1

STUDIU GEOTEHNIC PENTRU

„MODERNIZARE

STRADA DRUMUL OCNEI”, ORASUL SIBIU, JUDETUL SIBIU

BORDEROU

A. PIESE SCRISE PAGINA NR. 1. Listă semnături 1 2. Borderou 2 3. Studiu geotehnic: 3……12

Total: 12 pagini

2

1. DATE GENERALE

1.1. Prezentul studiu, avand ca beneficiar Primaria Municipiului Sibiu, tratează

condiţiile geotehnice pentru proiectarea lucrarii mentionate, in Orasul Sibiu, judetul Sibiu. La

solicitarea S.C. KXL S.R.L. s-a întocmit prezentul studiu geotehnic pentru determinarea

litologiei terenului, în scopul întocmirii proiectului privind reabilitarea si modernizarea strazii

Drumul Ocnei, din orasul Sibiu, judetul Sibiu, investigaţiile geotehnice constând în observaţii

de teren si execuţia unui sondaj geotehnic cu prelevarea de probe.

Plan de incadrare in zona

2. DATE GEO – MORFO – HIDRO – CLIMATERICE

Situat relativ in centrul tarii, Judetul Sibiu se extinde pe o parte a Carpatilor Meridionali

si a Depresiunii Transilvaniei, axandu-se pe baninul hidrografic al Cibinului.

3

2.1. Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat se afla pe terasa raului

Cibin, in depresiunea Sibiului, unitate geomorfologica situata intre Podisul Hartibaciului la

nord, Muntii Candrel la sud-vest si depresiunea Fagaras la E. Fenomene de degradare a

terenurilor prin eroziune apar pe marginea nordica a Depresiunii Sibiului.

4

2.2. Din punct de vedere hidrografic zona este tributară râului Cibin. Acesta

izvoraste de pe versantul nordic al M. Candrel, prin unirea a doua rauri cu obarsia in lacurile

glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic. In zona de munte, pana la Gura Raului, prezinta un profil

longitudinal in trepte, cu praguri in dreptul cheilor Cibinului, si o panta medie ridicaqta. In

Depresiunea Sibiului, panta scade, mentinandu-se astfel pana la confluenta cu raul Olt. Ca

afluenti importanti primeste pe stanga Hartibaciul, iar pe dreapta Sadu. Debitul mediu

multianual in sectiunea de confluenta cu raul Olt este de 15.5 mc/s. Variatia debitelor medii

multianuale indica pentru anii ploiosi valori de 2.1 mai mari iar pentru cei secetosi de ordinul

a 0.4 din debitul mediu multianual. In timpul anului, scurgerea cea mai ridicata pe anotimpuri

se inregistreaza in intervalul mai-iulie, iar cea mai scazuta in noiembrie-ianuarie.

Fenomene de inghet pe Cibin se inregistreaza in fiecare an si dureaza in medie 45 de zile,

iar podul de gheata apare cu o frecventa de 55%din ierni si are o medie de 10 zile.

In apropierea perimetrului investigat, la cca. 200m se afla, lacul Binder format pe locul

unei foste fabrici de caramida si tigla, de unde s-a extras pamant pana la descoperirea unui

izvor de apa care a inundat intreaga excavatie.

2.3. Geologia

Judetul Sibiu se extinde peste doua mari unitati structurale: masivul cristalin al

Meridionalilor si bazinul sedimentar al Transilvaniei.

5

Zona cristalina, ce cuprinde parte din muntii Fagarasului, Lotrului si M. Candrel, este

compusa din sisturi cristaline apartinand Panzei; ele sunt formate din micasisturi,

paeragneise, cuartite, sisturi cloritoase si sericitoase, toate cu intercalatii de calcare,

amfibolite dispuse pe directia E-V in M. Fagaras si S-E in M.Candrel.

In bazinul Transilvaniei, unde se afla si zona investigata, sedimentele de suprafata

apartin Pannonianului, Sarmatianului, iar pe marginea sudica apare o fasie de Tortonian si la

Turnu Rosu sunt iviri de Helvetian, Burdigalian si Eocen dupa cum la SE de Rasinari (pe

cristalin) apare Cretacicul superior. Pannonianul este compus din pietrisuri si intercalatii de

tuf. Tortonianul este dominat de conglomerate, dar are si nisipuri, marne, brecii, tufuri si mai

ales un strat de sare, din care s-au ridicat, in formatiunile superioare, unii samburi pe

anumite falii sau pe anticlinale. Complezele rocilor sarmatiene si pannoniene sunt extrem de

favorabile alunecarilor de teren.

Harta geologica

2.4. Clima

Teritoriul orasului Sibiu se incadreaza intr-un climat continental moderat caracterizat

prin veri calde cu precipitatii relativ frecvente si prin ierni reci, cu strat de zapada relativ

stabil, puctate din cand in cand de intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si

persistente in semestrul rece al anului, fac ca in depresiunea Sibiu sa se individualizeze

6

topoclimat specific de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu altitudini mijlocii ale

muntilor din vecinatate.

Temperatura aerului:

media anuala 8.9°C,

mediua lunii celei mai calde (iulie) 19.5 °C,

mediua lunii celei mai reci (ianuarie) -3.1°C,

maxima absoluta 37.4 °C,

minima absoluta -34.4 °C,

Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 124.

Precipitatiile atmosferice:

cantitatile medii anule 652.9mm,

cantitatile medii lunare cele mai mari (iunie) 111.6mm,

cantitatile medii lunare cele mai mici (februarie) 26.1mm,

cantitatile maxime cazute in 24 de ore: 92.0mm,

Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si a vitezei. Frecventele

medii anuale inregistrate la Sibiu indica predominarea vanturilor din NV (13.0%) si SE

(8.2%).

7

3. Rezultatele investigatiilor geotehnice

In vederea reabilitarii strazii Drumul Ocnei din orasul Sibiu, Sibiu, s-a executat un

sondaj geotehnic (foraje manuale cu diametrul de 2”).

Sondajul F1 executat pe strada Drumul Ocnei, conform planului de amplasament, a

interceptat sub nivelul de asfalt de 0,04m o umplutură din piatra sparta, piatra de rau si

balast, pana la 0.40m grosime, sub care se afla un strat de argila prafoasa roscata, plastic

vartoasa pana la 2.40m Sondajul a fost oprit la 6.00m fata de nivelul terenului intr-un strat de

argila cafenie – gabuie umeda.

8

FOTO 1 (str.Drumul Ocnei) FOTO 2 (str. Drumul Ocnei)

Sondajul F2 executat pe strada Drumul Ocnei, conform planului de amplasament,

Beton 0,20m sub care se afla o umplutură din pietriş in amestec cu nisip, pana la 0.60m

grosime, sub care se afla un strat de argila prafoasa roscata, plastic vartoasa pana la 2.20m

Sondajul a fost oprit la 6.00m fata de nivelul terenului intr-un strat de argila cafenie – gabuie

umeda.

Apa subterană a fost intălnită în foraj sub forma de infiltratii la adancimea de 4.30m.

Panza freatica nu a fost interceptata. Variatiile sezoniere ale nivelului apei subterane sunt

relativ mari, fiind influentate de precipitatii si de infiltratiile din bazinul hidrografic al paraului

Rosbov, astfel incat nivelul apei poate in linii mari fata de situatia intalnita in timpul executarii

sondajului.

3. 1. Clasa de importanţă geotehnică

Conform Normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a

terenului de fundare – Indicativ NP 074/2007, perimetrul se incadreaza in categoria

geotehnica 2 (risc geotehnic moderat):

condiţii de teren – terenuri bune........................................................... 2 puncte;

apa subterană – fără epuismente ........................................................... 1 punct;

clasificarea construcţiei după categoria de importanţă – normală ........ 3 puncte;

vecinătăţi – risc moderat........................................................................ 3 puncte;

zona seismică - (0.16g) ......................................................................... 1 punct.

9

Total punctaj ...................................................................................................10 puncte.

3.2. Condiţii seismice

o din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2004, valoarea de

vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0.16g, pentru cutremure având intervalul

mediu de recurenţă IMR = 100 ani, iar valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de

raspuns este Tc=0,7s;

o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

a V-a – Zone de risc natural – inundaţii, zona orasului Sibiu se incadreaza la inundatii pe

torenti, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore fiind sub 100 mm;

o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

a V-a – Zone de risc natural – alunecări de teren, orasul Sibiu nu prezinta potenţial de

producere al alunecărilor;

o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea

a V-a – Zone de risc natural – cutremure de pământ – intensitatea seismica exprimatya in

grade MSK pentru orasul Sibiu este VII;

o conform Reglementării tehnice “Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii

asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”, indicativ NP-082-04*, presiunea vântului bazată pe

viteza mediată pe 10 min, având 50 ani interval mediu de recurenţă este 0,4 KPa,

corespunzând unui interval de mediere a vitezei vântului pentru 10 min cu viteza

caracteristică de 34 m/s;

10

o conform Reglementării tehnice “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii

asupra construcţiilor”, indicativ CR 1-1-3 – 2005* valorile caracteristice ale încărcării din

zăpada pe sol având IMR = 50 ani este so,k = 1,5kN/m2 ;

o din punct de vedere al macrozonãrii seismice, perimetrul se încadreazã în

gradul 6, corespunzãtor gradului VII pe scara MSK, conform STAS 11100/1-93;

o adâncimea maximã de îngheţ a zonei este de 80cm - 90cm, conform STAS 6054-

77;

Normativul Ts1981 privind clasificarea pământurilor după proprietăţile lor coezive şi

modul de comportare la săpat, stabileşte urmãtoarele caracteristici (tabel 1):

- umplutura prezinta coeziune mijlocie, se incadreaza in categoria de teren mijlocie,

I,II,II, are greutatea medie in situ 1600-1900kg/m3 , afânarea dupã executarea sãpãturii este

14-28%, poziţia 62,

- argila prafoasa prezintă coeziune mijlocie, este tare în săpătură manuală şi de

categoria II pentru săpătura mecanică, greutatea volumică in situ γ = 1800-2000kg/m³;

- argila nisipoasa prezintă coeziune mijlocie, este tare în săpătura manuală, de

categoria II în săpătura mecanică; greutatea medie in situ γ = 1800-1900kg/m³.

4. Concluzii si recomandari

Pe strada investigata, strada Drumul Ocnei, sistemul rutier prezintă multimple

degradari: deformaţii, gropi, fisuri in asfalt etc, ceea ce impune realizarea de lucrari de

modernizare a infrastructurii.

Pe strada Drumul Ocnei, litologia intalnita in F1 si F2 cuprinde o umplutură din

pietris, piatra de rau si moloz, pana la 0.80m grosime, sub care se afla un strat de argila

prafoasa roscata, plastic vartoasa pana la 2.20 si 2,40m. Sondajele au fost oprite la 6.00m

fata de nivelul terenului intr-un strat de argila cafenie galbuie umeda.

Terenul studiat se încadrează la tipul climatic II, stabilit pe baza indicelui de umiditate

Thornthwaite Im 0-20, conform STAS 1709/1-90;

Pentru sistemul rutier:

terenul portant, este reprezentat de umplutură din pietris, piatra de rau si moloz;

se va reface sistemul rutier prin dispunerea asfaltului şi mixturii, sau a dalelor din

beton pe o fundaţie de materiale granulare (balast sau piatră spartă);

balastul se dispune in strate elementare de cca. 20 cm, pe terenul portant compactat;

11

nivelul de balast trebuie sa aiba o grosime constantă pe toată lungimea viitorului

sistemul rutier şi se completaza până la cota la care se doreşte realizarea suprastructurii

drumului; balastul face parte din infrastructura drumului, dar are şi rol de rupere a capilarităţii

în cazul în care apar infiltraţii de ape din canalizare sau de natură meteorică.

se vor lua măsuri de îndepărtare a apelor meteorice din zona străzii, prin asigurarea

unei pante de scurgere a acestora, astfel încât apele sa fie captate de canalizare,

la proiectarea si executia terasamentelor se vor respecta prescriptiile STAS 2914-84

in vederea asigurarii gradului de compactare prescris in caietul de sarcini;

în vederea modernizării infrastructurii strazii, recomandăm respectarea prevederilor

STAS-urilor: 10796/1-77, 10796/2,-79, 10796/3-88, 2914-84;

pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet se vor respecta

prevederile STAS-urilor: 1709/1-90, 1709/2-90 si 1709/3-90;

conform STAS 3300/2-85, anexa B, tabelele 16 şi 17, pentru fundaţii directe, având

laţimea tălpii B=1.00 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat

Df =2.00 m, valoarea de baza a presiunii convenţionale de calcul pentru umplutura ce

reprezinta teren portant este Pconv=170 kPa;

Concluzii privind modulii de elasticitate dinamici ai pamantului de fundare:

Valoarea medie a modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare este de

cca. 124 MPa. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al pamantului de

fundare este 90 MPa.

pe timpul executării lucrărilor se vor respecta normele de protecţia muncii

pentru prevenirea accidentelor.

Pentru canalizare:

fundarea se va face direct in terenul portant reprezentat de argila prafoasa din

cafeniu galbuie, plastic vartoasa la tare.

inainte de inceperea sapaturilor pentru fundatii, este absolut necesar ca suprafata

terenului sa fie curata si nivelata,

pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet se vor respecta

prevederile STAS-urilor: 1709/1-90, 1709/2-90 si 1709/3-90;

12

conform STAS 3300/2-85, anexa B, tabelele 16 şi 17, pentru fundaţii directe, având

laţimea tălpii B=1.00 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat

Df =2.00 m, valoarea de baza a presiunii convenţionale de calcul pentru pamantul ce

reprezinta teren portant este Pconv=220 kPa;

se recomanda evitarea stagnarii apelor in sapatura, acest fapt putand duce la

degradarea terenului de fundare,

pe timpul executării lucrărilor se vor respecta normele de protecţia muncii pentru

prevenirea accidentelor.