studiu-geo-babiuc-parinte-cleopa.10cdoc.doc

REFERAT GEOTEHNIC

SOCIETATE DE PROIECTARE, STUDII, ARHITECTURA, INGINERIE SI SERVICII DE CONSULTANTA TEHNICA LEGATE DE ACESTEAS.C. GEOFORAJ S.R.L. Botosani

Sediul: str. Victoriei nr.9 Botosani 710086- ROMANIAC.I.F.:RO14534181 nr.ord.re.com./an:J07/81/2002-

Cod IBAN: RO42 RNCB 0041 0412 1255 0001- BANCA: BCR Botosani

Cod IBAN: RO34 TREZ 1165 069X XX00 2393- Banca: Trezorerie Botosani

Nt. Tel/fax 0231/511288, 0745374161, e-mail: [email protected]

Beneficiar : BABIUC IONUT

Aleea gen. D.Vasiliu , nr.2, sc.D, et.2,ap.13,

municipiul Botosani

2015





Nt. Tel/fax 0231/511288, 0745374161,e-mail: [email protected]

COLECTIV DE ELABORARE

Ing. Juravle Vasile

Ing. Florin Silisteanu

St ing. Juravle Raluca - Alexandra

pr. Vieriu Viorica






STUDIU GEOTEHNIC

CONSTRUIRE LOCUINTA P+E, GARAJ SI

IMPREJMUIRE TERENStrada Parinte Cleopa Ilie, nr.10C Municipiul Botoani.

Faza: STUDIU GEOTEHNIC

Beneficiar:BABIUC IONUTAleea gen. D.Vasiliu , nr.2, sc.D, et.2,ap.13, municipiul Botosani

Proiectant specialitate geo:S.C. GEOFORAJ S.R.L. - BOTOANI

Director,

Ing. Juravle VasileSOCIETATE DE PROIECTARE, STUDII, ARHITECTURA, INGINERIE SI SERVICII DE CONSULTANTA TEHNICA LEGATE DE ACESTEAS.C. GEOFORAJ S.R.L. Botosani





STUDIU GEOTEHNIC

1. DATE GENERALE

1.1. Prezentul studiu se ntocmete la solicitarea beneficiarului Babiuc Ionut, aleea gen. D.Vasiliu , nr.2, sc.D, et.2,ap.13, municipiul Botosani.

1.2. Tema proiectului este: Studiu geotehnic - Construire locuinta P+E, garaj si imprejmuire teren, strada Parinte Cleopa Ilie, nr.10C. 1.3. Prezentul studiu geotehnic a fost ntocmit n baza prevederilor coninute n:

- NP 074-2014 Normativ privind documentaiile geotehnice pentru construcii;

- SR EN 1997-1 Eurocode 7 Proiectarea geotehnic. Anexa naional;

- SR EN 1997-2 Eurocode 7 Investigarea i cercetarea terenului;

- EN ISO 14688-1,2 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor. Principii pentru clasificare;

- STAS 1243-88 Clasificare i identificarea pmnturilor. 1.4. Suprafaa i situaia juridic a terenului ocupat de lucrare

Terenul studiat, se afla in intravilanul municipiul Botosani ,strada Parinte Cleopa Ilie, nr.10C si este proprietatea beneficiarului Babiuc Ionut.1.5. Caracteristici generale ale zonei amplasamentuluiPe amplasamentul studiat se propune amplasarea unei constructii cu regim de inaltime P+E cu destinatia locuinta, garaj si imprejmuire teren. Amplasamentul analizat se margineste la nord est si nord vest cu strada Parinte Cleopa Ilie iar la sud vest se limiteaza cu teren prop. Popescu Angela.2. Caracteristici generale ale zonei amplasamentului

Condiii geomorfologice i geologice

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Botosani se ncadreaz n unitatea Cmpia Moldovei, subdiviziunea Jijia Superioar i a Baeului ce apare ca o zon deluroas, fragmentat prin vi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reelei hidrografice a Jijiei.

Municipiul Botosani este cuprins ntre Siret si Prut, n extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se nvecineaza cu judetele Suceava si Iasi. Orasul Botosani este situat n zona de contact dintre regiunea dealurilor nalte de pe stnga vaii Siretului, n vest, si cea a dealurilor joase a Cmpiei Moldovei ce se ntinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din Podisul Sucevei sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - n partea de sud-vest si nord-est. Intre relieful nalt din vest, cu caracter de coasta si cel de cmpie colinara din est, exista un culoar depresionar (uluc) n care este asezat municipiul Botosani.Caracterizarea reliefului

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Botosani prezinta un aspect larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafata unica taiata in rauri. Judeului Botoani prezinta o succesiune de culmi orientate NV-SE, desprite de vi largi consecvente, care se difereniaz prin energii de relief variabile: peste 200m n vest de-a lungul Siretului, unde i altitudinile sunt mai mari depind 400m n NV i 500m n SV, 100-150m n cea mai mare parte a judeului, cu excepia prii centrale Cozancea, cu o enegie mai accentuat (150-175m), i a unei zone cuprins ntre Dorohoi, Botoani i Cristeti, cu energie de relief sub 100m, evideniind astfel aspectele cele mai apropiate de cmpie.

Orientarea i nclinarea general a reliefului de la NV spre SE reflect o alt caracteristic i anume structura monoclinal: dealurile sunt de obicei asimetrice, cu versani mai abrupi spre N i NV (relief de cueste) i cu coline domoale spre S i SE. Acest relief de cueste evideniaz povrniuri n panta abrupt ctre nord (respectiv NV), de exemplu:Coasta Ibnetilor povrnit spre valea Prutului de la hotarul de nord al rii, Coasta Jijiei dintre Corlteni i Dngeni, Coasta Sitnei la sud de Sulia-Hlipiceni. Reversul cuestei este alctuit din planuri prelungi n panta lin spre S,SE: cuestele sunt bine nsorite, ca i podurile largi ale culmilor care confer terenurilor nsuiri favorabile pentru cultura plantelor.Vile care brzdeaz Cmpia Jijiei Superioare, pe direcia general NV-SE, sunt puternic adncite ( 60-100m ), prezentnd esuri aluviale i 3-4 nivele de terase.

O alt caracteristic a reliefului este imprimat de cuvertura formaiunilor loessoide care acoper culmile dealurilor joase din bazinul Jijiei i al Baeului pn la Prut, prezentnd deosebiri fa de cele din sudul rii. Aceasta cuvertur a fost definit ca fiind alctuit din luturi loessoide dezvoltate prin procese diagenetice. n general acestor formaiuni li se atribuie o origine eluvial, fiind mai subiri dect cele aluvio - coluviale de 10-12m grosime. Formaiunile loessoide lipsesc pe dealurile mai nalte din lungul Siretului, aprnd ntmpltor n aua Bucecii.

ns privit n ansamblu, teritoriul judeului se caracterizeaz n cea mai mare parte printr-un relief larg vlurat cu interfluvii colinare, deluroase, dezvoltate pe depozite miocene monoclinale (nclinate spre SE), cu interfluvii paralele, orientate NV, SE, separate prin vi cu lunci largi i pline de iazuri.

Ca altitudini absolute, relieful variaz ntre 587m n Dealul Mare Tudora i 54m n Lunca Prutului.

Avnd n vedere deosebirile litologice i aspectul general mai cobort al dealurilor din est dect al celor din imediata apropiere a vii Siretului, n cadrul reliefului judeului Botoani s-au individualizat dou uniti distincte:

Dealurile Siretului, mai nalte la vest.

Cmpia Jijiei ( Cmpia Moldovei ), cu dealuri mai scunde la est.

Dealurile Siretului, care sunt considerate ca fcnd parte din Podiul Sucevei, alctuiesc o adevarat caten pe stnga vii Siretului. Este o zon de dealuri nalte, cu altitudini cuprinse ntre 350 i 587m, cu formaiuni sedimentare sarmaiene, dar avnd un facies petrografic rezistent (gresii, calcare oolitice, argile) s-au putut dezvolta forme de relief semee i bine mpdurit cu celebrii Codrii ai Baisei i Voronei.

De asemenea n lungul Culmii Siretului se succed sectoare mai nalte de peste 400m (masive deluroase) i sectoare mai joase de sate i drumuri (ei). Astfel din categoria sectoarelor nalte fac parte: Masivul Bour ce se afl n nord, cu altitudinea de 472m n Dealul Pietri de lng Dersca i n partea sudic Dealul Mare -Tudora cu altitudinea de 587m. ntre cele dou sectoare se afl aua Bucecii cu altitudini de peste 300m (330m n dealul Baisa). Se mai remarc i alte ei: aua Lozna (300m), aua Hricani (280m), aua Vorona (260m).nlimile pintenului deluros al Ibnetilor, denumit i Coasta Ibnetilor (385m), ncadreaz cmpia spre NNV, iar la NE i E, limita o formeaz Prutul.

Cmpia Moldovei ocup cea mai mare parte a teritoriului judeului Botoani, este o zon joas cu altitudinea medie de 200-220m, iar denumirea de cmpie este legat att de nlimea redus ct i de specificul predominant agricol. Din punct de vedere litologic, cmpia se caracterizeaz prin prezena argilelor cu intercalaii de nisipuri sarmaiene.

Caracteristic este relieful cu pante slabe, cu vi foarte largi, cu interfluvii netede ca nite platouri i cu energie de relief redus ( 60-70m), ceea ce imprim de altfel acest aspect de cmpie. Altitudinea sczut n raport cu unitile de relief limitrofe care o domin cu 100-300m, fac din Cmpia Moldovei o unitate depresionar denumit adesea Depresiunea Jijia-Bahlui; dar densitatea fragmentrii (0,7-1,1km) se apropie de valorile specifice unei cmpii proriu-zise, n schimb, energia medie de relief menionat anterior (100-150m) depete valorile de cmpie. De asemenea, reeaua hidrografic cu orientare preponderent consecvent (NNV-SSE), d natere unei fragmentri tipic colinare, motiv pentru care Cmpia Moldovei mai este cunoscut i sub numele de Cmpia colinara a Jijiei, avnd o suprafa de 8000km, adic din teritoriul judeului Botoani.

Totui numele de Cmpia Jijiei sau Depresiunea Jijiei este justificat de faptul c mare parte din acest teritoriu este drenat de Jijia i de afluenii si, iar o treime din suprafa este drenat de Baeu i de alte ruri mai mici, tributare Prutului.

Subuniti de relief principale ale Cmpiei Moldovei din cuprinsul judeului Botoani , pe lng luncile i vile Prutului, Siretului, Jijiei i Sitnei, sunt:

Depresiunea Botosani-Dorohoi reprezint partea cea mai joasa a cmpiei, care se desfoar pe 10-15km lungime, rar depind 200m altitudine, cu cea mai redus energie medie de relief (30-40m), prezentnd astfel cele mai caracteristici aspecte de cmpie. Sub aspect genetic este o subunitate tectono-eroziv.

Dealurile Coplu-Cozancea-Guranda ocup cea mai mare ntindere din Cmpia Moldovei de la sud de Sulia pe valea Sitnei pn la valea Jijiei pe care o depete n dealul Guranda. Aceasta este o zon puin mai nalt cu altitudinea maxim n dealul Cozancea (265m), cu o energie de relief dubl fa de zona precedent (60-70m), cu interfluvii dezvoltate i versani cu pante accentuate.

Cmpia Baeului, la est de Depresiunea Botoani-Dorohoi i la nord de Dealurile Cozancei, se caracterizeaz prin altitudini mari (269m n dealul Bodron, n apropiere de Couca),dei ca relief prezint culmi netede care contribuie la aspectul de cmpie.

Cmpia Jijia-Miletin, la sud de Dealurile Cozancei, continuspre sud n judeul Iai cu altitudini sub 200m, dar spre Prut se nal uor prezentnd un relief mai proeminent cu vi adncite.Bine reprezentate n cuprinsul Cmpiei Moldovei sunt i Dealurile Prutului, ale caror nlimi scad de la vest la est, intrnd direct n contact cu Lunca Prutului.TECTONICA Judetul Botosani este situata in apropierea de fractura care trece pe langa localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni ( cca. 20 km ).

Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste cutremure moldavice ).

Intre 1893 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 16h 35 min., Botosani, gr. , local.

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale Platformei Podolice.Condiii climatice i seismice

Municipiul Botosani se gsete n depresiunea Botoani Darabani, la contact cu dealurile vestice, situaie care i imprim astfel un climat continental excesiv ( continentaism specific).

Tipul de climat menionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari iarna i a unor clduri tropicale vara, frecvente viscole violente i secete prelungite n unii ani.

Temperatura medie multianual a aerului este de 8,6 C, cu temperatura lunar minim de 4,1 C (ianuarie) i temperatura lunar maxim de + 20,1 C (iulie).

Precipitaiile medii anuale sunt de cca 570 mm cu medii anuale maxime de 950 mm si medii anuale minime de 340 mm.

Precipitaiile care cad n zon sunt direct proporionale cu temperatura aerului, originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenate i de orografia i localizarea geografic a judeului Botoani. Astfel c, aceste cauze impun ca 2/3 din cantitatea de precipitaii s cad n intervalul aprilie august, dup care scad n intervalul decembrie-aprilie. Amplasamentul se caracterizeaz prin apartenena ei la unitatea tectonic

denumit Platforma Ruso-Moldoveneasc. Arealul judeului Botoani se afl sub incidena cutremurelor de tip moldavic,

cu epicentrul n regiunea Vrancei. n zona judeului Botoani, dominante sunt vnturile de nord vest ( 23,6 % )

sud- est( 18,7 % ), nord ( 10,7 % ), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) i cele dinspre nord

est ( 6,4 % ), ca urmare roza vnturilor are o form alungit, de fus. n conformitate cu prevederile normativului P 100/1-2013, municipiul Botosani se ncadreaz n urmtorii parametri seismici : ag = 0,20g ;

perioad de col TC = 0,7 sec.Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, cruia i aparine municipiul Botosani, impune ncadrarea n zona C dup STAS 10101/21-92 i zona B dup STAS 10101/20-92.

Adncimea maxim de nghe, conform STAS 6054-85 este considerat 100 ( 110 cm. 3. Categoria geotehnic

Avnd n vedere caracteristicile investitiei precum i condiiile de teren, se estimeaz, o categorie geotehnic 2, iar riscul geotehnic redus.

In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel B3 din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2014 luindu-se in consideratie factorii de risc geotehnic tabelul B3

Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj

Conditiile de terenTerenuri bune 2

Apa subterana Fara epuismente 1

Clasificarea constructiei dupa categoria de importanta.Redusa 3

Vecinatati Fara riscuri 1

Riscul seismic a(g) = 0,20 2

Riscul geotehnic Redus 9pct.

Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus obtinut, conform urmatorului tabel.

tabelul B4

Nr.crt. Risc geotehnic Categoria geotehnica

Tip Limite punctaj

1 Redus 6..9 1

2 Moderat 10.14 2

3Major 15.21 3

Mentionam faptul ca pentru conditiile de teren din tabelul B4,

s-au facut aprecieri ale litologiei formatiunilor geologice traversate prin foraje in conformitate cu tabelul B3 din indicativul de mai sus mentionat. 4.Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice

Pentru cunoasterea i precizarea caracteristicilor geotehnice ale pamnturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrri de cercetere geotehnic constand din executarea unui foraj geotehnic, cu foreza geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evideniat urmtoarea stratificaie: sol vegetal ;

argila prafoasa galbena plastic vartoasa ; argila nisiposa galbena plastic vartoasa.5. Apa subterana

n forajul executat apa subteran nu a fost interceptat fiind cantonata la adancimi mai mari decat adancimea forajului executat.

In puturile existente in zona apa subterana apare la adancimi de 6,0 6,50m. 6. Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

6.1 Pentru stratul de argil prfoas galben plastic vrtoas a) granulozitatea

argil

30 35 %

praf

52 58 %

nisip 8 18 %

b) umiditatea natural

W = 26 34 %

c) plasticitatea

limita de curgere

Wc = 39,2- 48,8 %limita de frmntare

Wp = 17,9 22,7 %

indicele de plasticitate

Ip = 21.3 26,1

indicele de consistenta

Ic = 0,75 0,79

d) structura

densitatea in stare naturala = 17,48 18,19 kN/m3porozitatea

n = 43,0 45,0 %

indice de porozitate

e = 0,76 0,82

e) gradul de umiditate

Sr = 0,82 0,95 %

f) unghiul de frecare intern

F = 10o 12og) coeziunea

c = 10 12Kpa

h) compresibilitatea

i) modul de compresibilitate E 2-3 = 29 118kg/cm/2tasare specific la 2Kgf / cm2 ep2 = 33 101 mm/m.6. 2. Pentru stratul de argila nisipoas cafenie plastic vartoasa

a) granulozitatea

argil

32 38 %

praf

31 34 %

nisip

28 39 %

b) umiditatea natural

W = 20,4 22,7 %

c) plasticitatea

limita de curgere

Wc = 37,8 - 38,4 %limita de frmntare

Wp = 13,5 13,9 %

indicele de plasticitate

Ip = 23,9 28,9

indicele de consistenta

Ic = 0,76 0,81

d) structura

greutatea volumic

W = 1,88 1,94 g/cm3porozitatea

n = 39,2 42 %

indice de porozitate

e = 0,65 0,74

e) gradul de umiditate

Sr = 0,76 0,94 %

f) unghiul de frecare intern

F = 16o 18og) coeziunea

c = 30 38 Kpa

h) compresibilitatea

modul de compresibilitate E 2-3 = 4263 6451 Kpa

tasare specific la 2Kgf / cm2 ep2 = 46 68 mm/m. Condiii de fundare

Terenul propus pentru amplasarea constructiilor nu este supus pericolului inundatiilor.

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei are stabilitatea generala si

locala asigurata si se pote amplasa constructia propusa .Stratul de fundare este format dintr-un complex argilos prafos galben plastic vartos. Fundarea se va realiza prin depirea obligatorie a stratului de sol vegetal respectndu-se condiiile de ncastrare n stratul viu i adncimea de fundare conform normativelor n vigoare, funcie de terenul de fundare i caracteristicile obiectului proiectat.

Ca solutie de fundare se recomanda fundarea directa in complexul argilos prafos galben plastic vartos.

Presiunea conventionala de baza se va considera dupa cum urmeaza:

Pconv.baza = 180Kpa. n forajul executat apa subteran nu a fost interceptat fiind cantonata la adancime mai mare decat adancimea forajului executat.

In puturile existente in zona apa subterana apare la adancimi de 6,00 6,50m

Intrucat terenul de fundare se incadreaza in categoria pamanturi sensibile la umezire grupa A, la proiectare , executie si exploatarea constructiei se vor respecta prescriptiile Normativului P7/2000.De asemeni se va tine seama de posibilitatea infiltrarii apelor de suprafata in umpluturile din jurul fundatiilor si se vor lua masuri in consecinta.

La realizarea umpluturilor, indiferent de destinatia lor si natura materialului utilizat, se va asigura, la punerea in opera, un grad minim de compactare .In acest sens se vor respecta prevederile din normativele in vigoare. La proiectare se vor avea in vedere precizarile Normativelor actuale privind incadrarea amplasamentului referitor la adancimea maxima de inghet, seismicitatea si evaluarea actiunilor din vant si zapada. n conformitate cu Normativul P100/1 - 2013 zona seismic n care se ncadreaz amplasamentul este caracterizat de:

- acceleraia activitii terenului pentru proiectare ag = 0,20g;

- perioada de col Tc = 0,7 sec. La proiectare se vor avea in vedere precizarile Normativelor actuale privind incadrarea amplasamentului referitor la Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, cruia i aparine . Municipiul Botosani, impune ncadrarea n zona C dup STAS 10101/21-92 i zona B dup STAS 10101/20-92. n proiectare i execuie se vor respecta standardele, normativele i normele

n vigoare, inclusiv P.S.I. La ntocmirea studiului s-au avut n vedere:

"Normativ privind principiile, exigenele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare", indicative NP 074/2014 ;Se va solicita prezena pe teren a executantului studiului geotehnic n urmtoarele situaii;

obligatoriu pentru verificarea i atestarea calitii stratului de fundare; n cazul apariiei unor neconcordane ntre situaia din teren i cea descris n prezentul referat; n cazul depistrii unor accidente subterane pentru avizarea soluiilor ce se impun;

la verificarea unor lucrri dispuse de Inspectoratul de Stat n Construcii. ntocmit,

Geolog Vasile JURAVLE

STUDIU GEOTEHNIC

pentru obiectivul

CONSTRUIRE LOCUINTA P+E, GARAJ SI

IMPREJMUIRE TEREN

Strada Parinte Cleopa Ilie, nr.10C

Municipiul Botoani.

PAGE 1

studiu-geo-babiuc-parinte-cleopa.10cdoc.doc

Documents