studiu mocanu iurie
TRANSCRIPT
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 1/22
Iurie Mocanu
Pia!a muncii "i orientarea profesional# în jude!ul Edine!
Studiu elaborat în cadrul proiectului “Politici educa!ionale”
Chi !in"u 200#
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 2/22
2
IntroducereÎn noiembrie "998 în Republica Moldova a demarat reforma teritorial-administrativ#.
În conformitate cu principiile reformei o parte a competen!elor guvernului central sunttransmise comitetelor executive jude!ene. În particular autorit#!ilor publice locale le-au fosttransmise competen!ele ce !in de organizarea $i dirijarea înv#!#mântului secundar profesional.
Planificarea înv#!#mîntului $i a preg#tirii profesionale nu poate fi efectuat# f #r # acunoa$te $i f #r # a influen!a aspira!iile $i preferin!ele individuale ale poten!ialilor beneficiari deserviciile educa!ionale respective. De fapt este vorba de un proces interactiv de orientare
profesional# $i planificare a carierei atît a tinerilor care absolvesc diferite trepte ale sistemuluieduca!ional, cît $i a persoanelor adulte care au devenit sau care pot deveni în scurt timp$omeri.
Orientarea $colar # $i profesional# nu este o activitate totalmente nou# pentru societateadin Republica Moldova. Orientarea $colar # $i profesional# era efectuat# într-un mod foarteorganizat în perioada sovietic# (excursiile la fabrici, ferme, uzine, întîlnirile cu persoaneremarcabile din lumea muncii, etc.). Dar con!inutul orient#rii profesionale s-a schimbat
considerabil.
Societatea de tip vechi era caracterizat# printr-un model de dezvoltare liniar, toateschimb#rile erau planificate din timp sau t#r #g#nate pe parcursul a mai multor ani $i de aceeaconcep!ia unei meserii pe via!# $i, uneori, a unui singur loc de munc# sta la baza orient#rii$colare $i profesionale. În condi!iile economiei de pia!# de tip deschis schimb#rile din pia!amuncii poart# un caracter extrem de dinamic, uneori chiar turbulent, pe nea$teptate în pia!amuncii pot ap#rea locuri de munc# în domenii noi $i pot disp#rea locuri de munc# în domeniitradi!ionale. În leg#tur # cu aceasta fiecare individ trebuie s# fie con$tient de faptul c# pe
parcursul vie!ii el sau ea va fi nevoit s#-$i schimbe de mai multe ori domeniul de activitate,meseria sau profesia. Astfel, concep!ia instruirii (sau a autoinstruirii) permanente urmeaz# a fi
pus# la baza orient#rii profesionale în noile condi!ii.Problema
În prezent, sistemul educa ! ional este lipsit de orientarea profesional " (în gimnaziilipse#te orientarea #colar " #i profesional " a elevilor, este redus la minim num"rul orelor
prev" zute pentru educa ! ie tehnologic" , sunt lichidate centrele de crea ! ie tehnic" a elevilor,în #coli orele op ! ionale din planurile de înv"!"mînt nu se folosesc pentru orientarea
profesional " ), una din componentele esen ! iale care asigur " viabilitatea, în particular aînv"!"mîntului secundar profesional #i în general a întreg sistemului educa ! ional.
Dac" ne referim la absolven ! ii #colilor medii generale #i a liceelor, atunci #i pentruei orientarea profesional " a fost practic exclus" . În înv"!"mîntul postgimnazial s-au
instituit doar liceele teoretice, care orienteaz " absolven ! ii unidirec ! ional - spre înv"!"mîntuluniversitar. La fel #i #coala medie de cultur " general " a fost rupt " de sistemul de orientare profesional " cu acelea#i consecin ! e.
În consecin !" , practic toat " orientarea profesional " r "mîne numai în func ! ionalul#colilor profesionale, care fiind lipsite de sprijinul întreprinderilor orienteaz " copiii nu atîtla cerin ! ele economiei actuale, cît la profesiile vechi pentru care este creat " baza tehnico-material " , didactic" #i sunt preg "tite cadrele didactice. Astfel, orientarea profesional " esterupt " de necesit "! ile economiei na ! ionale, care la rîndul lor, tot nu sunt bine conturate.Toate acestea au condus la faptul c" în prezent sistemul înv"!"mîntului secundar
profesional, în particular, #i sistemul înv"!"mîntului, în general, se distan ! eaz " tot mai multde necesit "! ile economiei na ! ionale.
În prezentul studiu autorul î$i propune s# cerceteze starea lucrurilor în orientarea$colar # $i profesional# din institu!iile de înv#!#mînt de diferite tipuri din jude!ul Edine! pentrua identifica punctele slabe $i pentru a elabora o serie de recomanda!ii care ar putea duce la o
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 3/22
3
ameliorare a situa!iei $i la o cre$tere a eficien!ei sistemului jude!ean de înv#!#mînt $i preg#tire profesional#.
Acest studiu va include anchetarea absolven!ilor institu!iilor profesionale (din grupe polivalente $i din cele de meserii), cît $i a absolven!ilor de gimnaziu $i celor de licee $i $colimedii de cultur # general#. Anchetele se anexeaz# (Anexa ", Anexa 2).
Conform datelor statistice în jude!ul Edine! func!ioneaz# urm#toarele tipuri de
institu!ii:Gimnazii 74%coli medii de cultur # general# 48Licee teoretice "3%coli de meserii " %coli profesionale polivalente 5
Orientarea "colar# "i profesional#
Conceptul de orientate "colar# "i profesional#
Orientarea "colar# "i profesional# se constituie ca un sistem coerent "i dinamic deprincipii, ac!iuni "i m#suri prin care un individ sau un grup sunt îndruma!i (ajuta!i) "#-"i aleag# (s# opteze pentru) o anumit# "coal# "i, la un moment dat, "i pentru o anumit# profesie dat# de o anumit# "coal#, corespunz#tor înclina!iilor, aptitudinilor "iaspira!iilor proprii, în scopul dezvolt#rii personalit#!ii si, respectiv, al preg#tirii pentruo anumit# profesie.
Cele dou# componente ale orient#rii $colare $i profesionale se realizeaz# atît una încontinuarea celeilalte, cît $i în interac!iune. Orientarea $colar # este o component# ($i etap#)necesar # preg#titoare pentru preorientarea $i orientarea profesional#, care se realizeaz# ,îndeosebi, în $coala primar # $i mai ales în gimnaziu. Ele continu# s# fie prezentate în
interac!iune, fie realizînd demersul reorient#rii $i preg#tirii $colare $i profesionale, mai ales înliceu, fie dinamizînd accentuarea preg#tirii profesionale în cadrul $colilor de profil profesional, al celor postliceale $i ale profilelor inv#!amîintului superior.
Orientarea $colar # $i profesional#, în condi!iile contemporane are nevoie de un suportsocio-psihopedagoc, în îndrumarea factorilor educativi $i în acceptarea (op!iunea) elevilor, înconcordan!# cu cunoa$terea real# a posibilit#!ilor $i intereselor lor reale, al locului, rolului $icerin!elor obiective ale $colilor $i profesiilor, precum $i al condi!iilor $i ofertelor societ#!ii
privind exercitarea profesiei dup# absolvirea unui anumit grad $i profil al înv#!#mîntutui.Orientarea $colar # $i profesional#, în condi!iile contemporane, are în vedere asigurarea
de $anse egale în dezvoltarea personalit#!ii $i în formarea profesional# a tineretului studios.&inîndu-se seama de diferen!ierile obiective ale poten!ialului genetic, psihic $i intelectual ale
indivizilor, precum $i de deosebirile eforturilor depuse $i a rezultatelor ob!inute în evolu!iatinerilor studio$i, orientarea $colar # $i profesional# nu poate (nici nu-$i propune) egalizarea performan!elor în dezvoltarea elevilor. În acest context, apare în mod obiectiv $i necesarclasificarea $i ierarhizarea elevilor în func!ie de valoarea, nivelul, performan!ele $i eficien!a
preg#tirii lor. În func!ie de nevoile social-economice (contemporane $i de perspectiv#) privindfor !a de munc# $i speciali$tii necesari, calcula!i diferen!iat de la un domeniu (sector etc.) deactivitate la altul, apare în mod obiectiv $i selec!ia $colar # $i profesional# prin intermediulexamenului-concurs, bazat pe competi!ie, unde cî$tig# cel mai bun, determinat#, în principiu,de num#rul de locuri stabilite pentru un anumit grad, form# $i profil al inv#!#mîntului.
Desigur, orientarea !colar " !i profesional " nu trebuie condi $ ionat " definitiv de selec $ ia !colar " !i profesional ". Dar, în mod suplu, orientarea !colar " !i profesiona#" ,
trebuie s" aib" în vedere selec $ ia !colar " !i profesional " pentru realizarea unei cît mai bune !i corecte orient "ri !colare !i profesionale, con !tientizînd elevii de faptul c" poten $ ialulindividual !i interesele lor au chiar caracter polivalent, se pot realiza la cote înalte de
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 4/22
4
profesionalitate !i în alte domenii. De asemenea, orientarea !colar " !i profesional " trebuie s" con !tientizeze faptul c" oricînd se poate ca un tîn"r s" fie mai bun decît un altul !i mai bun,deci departajarea f "cînd-o numai competi $ ia. În acest context, trebuie ca orientarea !colar "
s" formeze elevul în a !a fel, încît s" $ in" seama de toate competen $ ele op $ iunii - poten $ ialulindividual, interese, locul !i valoarea social " ale !colii !i profesiei, deci !i de num"rul delocuri, pentru ca orientarea !colar " !i profesional " s" fie în concordan $" !i cu selec $ ia
!colar " !i profesiona#" , realizat " în cadrul examenelor concurs.
Locul "i rolul orient#rii "colare "i profesionale
Orientarea $colar # $i profesional# ocup# un loc important în societatea contemporan# bazat# pe economia liber #, de pia!#, fiind o problem# $i o ac!iune pedagogic# complex#,acceptat# de forurile interna!ionale care au preocup#ri legate de educa!ia tinerelor genera!ii, deasigurarea for !ei de munc# $i a speciali$tilor.
În acest context, exist# forumul "Asocia!ia Interna!ional# de Orientare %colar # $iProfesional#", cu sediul la Geneva.
În România, orient#rii $colare $i profesionale i se acord# o anumit# aten!ie atît la
nivelul $colilor $i altor institu!ii educative, cît $i prin organizarea unor cabinete $i laboratoarede orientate $colar # $i profesiona"#. Desigur, orientarea $colar # $i profesional# are nevoie deeforturi sus!inute pentru integrarea ei în activitatea de ansamblu a $colii, în preocup#rilefactorilor educativi $i de decizie din inv#!#mînt, ca $i a beneficiarilor înv#!#mîntului. Un locimportant $i-l g#se$te orientarea $colar # $i profesional#, în activitatea mass-media: radio,televiziune, pres# etc., în activitatea familiei $i a organiza!iilor de copii $i tineret etc.
În Republica Moldova nu exist# institu!ii, care se ocup# cu orientarea $colar # $i profesional#.
Orientarea $colar # $i profesional#, realizat# în condi!ii optime, reprezint# una dinac!iunile importante ale dezvolt#rii complexe, armonioase $i integrate a personalit#!ii, aleform#rii unei calific#ri profesionale elevate, competente $i eficiente. În baza unei convergen!ereale realizate de orientarea $colar # $i profesional# dintre ce poate $i ce dore$te elevul, sincer$i acoperitor $i certitudinea ce i-o ofer # societatea privind viitorul s#u profesional $icet#!enesc, el este stimulat spiritual $i afectiv s# munceasc# mai bine, s# ob!in# rezultate$colare $i profesionale superioare, pentru a face fa!# unei concep!ii $colare $i profesionaleexigente, de înalt nivel. De aceea, alegerea $colii $i profesiei de c#tre fiecare elev trebuie s# se
bazeze pe o elevat# orientare $colar # $i profesional#, s# însemne un moment vital îndezvoltarea personalit#!ii $i profesionalit#!ii fiec#rui tîn#r.
Orientarea $colar # $i profesional# trebuie s# aib# ca finalitate formarea unui om cu ocultur # general# bogat# $i cu o profesiune însu$ita temeinic, profesiune care s-o iubeasc# $i s-o exercite cu randament ridicat $i în spirit creativ, evitînd situa!iile de alienare (înstr #inare)
$colar # $i profesional# $i de e$ec al preg#tirii $colare $i profesionale.Factorii orient#rii "colare "i profesionale
În fundamentarea $i realizarea orient#rii $colare $i profesionale poate concura unsistem de factori în interac!iune, printre care cei de cercetare $i crea!ie (concep!ie), educativi,
beneficiari etc.
Cercetarea psihopedagogic" Pentru asigurarea unui fundament $tiin!ific este necesar ca orientarea $colar # $i
profesional# s# fie rezultatul unei investiga!ii (cercet#ri) $tiin!ifice, realizate la nivelulorganului specializat al catedrelor din inv#!#mîntul preuniversitar $i al inva!#mîntului
superior, îndeosebi a celor cu preocup#ri psihopedagogice. Abordarea competent# $i eficient# a orient#rii $colare profesionale necesita eforturi multidisciplinare conjugate intre diferitecategorii de speciali$ti, printre care men!ion#m: psihologii $i pedagogii, în primul rînd, dar $i
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 5/22
5
sociologii, medicii, ergonomi$tii, economi$tii $i alte categorii de speciali$ti, inclusivmanagerii $i beneficiarii înv#!#mîntului de toate gradele $i profilele.
$ coala #i profesorii%coala $i profesorii sunt printre cei mai importan!i factori de realizare a orient#rii
$colare $i profesionale, care-i dau $i un caracter pragmatic. Elevul petrece cea mai mare parte
din timpul evolu!iei sale intelectuale, morale $i profesionale în cadrul $colii, în interac!iune cu profesorii. De aceea, pentru fiecare $coal#, ca $i pentru fiecare profesor trebuie s# existe oconcep!ie $i ac!iuni generale $i specifice de orientare $colar # $i profesional#. Un rol importantîn conceperea $i desf #$urarea orient#rii $colare $i profesionale î" are dirigintele, profesorulcare îndrum# o clas# (an de studiu) în inv#!#mîntul preuniversitar.
FamiliaFamilia este primul factor educativ. A$a cum se $tie, influen!a familiei las# urme
foarte importante, hotarîtoare în evolu!ia tîn#rului. Uneori, datorit# necunoa$terii sau unorop!iuni subiective, familia nu contribuie la o bun# $i corect# orientare $colar # $i profesional# a
propriilor copii. Influen!a familiei nu se bazeaz# întotdeauna pe poten!ialul real al copiilor, ci
porne$te fie de la nemul!umirile ce le-a avut ea în anumite profesii, fie de la succesul, uneorifacil, ce le-ar putea asigura o profesiune la un moment dat. Avînd în vedere influen!a socio-educa!ional# puternic# a familiei, $coala, profesorii $i ceilal!i factori educativi, trebuie s# îndrume $i s# coopereze cu mult# pricepere $i m#iestrie cu familia pentru ca aceasta s# contribuie, al#turi de ei, la o $tiin!ific# $i eficient# orientare $colar # $i profesional# a copiilor,evitîndu-se contracararea concep!iei $i strategiilor corecte ale $colii, celorlal!i factorieducativi.
Organiza ! iile de tineretOrganiza!iile de tineret, prin caracteristicile $i func!iile educative ce le au, pot, al#turi
de $coal# $i ceilal!i factori educativi, s# contribuie la orientarea $colar # $i profesional# aelevilor. Pe baza cunoa$terii posibilit#!ilor elevilor $i a posibilit#!ilor sociale, con$tientizînd
principiile $i cerin!ele $tiin!ifice ale orient#rii $colare $i profesionale, organiza!iile de tineret,datorit# prezen!ei lor în mijlocul elevilor, a contopirii intereselor lor cu cele ale elevilor, potavea o for !# de influen!are pozitiv# asupra acestora în orientarea lor $colar # $i profesional#.Leg#tura organiza!ilor cu unit#!ile social-economice, le pot atrage ca sponsori profesionali, casponsori ai înv#!#mîntului.
Beneficiarii înv"!"mîntuluiToate organismele $i societ#!ile economico-sociale (industriale, agricole, economice,
comerciale, sanitare, culturale, de servicii etc.) - de stat, mixte sau particulare sunt beneficiari
ai înv#!#mîntului. Pentru ca ace$tia s# poat# primi for !a de munc# $i speciali$ti de calitate este bine $i necesar ca împreun# cu $coala s# contribuie la orientarea $colar # $i profesional#, prin prezentarea profesiilor în mass-media, prin reclame, prin monografii profesionale, prinintîlniri ale speciali$tilor cu tineretul $colar etc. Cunoa$terea locului, rolului, caracteristicilor,avantajelor etc. unit#!ilor de profil $i cunoa$terea de c#tre elevi a posibilit#!ilor ce le ofer # societatea în prezent $i în perspectiv#, pot asigura conjugarea mai bun# a poten!ialului lorindividual cu posibilit#!ile socio-profesionale oferite de societate. Sponsorizarea unit#!ilor deînv#!#mînt poate ajuta realizarea obiectivelor orient#rii $colare $i profesionale.
Mass-mediaAvînd în vedere mijloacele ce le de!ine (radio, televiziune, presa etc.) $i for !a de
p#trundere $i influen!are a mesajului audio-vizual, mass-media, în colaborare $i cu ceilal!ifactori men!iona!i, este un factor deosebit de eficient în realizarea obiectivelor orient#rii$colare $i profesionale. Mass-media poate prezenta $colile $i unit#!ile social-economice în
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 6/22
6
toat# diversitatea lor, poate prezenta expuneri ale unor speciali$ti privind locul, rolul, valoareaeconomico-social# a unit#!ilor de profil $i a profesiunilor specifice, informînd, con$tientizînd$i influen!înd, în cuno$tin!# de cauz#, tineretul $colar privind orientarea lui $colar # $i
profesional# $i, dup# caz, de reorientare $colar # $i profesional#, în func!ie de schimb#rile produse în dezvoltarea economico-sociala în condi!iile economiei libere.
Cerin!e-norme ale orient#rii "colare "i profesionaleCertitudinea, valoarea $i eficien!a orient#rii $colare $i profesionale este dat# destabilirea $i respectarea unor cerin!e-norme de concepere $i realizare a orient#rii $colare $i
profesionale. În acest context, se pot men!iona anumite principii de care trebuie s# se !in# seama, factori educativi în conceperea $i desf #$urarea orient#rii $colare $i profesionale, astfel:
Preg "tirea factorilor educativiPreg#tirea tuturor factorilor educativi în leg#tur # cu locul, rolul, principiile,
strategiile $i cerin!ele conceperii $i desf #$ur #rii orient#rii $colare $i profesionale.
Preg "tirea tineretului #colar
Preg#tirea tineretului "colar privind importan!a "i cerin!ele orient#rii "colare "iprofesionale, care s# le asigure realizarea concordan!ei între posibilit#!ile lor reale $i
posibilit#!ile lor sociale, pentru ca ei s# realizeze, în mod con$tient, o cît mai bun# alegere$colara#$i profesional#.
Realizarea orient "rii #colare #i profesionale la momentul optimRealizarea orient#rii "colare "i profesionale la momentul optim al evolu!iei
"colare a elevilor, înseamn# ca ea s# nu fie nici prea timpurie, cînd nu sunt asiguratecondi!iile informa!ionale suficiente $i nici prea tîrzie, cand modelarea devine dificil#. Etapaoptim# a orient#rii $colare $i profesionale se bazeaz# pe existen!a unui suficient bagaj decuno$tin!e generale $i speciale, care s#-" fac# s# con$tientizeze $coala $i profesia cele maiadecvate pe care s# le aleag#. Orientarea $colar # $i profesional# poate avea, dup# caz, maimulte etape: de preorientare, de orientate, de reorientare $i stabilire a elevilor în alegerea$colii $i profesiei pe care s# le urmeze.
Orientarea #colar " #i profesional " din partea factorilor educativiOrientarea "colar# "i profesional# din partea factorilor educativi trebuie s# se
bazeze pe cunoa$terea personalit#!ii elevilor sub toate componentele personalit#!ii $i pe posibilit#!ile sociale reale ce se ofer #, pentru ca îndrumarea exercitat# s# fie acoperitoare,conving#toare $i eficient# în devenirea $colar # $i profesional# a tineretului $colar.
Orientarea #colar " #i profesional " - prevedere #i op ! iuneOrientarea "colar# "i profesional# trebuie s# devin# o prevedere "i o op!iune aelevului, în sensul c# ea s# se bazeze pe autocunoa$terea posibilit#!ilor lui reale $i pecon$tientizarea faptului corel#rii lor cu posibilit#!ile socio-profesionale, ce le ofer # societateaîn condi!iile economiei libere.
Orientarea #colar " #i profesional " cu caracter dinamic, deschis, polidirec ! ionalOrientarea "colar# "i profesional# trebuie s# aib# un caracter dinamic, deschis
polidirec!ional, s# ofere elevului posibilitatea alegerii unei solu!ii optime din mai multevariante. Este gre$it# op!iunea cu caracter definitiv $i unilateral de selec!ie, care sus!ine c# unelev este bun numai pentru o anumit# $coal# sau profesie. Aceasta în condi!iile de competi!ie-
concurs poate conduce la e$ec. Acest principiu-cerin!# este determinat de adev#rul, c# poten!ialul individual al elevilor are un caracter polivalent, în sensul c# acela$i poten!ial se poate valorifica corespunz#tor prin variate tipuri de $coli $i profesii. Acest adev#r trebuie
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 7/22
7
respectat mai ales în condi!iile în care unele $coli $i profile ale acestora, din motive obiective,au un num#r mai redus de locuri $i ca atare apare competi!ia $i selec!ia $colar # $i profesional#.Con$tientizarea caracterului polivalent, al poten!ialului individual poate evita e$ecul (baterea
pasului pe loc) ce l-ar putea determina un concurs, cunoscîndu-se c# în cadrul unei competi!iidintre elevi buni $i foarte buni, în final, prin ierarhizarea $i selec!ia valorilor, vor reu$i numaiunii dintre cei mai buni.
Valorificarea con ! inutului înv"!"mîntului diferitelor discipline #i a strategiilor didacticeValorificarea con!inutului inv#!#mîntului diferitelor discipline "i a strategiilor
didactice trebuie s# determine o mai bun# $i eficient# orientare $colar # $i profesional#, incîtalegerea $colii $i profesiei s# concorde cu bagajul $i capacit#!ile lor ob!inute ca urmare aînsu$irii cuno$tin!elor teoretice $i practice la anumite discipline, dar $i în ansamblulcon!inutului inv#!#mîntului.
Personalitatea profesorului în raport cu personalitatea elevuluiÎn orientarea $colar # $i profesional#, un rol important îl poate avea personalitatea
profesorului. Profesorul a fost (poate deveni) un model al elevului sub raport intelectual,
profesional, moral-cet#!enesc. Desigur, modelul profesorului este valoros $i eficient cîndelevul nu-l copie pur $i simplu, ci con$tientizeaz# modelul profesorului, trecîndu-l prin filtrulgîndirii sale, luînd în considera!ie ceea ce se potrive$te cu posibilit#!ile lui reale $i cu ceea ce-iofer # societatea la un moment dat $i în perspectiv#. În acest context, profesorul trebuie s#-$i
pun# în ac!iune modelul s#u, urmînd s# dezvolte individualitatea $i personalitatea elevului,op!iunea sa în cuno$tin!# de cauz# în alegerea $colii $i profesiunii.
Alegerea #colii #i profesiei adecvateAlegerea "colii "i profesiei necesit# o bun# orientare "colar# "i profesional# "i
con!inuturi "i strategii adecvate de formare a dragostei pentru "coal# "i profesia ce leurmeaz#, pentru a evita la absolvire alienarea profesional#.
Strategiile orient#rii "colare "i profesionaleStrategiile orient#rii "colare "i profesionale cuprind:
a) Metodele de inv#!#mînt folosite adecvat, cum sunt expunerea (explica!iile, îndeosebi),conversa!ia, modelarea, problematizarea, studiul de caz, asaltul de idei etc.; ele pot s# asigurecunoa$terea $i con$tientizarea celor necesare unei bune orient#ri $colare $i profesionale.
b) Mijloacele didactice (materialul didactic divers, îndeosebi cel audio-vizual, experien!elede laborator etc.) folosite adecvat, pot s# asigure cunoa$terea $i con$tientizarea celor cerute de
o cît mai bun# orientare $colar # $i profesional#.c) Formele de organizare a procesului de înv#!#mînt - lec!ia în varietatea ei, princon!inuturile $i strategiile folosite, vizitele $i excursiile, consulta!iile, pot oferi posibilit#!ileconving#toare de asigurare a unei bune orient#ri $colare $i profesionale.
d) Orele de dirigen!ie prin tematica lor variat# $i prin dezbaterile ce se realizeaz#, pot $itrebuie s# ajute la o bun# orientare $colar # $i profesional# a elevilor.
e) Formele de activitate extra"colar# adecvate realiz#rii orient#rii "colare "iprofesionale. Printre acestea putem men!iona: întîlnirile cu speciali"ti de diverse profesii;
consultarea de bibliografii ale unor personalit#!i; cunoa$terea unor monografii profesionale;urm#rirea unor emisiuni radio $i de televiziune; vizitele $i excursiile în anumite unit#!i socio-economice (întreprinderi, $antiere, unit#!i culturale, de cercetare, comerciale etc.);
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 8/22
8
simpozioane $i mese rotunde pe diverse teme socio-profesionale; antrenarea elevilor înanumite cercuri pe obiecte, cercuri $tiin!ifice $i tehnice, cercuri artistico-literare, muzicale, dedesen, de pictur #, de sculptur # etc.
f) Strategiile specifice. Pentru asigurarea unei competente "i eficiente orient#ri "colare "iprofesionale, a g#sirii con!inuturilor "i formelor adecvate conceperii "i desf #"ur#rii ei
sunt necesare s# se realizeze urm#toarele elemente strategice specifice: studierearezultatelor la înv#!#tur # ale elevilor $i în activit#!ile extra$colare; convorbiri cu to!i factoriieducativi; convorbiri cu elevii; dezbateri cu elevii; aplicarea de teste docimologice, deinteligen!#, de interese, de aptitudini, de creativitate, de opinie etc.; vizite la domiciliul
p#rin!ilor $i convorbiri cu ace$tia; cunoa$terea modului cum î$i folosesc elevii timpul liber,care le sunt prietenii, preocup#rile etc.; cunoa$terea a ce le place $i ce nu le place elevilor;studierea fi$elor $colare de caracterizare psihopedagogic#; cooperarea cu cabinetele $ilaboratoarele de orientare $colar # $i profesional# care, dispunînd de un specialist $i aparaturaadecvat#, pot asigura o orientare $colar # $i profesional# competent# $i eficient#, pe baze$tiin!ifice de abordare $i realizare $i cu instrumente $tiin!ifice adecvate: fi$e, teste, aparatur # modern#, în cadrul c#rora calculatorul trebuie s"-#i fac" prezen ! a tot mai accentuat ".
To!i cei interesa!i în finalitatea eficien!ei înv#!#mîntului trebuie s# fie con$tien!i defaptul c# formarea personalit#!ii $i realizarea unei calific#ri a unei preg#tiri profesionaleelevate, de performan!e creative, active $i responsabile sunt $i rezultatul unei competente $ieficiente orient#ri $colare $i profesionale. Cine $i-a ales $coala $i profesia în concordan!# cuobiectivele $i principiile orient#rii $colare $i profesionale, va avea, în mod cert, o evolu!ieelevat# $i competen!#, se va integra cu randament sporit în activitatea social-util#.
Prelucrarea anchetelorAu fost ancheta!i to!i absolven!ii din institu!iile de înv#!#mînt secundar profesional
(primul grup) din jude!ul Edine!, cu excep!ia celor din localitatea Corbu (nu au fost restituiteanchetele) cît $i absolven!i de gimnazii, $coli medii de cultur # general# $i licee (al doileagrup), care sînt poten!iali elevi ai institu!iilor de înv#!#mînt secundar profesional. În total aufost ancheta!i 663 persoane dintre care:
Absolven!i de gimnaziu,$coli medii $i licee
Absolven!i din institu!iile deînv#!#mînt secundar profesional
B#ie!i "36 "63Fete "02 262Total 238 425
Conform vîrstei absolven!ii de gimnaziu, $coli medii $i licee:Vîrsta Nr. elevi %"4 33 "3.87%
"5 "02 42.86%"6 47 "9.75%"7 39 "6.39%"8 6 2.52%"9 4 ".68%20 7 2.94%
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 9/22
9
Total 238 "00%
Conform vîrstei absolven!ii din înv#!#mîntul profesional:Vîrsta Total %"4 "3 3.06%"5 7" "6.7"%"6 "40 32.94%"7 "06 24.94%"8 54 "2.7"%"9 27 6.35%20 6 ".4"%2" 4 0.94%22 2 0.47%23 2 0.47%
total 425 "00%
La întrebarea$. AVE%I DE GÎND S& CONTINUA%I STUDIILE SAU DORI%I S& URMA%I OPREG&TIRE PROFESIONAL&?r #spunsurile absolven!ilor de gimnazii, $coli medii $i licee au fost urm#toarele:
R #spunsuri posibile Num#rulresponden!ilor
%
". Nu voi mai înv#!a, m# angajez la serviciu . "8 7,56%2. Voi continua studiile la o $coal# medie (liceu). 49 20,59%3. Voi continua studiile la o $coal# profesional#. 39 "6,39%
13.9%
42.9%
19.7%16.4%
2.5% 1.7% 2.9%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
14 15 16 17 18 19 20
Invatamint general
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Invatamint profesional
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 10/22
"0
4. Voi continua studiile la colegiu. 2" 8,82%5. Voi continua studiile la universitate. 33 "3,87%6. Nu am hot#rît, îmi vine greu s# r #spund . 78 32,77%
La întrebarea$. AVE%I DE GÎND S& CONTINUA%I ÎNV&%&MÎNTUL PROFESIONAL, S& V& RIDICA%I NIVELUL PROFESIONAL DUP& TERMINAREA 'COLIIPROFESIONALE?r #spunsurile absolven!ilor din institu!iile de înv#!#mînt secundar profesionall au fosturm#toarele:
R #spunsuri posibile Num#rulresponden!ilor
%
". Nu voi mai înv#!a, m# angajez la serviciu . "00 23,53%2. Voi continua studiile în grup# polivalent#. 69 "6,24%3. Voi continua studiile la colegiu. 33 7,76%4. Voi continua studiile la universitate. 36 8,47%5. Nu am hot#rît, îmi vine greu s# r #spund. "87 44,00%
Întrebare ce urmeaz# a fost prelucrat# pentru to!i responden!ii.2. CE ESTE NECESAR ÎN PRIMUL RÎND, DUP& P&REREA DUMNEAVOASTR &,
PENTRU A AVEA SUCCES ÎN VIA%& (pute!i alege dou#-trei variante )Ponderea pentru fiecare r #spuns a fost urm#toarea:
Absolvent i (gimn, s.m., licee)
7,56%
20,59%
16,39%8,82%
13,87%
32,77%
1
2
3
4
5
6
Absolvent i invatamint profesional
16,24%7,76%
8,47%
44,00%
23,53%
12
3
4
5
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 11/22
""
R #spunsuri posibile %". Cuno$tin!e trainice. 23,73%2. Rela!iile p#rin!ilor . 9,23%3. Ob!inerea unei profesii, ob!inerea unor deprinderi profesionale. 18,33%4. Asigurarea financiar #. 17,83%5. Educa!ie bun# . 13,68%
6. Sîrguin!a. 10,23%7. Ini!iativ# personal#, perseveren!a, fermitate. 6,72%8. Altele. 0,25%
3. DEJA V-A%I ALES VIITOAREA SPECIALITATE?
R #spunsuri posibile Absolven!i din
înv"!"mîntulteoretic (Gen.)
Absolven!i din
înv"!"mîntul secundarprofesional(Prof.)
".Da 24,37% 36,94%2.Probabil da 38,24% 29,88%3.Probabil nu 9,24% 4,7"%4.Nu "0,08% 7,29%5.Îmi vine greu s# r #spund "8,07% 2","8%
23,73%
9,23%
18,33%17,83%
13,68%
10,23%6,72%
0,25%0,00%5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
1 2 3 4 5 6 7 8
num. raspunsulu i
24,37%
36,94% 38,24%
29,88%
9,24%4,71%
10,08%7,29%
18,07%21,18%
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
40,00%
1 2 3 4 5
num. raspunsului
Gen.
Prof.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 12/22
"2
4. PREG&TINDU-V& C&TRE ACTIVITATEA DE MUNC&, CHIBZUIND ASUPRAALEGERII VIITOAREI PROFESII, LA CE V& ORIENTA%I ÎN PRIMUL R &ND, CEESTE PRINCIPALUL ÎN ALEGEREA VIITOAREI ACTIVIT&%I? (pute!i alege dou#-trei variante)
Ponderile au fost urm#toarele:
R #spunsuri posibile Gen. Prof.". Interesul fa!# de profesie. 28,68% 23,08%2. Un salariu bun. 29,26% 30,08%3. Posibilitatea de a avea un loc de lucru sigur, o ocupa!ie
permanent#."9,"9% "9,33%
4. Posibilitatea avans#rii la serviciu, a cre$terii profesionale. 3,29% 4,24%5. Orar de activitate liber #, un regim de lucru mobil. 2,7"% 2,66%6. Securitatea muncii, ocrotirea s#n#t#!ii. 6,20% 8,97%7. Posibilitatea de a contacta cu oamenii, sporirea diapazonului derela!ii.
4,84% 6,""%
8. Autoinstruirea, autoafirmarea. 2,33% ",38%9. Importan!a, valoarea muncii pentru societate. 3,49% 3,65%"0. Altele. 0,00% 0,49%
5. CE CARACTER AL MUNCII V& ESTE MAI APROAPE , CU CE A%I DORI S& V& OCUPA%I?
Gen. Prof.R #spunsuri posibile Num.
el.% Num.
el.%
1. Lucru fizic simplu. 45 18,91% 61 14,35%2. Lucru fizic complicat. 16 6,72% 52 12,24
28,7%
23,1%
29,3%30,1%
19,2%19,3%
3,3%4,2%
2,7%2,7%
6,2%
9,0%
4,8%6,1%
2,3%1,4%
3,5%3,6%
0,0%0,5%
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gen.
Prof.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 13/22
"3
%3. Lucru intelectual simplu. 48 20,17
%62 14,59
%4. Lucru intelectual complicat. 59 24,79
%59 13,88
%5. Conduc"tor (la nivel de sec!ie, direc!ie,
departament).
9 3,78% 21 4,94%
6. Conduc"tor (la nivel de întreprindere, firm"). 21 8,82% 73 17,18%
7. Îmi vine greu s" r "spund. 40 16,81%
97 22,82%
6. ÎN CE COLECTIV A%I DORI S& LUCRA%I ?
Gen Prof.R #spunsuri posibileNum.
el. % Num.
el. %
". Unde munca lucr #torilor se apreciaz# strict
individual $i fiecare r #spunde numai pentru sine.
"70 7",43% 278 65,4"%
2. Unde salariul fiec#rui lucr #tor depinde derezultatele muncii colectivului în ansamblu.
68 28,57% "47 34,59%
18,9%
14,4%
6,7%
12,2%
20,2%
14,6%
24,8%
13,9%
3,8%4,9%
8,8%
17,2%16,8%
22,8%
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
1 2 3 4 5 6 7
Gen.
Prof.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 14/22
"4
7. ÎN CE CALITATE A%I DORI S& V& VEDE%I?
Gen. Prof.R #spunsuri posibile % %
Lucr #tor salarizat 16,81% 23,56%Coproprietar, st# pînul întreprinderii 42,02% 50,00%Îmi vine greu s# r #spund 41,18% 26,44%
8. CARE DOMENII SÎNT LA ZIUA DE AZI CU PERSPECTIV&, ÎN CARE DIN ELEA%I DORI S& V& G&SI%I UN SERVICIU?
R #spunsuri posibile Gen. Prof.".Industria u$oar # . 7,50% 11,86
%2.Industria constrictoare de ma$ini . 8,57% 18,91
%
3.Industria de prelucrare a lemnului. 1,07% 2,88%4.Transport, servicii auto. 5,36% 18,27%
71,43%
28,57%
65,41%
34,59%
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
80,00%
100,00%
Gen. Prof.
21
Prof.
23,56%
50,00%
26,44%
1
2
3
Gen.
42,02%
41,18%16,81%
1
2
3
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 15/22
"5
5.Comunica!ii $i telecomunica!ii. 4,29% 4,17%6.Construc!ii. 2,50% 10,58
%7.Comer ! $i alimenta!ia public#. 8,57% 19,55
%8.Asigurarea tehnico-material# $i comer !ul. 0,36% 1,60%
9.Deservirea informa!ional# $i de calcul. 11,07%
4,49%
"0.Industria de prelucrare a produselor agricole. 2,86% 2,88%"".Gospod#ria locativ# $i deservirea social#. 0,00% 0,96%"2.Ocrotirea s#n#t#!ii, educa!ia fizic# $i sportul, asigurareasocial#.
11,07%
4,81%
"3.Înv#!#mîntul. 6,07% 8,65%"4.Turizm $i servicii hoteliere. 10,71
%6,73%
"5.Cultura $i arta. 4,64% 3,53%"6.%tiin!a $i deservirea $tiin!ei. 2,14% 1,60%"7.Acordarea de credite, asigurare, deservirea pensionarilor,finan!area (inclusiv a b#ncilor).
6,43% 6,41%
"8.Organele de administrare (inclusiv conducerea de stat ). 7,14% 8,01%"9.Alt domeniu (indica!i-l 2,14% 3,85%
9. DAC& AST&ZI A%I AVEA POSIBILITATEA DE A PRIMI ÎN TERMENI SCUR %ISTUDII PROFESIONALE 'I UN LOC GARANTAT DE MUNC&, CESPECIALITATE A%I ALEGE ?Cei din înv#!#mîntul general au selectat profesiile astfel:
Profesia Nr. elevi % Nu au selectat nici o profesie 8" 34.03%Medic "7 7."4%Programator "4 5.88%
%ofer "4 5.88%Contabil "" 4.62%Traduc#tor "0 4.20%
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
16,00%
18,00%
20,00%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Gen.
Prof.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 16/22
"6
Cus#tor 8 3.36%Jurist 8 3.36%Manager 8 3.36%Secretar # 8 3.36%Poli!ist 7 2.94%Operator 5 2."0%
Sudor 5 2."0%Buc#tar 4 ".68%Vînz#tor 4 ".68%Economist 3 ".26%Ma$inist 3 ".26%Muzicant 3 ".26%Psiholog 3 ".26%Tractorist 3 ".26%Cînt#rea!# 2 0.84%Cosmetician 2 0.84%
Jurnalist 2 0.84%Profesor 2 0.84%Tehnolog 2 0.84%Cofetar " 0.42%Electrician " 0.42%Fotbalist " 0.42%Frizer " 0.42%Militar " 0.42%Inginer-electronist " 0.42%Lemnar " 0.42%Modelier " 0.42%
Sportiv " 0.42%Total 238 "00%
Cei din înv#!#mîntul profesional au selectat profesiile astfel:
Profesia Nr. elevi % Nu au selectat nimic "30 3".48%%ofer 52 "2.59%Buc#tar 32 7.75%Croitor 22 5.33%
Programator "7 4."2%Modelier "4 3.39%Sudor "4 3.39%Manager "3 3."5%Inginer "0 2.42%L#c#tu$ auto "0 2.42%Contabil 9 2."8%Jurist 9 2."8%Mecanic 8 ".94%Poli!ist 7 ".69%Lemnar 6 ".45%Medic 6 ".45%Profesor 6 ".45%
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 17/22
"7
sor # medical# 6 ".45%Tractorist 6 ".45%Cofetar 4 0.97%Secretar # 4 0.97%Traduc#tor 3 0.73%Aviator 2 0.48%
Muzicant 2 0.48%Teolog 2 0.48%Teolog 2 0.48%Vînz#tor 2 0.48%Zugrav 2 0.48%Agronom " 0.24%Antreprenor " 0.24%Arhitector " 0.24%Barmen " 0.24%Constructor " 0.24%
Cosmonaut " 0.24%Frizer " 0.24%Ghid " 0.24%Jurnalist " 0.24%Operator " 0.24%Pilot " 0.24%Sportiv " 0.24%Teleradiotehnician " 0.24%
$2. NIVELUL DE STUDII CARE LE VE%I FINISA (SITUA%IA LA 0$.08.200$) Nivelul de
studii
Nr. elevilor din
înv#!#mîntul general
%
9 cl. "64 68.9"%"" cl. 28 "".76%"2 cl. 46 "9.33%Total 238 "00%
Invatamint general
19.3%
68.9%11.8%
9 cl.
11 cl.
12 cl.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 18/22
"8
Nivelul destudii
Nr. elevilor dinînv#!#mîntul profesionall
%
9 cl. 3"6 74.35%"" cl. 77 "8."2%"2 cl. 32 7.53%
Total 425 "00%
$3. CUM A%I CARACTERIZA FAMILIA ÎN CARE TR &I%I (conform ocupa!ieimembrului familiei, ce are cel mai mare venit)?AST&ZI FAMILIA VOASTR & ESTE O FAMILIE DE:
Gen. Prof. Nr. R #spunsuri posibile
Nr.elevilor
% Nr.elevilor
%
". Muncitori. 96 40.34%
190 44.71%
2. Func!ionari (lucr #tori tehnici) f #r # studii superioare. 14 5.88% 28 6.59%3. Fermieri (Societ#!i agricole pe ac!iuni). 15 6.30% 25 5.88%4. Speciali$ti cu studii superioare (specialit#!i tehnice). 26 10.92
%22 5.18%
5. Lucr #tori în sfera social# (înv#!#mînt, ocrotirea s#n#t#!ii,
cultur # $.a.).
13 5.46% 24 5.65%
6. Lucr #tori $tiin!ifici. 1 0.42% 3 0.71%7. Lucr #tori de conducere, personal administrativ. 7 2.94% 8 1.88%8. Militari. 0 0.00% 8 1.88%9. Pensionari. 1 0.42% 6 1.41%
"0. Întreprinz#tori. 9 3.78% 10 2.35%"". %omeri. 42 17.65
%80 18.82
%"2. Alte. 14 5.88% 21 4.94%
Total 238 100% 425 100%
Invatamint general
19.3%
68.9%11.8%
9 cl.
11 cl.
12 cl.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 19/22
"9
Starea social#:
$4. CÎTE PERSOANE, INCLUSIV DUMNEAVOASTR &, LOCUI%I ÎMPREUN&?Gen. Prof.Num"rul
persoanelor dinfamilie
Nr. elevilor % Nr. elevilor %
Orfani 0 0.00% 6 ".4"%2 "5 6.30% "7 4.00%3 70 29.4"% 95 22.35%4 93 39.08% 20" 47.29%5 42 "7.65% 69 "6.24%6 "2 5.04% 2" 4.94%
Starea sociala (inv . gen.)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Starea sociala (inv . prof.) 1
23
4
5
6
7
8
9
10
11
12
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 20/22
20
7 3 ".26% "2 2.82%8 3 ".26% 4 0.94%
Total 238 $00% 425 $00%
SPUNE%I, V& ROG, CUM APRECIA%I VENITUL MEDIU PENTRU OPERSOAN& A FAMILIEI D-VOASTR & PENTRU ULTIMA LUN&:
Gen. Prof.R #spunsuri posibile Nr.
elevilor
% Nr.
elevilor
%
". Mai jos de co$ul de consum. "36 57."4% 240 56.47%2. Aproximativ la nivelul co$ului minim de consum. 36 "5."3% 58 "3.65%3. Pu!in mai sus de co$ul minim de consum. "2 5.04% 27 6.35%4. De dou# ori mai înalt decît co$ul minim deconsum.
" 0.42% 6 ".4"%
5. De 3 ori mai înalt decît co$ul minim de consum. 6 2.52% "3 3.06%6. Nu $tiu. 47 "9.75% 8" "9.06%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
orfani 2 3 4 5 6 7 8
Numarul de persoane din familie
Gen.
Prof.
57.1% 56.5%
15.1% 13.6%
5.0% 6.4%
0.4% 1.4% 2.5% 3.1%
19.7% 19.1%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
1 2 3 4 5 6
Gen.
Prof.
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 21/22
2"
$5. ABSOLVI%I :
Absolven!i din: Nr. elevi %
Grup# de meserii 2"3 50."2%Grup# polivalent# (Treapta I) ""9 28.00%Grup# polivalent# (Treapta II) 93 2".88%
Analiza r#spunsurilorÎn baza r #spunsurilor la prima întrebare putem afirma c# studiile, atît cele medii decultur # general# sau secundare profesionale, cît $i cele superioare continu# s# se bucure de o
popularitate considerabil# în rîndurile elevilor din ultimele clase de gimnazii, $coli medii decultur # general# $i licee. Astfel, vedem c# 59,67% din responden!i opteaz# ferm pentrucontinuarea studiilor la un nivel mai superior. Ponderea celor care prefer # s# se angajeze încîmpul muncii constituie doar 7,56%. Urmeaz# a fi men!ionat faptul c# ponderea celor ce nus-au determinat este de 32,77%.
În cazul responden!ilor din cadrul înv#!#mîntului profesional pentru continuareastudiilor opteaz# doar 32,47%, doresc s# se încadreze în cîmpul muncii 23,53%. Pondereacelor ce nu s-au determinat este surprinz#tor de mare $i constituie 44%.
Succesul în via!#, dup# p#rerea majorit#!ii responden!ilor (55,74%), este garantat decuno$tin!e trainice, ob!inerea unei profesii $i educa!ie bun#. Pe locul dois-au plasat calit#!ile personale – sîrguin!a, ini!iativa personal#, perseveren!a, fermitatea.Rela!iile p#rin!ilor $i asigurarea financiar # au fost declarate drept factori importan!i doar dec#tre 27,06% din responden!i.
Gradul de determinare a responden!ilor în privin!a viitoarei profesii este relativ sc#zut – atît la cei din înv#!#mîntul general cît $i la cei din înv#!îmîntul secundar profesional.Consider # c# sînt mult-pu!in determina!i doar 62,6"% din primul grup $i-66,82% din al doileagrup.
Majoritatea responden!ilor se orienteaz# la un salariu bun (circa 30%) dar totodat# $i lainteresul fa!# de profesie (28,68% din primul grup $i 23,08% din grupul al doilea). Circa "9 %
pledeaz# pentru un loc sigur de munc#. Faptul c# foarte pu!ini au optat pentru autoinstruire,denot# cunoa$terea slab# de c#tre responden!i a condi!iilor actuale din pia!a muncii $i atendin!elor de dezvoltare a noilor tehnologii.
Absolv enti confo rm tr epte lor
50.12%
28.00%
21.88%
gr. Meserii
treapta I
treapta II
7/23/2019 Studiu Mocanu Iurie
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-mocanu-iurie 22/22
R #spunsurile la întrebarea despre caracterul muncii s-au divizat într-un mod ce era dea$teptat. În timp ce lucrul fizic este acceptat de ambele categorii, lucrul intelectual estea$teptat de c#tre 44,96% din responden!ii primul grup $i numai de 28,47% din cei din grupulal doilea. Surprinde faptul c# responden!ii din grupul al doilea sînt mai dispu$i de a-$i asumaresponsabilit#!i de conducere.
Tendin!ele individualiste sunt mai pronun!ate la cei din primul grup, responden!ii din
grupul al doilea acceptînd într-o m#sur # mai mare lucrul în echip#.R #spunsurile la întrebarea a $aptea arat# un pragmatism mai pronun!at la responden!iidin grupul doi, de unde concludem c# spiritul întreprinz#tor se formeaz# mai aproape delumea muncii.Domeniile care au fost declarate “cu perspectiv# “ $i au acumulat mai mult de "0% sînt:deservirea informa!ional# $i de calcul ("",07%), ocrotirea s#n#t#!ii, educa!ia fizic# $i sportul,asigurarea social# ("",07%) $i turismul, serviciile hoteliere ("0,7"%) în primul grup derespomden!i. În al doilea grup de responden!i au urmat: comer !ul $i alimenta!ia public# ("9,55%), industria constrictoare de ma$ini ("8,9"%), transportul, serviciile auto ("8,27%) $iconstruc!iile ("0,58%).
În baza rezultatele anchet#rii se propune:
$. Organizarea atît în cadrul înv#!#mîntului general cît $i a celui profesional a unui sistem deorientare $colar # $i profesional# $i de planificare a carierei.
2. Orientarea $colar # $i profesional# urmeaz# a fi organizat# în primul rînd în baza necesit#!ii pie!ei muncii locale $i a perspectivelor de dezvoltare a economiei locale.
3. Implicarea tuturor factorilor de orientare $colar # $i profesional#