studiu prospectiv al hipertensiunii arteriale la copii şi adolescenţi din

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

« GR.T. POPA » IAŞI

STUDIU PROSPECTIV

AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA

COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN IAŞI

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

Conducător ştiinţific:

Prof. Univ. Dr. Silvia Mătăsaru

Doctorand:

Dr. Simona Alina Tătaru(Sîrbu)

IASI

2011

CUPRINS:

PARTEA I – STADIUL CUNOAŞTERII………………………………………………………...

1

Capitolul .I. CADRUL PROBLEMEI…………………………………………………………..... 2

I.1. PREVALENTA……………………………………………..………………....... 3

Capitolul II. PRESIUNEA ARTERIALA………………………………………………………... 6

II.1.DEFINITIA PRESIUNII ARTERIALE................................................................ 6

II.2.METODE DE MASURARE A PRESIUNII SANGUINE.................................... 7

Capitolul III. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA……………………………………………… 11

III.1. DEFINITIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE……………………………..... 11

III.2. CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE......................................... 12

III.3 EVOLUTIA NATURALA APRESIUNII

ARTERIALE LA COPIL....................................................................................

18

Capitolul IV. FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI

HIPERTENSIUNII ARTERIALE…………………………………………….........

19

IV.1.Factori genetici. Ereditatea……………………………………………………... 20

IV.2.Greutatea la nastere…………………………………………………………….. 21

IV.3. Obezitatea……………………………………………………………………… 21

IV.4. Malnutritia……………………………………………………………………... 22

IV.5. Dieta…………………………………………………………………………… 22

IV.6. Factori nutriţionali……………………………………………………………... 22

IV.6.1.Clorura de sodiu………………………………………………………... 22

IV.6.2. Potasiu………………………………………………………………..... 23

IV.6.3 Macronutrienţi………………………………………………………..... 23

IV.7. Factorii hemodinamici……………………………………………………….... 23

IV.8. Factorii neurogeni……………………………………………………………... 23

IV.9. Anomaliile transportului transmembranar de ioni……………………………... 24

IV.10. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron……………………………………... 24

IV.11. Cresterea concentratiei de insulina…………………………………………... 25

IV.12.Activitate fizicặ……………………………………………………………...... 25

IV.13. Fumatul si alcoolul……………………………………………………............ 26

IV.14. Factori fizicosociali şi factori ambientali.......................................................... 26

IV.14.1.Stresul.................................................................................................... 26

IV.15. Modificarile structurale vasculare.................................................................... 26

IV.16. Endocrinopatiile................................................................................................ 27

IV.17. Agenţii simpaticomimetici................................................................................ 28

IV.18. Contraceptivele orale........................................................................................ 28

Capitolul.V. MANIFESTARI CLINICE......................................................................................... 28

Capitolul VI. EXPLORARI PARACLINICE................................................................................. 29

Capitolul.VII. EVOLUTIE. COMPLICATII. PRONOSTIC…………………………………... 30

Capitolul.VIII.HIPERTENSIUNEA ESENTIALA SI

EVALUAREA COMORBIDITATILOR................................................................

31

VIII.1.Hipertensiunea arteriala esentiala..................................................................... 31

VIII.2.Evaluarea hipertensiunii arteriale secundare.................................................... 32

Capitolul.IX. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII

ARTERIALE LA COPIL..........................................................................................

32

IX.1.TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC.................................................... 32

IX.2. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC ........................................................... 33

IX.2.1.Droguri antihipertensive utilizate în managementul

hipertensiunii la copii cu vậrste cuprinse între 1 şi 17 ani...................

36

IX.3.URGENTE HIPERTENSIVE…………………………………………............ 40

IX.4.TRATAMENTUL INTERVENTIONAL

SI CHIRURGICAL...................................................................................................

41

Capitolul. X. PREVENTIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL............................... 41

PARTEA II – PARTEA PERSONALA………………………………………………………....... 43

Capitolul. XI.MOTIVATIA STUDIULUI………………………………………………………... 44

Capitolul. XII.OBIECTIVELE STUDIULUI……………………………………………………. 44

Capitolul. XIII.MATERIAL SI METODA...…………………………………………………….. 45

Capitolul. XIV.REZULTATE SI DISCUTII…………………………………………………….. 54

XIV.1.LOTUL NR .1 IASI ……………………………………………………….. 54

XIV.1.1.Scoala I.Simionescu………………………………………………… 54

XIV.1.1.1.Rezultate si discutii……………………………………... 54

XIV.1.1.2.Concluzii partiale Scoala I.Simionescu ……………….. 69

XIV.1.2.Scoala N.Tonitza…………………………………………………….. 70

XIV.1.2.1.Rezultate si discutii……………………………………… 70

XIV.1.2.2.Concluzii partiale.Scoala N.Tonitza ……………………... 81

XIV.1.3.Scoala M.Kogalniceanu……………………………………………... 82


XIV.1.3.2.Concluzii partiale Scoala M.Kogalniceanu …………...... 88

XIV.1.4.Liceul M.Eminescu………………………………………………...... 89


XIV..1.4.2.Concluzii partiale Liceul M.Eminescu ………………..... 102

XIV 1.5 .Analiza comparativa a scolilor din Iasi…………………………… 103

XIV.1.5.1 Rezultate si discutii……………………………………... 103

XIV.1.5.2. Concluzii partiale

Analiza comparativa a scolilor din Iasi ………………

126

XIV.2. LOTUL NR.2 CODLEA…………………………………………………… 127

XIV.2.1. Scoala Generala nr.1………………………………………………. 127


XIV2.1.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.1.……………... 136

XIV.2.2.Scoala Generala nr.2……………………………………………...... 136


XIV.2.2.2.Concluzii partiale Scoala Generala nr.2……………...... 145

XIV.2.3.Scoala Generala nr.3……………………………………………..... 145


XIV.2.3.2.Concluzii partiale.Scoala Generala nr.3..…………...... 154

XIV.2.4.Liceul Teoretic Codlea…………………………………………….. 154


XIV.2.4.2.Concluzii partiale Liceul Teoretic Codlea …………...... 157

XIV.2.5.Colegiul Tehnic S.Mehedinti………………………......................... 158


XIV 2.5.2.Concluzii partiale Colegiul Tehnic S.Mehedinti ……...... 159

XIV 2.6.Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brasov............................... 160


XIV.2.6.2.Concluzii partiale

scoli Codlea-Brasov ……………………………………..

173

XIV.2.7. Analiza liceelor din Codlea-Brasov.................................................. 173


XIV.2.8. Analiza lotului-NR.2 Codlea-Brasov................................................ 178


XIV.2.8.2.Concluzii partiale

Analiza comparativa scolilor din Codlea-Brav.................

185

XIV 2.2.9.Studiu comparativintre lotul Iasi si lotul Codlea-Brasov................ 186

XIV.2.2.9.1.Rezultate si discutii…………………………………..... 186

Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC

IN INTREG LOTUL STUDIAT…………………………………………………

197

XV.1. HTA ÎN FAMILIE……………………………………………………………....... 197

XV.2. OBEZITATEA ÎN FAMILIE…………………………………………………….. 198

XV.3. FUMATUL……………………………………………………………………...... 199

XV.4. CONSUMUL DE CAFEA………………………………………………………... 200

XV. 5. CONSUMUL DE BĂUTURI ENERGIZANTE……………………………….... 201

XV.6 . CONCLUZII PARŢIALE……………………………………………………....... 202

Capitolul. XVI. DISCUTII GENERALE……………………………………………………….... 202

Capitolul. XVII. CONCLUZII GENERALE…………………………………………………….. 205

Capitolul. XVIII. PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA……………………........ 206

ABREVIERI........................................................................................................................................ 207

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................. 208

ANEXE................................................................................................................................................ 214

CUVINTE CHEIE: hipertensiunea, hipertensiunea la copil, obezitatea la copil

INTRODUCERE

Hipertensiunea arterială este o problemă majoră de sănătate în

ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi afectează aproximativ un miliard

de persoane din întreaga lume având o incidenţă în continuă creştere. (1, 2,

3) Hipertensiunea arterială este una din cele mai răspândite afecţiuni

cardiovasculare, care influenţează crucial evoluţia celor mai periculoase

maladii ale civilizaţiei moderne, sporind enorm riscurile fatale prin

acestea.(4)

Timp de câţiva ani, Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH)

şi Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au decis să nu elaboreze

propriile lor ghiduri privind diagnosticul şi tratamentul hipertensiunii

arteriale, ci să susţină ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO) şi

ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), adaptându-le pentru a

reflecta situaţia din Europa. Cu toate acestea, în 2003 s-a luat decizia de a

publica ghiduri specifice Societatii Europene de Hipertensiune / Societatii

Europene de Cardiologie, deoarece ghidurile Organizaţiei Mondiale a

Sănătăţii (WHO) şi ale Societăţii Internaţionale de Hipertensiune (ISH), se

adresează unor ţări care diferă ca dezvoltare a sistemelor sanitare şi

disponibilitate a resurselor economice, aceste ghiduri conţinand

recomandări diagnostice şi terapeutice care nu sunt complet adecvate ţărilor

europene. În Europa, resursele sanitare permit adesea o evaluare

diagnostică mai aprofundată a riscului cardiovascular şi a leziunilor

organice ale pacienţilor hipertensivi, precum şi o paletă mai vastă a

tratamentului antihipertensiv.

Iniţial, la copil, orientarea era spre identificarea şi tratarea formelor

secundare de hipertensiune, cum ar fi hipertensiunea din bolile renale de

parenchim sau hipertensiunea secundară stenozei de arteră renală.

Integrarea măsurării tensiunii arteriale în examenul pediatric de rutină nu

numai că a făcut posibilă detectarea hipertensiunii secundare asimptomatice

înaintea tulburării de bază dar, a confirmat de asemenea că o uşoară

creştere a tensiunii arteriale la copii este mult mai frecventă decât s-a

recunoscut, în mod deosebit la adolescenţi. Copiii, chiar şi cei mai mici pot

avea hipertensiune arterială. Asociaţia Americană a Inimii (AHA)

recomandă ca la toţi copiii să se facă măsurători ale tensiuni arteriale. Este

acum bine înţeles faptul că hipertensiunea detectată la anumiţi copii poate fi

semnul unei afectiuni nerecunoscute încă, cum ar fi bolile renale de

parenchim, stenoza de arteră renală, coarctaţia de aortă, pe când în alte

cazuri creşterea presiunii sanguine poate reprezenta începutul unei

hipertensiuni esenţiale.

Capitolul.I.

CADRUL PROBLEMEI

Capitolul II.

PRESIUNEA ARTERIALĂ

Capitolul III.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Capitolul IV.

FACTORI DE RISC ŞI FACTORI PREDICTIVI AI

HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Capitolul.V.

MANIFESTĂRI CLINICE

Capitolul VI.

EXPLORĂRI PARACLINICE

Capitolul.VII.

EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PRONOSTIC

Capitolul.VIII.

HIPERTENSIUNEA ESENTIALĂ ŞI EVALUAREA

COMORBIDITĂŢILOR

Capitolul.IX.

TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA

COPIL

Capitolul. X.

PREVENŢIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE LA COPIL

2

Capitolul. XI.

MOTIVAŢIA STUDIULUI

Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru

boala cardiovasculară şi pentru boala cerebrovasculară.

Cele mai multe studii privind tensiunea arterială care au fost

realizate în diferite populaţii arată o creştere a tensiunii arteriale

odată cu înaintarea in vârsta. Această boală îşi poate avea „ rădăcinile

” în copilărie şi adolescenţă aşa cum arată unele studii, însă nu este

suficient de mult investigată şi diagnosticată. Interesul pentru

hipertensiunea arterială la copil a crescut deoarece s-a constatat că

este importantă în apariţia hipertensiunii arteriale la vârsta adultă şi implicit o cauză semnificativă a morbidităţii şi chiar mortalităţii prin

HTA la adult .

Există studii despre hipertensiunea arterială la copii şi

adolescenţi însă cele mai multe sunt legate de hipertensiunea arterială

secundară şi nu cea estentială, care face obiectul acestei cercetări.

Conform celor mai multe studii, prevalenţa HTA la copii

variază la nivel mondial între 1 şi 5% ajungând până la 10% în cazul

adolescenţilor. Studiile românesti evidenţiază valori relativ

contradictorii. În studiul realizat de Goldis şi col. (1973) realizat pe

un lot de copii bucureşteni ce aveau vârste cuprinse între 6 şi 14 ani,

arată o prevalenţă de 3%, însă Chipail şi col. găseşte în 1977 la

copiii din judeţul Iaşi, o prevalenţă de 11,1%. Există şi studii mai

recente şi anume un studiu efectuat la Oradea, pe 27.500 de copii (5-

14 ani) din zona Bihor, care evidenţiază o prevalentă de 3,3%. Un alt

studiu efectuat pe un lot de 4.900 de copii din Bucureşti şi din judeţul

Ilfov a evidenţiat valori mai mari decât studiul Bihor. Cercetări

efectuate sub îndrumarea dr. Eliza Cinteză, au depistat 7% dintre

copiii cu vârste între 3 şi 17 ani cu hipertensiune arterială.

Acest studiu îşi propune să evalueze prevalenţa hipertensiunii

arteriale la un lot de copii şi adolescenţi aparent sănătoşi din mediul

urban, folosind criteriile standard admise pentru copil în momentul

de faţă. Cunoscând faptul că obezitatea se însoţeşte de hipertensiune

arterială într-un procent ridicat, fiind unul din cei mai importanţi

3

factori favorizanţi ai acesteia, am evaluat concomitent şi existenţa

obezităţii, precum şi gradul de severitate al obezităţii prin cântărirea

şi măsurarea taliei tuturor copiilor odată cu măsurarea tensiunii

arteriale.

Dacă la adult încadrarea în normal a valorilor tensionale se

bazează pe o valoare-limită, la copil valorile TA sunt diferite,

raportate la perioada de creştere, iar interpretarea lor se face în

funcţie de vârsta, talie şi sex, folosind tabelele cu percentile.

Capitolul. XII

OBIECTIVELE STUDIULUI

Studiul a avut drept obiective identificarea următoarelor

aspecte:

- Determinarea incidenţei hipertensiunii arteriale la copii

şi adolescenţi din şcoli şi licee din municipiul Iaşi şi din

oraşul Codlea, oraşe având un standard socioeconomic

diferit.

- Corelarea valorilor tensionale obţinute cu :

Vârstă

Sex

Talie, greutate, IMC (Indice de masă corporală)

Factori socio-economici:

Antecedente personale patologice; Antecedente heredo-colaterale (HTA, obezitate, AVC,

IM)

- Evidenţierea unei corelaţii între supraponderalitate şi HTA

la copiii şi adolescenţii investigaţi

- Evaluarea factorilor de risc prin completarea unui

chestionar

- Evaluarea riscului, reprezentat de alimentaţia neadecvată şi

sedentarism asupra adolescenţilor, privitor la apariţia hipertensiunii

arteriale

4

- Monitorizarea fenomenului pe parcursul celor patru ani de

cercetare.

- Implementarea unei prevenţii organizate.

Capitolul. XIII.

ATERIAL ŞI METODĂ

Pentru a evalua prevalenţa hipertensiunii arteriale în rândul

populaţiei infantile au fost investigaţe două loturi de elevi din două

oraşe: Iaşi şi Codlea. Studiul ce a cuprins 3283 elevi s-a derulat pe o

perioadă cuprinsă între 2007-2010.

Respectând normele etice, studiul a fost efectuat cu acordul

conducerilor unităţilor de învatamânt unde s-au desfăşurat

investigaţiile, cu acordul reprezentanţilor legali ai copiilor, respectând

astfel regimul de confidentialitate al datelor colectate. Examinarea

elevilor s-au efectuat în cabinetele medicale, în prezenţa medicului de

medicină şcolară şi/sau al asistentei medicale din şcoala respectivă.

În Iaşi au fost investigaţi 2214 elevi din trei şcoli generale

(clasele I-VIII) şi un liceu (clasele I-XII):

- Şcoala I. Simionescu : 728 elevi, cu vârsta între 6 şi 17 ani;

- Şcoala N. Tonitza: 307 elevi, cu vârsta între 7 şi 17 ani;

- Şcoala M. Kogalniceanu: 122 elevi, cu vârsta între 7 şi 11 ani

- Liceul M. Eminescu: 1057 elevi, cu vârsta între 6 şi 19 ani

În Codlea au fost investigaţi 1069 elevi din 4 şcoli generale

(clasele IV-VIII), un liceu (clasele VIII şi XII) şi un colegiu

tehnic (clasa XII-XIII) :

- Şcoala Generala Nr. 1: 364 elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani

- Şcoala Generala Nr. 2: 188 de elevi cu vârsta între 10 şi 17

ani;

- Şcoala Generala Nr. 3: 325 de elevi cu vârsta între 7 şi 16 ani

- Liceul Teoretic: 161 de elevi cu vârsta între 13 şi 20 ani

- Colegiul Tehnic Simion Mehedinti:32 de elevi cu vârsta între

17 şi 21 de ani (au fost incluşi la grupa de vârstă 15-19 ani)

5

Protocolul de studiu:

Protocolul a fost aplicat la toti copiii inclusi în studiu şi a cuprins

urmatoarele etape:

1. măsurarea parametrilor: greutate şi înalţime, tensiune arterială

2. s-a calculat indicele masei corporale (IMC) pe baza formulei: IMC

[kg/m2] = G [kg] / T [m2]

3. s-a distribuit un chestionar de evaluare (vezi anexe) a următoarelor

aspecte:

- antecedentele heredo-colaterale; identificarea la rudele de gradul

I şi II a următoarelor afecţiuni: HTA, obezitate, IM, AVC .

- tipul de alimentaţie;

- modul de petrecere a timpului liber (copilul şi familia), cu

precizarea prezenţei sau nu a obiceiului de a efectua un sport,

precizarea activităţilor considerate recreative;

- prezenţa sau nu a obiceiului de a fuma şi de a consuma alcool.

4. examinarea fişelor medicale aflate în baza de date a cabinetului şi

extragerea datelor de interes: antecedente personale fiziologice,

antecedente personale patologice.

Pentru măsurarea tensiunii arteriale minimum o dată în perioada

copilariei este recomandată compararea valorilor TA la membrele

superioare şi inferioare, pentru excluderea unei coarctaţii de aortă(în

aceste cazuri, valorile TA la membrele superioare sunt mai mari decât

cele de la membrele inferioare). Sub 3 ani măsurarea TA este

obligatorie doar într-un context evocator pentru o afecţiune ce se

însoţeşte de HTA secundară.

Condiţiile în care este indicată măsurarea tensiunii arteriale la

copiii sub 3 ani:

Istoric de complicaţii neonatale care au necesitat terapie

intensivă, prematuritate, greutate mică la naştere,

Boli cardiace congenitale,

Infecţii de tract urinar recurente, proteinurie, hematurie

macroscopică,

6

Boli renale cunoscute sau alte malformaţii renale sau de căi

urinare,

Istoric familial de boli congenitale renale

Transplantul de organe

Transplantul de măduvă osoasă

Tratament cu droguri ce cresc tensiunea arterială

Boli sistemice asociate cu hipertensiunea arterială

(neurofibromartoză, scleroză tuberoasă );

Presiune intracraniană crecsută

Descrierea grupurilor

Pentru a facilita prelucrarea datelor, elevii au fost împărţiţi pe

sexe şi pe baza criteriului vârsta în trei grupe : 6-9 ani , 10-15 ani,

15-19 ani.

Datele au fost prelucrate statistic, analizându-se următoarele:

prevalenţa hipertensiunii arteriale la elevii din întreg lotul studiat şi

separat prevalenţa hipertensiunii arteriale în loturile din cele două

oraşe analizând distribuţia pe grupe de vârstă; în funcţie de sex,

corelaţia cu supraponderalitatea şi/sau obezitatea pentru elevii din

fiecare şcoală şi apoi din cele două zone geografice.

Capitolul. XIV.

REZULTATE SI DISCUŢII

Iniţial vom analiza rezultatele obţinute în fiecare şcoală în

parte din cele două oraşe, apoi deoarece în Iaşi, şcolile sunt situate

în cartiere cu standard socio-economic diferit vom compara

rezultatele acestora, iar în final vom compara rezultatele din cele două

oraşe, deoarece acestea sunt situate în zone geografice diferite şi

variază mult ca mărime.

Distribuţia cazurilor de hipertensiune arterială se va face în

funcţie de vârstă, sex, talie şi greutate corporală.

7

Capitolul. XIV. 1. LOTUL NR. 1-IAŞI

Capitolul. XIV. 1. 1. ŞCOALA ION SIMIONESCU

Lotul a fost constituit din 728 copii: 348 de sex feminin şi 380 de

sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-17 ani. De remarcat ponderea

uşor mai crescută a băieţilor (52,2%) şi a copiilor din grupa de vârstă

6-9 ani (48,9%).

Băieţi

52.2%

Fete

47.8%

10-14 ani

47.3%

15-17 ani

3.8%

6-9 ani

48.9%

Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a copiilor

monitorizaţi la Şcoala ION SIMIONESCU

728(100%)

151(20.74%)

28(3.84%) 23(3.15%)

0

100

200

300

400

500

600

700

800nr elevi

elevi HTA1

elevi OB

elevi OB+HTA1

Reprezentarea grafică numerică si procentuală a elevilor

cu HTA, OB, OB+HTA din Sc.I. Simionescu-Iaşi

8

13.5

8.53

20.51

14.94

26.82

36.36

24.67

41.07

53.66

11.549.19

18.2916.67

20.78

32.14

1.5 1.213.84

1.14

9.75

6.06 6.49 5.35

1.5 1.212.56

1.14

7.314.54 5.19 5.35

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1 2 3 4 5 6 7 8CLS

%

procent HTA1procent HTA2

procent OBprocent OB+HTA

Reprezentarea grafică procentuală a HTA1, HTA2,

OB, OB+HTA pentru fiecare clasă a şcolii Ion Simionescu-Iaşi

Distribuţia copiilor din şcoala Ion Simionescu Iaşi

monitorizaţi pentru HTA pe sexe

0

200

400

600

800

nr.cazu

ri

V1 V2 V3 V4

momentul studiului

Feminin

Masculin

9

Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu

HTA1(2007), HTA2 (2007) şi HTA3 (2008), HTA4 (2010)

din Şc. I.Simionescu-Iaşi

Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1 (2007),

HTA2 (2007) şi HTA3 (2008), HTA4 (2010) din Şc.I.Simionescu-Iaşi

În lotul constituit din 728 copii: 348 fete şi 380 băieţi, cu

vârste între 6-17, la prima evaluare (V 1) 151 de elevi, (20,74

%), au avut valori tensionale peste norml, cu o creştere

13.5

8.53

20.51

14.94

26.82

36.36

24.67

41.07

3.66

11.549.19

18.2916.67

20.78

32.14

3.5 3.65

8.975.74

13.416.6

14.2

1

5

4.597.69

2.430

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1 2 3 4 5 6 7 8CLS

%

procent HTA1procent HTA2procent HTA3procent HTA4

447(100%)

63(14.09)

30(6.71%) 22(4.92%)14(3.13%)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

nr elevi

HTA1

HTA2

HTA3

HTA4

10

progresivă a numărului acestora în paralel cu înaintarea în

vârstă, cu un vârf de incidenţă în cl. I-a şi a III-a ( ciclul primar)

şi cl.VI şi VIII ( ciclul gimnazial).

Ponderea elevilor supraponderali şi obezi, (3.84 %) este

mai mare în ciclul gimnazial, aceştia având şi hipertensiune

arteială la prima determinare într-un procent de 82,14 %.

(dominând în clasele V şi VII ).

La a 2-a evaluare (V 2), după 1–1,5 luni, se constată o

scădere semnificativă a numărului de elevi cu HTA la12,36 %

din totalul elevilor. Procentul cel mai mare se regăseşte tot la

elevii ciclului gimnazial cu un procent maxim la cl.VIII-a.

Diferenţa poate fi considerată hipertensiune de “halate albe”

La a treia determinare (V 3) , efectuată după un an, se

constată o scădere la jumătate, procentul fiind 42,96% din

numărul elevilor cu valori tensionale mari la prima

determinare.

La a patra (V 4) determinare, a tensiunii arteriale efectuată

la 3 ani după prima se constată o scădere a numărului de elevi

cu valori tensionale peste normal la 22,22% din numărul celor

cu valori tensionale mari la prima determinare.

Scăderea numărului de elevi cu HTA se înregistrează la

toate vârstele, dar se menţine aceeaşi pondere mai mare la elevii

ciclului gimnazial. Scăderea numărului elevilor cu HTA la

elevii supraponderali a fost mult mai mică .

Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de stadiul

HTA în cele 4 momente ale studiului se constată ca în timp a

scăzut numărul elevilor cu HTA dar şi gravitatea acesteia; la

V1 şi V2 domină sexul masculin cu stadiul I de HTA, în timp

ce la V3 şi V4 domină sexul feminin tot cu stadiul I de HTA .

11

Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de

stadiul HTA în cele 4 momente ale studiului, se constată că domină

HTA stadiul I, în special la grupa de vârstă 10-14 ani.

Considerăm că hipertensiunea de “halate albe” a avut o

pondere crescută în procentul ridicat la prima evaluare, iar

familiarizarea cu consultul medical, adaptarea la metodologia de

măsurare a TA şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos au avut ca

efect scăderea semnificativă a numărului de cazuri cu hipertensiune

arterială.

Capitolul. XIV. 1. 2. ŞCOALA NICOLAE TONITZA

La şcoala N.Tonitza, lotul a fost constituit din 307 copii: 157

de sex feminin şi 150 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17

ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor (51,1%) şi a

copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (51,8%).

La prima evaluare am găsit 104 elevi (33,87%) cu valori

tensionale peste normal

Băieţi

48.9%

Fete

51.1%

10-14 ani

51.8%

15-17 ani

7.2%

7-9 ani

41.0%


monitorizaţi la Şcoala NICOLAE TONITZA Iaşi

12

Reprezentarea grafica numerică si procentuală a elevilor cu HTA1,

HTA2, OB, BO+HTA din scoala Nicolae Tonitza-Iaşi.

Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, OB,

OB+HTA pe fiecare clasă a şcolii Nicolae Tonitza-Iaşi

25.35

20.5

40.62

5.12

48.1445.94

56.6

50

5.63 5.12

15.6

2.56

18.521.62

40

31.25

0 0 0 03.07

5.43.33

00 0 0 03.07 2.7 3.33

00

10

20

30

40

50

60

cls I cls II cls III cls IV cls V cls VI cls VII clsVIII

%

procent HTA1

procent HTA2

procent OB

procent OB+HTA

307(100%)

41(13.35%)

12(3.9%)

4(1.3%) 3(0.97%)

0

50

100

150

200

250

300

350

nr elevi

HTA1

HTA2

OB

OB+HTA

13

Distribuţia copiilor din NICOLAE TONITZA Iaşi


Reprezentarea grafică procentuală a numărului de elevi cu

HTA1 (2007), HTA2 (2007) şi HTA3 (2008) din Şc.N.Tonitza- Iaşi

41(100%)

12(29.26%)11(26.82%)

8(19.5%)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

HTA1

HTA2

HTA3

HTA4

0

100

200

300

400

nr.c

azu

ri

V1 V2 V3 V4

momentul studiului

Feminin

Masculin

14

Reprezentarea grafică procentuală a numarului de elevi cu

HTA1 (2007), HTA2 (2007) si HTA3 (2008) din Sc.N.Tonitza- Iaşi

Lotul a fost constituit din 307 copii: 157 de sex feminin şi

150 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 7-17 ani. La prima

evaluare am găsit 104 elevi (33,87%) cu valori tensionale peste

normal.

Supraponderalitatea are o frecvenţă redusă la elevii acestei

şcoli, doar 4 elevi (1,3%), dar din aceştia, 3 elevi (75 % din

supraponderali) au şi valori tensionale mari. În toate momentele

studiului ponderea fetelor cu IMC peste 25 Kg/m2

, a fost mai

mare, dar nesemnificativ statistic .

Procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul

supraponderalilor este foarte mare (75%), numărul de cazuri este

însă prea mic pentru a putea trage concluzii ferme.

La a doua evaluare, doar 45,19 % din primul lot cu valori

tensionale mari au mai prezentat valori tensionale crescute .

La a treia determinare a tensiunii arteriale după 1 an, se

constată o scădere semnificativă a cazurilor cu valori tensionale

mari, (27,88% din elevii cu valori tensionale mari la prima

25.35

20.5

40.62

5.12

48.1445.94

56.6

50

5.63 5.12

15.6

2.56

18.521.62

40

31.25

5.63 5.12

12.5

2.56

14.8 16.2

26.6

0

10

20

30

40

50

60


procent HTA1

procent HTA2

procent HTA3

15

determinare) dar se menţine creşterea progresivă a procentului de

elevi cu valori tensionale mari odată cu creşterea vârstei.

La a patra determinare a tensiunii arteriale efectuată în 2010

se constată scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste

normal, reprezentând 19,5% din elevii găsiţi cu HTA la prima

determinare.

Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie

de gradul HTA în 4 momente ale studiului se constată

predominenţa HTA gradul I la vârste de peste 10 ani.

Capitolul. XIV .1. 3. ŞCOALA M. KOGALNICEANU

La Şc. M.Kogalniceanu, care are numai clasele I-IV, lotul a fost

constituit din 122 copii: 59 de sex feminin şi 63 de sex masculin, cu

vârste cuprinse între 7-11 ani. De remarcat ponderea uşor mai

crescută a băieţilor (51,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 7-9 ani

(73%).

Băieţi

51.6%

Fete

48.4%

10-11 ani

27.0%

7-9 ani

73.0%


monitorizaţi la Şcoala M. KOGĂLNICEANU

16

122(100%)

24(19.67%)

5(4.09%)4(23.27%)

0

20

40

60

80

100

120

140

elevi

HTA1

OB

OB+HTA

Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA,

OB, OB+HTA, din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi

22

14.285 14.285

23.333

0 0 0

13.333

0 0 0

10

0

5

10

15

20

25

HTA1

OB

OB+HTA

Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu HTA,

OB, OB+HTA din Şc. M. Kogalniceanu-Iaşi la prima determinare

17

0

50

100

150n

r.cazu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor din şcoala M. KOGĂLNICEANU Iaşi


122(100%)

24(19.67%)

9(7.37%)

0

20

40

60

80

100

120

140

1

nr elevi

nr elevi HTA1

nr elevi HTA2


HTA1 şi HTA2 din Şc. M.Kogalniceanu -Iaşi

La prima determinare au avut valori tensionale peste limita

normală 19,67% elevi. Supraponderalii (4,09% din total) asociază

şi valori tensionale crescute (3,27% din total, 80% din

supraponderali).

18

La a doua determinare a valorilor tensionale după o lună se

constată o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste

normal la 37,5% din numărul celor cu valori crescute la prima

determinare reprezentând 7,37% din numărul total al elevilor.

A treia determinare a tensiunii efectuată în 2010 doar la

elevii care la prima determinare au avut valori tensionale peste

normal, numărul copiilor cu valori tensionale crescute a scăzut în

această clasă la o treime. (de la 19,67% la 3,27% din elevii urmăriţi,

între sfârşitul clasei I-a şi începutul Clasei a IV-a).

Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie

de gradul HTA se constată o pondere uşor mai crescută a copiilor

cu HTA gardul I în jurul vârstei de 10 ani.

Capitolul. XIV. 1. 4. LICEUL MIHAI EMINESCU

În Liceul M. Eminescu lotul a fost constituit din 1057 copii

(din clasele I-XII): 729 de sex feminin şi 328 de sex masculin, cu

vârste cuprinse între 7-19 ani. De remarcat ponderea uşor mai

crescută a fetelor (69%) şi a copiilor din grupa de vârstă 15-19 ani

(59,4%).

Băieţi

31.0%

Fete

69.0%

10-14 ani

34.4%

15-19 ani

59.4%

6-9 ani

6.1%


19

monitorizaţi la Liceul MIHAI EMINESCU

Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2

OB si OB+HTA din numărul total de elevi ai Lic.M.Eminescu

0

500

1000

1500

nr.

cazu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor din Liceul MIHAI EMINESCU- Iaşi

1057(100)

327(30.93%)

177(16.74%)

67(6.33%)31(2.93%)

0

200

400

600

800

1000

1200nr elevi

nr elevi HTA1

nr elevi HTA2

nr elevi OB

nr elevi OB+HTA

20


Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA1, HTA2, HTA3

din Lic.M.EMINESCU-Iaşi

În lotul constituit din 1057 copii (din clasele I-XII): 729 fete şi

328 baieti, cu vârste între 7-19 ani. (59,4% între15-19 ani), 30,93%

din total au prezentat valori tensionale peste normalul vârstei şi taliei

la prima evaluare (V1).

În ciclul primar cele mai mari procente se înregistrează în clasa

I-a (28%) şi cl. IV-a (32%); în cel gimnazial se constată o creştere a

numărului de elevi hipertensivi, cu maximum în cl.VI-a (44,44%).

În liceu, procentul elevilor cu valori mari tensionale se menţine

aproximativ constant, oscilând între 27 şi 30%.

Elevii cu IMC mai mare de 25 reprezintă 6.33% din totalul

elevilor maximum înregistrându-se în cl. VII şi IX. Valori crescute

ale tensiunii arteriale au prezentat 46.26% din supraponderali

(2.93% din totalul elevilor liceului). Asocierea supraponderalitate +

HTA s-a întâlnit mai frecvent în clasele V, VI, VII, X.

La a doua măsurare (V2) a tensiunii arteriale, la 2 luni de la

prima determinare se constată o scădere a numărului de elevi cu

valori tensionale peste normalul vârstei, înalţimii şi sexului la

28 24

20

32.142

37.755

44.444

38.043

20.833

27.333 30.344

28.571 29.166

8 12

10 14.28

21.42 24.44

18.47 15.27

18 15.86 15.93

12.5

4 8

6.6 10.7

15.3 14.4

6.94

13.3 10

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

cls I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Procent HTA1 procent HTA2 procent HTA3

21

16,74% din numărul total de elevi ( 54,12% din numărul elevilor cu

valori crescute la prima determinare).

La a treia măsurare a TA (V3) după 2 ani, urmărind foştii

hipertensivi din prima determinare au rămas hipertensivi doar

11,63% din elevi.

La vizita V3, a crescut ponderea copiilor obezi cu HTA :

lagrupa 6-9 ani la 28,6% faţă de 1,5% la V1, la grupa 10-14 ani la

13,2% faţă de 4,9% şi la grupa 15-19 ani la 5,7%, faţă de 3,5% la V1.

Studiind distribuţia copiilor pe sexe, în funcţie de gradul HTA

în cele 3 momente ale studiului se constată la vizita V3, frecvenţe

mai crescute la băieţii cu HTA gradul I şi gradul II (15,8%), iar la

fete: HTA gradul II – 12,7% şi gradul I – 10,8%, distribuţii de

frecvenţă care nu sunt semnificative din punct de vedere statistic .

Studiind distribuţia copiilor pe grupe de vârstă, în funcţie de

gradul HTA în cele 3 momente ale studiului se constată frecvenţa

mai crescută a HTA gradul I la toate grupele de vârstă.

Capitolul. XIV. 1. 5. ANALIZA COMPARATIVĂ

A ŞCOLILOR DIN IAŞI Analiza şcolilor din Iaşi

Lotul a fost constituit din 1157 copii: 564 de sex feminin şi 593

de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-19 ani. De remarcat

ponderea uşor mai crescută a băieţilor (51,3%) şi a copiilor din grupa

de vârstă 6-9 ani (49,4%).

Băieţi

51.3%

Fete

48.7%

10-14

ani

46.3%15-17

ani

4.3%

6-9 ani

49.4%


monitorizaţi în şcoli din Iaşi

22

13.5

8.53

20.51

14.94

26.82

36.36

24.67

41.07

25.35

20.51

40.62

5.13

48.1545.95

56.6

50

22

14.285 14.285

23.333

0

10

20

30

40

50

60


%

HTA1 I.S

HTA1 N.T

HTA1 M.K

Distribuţia procentuală a elevilor cu HTA din Şcolile

I.SIMIONESCU, N.TONITZA şi M.KOGALNICEANU.

0

500

1000

1500

nr.

cazu

ri

V1 V2 V3 V4

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor monitorizaţi în şcoli din Iaşi

23

Dacă comparăm toate cele trei şcoli generale din Iaşi

constatăm ponderea mai mare a elevilor « hipertensivi » la şcoala

N.Tonitza comparativ cu celelalte două şcoli generale analizate, din

Iaşi.

Analizând distribuţia pe clase de învăţământ a elevilor din

cele trei şcoli generale şi liceu, analizate în municipiul Iaşi,

constatăm o creştere progresivă a procentului elevilor

hipertensivi pe măsura înaintării în vârstă, deci şi a clasei în care

sunt încadraţi aceşti elevi.

Comparând ciclul primar cu cel gimnazial din toate cele patru

unităţi de învăţământ, observăm o creştere aproape la dublu a

procentului de elevi cu valori peste normal a tensiunii arteriale în

ciclul gimnazial comparativ cu cel primar.

La liceu, la V1, constatăm o scădere a procentului

hipertensivilor comparativ cu ciclul gimnazial, deşi se constată

totuşi o modestă creştere din cl. IX-a, cu menţinerea în platou în

clasele IX-XII. (în procent de 27-30%)

Distribuţia elevilor din grupa 10-14 ani, la vizita de

monitorizare V 1:

- în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I

(21,8% vs liceu 19%);

- la liceu ponderea mai crescută a HTA gradul II

(13,2% vs scoli 5,8%).

Distribuţia elevilor din grupa 15-19 ani, la vizita de

monitorizare V 1, a prezentat diferenţe semnificative din punct de

vedere statistic în şcolile din Iaşi comparativ cu liceul M Eminescu:

în şcoli ponderea mai crescută a HTA gradul I (22% vs 10,8%) şi

HTA gradul II (6% vs 2%);

LOTUL IAŞI

În întreg lotul din Iaşi care a inclus 2214 elevi din trei şcoli

generale şi un liceu, la prima examinare 27,37% dintre elevi au

prezentat valori crescute ale presiunii arteriale peste normalul

vârstei, sexului şi taliei.

24

2214(100%)

606(27.37%)

97(4.38%)66(2.98%)

0

500

1000

1500

2000

2500

NR ELEVI

HTA1

OB

OB+HTA


HTA, OB, OB+HTA din şcolile şi liceul din Iaşi.

18.2

14.37

23.6

16.84

34.78

41.96

35.6733.75

27.33

30.3428.57 29.16

0.86 1.192.48

7.245.18

8.046.25 6

7.58

2.19

5.83

2.715.31 4.14

5.523.12 3.33 4.13 3.33

3.260.86

1.19 1.24

2.19

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12CLS

%

elevi HTA1 ELEVI OB elevi OB+HTA

Reprezentarea grafică procentuală a elevilor cu HTA, OB,

OB+HTA pe clase din şcolile analizate în Iaşi

25

La acest lot analizat elevii supraponderali/obezi sunt în

număr de 97 reprezentând 4.38% din numărul total de elevi

analizaţi. Deşi procentul elevilor supraponderali/obezi nu este mare,

elevii care asociază şi valori crescute ale tensiunii arteriale

reprezintă 68.04% din totalul elevilor supraponderali/obezi

(2.98%din numărul total de elevi).

Capitolul. XIV. 2. LOTUL NR. 2. CODLEA- BRAŞOV

Am investigat 1069 elevi din trei şcoli generale, un liceu şi un

colegiu, cercetând doar clasele care s-au dovedit anterior, la Iaşi, cu

risc pentru HTA (cl. I, IV, VIII, XII, XIII).

În prima parte vom analiza situaţia din fiecare şcoală din punct

de vedere al hipertensiunii, supraponderalităţii/ obezităţii şi a

asocierii dintre ele.

Capitolul. XIV. 2. 1. ŞCOALA GENERALĂ NR. 1

La şcoala Generala Nr.1, lotul a fost constituit din 364 copii:

179 de sex feminin şi 185 de sex masculin, cu vârste cuprinse între

7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (50,8%)

şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (62,4%).

Băieţi

50.8%

Fete

49.2%

10-14 ani

62.4%15-16 ani

10.4%

7-9 ani

27.2%


monitorizaţi la Şcoala Generală nr. 1

26

Reprezentarea grafica a numarului de elevi cu HTA,

OB, OB+HTA din Sc. Generala Nr.1 din Codlea-Brasov

0

200

400

nr.

cazu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 1 Codlea – Braşov


364(100%)

87(23.9%)

12(3.29%) 11(3.02%)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

nr elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

27

256(100%)

42(16.4%)22(8.59%)

10(3.9%)

0

50

100

150

200

250

300

elevi

nr elevi

HTA1

HTA2

HTA3

Reprezentarea grafică a numărului de elevi cu HTA1, HTA2,

HTA3 pentru Şc. Generală Nr.1 din Codlea-Braşov

Din totalul de 364 elevi investigaţi, au avut valori ale tensiunii

arteriale peste valorile normale pentru vârstâ, talie, greutate ( la

prima evaluare), 87 elevi ( 23,9%).

Analizând numeric şi procentual elevii cu valori tensionale peste

normal din fiecare clasă investigată, constatăm o creştere progresivă

a numărului acestora în paralel cu înaintarea în vârstă. Diferenţele

sunt semnificative între clasa I-a şi a VIII-a .

Din elevii supraponderali ( 3.29% din elevii analizati) au avut

şi valori tensionale peste normal 91,6 %, (3.02 % din totalul

elevilor).

La o a doua determinare numărul elevilor cu valorilor

tensionale peste normal a scăzut la 14.01% (comparativ cu 23,9%

la prima determinare).

Motivat de plecarea unor elevi, din cei 42 elevi=16,4% cu valori

tensionale crescute la prima determinare se constată o scădere la a

doua determinare la 8.59% şi la a treia determinare ajunge le

3,9%. Diferenţa faţă de prima determinare este mare şi poate fi

considerată ca fiind hipertensiune de “halate albe”.

28

Asocierea dintre supraponderalitate şi hipertensiune prezentă la

2.34% din elevi la prima evaluare scade la 1,95% din numărul total

de elevi la ultima determinare.

Capitolul.XIV. 2. 2. ŞCOALA GENERALĂ NR. 2

La Şc.Generală nr.2 din Codlea, lotul a fost constituit din

188 copii: 85 de sex feminin şi 103 de sex masculin, cu vârste

cuprinse între 9-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a

băieţilor (54,8%) şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (84%).

Băieţi

54.8%

Fete

45.2%

15-16

ani

13.3%

10-14

ani

84.0%

9 ani

2.7%



188(100%)

52(27.65%)

13(6.91%)9(4.78%)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

%

elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu

HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov

29

22.58

37.5

5.647.81

4.036.25

0

5

10

15

20

25

30

35

40

cls IV VIII

%

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

Reprezentarea grafică procentuală, a numărului de elevi cu

HTA, OB, OB+HTA din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov

0

100

200

nr.

cazu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 2 Codlea – Braşov


30

124(100%)

28(22.58%)

11(8.87%) 7(5.64%)

0

20

40

60

80

100

120

140

CLS IV

nr elevi

HTA1

HTA2

HTA3

Reprezentarea grafică numerică şi procentuală, a numărului de

elevi din clasa a IV-a cu HTA1, HTA 2, HTA3

din Şc. Generală nr.2 din Codlea-Braşov

Din 188 de elevi (din clasele a IV-a si a VIII-a), 52 de elevi

(27.65%), au avut valori tensionale peste normal.

La această şcoală 6.91% din elevi au fost supraponderali

(IMC între 25,17 şi 35,16). Procentul celor cu valori tensionale mari

în rândul celor supraponderali este 69,23%, reprezentând 4.78%

din totalul elevilor investigaţi.

A doua determinare a TA, efectuată după un an a evidenţiat

o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de

la 27.65% la 13.82%.

La cei la care a fost efectuată şi a treia determinare (V3) a

tensiunii arteriale (clasa a IV-a) se constată o scădere a procentului la

5.64% din totalul elevilor.

31

Capitolul. XIV. 2. 3. ŞCOALA GENERALĂ NR. 3

La Şc. Generală nr.3 din Codlea, lotul a fost constituit din

324 copii: 147 de sex feminin şi 177 de sex masculin, cu vârste

cuprinse între 7-16 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a

băieţilor (54,6%) şi a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (63,6%).

Băieţi

54.6%

Fete

45.4%

15-16

ani

8.6%

10-14

ani

63.6%

7-9 ani

27.8%



324(100%)

89(27.46%)

17(5.24%)

11(3.39%)0

50

100

150

200

250

300

350

nr elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

Reprezentarea grafica procentuala a elevilor cu HTA, OB,

OB+HTA din Sc. Generala. nr.3 din Codlea-Brasov

32

0

200

400

nr.

cazu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

Feminin

Masculin

Distribuţia copiilor din şcoala Generală nr. 3 Codlea - Braşov


220(100%)

45(20.45%)

23(10.455)13(5.9%)

0

50

100

150

200

250

nr elevi

elevi HTA1

elevi HTA2

elevi HTA3


HTA1, HTA2, HTA3 din Şc. Generală nr.3 din Codlea-Braşov

33

Din 324 de elevi, 89 (27.46%) au avut valori tensionale

peste limita normală.

Supraponderali (IMC între 25,57 şi 37,6) au fost 5.24% din

elevi; procentul elevilor cu valori tensionale mari în rândul

supraponderalilor este de 84.61% (3.39% din total).

Observăm şi la elevii acestei şcoli aceeaşi creştere progresivă

a procentului de elevi hipertensivi, cel mai mare procent

înregistrându-se la clasa a VIII-a (42,3%). Concomitent se observă şi

creşterea numarului de elevi supraponderali/obezi 5,24%.

A doua determinare a TA, efectuată după 2 luni, a

evidenţiat o scădere a numărului de elevi cu valori tensionale peste

normal de la 27,46% la prima determinare la 15.12% .

La o a treia determinare, efectuată după 1 an numai la

elevii care au rămas din primele două determinări se constată o

scădere marcată a numărului de elevi cu HTA, 5,9% din numărul

total de elevi (28,88 % din numărul de elevi cu HTA depistaţi la

prima determinare).

Diferenţa faţă de prima evaluare reprezintă de fapt « HTA de

halate albe ».

Aceşti elevi fiind aparent sănătoşi şi investigaţiile privitor la

posibilitatea unei HTA secundare fiind negative, considerăm că sunt

candidaţi pentru HTA esenţială, ei trebuind urmăriţi în continuare.

Capitolul. XIV. 2. 4. LICEUL TEORETIC CODLEA

În liceul Teoretic din Codlea, din 161 de elevi, 58

(reprezentând 36,02 % din totalul elevilor investigaţi) au prezentat

valori tensionale peste normal .

34

161(100%)

58(36.02%)

13(8.07%)

6(3.72%)0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

nr elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA


HTA, OB, OB+HTA din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov

55

106

19

39

11

21

0

20

40

60

80

100

120

cls VIII XII

nr elevi

elevi HTA1

elevi HTA2

Distribuţia numerică pe clase a elevilor cu

HTA1 şi HTA2 din Lic.Teoretic din Codlea-Braşov

35

Din 161 elevi, 36,02 % din totalul elevilor investigaţi au

prezentat valori tensionale peste normal.

Elevii cu un indice de masă corporală peste 25 reprezintă

8.07 % din totalul elevilor. Din aceştia, 46.15% au prezentat şi

valori crescute ale tensiunii arteriale peste normalul vârstei şi taliei,

(3.72 % din totalul elevilor).

La a doua determinare, efectuată după o lună, se constată o

scădere a numărului de elevi cu HTA de la 36.02% la 19.87%.

Capitolul. XIV. 2. 5. COLEGIUL TEHNIC SIMION

MEHEDINŢI CODLEA

La colegiul tehnic Simion Mehedinţi - Codlea, din 32 de

elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, un număr de 12 elevi (37.5%) au

prezentat valori tensionale peste valorile corespunzătoare vârstei,

taliei şi sexului.

32(100%)

12(37.5%)

4(12.5%) 4(12.5%)

0

5

10

15

20

25

30

35

nr elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA


HTA,OB, OB+HTA din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din

Codlea-Braşov

36

32(100%)

12(37.5%)10(31.25%)

0

5

10

15

20

25

30

35

nr elevi

elevi HTA1

elevi HTA2

Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor cu HTA1

şi HTA2 din Colegiul tehnic Simion Mehedinţi din Codlea-Braşov

Din 32 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a, cu vârste

cuprinse între18 şi 21 ani, 37.5% au prezentat valori tensionale peste

valorile corespunzătoare vârstei, taliei şi sexului.

În acest lot 12.5% au fost supraponderali/obezi dar toţi

(100% din supraponderali/obezi) asociază şi valori tensionale

penste normalul vârstei, sexului şi taliei.

La al doilea control, efectuat peste o lună se constată

scăderea numărului de elevi cu valori tensionale peste normal de la

37,5 la 31.25% din numărul de elevi.

La acest lot cu tineri adulţi, scăderea procentului de

hipertensivi este foarte redusă comparativ cu restul elevilor în vârstă

de până la 18 ani, procentul hipertensivilor menţinându-se ridicat

fapt care ne sugerează că hipertensiunea de “halate albe” are în acest

caz o pondere mult mai redusă, aceşti tineri fiind foarte probabil la

debutul unei hipertensiuni arteriale esenţiale. Ei vor trebui atent

urmăriţi şi luate măsuri adecvate.

37

Capitolul. XIV. 2. 6.

ANALIZA COMPARATIVĂ A ŞCOLILOR

DIN CODLEA- BRAŞOV

Analiza şcolilor din Codlea

În cele trei şcoli generale lotul a fost constituit din 876 copii:

411 de sex feminin şi 465 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 6-

18 ani. De remarcat ponderea uşor mai crescută a băieţilor (53,1%) şi

a copiilor din grupa de vârstă 10-14 ani (67,5%).

Băieţi5 3 . 1 %

Fete

46.9%

15-17

ani

10.4%

10-14

ani

67.5%

6-9 ani

22.1%


monitorizaţi în şcoli din Braşov

13.25

17.91

41.66

22.58

37.5

18.4221.52

42.3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

CLS I CLSIV CLSVIII

HTA G 1

HTA G2

HTA G3

Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi

din Codlea la prima determinare.

38

13.25

18.42

30

50

17.91

41.66

22.58

37.5

21.52

42.3

34.5436.79

0

10

20

30

40

50

60

I IV VIII XII XIII

HTA GEN.1

HTA GEN 2

HTA G 3

HTA LIC

HTA COL

Distribuţia pe clase şi şcoli a procentului de elevi hipertensivi

din Codlea la prima determinare.

41.66

6.029.82

22.58

37.5

23.43

18.42

42.3

36.79

50

41.6

17.91

13.25

26.85

8.87

21.52

11.8

7.89

25

34.54

2019.81

30

25

0

10

20

30

40

50

60

CLS I CLSIV CLSVIII CLS XII CLS XIII

%

HTA1 G1

HTA2 G 1

HTA1 G2

HTA2 G2

HTA1 G3

HTA2 G3

HTA1 LIC

HTA2 LIC

HTA1 COL

HTA2 COL

Distribuţia pe clase şi şcoli analizate a procentului de elevi

cu HTA1 şi HTA2 din Codlea

39

Observăm că la fel ca şi în Iaşi, comparativ cu ciclul primar,

ciclul gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o

pondere mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente

înregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 40%) şi clasa

XIII-a (50%), constatându-se o tendinţă ascendentă.

La a doua evaluare a tensiunii arteriale în cinci unităţi de

învăţământ analizate din Codlea, se observă o scădere aproape la

jumătate a procentului de elevi cu valori tensionale peste normal,

urmărind curba descrisă de procentul valorilor tensiunii arteriale la

prima determinare.

În cele trei şcoli generale analizate se constată că la momentul

V1 predomină ponderea elevilor cu HTA gradul I, procentul fiind

mai mare la baieţi, 20,4% faţă de fete10,2%.

La momentul V2 procentul elevilor cu valori tensionale peste

normalul vârstei, sexului şi taliei este mai mare la fete 28,9% faţă de

26,1% la băieţi pentru HTA gradul I, deşi numărul fetelor este mai

mic în lotul rămas în studiu (76 fete / 153 băieţi).

La ultima determinare, V3 a valorilor tensionale se constată un

procent de 35,9% la fete faţă de 8% la băieţi pentru HTA gradul I,

din numărul elevilor rămaşi în studiu.

Supraponderalitatea/obezitatea, la şcolile monitorizate din

Codlea, s-a înregistrat semnificativ mai frecvent la fete 23,1% faţă

de 3,4% la băieţi si a fost semnificativ mai crescută la grupa 10-14

ani.

În şcolile analizate frecvenţa copiilor cu obezitate şi HTA la

vizita V1 a evidenţiat: obezitatea asociată cu HTA gradul II la sexul

feminin în proporţie de 0,5% în timp ce la sexul masculin obezitatea

s-a asociat cu HTA gradul I în proporţie de 1,1%.

La vizita V3 se remarcă ponderea crescută a fetelor cu

obezitate+ HTA gradul I (10,3%) .

40

Capitolul. XIV. 2. 7. ANALIZA LICEELOR DIN

CODLEA-BRAŞOV

Lotul a fost constituit din 193 copii: 110 de sex feminin şi 83 de

sex masculin, cu vârste cuprinse între 10-21 ani monitorizaţi în

Liceul Teoretic Codlea şi Colegiul tehnic Simion Mehedinţi Codlea

judeţul Braşov. De remarcat ponderea uşor mai crescută a fetelor

(57%) şi a copiilor cu vârste peste 15 ani (75.6%).

Băieţi4 3 . 0 %

Fete

57.0%

10-14

ani

24.4%

15+

ani

75.6%

6-9 ani

0.0%

Distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă a elevilor

monitorizaţi la licee din Codlea – Braşov

0

50

100

150

nr.

ca

zu

ri

V1 V2 V3

momentul studiului

6-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

Distribuţia elevilor monitorizaţi pentru HTA pe grupe de vârstă

la liceele din Codlea - Braşov

41

Capitolul. XIV. 2. 8. ANALIZA LOTULUI NR. 2

CODLEA- BRAŞOV

Din cei 1069 de elevi investigaţi la Codlea în anul 2009 şi 2010,

au prezentat valori crescute ale presiunii arteriale un număr de 298

de elevi (reprezentând 27,87 %).

1069(100%)

298(27.87%)

58(5.42%)41(3.83%)

0

200

400

600

800

1000

1200

nr elevi

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

Reprezentarea grafică numerică şi procentuală a elevilor

cu HTA, OB, OB+HTA la prima determinare, din Codlea-Braşov

15.7220.4

39.8735.71

50

0.623.85

25

2.266.64

3.96

25

7.148.45

0.620

10

20

30

40

50

60

c l s I I V VI I I XI I XI I I

elevi HTA

elevi OB

elevi OB+HTA

Reprezentarea grafică, procentuală, a numărului total de elevi cu

HTA, OB, OB+HTA, repartizaţi pe clase din Codlea-Braşov.

La elevii din şcolile generale se constată o creştere progresivă a

procentului de elevi cu valori tensionale peste normalul vârstei,

42

sexului şi taliei, de la aproximativ 16% în clasa I-a, în jur de 20% la

clasa a IV-a, atingând 40% la clasa a VIII-a., situaţia fiind

asemănătoare în toate aceste şcoli.

Observăm că la fel ca în Iasi, comparativ cu ciclul primar, ciclul

gimnazial (în acest caz, clasa a VIII-a) şi cel liceal au o pondere

mai mare a elevilor hipertensivi, cele mai mari procente

inregistrându-se la elevii clasei a VIII-a ( în jur de 40%) şi clasa

XIII-a (50%), constatându-se o tendinţă ascendentă.

Un procent de 5,42% din totalul elevilor analizaţi au avut un

IMC mai mare de 25 (supraponderali şi obezi), din care 70.68% (

3,83% din totalul elevilor) au prezentat şi valori tensionale peste

limita considerată normală.

Supraponderalitatea începe să apară din clasa a IV-a , dar cel mai

mare procent de supraponderali s-a înregistrat la clasa a XIII-a.

Spre deosebire de restul claselor în care nu toţi supraponderalii au şi

valori tensionale crescute, în clasa XIII-a toţi elevii supraponderali au

şi hipertensiune, la prima examinare.

Se observă în toate şcolile examinate o curbă ascendentă atât a

procentului de elevi hipertensivi cât şi a procentului de elevi care

asociază supraponderalitate /obezitate cu hipertensiune, ambele

atingând maximum la clasa a XIII-a: 50% şi respectiv 25%.

Capitolul. XIV. 2. 9.

STUDIU COMPARATIV ÎNTRE LOTUL IAŞI ŞI

LOTUL CODLEA-BRAŞOV

Lot IS

10-14

ani

40.7%

15-19

ani

30.6%

6-9 ani

28.7%

Lot BV

10-14

ani

59.7%

15-19

ani

22.2%

6-9 ani

18.1%

Distribuţia pe grupe de vârstă pe loturi de studiu

43

Raportat la populaţia judeţului Iaşi pe grupe de vârstă şi sex,

se remarcă următoarele aspecte:

cei 2214 copii investigaţi, cu o eroare de eşantionare de

2,08% din populaţia şcolară a judeţului Iaşi reprezintă un

eşantion reprezentativ;

pe sexe, cea mai crescută prevalenţa s-a evidenţiat la sexul

feminin(17,4 o/oo vs 11,8

o/oo)

comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea

mai crescută la grupa 10-14 ani atât la sexul feminin

(20,3o/oo) cât şi la sexul masculin (17,2

o/oo);

la grupa de vârstă 15-19 ani în lotul IS s-a remarcat

prevalenţa mai crescută a sexului feminin (18,9 o/oo vs

6,6o/oo).

Raportat la populaţia judeţului Braşov pe grupe de vârstă şi

sex, se remarcă următoarele aspecte:

cei 1069 copii investigaţi reprezintă un eşantion

reprezentativ pentru judeţul Braşov, cu o eroare de

eşantionare de 3%;

prevalenţele au fost de aproximativ 12o/oo la ambele sexe;

comparativ pe grupe de vârstă, se remarcă prevalenţa cea

mai crescută la grupa 10-14 ani atât la sexul feminin

(23,3/oo) cât şi la sexul masculin (24,9o/oo).

Capitolul. XV. STUDIUL FACTORILOR DE RISC

PENTRU HTA ÎN ÎNTREG LOTUL STUDIAT

HTA în familie prezintă o ponderea semnificativ mai mare la

elevii din lotul Codlea- Braşov, 114/151 (75,5%), cu un risc relativ

de 1,46 ori mai mare, diferenţele fiind semnificative din punct de

vedere statistic.

Obezitatea în familie se înregistrează la 21/26 (80,8%)

subiecţi din liceu în Iaşi şi la 11/16 (68,8%) în Codlea-Braşov.

44

Riscul relativ de obezitate în cazul antecedentelor heredocolaterale

de obezitate familială a fost de 1,90 ori mai mare la copiii din liceele

din Iaşi.

Fumatul, ca foctor de risc prezinta o pondere crescută la

subiecţii cu valori tensionale crescute: in liceele din Codlea-

Braşov fumează 7/8 elevi (87,5%), în timp ce la Iaşi fumatul se

înregistrează la 11/14 subiecţi (78,6%).

Consumul de cafea, ca factor de risc al hipertensiunii

arteriale, este întâlnit atat la scoli cat si la liceele din cele doua orase.

Ponderea este uşor mai crescută în liceele din Iaşi unde subiecţii

hipertensivi consumă cafea în proporţie de 21/26 situaţii (80,8%), în

timp ce la Codlea- Braşov consumul de cafea se înregistrează la

11/16 subiecţi hipertensivi (68,8%).

Consumul de băuturi energizante este întâlnit în proporţie

de 51/90 elevi (56,7%) la Iasi, iar la Codlea- Braşov consumul de

cola/pepsi la şcolari a fost de 11/16 subiecţi hipertensivi (56,5%).

Capitolul. XVI . DISCUŢII GENERALE

Capitolul. XVII . CONCLUZII GENERALE

1. Au fost investigaţi 3283 elevi, provenind din 6 şcoli generale,

2 licee şi 1 colegiu tehnic (cl.I-XIII), împărţiţi în 2 loturi: lotul

I Iaşi (2214 elevi): şi lotul II Codlea (1069 elevi) în perioada

2007- 2010, măsurarea presiunii arteriale efectuându-se cu

acelaşi tip de aparat.

2. Procentul de hipertensivi găsit la V1, a fost de 27,53% din

totalitatea elevilor; (la Iaşi 27,37%, la Codlea 27,87%, cifre

foarte asemănătoare deşi cele 2 oraşe diferă ca mărime şi

standard socioeconomic).

3. La V2, procentul general de hipertensivi a scăzut la 14,95% (la

Iaşi procentul a fost de 14,58%, iar la Codlea 15,71% , cifre

foarte apropiate la fel ca la prima evaluare).

4. La V3 se constată o scădere mai marcată a numărului de elevi

hipertensivi, mergând până la 5,11% din primii hiperensivi

depistaţi.

45

5. Studiind distribuţia pe grupe de vârstă, în funcţie de gradul

HTA în cele 3 sau 4 momente ale studiului se constată

frecvenţa mai crescută la grupa 10-14 ani. HTA gradul I a

dominat la toate grupele de vârstă.

6. Am constatat o creştere progresivă a procentului elevilor

hipertensivi pe măsura înaintării în vârstă, deci şi a clasei în

care sunt încadraţi aceşti elevi ;

7. Comparând ciclul primar cu cel gimnazial din toate unităţile

de învăţământ investigate, observăm o creştere aproape la

dublu a procentului de elevi cu valori peste normal a tensiunii

arteriale în ciclul gimnazial comparativ cu cel primar.

8. În ciclul gimnazial şi liceal a dominat HTA gradul I şi II la

ambele sexe.

9. Aceşti elevi fiind aparent sănătoşi şi investigaţiile privitor la

posibilitatea unei HTA secundare fiind negative, considerăm

că sunt candidaţi pentru HTA esenţială, ei trebuind urmăriţi în

continuare.

10. Diferenţa între V2 , V3 şi V4 faţă de prima evaluare ,V1,

reprezintă de fapt « HTA de halate albe »,

11. Procentul elevilor cu greutate peste normalul pentru vârstă,

sex şi talie a fost 4,72% din totalul elevilor investigati ( la Iaşi

4,38% iar la Codlea 5,42%).

12. Dacă în populaţia generală a elevilor procentul de hipertensivi

a fost de 27,53%, în rândul elevilor supraponerali/obezi acesta

a fost mult mai mare, 69,03% (la Iaşi 68,04%, la Codlea

70,68%) variind între 46,26% şi 100% la prima evaluare si

ajunge la 59,25% la ultima evaluare.

13. Asocierea obezităţii ca factor favorizant important al

hipertensiunii arteriale la copil, este evidentă în cazurile

analizate.

14. Analizând frecvenţa cazurilor pe grupe de vârstă, se constată o

creştere a procentului de hipertensivi în paralel cu creşterea

vârstei, spre adolescenţă şi mai puţin legat de perioadele

dificile ale şcolarizării.

15. Este evidentă curba ascendentă atât a procentului de elevi

hipertensivi cât şi a procentului de elevi care asociază

supraponderalitate/obezitate cu hipertensiune, ambele

atingând maximum la clasa a XIII-a.

46

16. Analizând repartiţia pe clase a cazurilor cu HTA,

supraponderalitate/obezitate, precum şi asocierea dintre ele ,

constatăm că cele mai multe cazuri cu valori tensionale peste

normal se găsesc în clasele VII -VIII, XII - XIII.

17. Deşi datele generale obţinute în cele 2 oraşe sunt apropiate ca

valoare, se observă totuşi variaţii suficient de mari de la o

şcoală la alta în interiorul aceluiaşi oraş, în funcţie de cartierul

unde este localizată şcoala.

18. Considerăm că hipertensiunea de “halate albe” a avut o

pondere crescută în procentul ridicat la prima evaluare, iar

familiarizarea cu consultul medical, adaptarea la metodologia

de măsurare a TA şi educaţia pentru un stil de viaţă sănătos au

avut ca efect scăderea semnificativă a numărului de cazuri cu

hipertensiune arterială la vizita V3 comparativ cu V1.

19. Ponderea cea mai mare între factorii favorizanţi a avut-o

hipertensiunea în familie (75,5%), obezitatea în familie

(74,8%), fumatul (83,05%), consumul de cafea (74,8%) şi în

măsură mai mică băuturile energizante (56.6%).

Capitolul. XVIII .

PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA

Teza confirmă existenţa hipertensiunii arteriale la vârsta

copilăriei, numai că, particularităţile de reacţie ale copilului

determină o supraevaluare a hipertensiunii arteriale la un consult

banal, în special iniţial efectuat de o persoană cu care micul pecient

nu este familiarizat (motiv bine cunoscut de altfel). Aşa cum

dovedeşte studiul de faţă, aceşti copii trebuie urmăriţi pentru că

cifrele reale ale hipertensiunii arteriale, sunt mult mai mici, scăzând

la ultimele determinări la un procent de aproximativ şase ori mai

mic decât cifra iniţială.

Teza evidenţiază faptul că nu trebuie interpretată HTA de

„halate albe” ca o boală constituită şi atrage atenţia că trebuie

urmăriţi copiii cu hipertensiune arterială deoarece unii dintre ei vor

fi hipertensivii adulţi, iar schimbarea stilului de viaţă duce la

scăderea acestui risc.

47

Studiul de faţă arată că deşi cele două oraşe au un nivel

socioeconomic diferit şi sunt situate în zone geografice diferite, în

mare, copiii au prezentat aceleaşi variaţii tensionale odata cu

înaintarea în vârstă.

Deasemeni s-a evidenţiat faptul că adolescenţii sunt grupa cea

mai afectată de prezenţa hipertensiunii arteriale şi ei vor trebuie

supravegheaţi cu multă atenţie.

Eforturile de prevenţie trebuie începute devreme, implementarea

unui stil de viaţă adecvat având ca ţintă nu numai pacientul dar şi

familia sa în totalitate. Educaţia în acest sens trebuie să implice nu

numai medicul curant (pediatru, nutriţionist, diabetolog) dar şi

medicul de familie şi mai ales medicul şcolar.

48

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Durrani A M,Fatima W. Determinants of blood pressure distribution in school

children, Eur J Public Health 7April 2011.

2. Christakis NA, Fowler JH. The collective dynamics of smoking in a large social

network. N Engl J Med 2008; 358: 2249-2258.

3. Rennie KL, Hemingway ,Kumari HM, Brunner E, Malik M, Marmot M. Effects

of Moderate and Vigorous Physical Activity on Heart Rate Variability in a British

Study of Civil Servants. Am J Epidemiol 2003;158 (2):135-143

4. Matei D, Cinteza E. Hipertensiunea arteriala la copii in Esential in pediatrie, Ed

Medicala Amaltea, Ed a II-a, Bucuresti 2010; 114-121.

5. V Grosu, Hipertensiunea arteriala la copii si adolescenti: probleme de

clasament,diagnostic si tratament . Info Med 2004; 3(5): 28-32.

6. Tsioufis C, Kyvelou S, Tsiachris D, et al. Relation between physical activity and

blood pressure levels in young Greek adolescents:The Leontio Lyceum Study Eur

J Public Healt, February 2011; 21(1): 63 - 68.

7. Gavrilovici C, Boiculese L, Brumariu O, Dimitriu AG. Studiul etiologiei si

caracteristicilor hipertensiunii arteriale secundare la copil. Rev Med Chir Soc Med

Nat Iasi ian-mar 2007; 111( 1): 70-81.

8. MatraginaN, Ciobanu N, Cojocari S, Bichir L. Hipertensiunea arteriala la

copii:factori de risc si cauzali. Arta Medica 2007;5(26):38-40.

9. Mocanu V. Diagnosticul în tulburările de comportament alimentar şi obezitate.

Ed. „Gr.T.Popa” U.M.F. Iaşi 2009; 64-76;160-186.

10. Genovesi S A, Giussani M C, Pieruzzi F A, Vigorita F A, Arcovio C A, Cavuto S

B, Stella A. Results of blood pressure screening in a population of school-aged

children in the province of Milan: role of overweight. Journal of Hypertension

2005; 23(3):493-497.

11. Luma G B, Spiotta R T. Hypertension in children and adolescents. Am Fam

Physician. may 2006 ; 73(9):1558-1568.

12. Niculescu C E, Iordache E. Particularitati ale hipertensiunii arteriale la copil.

Revista Romana de Pediatrie 2006; vol LV(1):75-77 .

13. U.S. Department of Health and Human Services, National Institutes of Health,

National Heart Lung, and Blood Institute. The Fourth Report on the Diagnosis,

Evaluation, and Treatment of Hight Blood Pressure in Children and Adolescents,

2007.

14. Popescu V. Cauzele cardiovasculare ale hipertensiunii arteriale. Revista Romana

de Pediatrie 2009; vol.LVIII( 2):162-166.

15. Atlas S A, Renin-Angiotensin Aldosterone System: Pathophysiological Role and

Pharmacologic Inhibition .JMCP 2007;13(8):S9-20

16. Herlitz H, Palmgren E, Widgren B, Aurell M. Failure of angiotensin II to

suppress plasma renin activity in normotensive sugjects with a positive familiy

history of hypertension. Clin Sci (Lond), 2005, 109(3): 311-317.

49

17. Gaddam K K, Nishizaka M K, Pratt-Ubunama et al. Characterization of Resistant

Hypertension. Association Between Resistant Hypertension, Aldosterone, and

Persistent Intravascular Volume Expasion. Arch Intern Med 2008;168(11):1159-

1164.

18. Mătăsaru.S, Hipertensiunea arterială sistemică in Pediatrie tratat sub red. E P

Ciofu, Ed. Medicala Bucuresti 2001; 421-435.

19. Loos RJ, Bouchard C. FTO: the first gene contributing to common forms of

human obesity. Obes Rev 2008; 9: 246–250.

20. Do R, Bailey SD, Desbiens K, et al. Genetic variants of FTO influence adiposity,

insulin sensitivity, leptin levels, and resting metabolic rate in the Quebec Family

Study. Diabetes 2008; 57:1147–1150.

21. Ford ES. Trends in mortality from all causes and cardiovascular disease among

hypertensive and nonhypertensive adults in the United States. Circulation

2011;123(16):1737-44.

22. Cinteză M, Pană B, Cochino E, Florescu M, Mărgulescu A, Florian A, Vinereanu

D: Prevalence and control of cardiovascular risk factors in Romania Cardio-Zone

National Study. Ed. Medica . J Clin Med 2007; 2: 277-288.

23. Mitsnefes MM, Kimball TR, Witt SA, Glascock BJ, Khoury PR, Daniels SR. Left

ventricular mass and systolic performance in pediatric patients with chronic renal

failure. Circulation 2003; 107 :864 –868.

studiu prospectiv al hipertensiunii arteriale la copii şi adolescenţi din

Documents