comparație cu 2014 (%)6096 25% 47% 25% 47%

Inflație în comparație cu 2014 (%) - 16% 47% 16% 47%

ANEXA 5 – DETALII SUPLIMENTARE PENTRU STUDIUL

PROTECȚIEI SOCIALE

100

Prezentare generală a compensațiilor pentru energia termică

Programe de compensații pentru energia termică, sezonul de încălzire 2013-2014

Caracteristici cheie/date

Compensație

națională pentru

energia termică

Compensații

municipale

Chișinău

Compensații

Municipale Bălți

Tip beneficiu Numerar În natură/numerar Numerar

Metoda vizată Testare venit Testare venit Testare venit*

Pragul de eligibilitate a venitului, lei 1,088 2,000 1,500

Numărul lunar mediu de gospodării beneficiare, inclusiv după tipul

de serviciu 100,289 30,378 5,473

SACET -- 23,288 --

apă caldă -- 3,874 --

gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbune pentru încălzire -- 3,216 --Mărimea medie lunară a beneficiului, lei, inclusiv după tipul de

serviciu** 250*** -- 200

SACET -- 285 --

apă caldă -- 517 --

gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbune pentru încălzire -- 450 --Cheltuieli din buget, anul financiar 2014, mil. lei 107 60 6****

Sursă: Calculele cadrelor bazate pe datele administrative

* Compensațiile se acordă pensionarilor și persoanelor cu dizabilități, ținând cont de nivelul beneficiilor sociale ale acestora . Alt venit/ venitul

gospodăriei nu se verifică. Unele categorii (ex.: persoanele cu dizabilități) sunt eligibile pentru alocații, indiferent de venit.

** În Chișinău, compensația pentru energia termică centralizată și apa caldă este de 40% din totalul facturii gospodăriei, sumele actuale sunt estimări

în baza datelor administrative

***Beneficiarii de Ajutor Social primesc compensații la energia termică ca ajutor suplimentar, astfel mărimea totală a transferurilor de numerar este

mai mare

****Alocări în noiembrie 2013 101

Caracteristicile compensațiilor municipale la energia termică

Caracteristici cheie “+” “--”

Prag de venit mai

ridicat decât în

programul național

ASR

O acoperire potențial mai bună a

păturii urbane sărace, care

completează programul național

ASR

Compensațiile direcționate bazate pe

corectitudinea veniturilor raportate ar

putea fi eronate, deoarece este

raportat doar venitul oficial înregistrat

(în cazul mun. Bălți, nici măcar venitul

total al gospodăriei)

Bonificații la anumite

cheltuieli de energie

Beneficiul este direct legat de un

anumit consum de energie;

Mărimea beneficiului este ajustată

la schimbările costului energiei și

consumului;

Nu este nevoie de a colecta

numerar

Compensațiile în natură nu sunt

substituibile, ceea ce limitează

flexibilitatea gospodăriilor sărace de a

face față diverselor nevoi stringente

Aranjament direct cu

prestatorii

Poate reduce din amploarea

restanțelor consumatorilor

rezidențiali

Poate afecta transparența schemei

Administrație în

afara sistemului

național de protecție

socială

Aplicare anevoioasă și popularizare

mai puțin eficientă;

Împiedică monitorizarea și utilizarea

mai eficientă a resurselor totale ale

țării pentru programe de protecție

socială 102

Provocările programului ASR municipal

Deși nu este posibilă analiza performanței sărăciei în contextul compensațiilor municipale, deoarece acestea nu suntraportate în CBGC, analiza datelor disponibile și design-ul sugerează următoarele:

• În pofida unei acoperiri potențiale mari cu compensații, absorbția este scăzută: în Chișinău din 189,000 de gospodării casnice care ar putea să se califice pentru compensații, doar 33,000 de gospodării casnice le primesc;

• Mai bine de jumătate din toate GC din Chișinău care utilizează serviciile SACET sau gazele naturale și circa 80 % din cele care folosesc lemne/cărbune pentru încălzire se califică pentru compensații;

• Compensațiile nu sunt bine direcționate deoarece se ia în calcul doar venitul oficial, care nu întotdeauna reflectă venitul total al GC.

• Aplicarea este anevoioasă: tranzacțiile mari și costul de oportunitate pot descuraja păturile sărace să aplice;

• Lipsa coordonării cu compensațiile prin programe naționale împiedică utilizarea mai eficientă a resurselor publice și administrarea beneficiilor;

• Familiile eligibile sunt mai mari decât cele care nu sunt eligibile și au cheltuieli medii lunare mai mari pentru SACET și gaze naturale per gospodărie (nu per capita); mai mult, distribuția compensațiilor ar putea avea carențe mai mari în rândul păturilor sărace care folosesc combustibil solid.

103

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Q1 Q2

Cheltuielile medii lunare pe gospodării în Cvintila 1 și 2 și compensații la energia termică, lei

Central heating

Gas (gas central system ornatural gas stove)Wood or coal stove

HA benefit (annualized)

Chisinau benefit, central heating(annualized)Chisinau benefit, gas, wood andcoal (annualized)Balti benefit (annualized)

Ajustarea alocației pentru sezonul rece pentru echilibrarea costurilor

sporite ale SACET și la gazele naturale

• Beneficiile majorate ar putea încuraja mai multe gospodării să apeleze la compensațiile pentru

energia termică, totuși discrepanța dintre acoperirea efectivă și potențială cu compensații

pentru energia termică este și mai mare decât cea din programul AS, aceasta trebuie redusă

prin campanii rurale de informare mai eficiente și o mai bună coordonare cu ajutoarele sociale

municipale.

Scenariu cu valori

scăzute

Scenariu cu valori

ridicate

2015 2016 2020 2016 2020

Prag minim de venit pentru ASR, lei 1,224 1,444 1,897 1,506 2,039

Numărul de gospodării beneficiare de ASR 136,466 154,536 126,545 164,115 145,788

Numărul gospodăriilor eligibile de ASR 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190

Acoperirea ASR (actuală), % din populație 9.2 10.4 8.6 11.1 9.8

Acoperirea ASR(perfectă), % din populație 26.8 30.4 25.2 32.2 28.6

Buget ASR, absorbția curentă, mil. lei 171 390 392 509 519

Buget ASR, absorbția perfectă, mil. lei 496 1,136 1,139 1,480 1,511

Buget ASR, absorbția curentă, % din GDP 0.14 0.30 0.21 0.39 0.27

Buget ASR, absorbția perfectă, % din GDP 0.42 0.88 0.60 1.15 0.79

Parametrii beneficiilor de asistență socială direcționată cu VMG și mărimea ASR ajustate

Sursă: Calculele cadrelor bazate pe CBGC104

Scenariu cu valori scăzute Scenariu cu valori

ridicate

2016 2020 2016 2020

Creșterea costului la energie (fără

energie electrică) pe lună iarnă, lei 298 561 433 869

Ajustarea ASR lunare, lei 548 811 683 1119

Creșterea costurilor la energie și mărimea ajustată a ASR

Ajustarea programului Ajutor Social pentru a compensa

costurile majorate la energia electrică

• Cu VMG ajustat, numărul de gospodării eligibile va crește în 2016 iar apoi va scădea, odată ce creșterea reală a venitului va începe să compenseze parțial creșterea tarifului;

• Totuși absorbția gospodăriilor eligibile trebuie ameliorată, aceasta impune eforturi concertate de implementare pentru includerea unui număr mai mare de populație eligibilă;

• Creșterea medie a ajutoarelor este mai mare decât creșterea medie a costului lunar al energiei electrice, totuși și alte costuri ale vieții se majorează. Odată cu creșterea VMG în paralel cu costurile vieții în creștere, accesibilitatea nu se rămâne neschimbată.

• O absorbție mai mare necesită buget suplimentar care poate depăși 1% din PB; testarea mai riguroasă a veniturilor ar putea favoriza reducerea costurilor și micșorarea ”scurgerilor” de ajutoare sociale către gospodării avantajate

Scenariu cu valori

scăzute

Scenariu cu valori

ridicate

2015 2016 2020 2016 2020

Prag minim de venit pentru AS, lei 765 903 1,186 941 1,274

Numărul gospodăriilor beneficiare de AS 50,832 51,181 41,202 55,626 47,534

Numărul gospodăriilor eligibile pentru AS 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569

Acoperirea de AS (curent), % din populație 4.3 4.4 3.6 4.6 4.1

Acoperire de AS (perfect), % din populație 10.7 10.8 8.9 11.5 10.2

Media AS, lei 697 823 1,117 835 1,169

Bugetul AS , absorbția actuală, mil lei 425 506 552 558 667

Bugetul AS , absorbția perfectă, mil lei 1,061 1,261 1,378 1,391 1,663

Bugetul AS , absorbția actuală, % din PIB 0.36 0.39 0.29 0.43 0.35

Bugetul AS, absorbția perfectă, % din PIB 0.89 0.98 0.72 1.07 0.87

Parametrii beneficiilor de asistență socială direcționată cu VMG ajustat

Sursă: Calculele cadrelor bazate pe CBGC

105

Recomandări detaliate pentru politicile de asistență

socială • Îmbunătățirea absorbției programelor AS și ASR în vederea extinderii gradului de acoperire a păturilor sărace cu beneficii de stat, prin

elaborarea măsurilor și implementarea acestora

• Introducerea revizuirii anuale obligatorii a pragului minim de venit (venit minim garantat) prin creșterea IPC, pentru menținerea valorii reale a acestuia și efectuarea, la necesitate, a ajustărilor pe parcursul anul bugetar, în vederea abordării șocurilor puternice asupra veniturilor, cum ar fi creșterea semnificativă a tarifelor la energie

• Optimizarea eligibilității populației rurale cu activitate independentă și a gospodăriilor fără membri antrenați în câmpul muncii

• O mai bună sensibilizare din partea asistenților sociali din teritoriu

• O mai bună coordonare cu ajutoarele sociale din fonduri municipale

• Lărgirea acoperirii păturilor sărace și orientarea spre corectitudinea ajutoarelor sociale municipale

• Programele naționale și municipale trebuie coordonate mai bine pentru a îmbunătăți funcționarea lor și pentru a gestiona presiunea fiscală asupra bugetului local

• Cost marginal de acoperire a păturii sărace urbane este ridicat, de aceea ajutoarele sociale municipale au un caracter complementar important

• Potențiala acoperire cu ajutoare sociale municipale este ridicată, însă corectitudinea orientării acestora și absorbția pot fi îmbunătățite considerabil

• Optimizarea administrării prin corelarea ajutoarelor sociale municipale cu sistemul național de protecție socială, în vederea reducerii birocrației (SMI, verificări cu date din registre), pentru a preîntâmpina dublarea, lărgi absorbția prin intermediul trimiterilor, pentru a reduce abuzurile (extinderea competentelor Inspecției Sociale) și pentru a gestiona mai bine riscurile fiscale asociate bugetelor municipale

• Menținerea suficienței beneficiilor:

• Va fi necesară extinderea compensațiilor pentru energia termică, iar compensațiile acordate prin Ajutorul Social vor fi ajustate prin intermediul unui prag minim de venit mai ridicat

• Programele municipale pot oferi beneficii mai mari pentru familiile cu venit mic sau numeroase, prin acordarea unor compensații mai mari corelate la pragul minim de venit, precum și un adaos începând de la al treilea membru al familiei și mai sus

• Reducerea costurilor fiscale:

• Testarea veniturilor va trebui înăsprită pentru a preîntâmpina ”scurgerea” de ajutoare spre gospodării avantajate

• Creșterea ajutoarelor ar putea costa bugetul peste 2% din PIB în 2016. De aceea, este necesară consolidarea prestațiilor categoriale în vederea realocării resurselor bugetare în direcția transferurilor direcționate

• Este necesară corelarea programelor municipale și naționale, pentru a evita dublarea și asigura complementaritatea prestațiilor (ex.: pentru gospodăriile eligibile de compensații la energia termică acordate la nivel național cât și de ajutoare municipale, bugetul local poate achita diferența dintre aceste două). Acest fapt va necesita schimbări considerabile în forma de acordare a prestațiilor

106

MIS = sisteme naționale de management a informatiei

ANEXA 6 – SUMARUL ANALIZEI SCENARIILOR

107

Sumarul scenariilor tarifare, impactul acestora asupra

sărăciei și atenuarea prin intermediul protecției sociale

2014

Scenariu cu valori

minime

Scenariu cu valori

maxime

2016 2020 2016 2020

Tarif la energia termică (lei/Gcal) și

creșterea comparativ cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%

Tarif la energia electrică (bani/kWh) și

creșterea comparativ cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%

Tarif mediu la consumul de gaze

naturale pentru consumator (lei/tcm)

și creșterea comparativ cu 2014 (%)

6096 25% 47% 25% 47%

Modificarea ratei sărăciei comparativ

cu rata de referință pentru anul

respectiv (pct-puncte)

1.1% 1.0% 1.9% 1.6%

Modificarea ponderii energiei

comparativ cu rata de referință pentru

anul respectiv (pct-puncte)Estimând lipsa schimbărilor în sfera protecției

sociale

2.3% 3.0% 3.8% 4.6%

Bugetul programului cu absorbția

actuală (milioane lei)596 896 944 1067 1186

Bugetul programului cu absorbția

actuală (% din PIB)0.5% 0.7% 0.5% 0.8% 0.6%

Bugetul programului cu absorbția

perfectă (milioane lei)1557 2397 2517 2871 3174

Bugetul programului cu absorbția

perfectă (% din PIB)1.3% 1.9% 1.3% 2.2% 1.7%

Aju

tor

So

cia

l +

Com

pe

nsații la

en

erg

ia

term

ică

108

Protecția socială – impact specific asupra programului

2015

Scenariu cu valori minime Scenariu cu valori

maxime

2016 2020 2016 2020

Impact cu pragul minim de venit actual

Numărul gospodăriilor la nivelul

curent de absorbție50,832 37,831 22,761 37,831 22,761

Numărul gospodăriilor eligibile 127,826 95,131 57,237 95,131 57,237

Impact cu ajustarea recomandată a programului de asistență socială

Numărul gospodăriilor la nivelul

curent de absorbție50,832 51,181 41,202 55,626 47,534

Numărul gospodăriilor eligibile 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569

Beneficii medii cu prag minim de venit

modificat(lei/lună)697 823 1,117 835 1,169

Impact cu pragul minim de venit actual

Numărul gospodăriilor la nivelul curent

de absorbție136,466 101,474 47,640 101,474 47,640

Numărul gospodăriilor eligibile 445,821 331,504 155,635 331,504 155,635

Impact cu ajustarea recomandată a programului de asistență socială

Numărul gospodăriilor la nivelul curent

de absorbție136,466 154,536 126,545 164,115 145,788

Numărul gospodăriilor eligibile 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190

Beneficiu lunar mediu (pe 5 luni) 250 548 811 683 1,119

Aju

tor

So

cia

lC

om

pe

nsații la

en

erg

ia te

rmic

ă

109

Presupuneri privind estimările din domeniul protecției

sociale

2014

Scenariu cu

minime

Scenariu cu valori

maxime

2016 2020 2016 2020

Programe de asistență socială fără schimbări

Prag minim de venit pentru Ajutor

Social765 765 765 765 765

Prag minim de venit pentru

Compensanții la energia termică1,224 1,224 1,224 1,224 1,224

Ajustări ale programelor de asistență socială în baza creșterii tarifelor la energie

Prag minim de venit pentru Ajutor

Social765 903 1,186 941 1,274

Prag minim de venit pentru

Compensații la energia termică1,224 1,444 1,897 1,506 2,039

110