studiu de fezabilitate sc agrana romania sa
TRANSCRIPT
Academia de Studii Economice BucurestiFacultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de
Valori
Studiu de fezabilitate S.C. AGRANA ROMANIA S.A.
CUPRINS
Capitolul 1: Date de identificare ale agentului economic................41.1. Denumirea firmei..........................................................................................................41.2. Numarul si data de inregistrare la Registrul Comertului..........................................41.3. Cod fiscal/Cod unic de identificare..............................................................................41.4. Forma juridica de constituire.......................................................................................41.5. Adresa, telefon, fax de la sediu si punctele de lucru...................................................41.6. Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN.....................................................41.7. Natura capitalului..........................................................................................................41.8. Capitalul social la data solicitarii creditului................................................................41.9. Asociatii, actionari principali la data solicitarii creditului........................................4
Capitolul 2: Diagnosticul situatiei actuale........................................52.1. Scurt istoric al societatii................................................................................................52.2. Diagnosticul situatie juridice........................................................................................62.3. Diagnosticul comercial...................................................................................................6
2.3.1. Produsele firmei......................................................................................................62.3.2. Piata..........................................................................................................................72.3.3. Analiza furnizorilor................................................................................................82.3.4. Analiza clientilor.....................................................................................................9
2.4. Diagnosticul resurselor umane...................................................................................102.5. Diagnosticul tehnologic................................................................................................12
2.5.1. Directii general ale societatii...........................................................122.5.2. Amplasarea societatii AGRANA S.A..............................................132.5.3. Caile de acces............................................................................................132.5.4. Indicatori de referinta..........................................................................13
2.6. Diagnosticul financiar..................................................................................................152.6.1. Analiza echilibrului financiar..............................................................................152.6.2. Analiza structurii activului/pasivului..................................................................182.6.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune......................................................182.6.4. Analiza capacitatii de autofinantare...................................................................202.6.5. Analiza pragului de rentabilitate.........................................................................212.6.6. Analiza sensibilitatii rezultatului in raport cu nivelul de activitate.................222.6.7. Analiza prin rate de rentabilitate........................................................................232.6.8. Analiza prin rate de lichiditate............................................................................252.6.9. Analiza prin rate de indatorare...........................................................................26
Capitolul 3: Descrierea proiectului de investitii.............................283.1. Scopul proiectului de investitii....................................................................................283.2. Descrierea proiectului de investitie............................................................................283.3. Produsele/serviciile noi (aferente investitiei).............................................................303.4. Piata...............................................................................................................................333.5. Concurenta...................................................................................................................343.6. Strategia de marketing (strategia de pret, strategia de distributie, strategia de promovare pentru noile produse /servicii).......................................................................373.7. Programul de vanzari..................................................................................................393.8. Capacitatea tehnica aferenta proiectului...................................................................403.9. Personalul.....................................................................................................................403.10. Materii prime si utilitati (furnizori, calitate necesara, pret)..................................403.11. Influente asupra mediului.........................................................................................42
2
3.12. Planul de finantare.....................................................................................................43Capitolul 4: Previziuni financiare pe durata de acordare a
creditului............................................................................................464.1. Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate...........................................46
4.1.1. Valoarea actualizata neta (VAN).........................................................................494.1.2. Rata interna de rentabilitate (RIR).....................................................................494.1.3. Termenul de recuperare (TR)..............................................................................494.1.4. Indicele de profitabilitate (IP)..............................................................................50
4.2. Analiza de sensibilitate................................................................................................504.2.1. Scenariu optimist..................................................................................................504.2.2. Scenariu pesimist..................................................................................................534.2.3. Tabloul variatiilor VAN si RIR...........................................................................56
Concluzii.............................................................................................58Bibliografie.........................................................................................59
3
Capitolul 1: Date de identificare ale agentului economic
Capitolul 2: Diagnosticul situatiei actuale
2.1. Scurt istoric al societatii
Agrana Romania SA este cel mai important producator de zahar din Romania, avand ca activitate principala producerea si comercializarea zaharului. Societatea a fost infiintata in anul 1991.
Incepand cu Martie 1998, AGRANA a devenit actionarul majoritar al urmatoarelor fabrici romanesti de zahar: Beta Tandarei, Zaharul Buzau si Danubiana Roman.
In cursul anului 2005 s-a finalizat procesul de fuziune dintre Zaharul Romanesc SA, Danubiana Roman SA si Agrana Romania Holding and Trading Company SRL. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 23 februarie 2005 a aprobat fuziunea dintre Danubiana Roman S.A. si Agrana Romania Holding and Trading SRL Bucuresti, in calitate de societati absorbite, cu Zaharul Romanesc Buzau S.A. cu sediul in Buzau, inmatriculata in Registrul Comertului Buzau sub.nr. J10/585/2002, in calitate de societate absorbanta, prin dizolvarea fara lichidare a societatilor absorbite si transmiterea universala a patrimoniului acestora catre S.C. Zaharul Romanesc S.A. In conformitate cu Hotararile Adunarii Generale Extraordinare ale Actionarilor, Zaharul Romanesc S.A. si-a schimbat denumirea in AGRANA ROMANIA S.A.
In cursul anului 2005 a fost achizitionat un teren in suprafata de 11.328,68 mp in comuna Pantelimon, judetul Ilfov. In anul 2006 a fost inceputa constructia unui depozit de zahar pe terenul din comuna Pantelimon judetul Ilfov, constructie care va fi finalizata in cursul anului 2007. In cursul anului 2006 S.C.Agrana Romania SA Buzau, a procesat 189.970 tone zahar brut importat,68.505 tone zeama groasa si 295.275 tone sfecla de zahar. Procesarea zaharului brut si a zemei groase s-a realizat in fabricile Buzau si Roman, iar a sfeclei de zahar numai in locatia Roman. Productia totala de zahar alb obtinuta a fost de 260.117 tone.
Programul de investitii si modernizari derulat in anul 2006 in scopul eficientizarii activitatii economice, a avut in vedere urmatoarele obiective principale:
cresterea capacitatii de productie prin imbunatatirea schemelor tehnologice,prin repararea si intretinerea mai buna a utilajelor si prin modernizarea acestora cresterea calitatii produselor prin cresterea disciplinei tehnologice si a nivelului de pregatire profesionala a personalului; realizarea de investitii si reparatii pentru:
1. incadrarea in normele de igiena agroalimentara;2. monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in perioada campaniei;3. imbunatatirea calitatii zaharului alb produs;4. cresterea capacitatii de ambalare si modernizarea spatiilor de depozitare a zaharului alb;
4
5. eficientizarea si fluidizarea activitatii de livrare a produselor finite catre clienti;6. cresterea sigurantei in functionarea utilajelor.
2.2. Diagnosticul situatie juridice
Prin intermediul diagnosticului juridic ne-am propus sa prezentam anumite informatii pe care noi le consideram a relevante pentru aprecierea valorii firmei. Considerat a fi cel mai profitabil grup cu capital strain din Romania la ora actuala, AGRANA ROMANIA este doar o mica parte a gigantului austriac Agrana Zucker GMBH. Societatea are o capacitate financiara sporita din doua motive intemeiate. In primul rand se bucura de sprijinul concernului austriac si ,cel mai important, este organizata ca fiind o societate pe actiuni astfel ca, in cazul unei eventuale situatii de criza poate emite cu usurinta obligatiuni pentru a atrage resursele necesare pentru a se autofinanta. La data de 31 dec 2006 capitalul subscris si varsat in intregime la Registrul Comertului este de 14 .454. 215 lei, divizat in 144.542.148 de actiuni nominative, fiecare avand o valoare de 0,10 lei noi, inregistrandu-se o crestere de 10% fata de valoarea anului precedent. Structura actionariatului este urmatoarea :
Actionari Capital social (RON) Nr. Actiuni Participare
Agrana Zucker GmbH 13.171.388 131.713.877 91.12%AVAS 585.686 5.856.865 4.05%Alti actionari 697.141 6.971.406 4.82%Total 14.454.215 144.542.148 100.00%
De-a lungul timpului au existat cateva litigii cu sindicatul societatii dar acestea au fost solutionate fara nici un fel de urmare pentru Agrana S.A, cu atat mai putin asupra transferului de actiuni.
2.3. Diagnosticul comercial
Obiectivul pe care ni l-am propus in prezentarea acestui diagnostic este cel de a estima piata actuala si potentiala a intreprinderii si locul ei pe piata, prin analiza creditorilor si debitorilor societatii. Este foarte important pentru noi sa incepem prin a prezenta potentialul oferit de catre produsele firmei care sunt de cea mai inalta calitate.
2.3.1. Produsele firmei
1)Zaharul CRISTAL Margaritar: care este disponibil in doua feluri:
a)la plicuri de 50 grame
5
b)la punga de 1 kg
2)Zaharul PUDRA Margaritar:
3)Zaharul CUBIC Margaritar:
Produsele firmei se adreseaza cu preponderenta consumului zilnic al populatiei
Romaniei.
2.3.2. Piata
6
Desi concurenta pe piata de zahar este una acerba existand in joc 20 de companii producatoare de zahar, S.C AGRANA S.A se detaseaza clar, devenind lider de piata in anii 2005-2006.
Pe piata zaharului, principalii competitori ai austriecilor de la Agrana sunt Zaharul Oradea, Lemarco si Zaharul Ludus.
Fabrica de la Oradea este detinuta (50%-50%) de Pfeifer & Langen Germania si Cristal Union Franta, iar reprezentantii acestor companii spun ca nu au nici un interes sa-si vanda afacerea. Cristal Diamant ocupa al treilea loc in piata, cu o cota de 18%, iar investitiile totale depasesc 6 milioane de euro.
Lemarco ocupa locul doi in piata si sustine ca nici nu vizeaza pozitia de lider: „preferam sa fim profitabili“, dupa cum spune directorul comercial, Dan Liviu Popovici, care spune ca fabrica de la Liesti are cel mai bun randament din tara, functionand noua luni pe an. Compania are capital mixt, fiind detinuta, in proportie de 50 - 50% de investitori romani si grupul american Atalanta Corporation NY.
Prima fabrica de zahar privatizata, cea de la Ludus, este detinuta in proportie de 88% de o companie franceza - Sucrerie de Marquentere, iar Ioan Armenean, directorul general al societatii, spune ca 2005 nu este un moment bun pentru a vinde o afacere cu zahar. Mai ales ca francezii s-au implicat serios in afacere, prin investirea a peste 8 milioane de euro.
Din categoria celorlalte societati producatoare de zahar mai mentionam: ZAHAR BOD (care are actionariat roman), ZAHAR CORABIA (societate cu actionariat strain), ZAHARUL CALARASI (actionariat libanez), ZAHARUL S.A. GALATI. Am luat in considerare cele mai importante socetati intrucat nu am considerat necesar sa le mentionam pe toate.
Un tabel prezantand pozitia pe piata a societatii comparativ cu principalele firme concurente ar arata cam asa:
Societatea Pozitia pe piata Cota de piata Investitori Suma investita
S.C AGRANA S.A Lider de piata 30%Agrana Zucker GMBH-Austria Peste 60 milioane
euro
Lemoarco S.A Locul II 21%Inv. romani 50%
Atalanta Corporation NY 50%
Peste 12 milioane euro
Zahar ORADEA Locul III 18%Pfeifer & Langen
Germania si Cristal Union
Peste 6 milioane euro
Zahar LUDUS Locul IV 13% Sucrerie de Marquentere
Aprox 3 milioane euro
Sursa: www.bussinessmagazin.ro
2.3.3. Analiza furnizorilor
Structura furnizorilor firmei este urmatoarea:
Furnizori interni (inclusiv avansuri incasate) 52.156.501 Furnizori externi 1.312.719 Furnizori din grup 3.017.298
Total furnizori 56.486.518
7
Am prezentat mai sus structura furnizorilor firmei pe anul 2006 si in continuare pentru calculul indicatorului voi folosi datele finale de pe ceilalti ani, intrucat structura furnizorilor nu se schimba.
Pentru a reliefa importanta furnizorilor in cadrul societatii vom calcul un indicator denumit DURATA DE PLATA A FURNIZORILOR (Df).
DURATA DE PLATA A FURNIZORILOR= FURNIZORI x 360 CA
AN FURNIZORI C.A. VALOARE INDICATOR
2003 38.215.400 167.375.880 82 zile2004 42.321.463 176.958.005 86 zile2005 45.951.972 400.731.821 41 zile2006 56.486.518 609.277.389 33 zile
2.3.4. Analiza clientilor
Structura sumelor de incasat este urmatoarea:
a) CREANTE COMERCIALE: 95.633.567 -clienti terti 75.701.310 -clienti din cadrul grupului 19.932.257b) ALTE CREANTE 25.329.567 Total creante 120.963.134
Pentru analiza clientilor se urmareste DURATA DE INCASARE A CREANTELOR (Di). DURATA DE INCASARE A CREANTELOR= TOTAL CREANTE x 360 C.A.
AN TOTAL CREANTE C.A. VALOARE INDICATOR2003 66.881.228 167.375.880 144 zile2004 32.254.407 176.958.005 65 zile2005 50.584.626 400.731.821 45 zile2006 120.963.134 609.277.389 71 zile
Ideal durata de incasare a creantelor ar trebui sa fie mai mica decat durata de plata a furnizorilor.
Din tabelele noastre reiese ca durara de incasare a creantelor este mai mica decat durata de plata a furnizorilor numai pentru anul 2004. Acesta este si anul in care firma a inceput sa aiba profit. In anii 2005 si 2006 s-a inregistrat o durata de plata a furnizorilor mai mica decat durata de incasare a creantelor ,totusi la o diferenta de zile mai mica decat cea din 2003.
8
In continuare ne propunem sa calculam un alt indicator denumit si RATA MARJEI
NETE( sau rentabilitatea comerciala) pentru a stabili puterea de piata de societatii.
RATA MARJEI NETE= PROFITUL NET x 100 C.A.
AN PROFITUL NET C.A VALOARE INDICATOR
2003 (9.267.234) 167.375.880 -5,53%
2004 16.914.511 176.958.005 9,55%
2005 5.538.475 400.731.821 1,38%
2006 12.669.224 609.277.389 2,07%
Din tabelul de mai sus reiese ca rata marjei nete are o traiestorie ascendenta, cu un maxim atins in anul 2004 cand s-a obtinut o valoare de 9,55% si un minim in anul 2003 cand s-a obtinut o valoare negativa pentru acest indicator, de -5,53%. In urmatorii ani 2005, 2006 s-a inregistrat o descrestere fata de 2004 dar in crestere fata de 2003. O explicatie ar fi faptul ca incepand cu anul 2004 s-a inceput obtinerea de profit. In anii 2005, 2006 a imceput procesul de extindere al societatii, fiind achizitionate terenuri, depozite pe care s-a construit ulterior.
2.4. Diagnosticul resurselor umane
O importanta majora noi consideram ca o are in evaluarea unei intreprinderi diagnosticul resurselor umane, pentru ca nu ai cum sa faci nimic intr-o intreprindere fara o echipa de oameni care este de preferinta cat mai specializata si de pasionata pentru munca lor.
Pana acum am prezentat structura actionariatului in diagnosticul juridic si acum vom continua cu prezentarea organismului de conducere al societatii, care este consiliul de administratie format din 12 membrii avand urmatoarea urmatoarea componenta:
Johan Patocka - presedinte Dieter Nefischer - vice presedinte Silvia Scherleitner - membru Herwig Schwihla - membru Herbert Wesner - membru Claudia Miruna Tomescu - membru Gabriela Iulia Petrea - membru Catalin Adrian Limbidis - membru Emilian Dobrescu - membru Fritz Gattermayer - membru Gerhard Robl - membru Roman Knotzer – membru
9
De mentionat este si faptul ca numarul mediu de angajati ai societatii a fost in anul 2006 in numar de 722 fata de numai 704 in anu 2005.
Vom prezenta urmatoarea structura a situatiei legate de salariati a anului 2006 pentru a se observa dinamica fata de anul 2005.
Anul 2005 Anul 2006
Total Salariati permanenti Salariati sezonieri Total %
Muncitori 520 344 194 538 74
Personal tehnic 184 183 1 184 26Total 704 531 173 722 100
In legatura cu dinamica salariilor avem urmatorul tabel:
2005
(RON)
2006 (RON)
Salarii platite sau de platit aferente exercitiului 17.538.841 19.442.239Salariati permanenti 11.506.623 12.463.267Salariati sezonieri 1.708.539 2.461.267Salariati disponibilizati 315.554 1.238Cheltuieli cu asigurarile sociale 4.008.125 4.516.065Salariatii permanenti 3.430.902 3.879.971Salariati sezonieri 547.412 635.978Salariati disponibilizati 29.811 116
De mentionat este faptul ca pentru membrii consiliului de administratie nu s-au acordat indemnizatii in 2006. De asemenea, structura costurilor salariale pentru conducerea executiva au fost in anul 2006 de 3.082.006 lei din care:
Salarii brute: 2.430.714Cheltuieli angajator: 651.292
Vom incheia studiul cu un grafic care evidentiaza variatia numarlui de angajati pe anii analizati:
10
2.5. Diagnosticul tehnologic
Prin intermediul acestui diagnostic ne propunem sa realizam o analiza cat putem de detaliata a factorilor tehnici de productie,a tehnologiilor de fabricatie a produselor precum si a organizarii productiei.
Diagnosticul domeniului tehnic si tehnologic are o importanta deosebita datorita faptului ca permite:
cuantificarea masurii in care sunt folosite capacitatile de productie si evaluarea eficientei economice a tehnologiilor si echipamentelor utilizate de societate;
stabilirea nivelului calitatii produselor proprii in comparatie cu normele existente;
determinarea impactului organizarii activitatilor de reparare si intretinere a utilajelor asupra eficientei societatii;
determinarea gradului in care este acoperit necesarul de resurse energetice si utilitati.
2.5.1. Directii general ale societatii
In scopul eficientizarii activitatii economice a societatii au fost avute in vedere urmatoarele directii principale de actiune:
Cresterea capacitatii de productie prin imbunatatirea schemelor tehnologice, prin repararea si intretinerea mai buna a utilajelor.
Cresterea calitatii produselor prin cresterea disciplinei tehnologice si a nivelului de pregatire profesionala a personalului.
Realizarea de investitii si reparatii pentru:o incadrarea in normele de igiena agroalimentara;
11
o imbunatatirea calitatii zaharului alb produs;o monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in
perioada campaniei;o cresterea capacitatii de ambalare si modernizarea spatiilor
de depozitare a zaharului alb.o eficientizare si fluidizarea activitatii de livrare a produselor
finite care clentio cresterea sigurantei in functionarea utilajelor.o
Principalele investitii realizate in anii 2005 si 2006 in vederea indeplinirii obiectivelor de mai sus au fost:
achizitionarea in anul 2005 a unui teren in comuna Pantelimon; construirea pe terenul mentionat mai sus a unui modern centru
logistic; achizitionarea de aparate de cristalizare cu agitator si
automatizare; achizitionarea de schimbatoare de caldura cu placi cu o eficienta
ridicata; achizitionarea de utilaje de paletizat, transportat si incarcat in
mijloace de transport a produsului finit; modernizarea depozitelor de produse finite din localitatile Roman
si Buzau (instalatii de incalzire, rampe, rafturi); achizitionarea de noi instalatii de ambalare zahar; modernizarea cuptorului de var din fabrica Buzau pentru
reducerea consumurilor energetice ca urmare a micsorarilor pierderilor de caldura;
modernizarea drumurilor interioare din fabrica Roman pentru incadrarea in standardele Europene;
2.5.2. Amplasarea societatii AGRANA S.A
In primul rand trebuie specificat faptul ca S.C AGRANA S.A are un sediu central in Bucuresti Sector 1, soseaua Straulesti, nr.178 si mai multe fabrici:de zahar (Roman, Tandarei, Buzau), de amidon (Tandarei) si de ciocolata (Roman), si depozite raspandite in toata tara.
Uzura fizica a cladirilor detinute de societate în cadrul platformelor industriale este redusa, datorita faptului ca executarea constructiilor puse în functiune (fabrica de zahar,de ciocolata si de amidon) a fost finalizata relativ recent sau ,in cazul unor structuri mai vechi, avem de-a face cu lucrari de renovare, efectuate esalonat in anii 2001-2005.
In toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite. De asemenea, se iau si masuri împotriva aparitiei daunatorilor; Personalul muncitor poarta echipamente de protectie sanitara a alimentelor; Suprefetele sunt atent dezinfectate si curatate de catre angajatii unei firme de specialitate.
12
2.5.3. Caile de acces
Accesul în cadrul sediului central al S.C. „Agroalimentara” S.A. se efectueaza astfel:
pe cale rutiera; pe cale feroviara, prin racordarea la liniile de cale ferata care
traverseaza zonele industriale din tara, depozitele fiind amplasate cu precadere in astfel de zone.
2.5.4. Indicatori de referinta
Vom incheia prin a calcula cativa indicatori pe care noi ii consideram a fi relevanti pentru a caracteriza din punct de vedere sintetic potentialul tenologic.
1) Gradul de folosire a capacitatii de productie: PRODUCTIA OBTINUTA x 100 CAP. DE PRODUCTIE
AN Prod. Obtinuta (tone)
Cap De Productie
Gradul de folosire a cap de productie(%)
2003 193.200 479.212 40,31% 2004 197.000 490.000 40,20% 2005 200.600 490.000 40,93% 2006 260.117 553.750 46,97%
Din tabelul precedent se remarca un trend ascendent al gradului de folosire a capitalului de productie, de la 40,31% la aproape 50%. Se observa ca la nivelul anului 2004 s-a inregistrat o scadere cu 11% fata de anul 2003. Acest trend ascendent este un lucru pozitiv pentru societate deoarece denota o sporire a productiei obtinute care va genera castig de pe urma vanzarii si implicit o crestere a profitului, lucru dorit de societate
2) Ponderea masinilor si a utilajelor in total mijloace fixe
MASINI SI UTILAJE x 100 TOTAL MIJL. FIXE
MASINI SI UNELTE=Instalatii Tehnice Si Masini + Alte Instalatii, Utilaje Si Mobilier
13
An Inst.Tehn. Si Masini Alte Inst Si Utilaje Masini si Utilaje2003 9.409.649 340.179 9.749.8282004 9.990.282 343.064 10.333.3462005 18.202.304 474.546 18.676.8502006 20.732.781 550.522 21.283.303
Ponderea:An Masini si Utilaje Total Mijloace Fixe Ponderea (%)
2003 9.749.828 36.822.892 26,47%2004 10.333.346 31.907.468 32,38%2005 18.676.850 52.684.903 35,45%2006 21.283.303 61.598.779 34,55%
S-a observat o crestere la nivelul ponderii masinilor si utilajelor in total mijloace fixe pana in anul 2006, cand s-a inregistrat o scadere 0,9%fata de anul 2005. Aceasta scadere se datoreaza majorarii Mijloacelor Fixe datorita achizitionarii de terenuri si construirii de noi depozite si centre logistice in anul 2005.
Avand in vedere cele prezentate in acest capitol, consideram ca avem de-a face cu o firma foarte bine utilata si care isi foloseste mijloacele fixe pentru a inregistra profit si a isi mari capacitatea de productie. Aceste aspecte ne intaresc convingerea ca firma se poate pregati fara probleme pentru o viitoare extindere sau diversificare a domeniului de activitate.
2.6. Diagnosticul financiar
Acest capitol urmeaza a prezenta o analiza financiara a activitatii companiei S.C. AGRANA ROMANIA S.A. in perioada 31 Decembrie 2003-31 Decembrie 2006. Scopul este de a diagnostica “starea de sanatate” a intreprinderii.
Acest diagnostic va ajuta la intelegerea situatiei financiare a intreprinderii si la realizarea proiectelor de investitii viitoare. Analiza financiara va pune in evidenta punctele tari si cele slabe ale gestiunii financiare si va oferi elemente de explicitare a cauzelor dificultatilor existente, de asemenea va evalua capacitatea intreprinderii de a-si asigura finantarea dezvoltarii si de a satisface exigentele actionarilor sai cat si a celorlalte colectivitati interesate in buna sa functionare (ex. creditori).
Analiza financiara se axeaza pe: Studiul echilibrului financiar si al riscului de faliment(insolvabilitate) – se
realizeaza prin analiza statica si dinamica a bilantului
14
Studiul performantelor financiare – se realizeaza prin analiza contului de profit si pierdere.
2.6.1. Analiza echilibrului financiar
Analiza echilibrului financiar presupune impartirea elementelor prezente in bilantul contabil in resurse permanente sau temporare si respectiv, nevoi permanente sau temporare.
-RON-
NEVOI/RESURSE 31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
NP ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 32.771.822 36.825.635 31.928.740 52.846.926 62.149.061
AT CASA SI CONTURI LA BANCI 3.469.916 572.098 8.980.598 2.704.451 3.341.026
NT STOCURI 44.114.552 37.893.951 44.073.955 147.601.808 147.292.210
NT ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 71.226.984 105.347.278 85.279.960 200.890.885 271.596.370
NT CHELTUIELI IN AVANS 228.156 81.993 65.172 400.340 170.498
RT DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE 1 AN 79.995.258 91.197.475 89.889.340 188.829.619 96.673.969
RP DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN 10.050.000 39.987.643 - - 165.671.838
RP PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 1.662.892 597.402 501.461 1.660.488 2.364.017
RT VENITURI IN AVANS - - - 18.097.459 9.412.225
RP REZULTATUL EXERCITIULUI (5.270.054) (9.267.234) 16.914.511 5.538.475 12.669.224
RP TOTAL CAPITALURI 12.518.812 10.472.386 26.883.070 45.550.585 59.793.880
Indicatorii de echilibru financiar ce urmeaza a fi calculati sunt: SN – Situatia neta FR- fond rulment
o FR propriuo FR imprumutat
NFR – Nevoia de fond de rulment TN – Trezorerie neta CF – Cash-flow.
Indicatorii de echilibru financiar
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
1 SN 12.518.812 10.472.386 26.883.070 45.550.585 59.793.880
2 FR (8.540.118) 14.231.796 (4.544.209) (5.635.853) 165.680.674
15
3 FR PROPRIU (20.253.010) (26.353.249) (5.045.670) (7.296.341) (2.355.181)
4 FR IMPRUMUTAT 11.712.892 40.585.045 501.461 1.660.488 168.035.855
5 NFR (12.010.034) 13.659.698 (13.524.806) (8.340.304) 162.339.648
6 TN 3.469.916 572.098 8.980.598 2.704.451 3.341.026
7 CF - (2.897.818) 8.408.499 (6.276.147) 636.575
Indicatorul SN (Situatia neta) reprezinta estimarea contabila a valorii drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii si se identifica cu totalul capitalurilor intreprinderii. Situatia neta a inregistrat pe parcursul perioadei analizate o valoare pozitiva si crescatoare, semn al unei gestiuni economice sanatoase. Cresterea anuala a capitalurilor intreprinderii este rezultatul ( Dec 2004 – Dec. 2006) reinvestirii unei parti din profitul net.
Fondul de rulment arata raportul resurse permanente-nevoi permanente respectiv, resurse temporare-nevoi temporare si arata surplusul activelor circulante nete in raport cu datoriile temporare sau partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment al intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. a inregistrat valori negative in anii: 2002, 2004, 2005 si valori pozitive in anii: 2003 si 2006. Un fond de rulment negativ sugereaza un dezechilibru financiar explicabil prin asimilarea resurselor permanente a datoriilor fata de furnizori de marfuri. Un fond de rulment pozitiv, ca cel din anii 2003 si 2006 arata faptul ca fondurile permanente finanteaza o parte a activelor circulante, dupa finantarea completa a nevoilor permanente(imobilizarilor nete). Fondul de rulment poate fi structurat in fond de rulment propriu si fond de rulment imprumutat. In cazul S.C. AGRANA ROMANIA S.A., fondul de rulment propriu este negativ in toti anii analizati si sugereaza o autonomie financiara foarte limitata a intreprinderii, sursele principale de finantare a nevoilor fiind cele imprumutate.
Nevoia de fond de rulment arata echilibrul ce ar trebui sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare. Nevoia de fond de rulment inregistreaza valori pozitive in anii 2003 si 2006 ca rezultat al politicii de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Nevoia de fond de rulment negativa din anii 2002, 2004, 2005 arata un surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea arata urgentarea incasarilor si relaxarea platilor si finanteaza fondul de rulment si trezoreria.
16
Variatia Indicatorilor de echilibru financiar
-40.000.000
-20.000.000
0
20.000.000
40.000.000
60.000.000
80.000.000
100.000.000
120.000.000
140.000.000
160.000.000
180.000.000
2002 2003 2004 2005 2006
An financiar
Indicator
SN FR NFR
Trezoreria neta reprezinta diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Reprezinta expresia cea mai concludenta a modului de desfasurare a activitatii intreprinderii. S.C. AGRANA ROMANIA S.A. a inregistrat in toti anii de analiza o TN pozitiva, semn al unei activitati eficienta a intreprinderii. Ea arata o autonomie financiara pe termen scurt si o rentabilitate economica ridicata. Cu alte cuvinte, intreprinderea isi permite sa ramburseze datoriile financiare pe termen scurt, dar si sa efectueze plasamente eficiente si sigure pe piata monetara si/sau financiara.
Cash-flow-ul arata cresterea trezoreriei nete. In consecinta, un CF pozitiv, ca cel inregistrat in anii 2004 si 2006, arata o crestere a valorii intreprinderii, a capacitatii de finantare a investitiilor. Pe de alta parte, CF-ul negativ din anii 2003 si 2005 arata o scadere a valorii intreprinderii si respectiv o capacitate redusa de finantare a investitiilor.
Variatia Trezoreriei
(8.000.000)
(6.000.000)
(4.000.000)
(2.000.000)
-
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
2002 2003 2004 2005 2006
An financiar
Indicator
TN CF
2.6.2. Analiza structurii activului/pasivului
17
Structura activului
RATA STRUCTURA ACTIV 31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
ACTIVE IMOBILIZATE/TOTAL ACTIV 31.51% 25.90% 27.24% 20.83% 18.62%ACTIVE CIRCULANTE/TOTAL ACTIV 68.49% 74.10% 72.76% 79.17% 81.38%STOCURI/TOTAL ACTIV CIRCULANT 61.94% 35.97% 51.68% 73.47% 54.23%DISPONIBILITATI/TOTAL ACTIV CIRCULANT 4.87% 0.54% 10.53% 1.35% 1.23%
Analiza de structura a activului arata cum este repartizata valoarea totala a activelor pe cele doua componente: permanent si temporar. Observam in cazul intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. faptul ca activele imobilizate detin din ce in ce mai putin din totalul activului, in timp ce activele circulante ocupa un procent in crestere din 2002 in 2006 in totalul nevoilor intreprinderii. Acest lucru se poate explica prin usurinta companiei de a-si finanta nevoile pe termen scurt si mai putin pe cele pe permanente.
Structura pasivului
RATA STRUCTURA PASIV 31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
DATORII TOTALE/TOTAL PASIV 86.39% 92.22% 76.65% 80.00% 80.85%DATORII PE TERMEN LUNG/TOTAL PASIV 9.64% 28.11% 0.00% 0.00% 51.05%CAPITALURI TOTAL/TOTAL PASIV 12.01% 7.36% 22.92% 19.30% 18.43%
Analiza structurii pasivului arata un procent foarte ridicat al datoriilor totale datorat in principal datoriilor pe termen scurt. Datoriile pe termen lung, deci gradul de indatorare la termen, reprezinta un procent mic din totalul pasivului, cu exceptia anului 2006 cand s-a contractat un credit bancar pe termen lung. Observam gradul de autonomie financiara scazut al intreprinderii prin raportul capitalurilor proprii in total pasiv.
2.6.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune pun in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca productie a exercitiului, valoare adaugata, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatarii, rezultatul curent si rezultatul net al exercitiului.
Productia exercitiului cuprinde productia vanduta(cifra de afaceri), productia stocata si productia imobilizata. Intreprinderea S.C. AGRANA ROMANIA S.A. a inregistrat valori pozitive si crescatoare pe perioada analizata, semn al eficientei activitatii.
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti. Acest indicator arata in cazul intreprinderii studiate cresterea intreprinderii in perioada analizata, fiind un indicator mult mai cuprinzator decat cifra de afaceri.
Excedentul brut din exploatare (EBE) arata acumularea bruta din exploatare. De asemenea in cazul intreprinderii S.C AGRANA ROMANIA S.A. acest indicator cunoaste o crestere pe perioada 2002-2006, semn al activitatii prospere a companiei.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
18
SIG 31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
CIFRA DE AFACERI CA 94.386.582 167.375.881 176.958.005 400.731.821 609.277.389
VARIATIA STOCURILOR + (212.894) 14.237.766 (15.583.985) 51.210.445 (19.102.665)
PRODUCTIA IMOBILIZATA + - - - - 393.370
CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME SI MAT.CONSUMABILE - 70.069.782 125.159.124 104.708.297 330.797.356 397.497.161
ALTE CHELTUIELI MATERIALE - 135.469 1.563.259 612.900 1.125.988 1.552.390
ALTE CHELTUIELI EXT CU ENERGIA SI APA - 4.451.369 8.632.894 6.590.919 29.875.457 42.762.103
CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE - 14.036.987 19.162.960 16.943.826 28.069.763 30.178.392
=VA 5.480.081 27.095.410 32.518.078 62.073.702 118.578.048
CHELTUIELI PERSONAL - 6.326.814 4.789.365 5.042.469 17.558.439 19.442.239
=EBE(EBITDA) (846.733) 22.306.045 27.475.609 44.515.263 99.135.809
ALTE VENITURI EXPLOATARE + 10.316.726 132.154 273.152 146.335 1.503.506
AMORT.SI PROV.NETE PT DEPRECIAREA IMOBILIZARILOR - 4.302.598 5.391.452 5.602.185 6.216.286 3.913.074
AJUSTAREA VALORII ACTIVELOR CIRCULANTE - 2.333.171 2.189.125 61.400 7.361.846 (185.565)
ALTE CHELTUIELII EXPLOATARE - 5.154.036 10.751.239 5.723.885 32.539.422 87.761.670
AJUSTARI PRIVIND PROV. PT RISCURI SI CHELTUIELI - 25.039 (10.235) (95.278) 177.919 705.224
=RE(EBIT) (2.344.851) 4.116.618 16.456.569 (1.633.875) 8.444.912
VENITURI FINANCIARE TOTAL + 5.063.649 9.998.654 12.913.905 23.088.499 35.395.685
CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL - 7.988.852 23.377.398 12.455.963 14.603.879 29.224.156
=RC(EBT) (5.270.054) (9.262.126) 16.914.511 6.850.745 14.616.441
VENITURI EXTRAORDINARE + - 20.125 - - -
CHELTUIELI EXTRAORDINARE - - 25.233 - - -
IMPOZIT PROFIT - - - - 1.312.270 1.947.217
=PN (5.270.054) (9.267.234) 16.914.511 5.538.475 12.669.224
Rezultatul exploatarii (EBIT) reprezinta rezultatul net al exploatarii, dupa deducerea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanelor. Acest indicator arata marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare si este asemenea indicatorilor anteriori in crestere in perioada analizata.
Rezultatul curent (EBT) este determinat atat de activitatea de exploatare cat si de cea financiara. El reprezinta rezultatul tuturor activitatilor curente ale societatii. Acest indicator prezinta variatii datorate cheltuielilor financiare ale intreprinderii, insa prezinta o crestere globala.
Rezultatul net al exercitiul se obtine dupa deducerea rezultatului activitatii extraordinare si al impozitului pe profit. Intreprinderea prezinta rezultat negativ in perioada 2002-2003, insa incepand cu anul 2004 valoarea profitului inregistreaza o crestere foarte mare.
2.6.4. Analiza capacitatii de autofinantare
19
Capacitatea de autofinantare(CAF) arata potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii( prin dividendele datorate) si sa finanteze investitii viitoare.
DEDUCTIV
31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
EBE EBE (846.733) 22.306.045 27.475.609 44.515.263 99.135.809
ALTE VENITURI EXPLOATARE + 10.316.726 132.154 273.152 146.335 1.503.506
ALTE CHELTUIELII EXPLOATARE - 5.154.036 10.751.239 5.723.885 32.539.422 87.761.670
VENITURI FINANCIARE TOTAL + 5.063.649 9.998.654 12.913.905 23.088.499 35.395.685
CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL - 7.988.852 23.377.398 12.455.963 14.603.879 29.224.156
IMPOZIT PROFIT - - - - 1.312.270 1.947.217
REZULTATUL EXTRAORDINAR + - (5.108) - - -
CAF DEDUCTIV = 1.390.754 (1.696.892) 22.482.818 19.294.526 17.101.957
ADITIONAL 31-dec-
200231-dec-
200331-dec-
200431-dec-
200531-dec-
2006REZULTATUL EXERCITIULUI PN (5.270.054) (9.267.234) 16.914.511 5.538.475 12.669.224
AMORT.SI PROV.NETE PT DEPRECIAREA IMOBILIZARILOR
+ 4.302.598 5.391.452 5.602.185 6.216.286 3.913.074
AJUSTAREA VALORII ACTIVELOR CIRCULANTE
+ 2.333.171 2.189.125 61.400 7.361.846 (185.565)
AJUSTARI PRIVIND PROVIZIOANELE PT RISCURI SI CHELTUIELI
+ 25.039 (10.235) (95.278) 177.919 705.224
CAF ADITIONAL = 1.390.754 (1.696.892) 22.482.818 19.294.526 17.101.957
Capacitatea reala de autofinantare este evidentiata dupa distribuirea dividendelor. Intreprinderea analizata, S.C. AGRANA ROMANIA S.A. a inregistrat o crestere a productiei foarte mare in anii 2004- 2006. Acest lucru se poate oberva si in capacitatea de autofinantare a acesteia. De la o valoare negativa in 2003 de – 1.696.892 la 17.101.957 arata o puterea firmei de a sustine prin surse proprii un proiect de investitii. Insa cresterea nu este una de lunga durata, nu se poate trage o concluzie pe termen lung legat de capacitatea firmei de a finanta din surse proprii o investitie. Putem spune, insa, ca intreprinderea este intr-o continua dezvoltare si ca poate sustine proiectele de investitie in curs si proiecte viitoare nu foarte ample.
2.6.5. Analiza pragului de rentabilitate
20
Pragul de rentabilitate reprezinta volumul fizic al productiei vandute care acopera totalul cheltuielilor, in conditiile in care rezultatul exploatarii este nul.
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
CIFRA AFACERI CA 94.386.582 167.375.881 176.958.005 400.731.821 609.277.389
COSTURI FIXE CF 4.451.369 8.632.894 6.590.919 29.875.457 42.762.103
COSTURI VARIABILE
CV 102.358.857 169.006.524 138.694.962 423.669.100 540.159.361
MARJA CHELT. VARIABILE
MCV(%) -8.45% -0.97% 21.62% -5.72% 11.34%
CIFRA AFACERI LA PRAG
CA pr (52.701.331) (886.115.624) 30.481.524 (521.947.101) 376.949.158
PRAG IN ZILE PRAG ZILE (201.01) (1.905.90) 62.01 (468.89) 222.73
Analiza pragului de rentabilitate ne arata ca acel volum fizic de echilibru ar fi negativ in 2002, 2003 si 2005 si pozitiv in 2004 si 2006. Acest prag de rentabilitate negativ in anii 2002 si 2003 arata faptul ca intreprinderea nu isi acopera costurile si lucreaza in pierdere. Cifra de afaceri la prag este pozitiva si arata acoperirea costurilor prin CA. Putem aprecia intreprinderea ca fiind relativ stabila, deoarece CA reala depaseste cu peste 20% CA la prag. Pragul de rentabilitate in zile arata numarul de zile in care se atinge CA la prag.
Legatura CA-CA prag
-1000000000.0-800000000.0-600000000.0-400000000.0-200000000.0
.0200000000.0400000000.0600000000.0800000000.0
2002 2003 2004 2005 2006
An financiar
CA reala CA prag
21
CIFRA DE AFACERI LA PRAG
-1.000.000.000
-800.000.000
-600.000.000
-400.000.000
-200.000.000
0
200.000.000
400.000.000
600.000.000
2002 2003 2004 2005 2006
an financiar
-2500
-2000
-1500
-1000
-500
0
500
cifra afaceri prag prag in zile
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
CA- CA pr 147.087.913 1.053.491.505 146.476.481 922.678.922 232.328.231
'
=(CA-CA pr)/CA pr -2.79 -1.19 4.81 -1.77 0.62
Pozitia absoluta a intreprinderii ,, arata pozitia fata de pragul de rentabilitate. Observam ca acest indicator este foarte mare, lucru ce arata o flexibilitate ridicata a intreprinderii si un risc de exploatare mai redus.
Coeficientul de volatilitate sau pozitia relativa, ', inregistreaza valori mici, aratand riscul minim asumat de intreprindere.
2.6.6. Analiza sensibilitatii rezultatului in raport cu nivelul de activitate
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
CELE RE1-RE0
- 6.461.469 12.339.951 (18.090.444) 10.078.787
CA1-CA0
- 72.989.299 9.582.124 223.773.816 208.545.568
=CELE - 0.09 1.29 (0.08) 0.05
CELF RC1-RC0
- (3.992.072) 26.176.637 (10.063.766) 7.765.696
RE1-RE0
- 6.461.469 12.339.951 (18.090.444) 10.078.787
=CELF - (0.62) 2.12 0.56 0.77
CELC =CELE*CELF - (0.05) 2.73 (0.04) 0.04
CELE (coeficientul efectului de levier al exploatarii) evidentiaza sensibilitatea rezultatului exploatarii la modificarea cifrei de afaceri. Se doreste ca CELE sa fie mai mare decat 1, lucru care se realizeaza in 2004. Aceasta valoare arata un risc scazut asumat de intreprindere, in timp ce valori inferioare lui 1 arata un risc crescut. Apreciem, totusi, ca valoarea este apropiata de 1, asadar intreprinderea se confrunta cu un risc de exploatare scazut.
CELF (coeficientul efectului de levier financiar) arata sensibilitatea rezultatului curent inainte de impozit la modificarea rezultatului exploatarii. Asemenea indicatorului anterior,
22
observam o situatie mai buna a intreprinderii in anii 2004 si 2006 si un risc mai ridicat in anii 2003 si 2005.
CELC (coeficientul efectului de levier combinat) apare ca o compunere a efectului de levier al exploatarii cu efectul de levier financiar.
INDICATORI SENSIBILITATE
-1.00
-0.50
0.00
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
2003 2004 2005 2006
AN FINANCIAR
CELE CELF CELC
2.6.7. Analiza prin rate de rentabilitate
O analiza prin rate permite o mai buna intelegere a gradului de independenta financiara si economica, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii.
Ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (marje de acumulare) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activ total, capital investit s.a.).
Rentabilitatea intreprinderii poate fi analizata prin trei categorii de rate: rate de rentabilitate comerciala rate de rentabilitate economica rate de rentabilitate financiara
23
RATE DE RENTABILITATE COMERCIALA
31-dec-2002
31-dec-2003
31-dec-2004
31-dec-2005
31-dec-2006
RATAebe -0.90% 13.33% 15.53% 11.11% 16.27%
RATAmarjei nete -5.58% -5.54% 9.56% 1.38% 2.08%RATAmarjei nete de exploatare -2.48% 2.46% 9.30% -0.41% 1.39%RATAmarjei brute de autofinantare 1.47% -1.01% 12.71% 4.81% 2.81%RATAmarjei asupra val.adaugate -15.45% 82.32% 84.49% 71.71% 83.60% RATE DE RENTABILITATE ECONOMICA RENTABILITATEAec. bruta -3.49% 43.69% 100.33% 94.29% 43.51%RENTABILITATEAec. neta -21.75% -18.15% 61.77% 11.73% 5.56% RATE DE RENTABILITATE FINANCIARA RENTABILITATEAfin. bruta -42.10% -88.49% 62.92% 9.28% 17.93%RENTABILITATEAfin. neta -42.10% -88.49% 62.92% 12.16% 21.19%
Rata marjei brute de exploatare sau RATAebe arata aptitudinea activitatii de exploatare de a degaja profit. Cresterea acestei rate in cazul intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. exprima o crestere a productivitatii in perioada 2002-2006.
Rata marjei nete arata eficienta globala a intreprinderii in perioada analizata. Observam o crestere a acestei rate, lucru ce arata o capacitate globala sporita de a realiza profit si de a face fata concurentei. Aceeasi crestere o putem observa si in cazul ratei marjei nete de exploatare.
Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai. Rezultatele acestei rate inregistreaza valori mici, lucru ce evidentiaza ca intreprinderea prefera a-si finanta proiectele de dezvoltare din imprumuturi.
Rata marjei asupra valorii adaugate arata rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare. Valorile inregistrate de aceasta rata arata ca intreprinderea analizata isi obtine o mare parte a rezultatului sau financiar din activitatea de exploatare, aceasta fiind o activitate eficienta.
Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga si vizeaza, in principal, eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Rentabilitatea economica bruta ia in considerare rezultatul brut( EBE) iar cea neta rezultatul net al exercitiului (profitul/pierderea net). Valorile optime pentru aceasta rata ar fi peste 25%, ceea ce ar insemna ca in patru ani, maxim, firma isi poate reinnoi capitalurile anagajate. Intreprinderea analizata inregistreaza valori optime in cazul rentabilitatii economice brute, insa pentru rentabilitatea neta ratele sunt scazute. Explicatia ar fi ca rezultatul exercitiului este micsorat intr-o masura destul de mare de activitatea financiara, de ajustari de valoare cat si de impozitul de profit. De asemenea, trebuie luata in seama inflatia care influenteaza rezultatele intreprinderii, prin efectele ei asupra intregii economice.
Rata rentabilitatii financiare arata capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Aceasta rentabilitate se poate, asemeni celei economice, calcula in forma bruta (folosind rezultatul inainte de impozitare) si in forma neta (folosind profitul net). Valorile inregistrate de intreprinderea S.C. AGRANA ROMANIA S.A. sunt ridicate incepand din anul 2004 si sunt superioare ratei medii a dobanzii de pe piata monetara. Rentabilitatea financiara arata o situatie mai dificila in primii ani analizati, insa incepand cu anul 2004 o ameliorare a situatiei companiei si o mai buna gestionare a fondurilor investite de actionar.
24
RATE DE RENTABILITATE
-100.00%
-80.00%
-60.00%
-40.00%
-20.00%
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
2002 2003 2004 2005 2006
An financiar
Rat
a
Rentabilitatea economica neta Rentabilitatea financiara neta
2.6.8. Analiza prin rate de lichiditate
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006RATAlichiditatii generale 0.8904 1.1552 0.9487 1.0639 2.8094RATAlichidate intermediare 0.3389 0.7396 0.4584 0.2822 1.2858RATAsolvabilitatii pe termen lung 1.1390 1.0798 1.2991 1.2412 1.2279
Rata lichiditatii generale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma pe termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Se doreste ca aceasta rata sa fie supraunitara si mai mare ca 2. In cazul intreprinderii analizate, putem observa o dificultate in a-si achita datoriile exigibile pentru 2002-2004 insa incepand cu anul 2005 intreprinderea arata o ameliorare indicatorul ajungand in 2006 la 2.8. Aceasta valoare arata existenta unui fond de rulment necesar de mare pentru a face fata cererii de rambursare a datoriilor.
Rata de lichiditate intermediara(redusa) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati. Valoare optima pentru aceasta rata ar fi intre 0.8 si 1. Acest lucru este realizat de intreprinderea analizata doar in anul 2006.
Rata solvabilitatii pe termen lung arata gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale. Aceasta rata ar trebui sa depaseasca valoarea de 1.5. Intreprinderea S.C. AGRANA ROMANIA S.A. inregistreaza valori inferioare 1.5 in toti anii de analiza, insa in crestere. Acest lucru poate indica un risc de insolvabilitate pe care si-l asuma furnizorii de fonduri acordate intreprinderii.
25
2.6.9. Analiza prin rate de indatorare
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006RATAlevierului 7.193 12.527 3.344 4.145 4.388RATA datoriilor financiare 0.803 3.818 0.000 0.000 2.771RATAcapacitatii de rambursare 64.746 -77.309 3.998 9.787 15.340RATAde prelevare a cheltuielilor finianciare -9.435 1.048 0.453 0.328 0.295RATA medie a dobanzii 0.089 0.178 0.139 0.077 0.111
Rata levierului (coeficientul total de indatorare) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii. Valorile inregistrate pentru acest indicator arata o indatorare mare a intreprinderii, respectiv o capacitate redusa de a finanta activitati din capitaluri proprii.
Rata datoriilor financiare exprima gradul de indatorare pe termen lung. Acest indicator ar trebui sa inregistreze valori sub 0.5 pentru a putea contracta noi credite de la banca. Indicatorul intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. inregistreaza valori sub 0.5, chiar 0 in 2004 si 2005, si peste 0.5 in 2006 cand s-a contractat un nou credit.
Rata capacitatii de rambursare exprima capacitatea intreprinderii de a rambursa in totalitate creditele pe termen lung. Acest indicator arata ca intreprinderea analizata poate rambursa creditul primit in 2006 in 15 ani, lucru explicabil prin suma mare contractata.
Rata de prelevare cheltuielilor financiare pune in evidenta capacitatea de plata a costului indatorarii. O firma solvabila va avea acest indicator sub 0.6. Intreprinderea analizata arata valori sub 0.6, asadar arata o gestiune financiara sanatoasa.
Rata medie a dobanzii (costul indatorarii) arata daca este sau nu preferabila finantarea prin imprumuturi. Daca aceasta rata este inferioara ratei de rentabilitate economica atunci este de preferat imprumutul.
Comparare rent.ec- cost indatorare
-0.300
-0.200
-0.100
0.000
0.100
0.200
0.300
0.400
0.500
0.600
0.700
2002 2003 2004 2005 2006
An financiar
Costul indatorarii Rentabilitatea economica neta
26
In urma analiziei financiare putem concluziona:
Intreprinderea S.C. AGRANA ROMANIA S.A. este o companie cu o cota destul
de mare din piata pe care opereaza. Acest lucru se observa in cifra de afaceri foarte
mare in toti anii de analiza.
Intreprinderea este in plina dezvoltare. Toti indicatorii indica faptul ca, incepand
cu anul 2004, firma este intr-o continua dezvoltare revenindu-si dupa o perioada de
declin.
Desi este o firma cu un grad de indatorare ridicat si o autonomie financiara destul
delimitata, este o firma ce isi poate achita datoriile la termen si are un fond de
rulment realizat pe masura posibilitatilor de plata urgentata a datoriilor fata de
furnizori si actionari. Am observat de asemenea faptul ca intreprinderea prefera sa
se indatoreze pe termen scurt. Aceasta este o decizie buna avand in vedere tipicul
firmei si natura pietei pe care opereaza.
Pentru planuri de investitii viitoare se prefera sursele imprumutate. Intreprinderea
are profit incepand cu anul 2004 si nu poate acoperi costurile de investitie din
fonduri proprii. De asemenea, am putut observa in analiza prin rate de indatorare,
ca este in avantajul companiei de a se imprumuta pe termen lung, crescand
rentabilitatea capitalurilor proprii.
27
Capitolul 3: Descrierea proiectului de investitii
3.1. Scopul proiectului de investitii -obtinerea unui nou produs, zaharul “diet”sau “light”, care va fi lansat pe piata
romaneasca, fiind primul produs de acest gen din Romania, menit sa satisfaca si clientii cu nevoi mai speciale : persoanele care sufera de diabet sau de obezitate.
3.2. Descrierea proiectului de investitie
Societatea Agrana Romania SA este cel mai important producator de zahar din Romania, avand ca activitate principala producerea si comercializarea zaharului, in acest scop folosind si investind importante sume de bani.
De aceea investirea intr-un nou produs care nu a mai fost prezent pana acum pe piata romaneasca a zaharului si care va revolutiona viata multor persoane respectiv persoanele diabetice si cele obeze este un punct tinta al firmei, un “target”.
Noutatea produsului precum si neexistenta unei concurente, ceilalti competitiori concentrandu-se pe produsele existente si pe dobandirea unei cote de piata cat mai bune, manifestata in cresterea cat mai accentuate a vanzarilor vor face din Agrana singurul producator si distribiutor autorizat de zahar “diet” oferindu-i un loc 1 fara echivoc si o pozitie de monopol.
Pentru atingerea acestui obiectiv este insa necesara o investitie materializata sub forma unui proiect de investitii, adica un suport in baza caruia firma Agrana va stii necesarul, efortul si va cunoaste si castigul, efectul scontat.
Astfel sunt necesare urmatoarele utilaje, personal, ambalaje precum si o campanie publicitara agresiva, toate aceste lucruri generand costuri suplimentare, ce nu pot fi acoperite din fonduri proprii deci autofinantare ci doar apeland la un credit pe termen lung in valoare de 200.000 de euro pe o perioada de 5 ani din care se vor achizitiona cele necesare, precum:-un utilaj nou, instalatie de rafinare a zaharului, ce va fi cumparata de la Amann Brasov importator de utilaje din Germania din bazinul Ruhr, Krefeld, in valoare de 60.000 de euro, in functie de evolutia produsului in urmatorii 2 ani si implicit de cererea populatiei urmand sa achizitionam inca doua instalatii. Particularitatile acestor utilaje, precum si experienta nemteasca in producerea lor au determinat parafarea unui contract cu Amann, pentru produsul nostru fiind necesara o instalatie speciala ce asigura o rafinare a zaharului superioara precum si repetivitatea procesului de minim trei ori, altfel produsul obtinut nu este viabil. Inainte de semnarea acordului au mai existat discutii si cu Marcom un alt mare Importator de utilaje insa produsul oferit de dumnealor, ce urma a fi adus din Italia, Bari nu intrunea toate cerintele noastre. Mai mult prin contractarea Amann, dumnealor s-au obligat sa asigure transportul, fracht-ul precum si toate costurile cu instalarea si reparatiile pe urmatorii 3 ani, perioada pe care se intinde si garantia oferita de furnizor.
personal aditional necesar pentru a opera cu noul utilaj precum si pentru a asigura o buna functionare a capacitatilor de productie; de asemenea este necesara angajarea, instruirea si un scurt “training” a unui inginer cu minim 2 ani experienta in domeniu, cunoscator al utilajelor de rafinare. Costurile se vor ridica la 40.000 de euro, costuri cu salariile, protectia sociala, prime, premii etc.
Ambalaje, atat costurile directe din producerea/achizitionarea ambalajelor precum si efectuarea unui studiu de piata in vederea alegerii modelului si fundamentarea deciziei. Costurile estimate sunt de 20.000 de euro.
28
Publicitate, o campanie agresiva, spot-uri, publicitate atat prin intermediul publicatiilor de mare titaj cat si prin intermediul TV si radio, campanie menita sa faca cunoscut populatiei noul produs, practim dorim ca “zaharul diet” sa fie o marca de succes imposibil de inlocuit sau comparat cu alte produse. Dorim asocierea de “zahar diet” si chiar “zahar” cu Agrana. Costurile necesare 80.000 de euro.
Costurile totale, impartite pe destinatii sunt mai bine prezentate in graficul “Costurile proiectului” atat sub forma de cifra, costuri sub raport valoric cat si procentual.
Destinatie Publicitate Utilaje Personal aditional
Ambalaje
Costuri(inclusive TVA)
80.000 € 60.000 € 40.000 € 20.000 €
Procentual (%) 40 30 20 10
Utilajul care va fi achizitionat si va fi adus la fabrica din Buzau la finele lunii iulie, ETD (Estimated Time of Delivery) saptamana 30 adica intervalul 23-27 iulie 2007, luna cunoscuta in comert cat si in transporturi ca “luna moarta” datorita faptului ca majoritatea uzinelor/fabricilor/producatorilor din Uniunea Europeana inchid in aceasta perioada. Momentul ales este chiar cu o saptamana inainte de declansarea vacantelor generale in Germania vacante ce se intind de obicei pe parcursul lunii august, conform Bursa Transport, www.bursatransport.ro, informatii generale, este unul propice datorita faptului ca oferta de marfuri este una relativ scazuta astfel pretul frachtului fiind scazut ceea ce determina o valoare de tranzactie a utilajului mai mica cu minim 400 de euro maxim 1000 euro, astfel ajungandu-se la pretul de 60.000 de euro al instalatiei pret “all in“ ceea ce inseamna ca el cuprinde si transportul si instalarea precum si o serie de garantii. Marfa va fi adusa cel mai probabil cu Hollemann transportator specializat in transportul de utilaje si agabaritice. Utilajul va fi demontat astfel el se va incadra in dimensiunile camionului LxlxH 13,6x2,47x3,02 m.
29
3.3. Produsele/serviciile noi (aferente investitiei)
30
31
Pe langa produsele deja consacrate si cunoscute datorita unei excelente campanii publicitara vom mai adaugaunul care speram ca va avea cel putin acelasi efect asupra clientilor daca nu si mai mare: Zaharul “diet”, raspunsul nostru la consumul scazut de zahar pe cap de locuitor, existenta unor persoane care nu consuma sau sunt nevoiti sa apeleze la inlocuitori din cauza obiective respectiv obezitate, diabet, afectiuni cardio-vasculare etc. Fiind prima tentativa aunei firme romanesti producatoare/distribuitoare de zahar din Romania de a aduce in prim plan si consumatorii ce prefera/sunt nevoiti sa accepte alternativele: indulcitori, zaharina etc. suntem nevoiti sa incepem la o scara mai redusa de productie dar prin calitatea de a fi deschizator de drumuri in acest aspect si unic producator dar si in functie de necesitatile populatiei vom hotari in viitorul apropiat daca este necesara imbunatatirea capacitatilor de productie.
Zaharul diet spre deosebire de alte produse necesita o atentie deosebita in procesul de productie si numai utilajele foarte performante si cu un randament si productivitate ridicata pot asigura un produs in cantitati constante si in acelasi timp de calitate, astfel fiind nevoie de minim trei rafinari consecutive pentru obtinerea lui.
32
Spre deosebire de zaharul “normal” zaharul “diet” are insusirea ca poate fi consumat de oricine, fiind un produs 100% natural fara aditivi sau chimicale obtinutprintr-un proces industrial complex dar care asigura continutul optim de fructoza si de zaharuri astfel incat sa fie in acelasi timp dulce dar si sanatos si conform cu cerintele si avizarile medicale de la Ministerul Sanatatii.
3.4. Piata
Romania in sfera Uniunii Europene este deocamdata un pion dat asezarea sa precum si conditiile geo-socio-demografice sunt propice unei dezvoltari care sa ne aduca aminte de perioada interbelica cunoscuta ca cea mai prolifica perioada a Romaniei, care a cunoscut un adevarat “boom” in tot sensul cuvantului devenind unul dintre statele fruntase in mai multe domenii.
Odata cu aderarea marile concerne europene intrezaresc capacitate deosebite precum si o piata care se afla in plina dezvoltare achizitiile de firme in toate domeniile strategice ale Romaniei de catre companiile multiationale mai ales firmele austriece si germane care au luat cu asalt sectorul financiar si al asigurarilor precum si productiile de piese si utilaje dar si sectorul de materii prime care la noi se afla in plina reconstructie .
Cresterile masive se manifesta de asemenea in PIB 7% in anul 2006 precum si in indicele de crestere anual indice ce ne arata ca Romania se afla in plina dezvoltare spre deosebire de alte tari (SUA are un indice subunitar 0,26%) va fi centrul unor importante achizitii si fuzionari in anii ce vor urma.
De asemenea Agrana Buzau este membru al grupului austriac Agrana fiind formata prin fuzionarea Zaharul Romanesc SA, Danubiana Roman SA si Agrana Romania Holding and Trading Company SRL. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 23 februarie 2005 a aprobat fuziunea dintre Danubiana Roman S.A. si Agrana Romania Holding and Trading SRL Bucuresti, in calitate de societati absorbite, cu Zaharul Romanesc Buzau S.A. cu sediul in Buzau, inmatriculata in Registrul Comertului Buzau sub.nr. J10/585/2002, in calitate de societate absorbanta, prin dizolvarea fara lichidare a societatilor absorbite si transmiterea universala a patrimoniului acestora catre S.C. Zaharul Romanesc S.A. In conformitate cu Hotararile Adunarii Generale Extraordinare ale Actionarilor, Zaharul Romanesc S.A. si-a schimbat denumirea in AGRANA ROMANIA S.A.
Astfel avand capital strain si traditia firmelor care au fuzionat in spate firma Agrana a devenit cel mai mare producator si distribuitor de zahar din Romania, iar mai nou isi propune sa atace si acel segment de non-consumatori, cei absoluti, caredatorita noului produs sunt foarte aproape de a fi preschimbati din statutul de non-consumatori absoluti in clienti fideli ai zaharului diet.Astfel noul produs ii vizeaza pe cei care din varii motive respective medicale : diabetici persoane care sufera de obezitate sau afectiuni cardio-vasculare oferindu-le o solutie care sa vina in inatmpinarea dificultatilot lor.
Un studiu efectuat in 1990 si reluat in 2005 de dr. Cristiana Glavce de la Centrul de Cercetari Antropologice „Francisc I. Rainer“ a luat masurile antropometrice a doua esantioane de peste 300 de copii si adolescenti, aflati in conditii socio-economice similare. Cercetarea, intitulata „Relatia dintre stilul de viata si corpolenta la copiii si adolescentii din Romania“, constata ca obezitatea este cel mai des intilnita la elevii de clasa I, tendinta in crestere in 2005.
Nu indiferent de gen insa, supraponderalitatea fiind mai accentuata la baieti. Diferentierea se mentine si in privinta celor aflati in clasa a VIII-a, un alt grup de virsta cu obezitatea in crestere. Spre deosebire de cei din 1990, aflati in extrema cealalta, cind subponderalitatea caracteriza ambele sexe.
33
Actualul ritm de viata al romanilor va creste procentul obezilor, avertizeaza endocrinologii. Peste 40% dintre copiii din Romania sint supraponderali. „La noi, procentajul copiilor supraponderali sau chiar obezi a crescut ingrijorator. Un procent de 40 este foarte grav. Avem cazuri si de copii care, la o virsta de 12 ani, au 120 de kilograme“, declara Constantin Dumitrache, presedintele Societatii de Endocrinologie. In cazul adultilor, procentul supraponderalilor este de 60, dintre care aproape jumatate sint obezi. Mai mult de jumatate din populatia Romaniei este obeza. Cel putin unu din trei romani este supraponderal, iar unu din patru romani este obez. Aceste statistici plaseaza Romania pe locul al treilea in Europa privind numarul obezilor.
In Romania se inregistreaza o adevarata "epidemie" de diabet
Un roman din cinci moare din cauza bolilor cardiovasculare, arata ultimele date statistice. Situatia este cu atat mai grava, cu cat decesele apar tot mai frecvent la varste sub 45 de ani. Romania se afla pe primul loc intre tarile Uniunii Europene la mortalitatea cauzata de infarcturi si accidente vascular-cerebrale. Potrivit rapoartelor Institutului National de Statistica si a societatilor stiintifice de cardiologie si neurologie, la fiecare 10 minute, un roman moare din cauza afectiunilor cardiovasculare. "Dintre tarile UE, Romania sta cel mai rau la acest capitol, cu peste 60% din decese cauzate de bolile cardiovasculare, in conditiile in care in Europa de Vest mortalitatea cauzata de asemenea maladii este de doar 37%La sfârsitul anului 1997 în România existau 575.000 persoane bolnave de diabet aflate în evidenta centrelor specializate. Se estimeaza ca numarul celor cu diabet nediagnosticat sau latent este si mai mare, astfel încât aproximativ un milion de români se confrunta cu aceasta maladie de temut.
Cauzele principale atat ale diabetului cat si ale obezitatii si bolilor cardio-vasculare sunt alimentatia nesanatoasa, alimente ce contin multe lipide sau sunt prea “dulci” si sedentarismul. Prin noul produs avem posibilitatea sa limitam aceste probleme cu care se confrunta o mare parte din populatia Romaniei intr-un mod cum nu se poate mai dulce si sanatos.
3.5. Concurenta
Compania Agrana Romania, cel mai important jucator din industria locala a zaharului, prognozeaza pentru acest an o productie de zahar alb din sfecla de trei ori mai mare fata de anul trecut, respectiv 34.000 de tone de zahar, fata de 10.500 de tone. "Aceasta prognoza de la mijlocul campaniei are insa toate premisele sa fie depasita si cantitatea de zahar din sfecla obtinuta la finalul campaniei 2006 sa ajunga la aproape 40.000 de tone", spune Emilian Dobrescu, reprezentant general al Agrana Romania. Compania a cultivat in acest an circa 10.000 de hectare de teren, fata de suprafata de 5.300 hectare in 2005.
Compania a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 211,2 mil. lei (circa 60 mil. euro), in crestere cu 35,5%, si un profit de 11,1 mil. lei, de circa patru ori mai mare decat in primele sase luni ale anului trecut.
Cei mai importanti competitori ai Agrana sunt Lemarco si Zaharul Oradea.
34
CATALOG FIRME >> Zahar
OLIVER M.O.R.- BacauCOMERT // ZAHAR DIN TRESTIE DE ZAHAR, ZAHAR DIN SFECLA DE
ZAHAR, ULEI DUBLU RAFINAT DE FLOAREA SOARELUI, TOATE LA PRET DE IMPORT. // ZAHAR, ULEI
lory-srl- Campinafabrica de zahar // ambalari zahar // zahar
sc zimbru exim srl- Brailafirma de comert cu ridicata // zahar din import // zahar din trestie
VALPROD Impex SRL- BucurestiSRL // Privatizam fabrica de zahar // ZAHAR
bana_n- Lugojdistributie zahar, alimente, bauturi alcoolice si racoritoare // bere ursus, timisoreana
zahar Agrana ulei Argus sare apa minerala sucuri //
Laurus Srl- Targu SecuiescAmbaleaza zahar cristal personalizat la in baghete de 4-8 grame la cea mai buna
Calitate. // Zahar crista stick personalizat 4-8g //
BALCOMEX TRUST SRL- Cluj-Napocasocieate de comert intern cu zahar si consultanta in afaceri // zahar import servicii de consiliere generala in afaceri //
ZAHARUL S.A.- GalatiPRODUCATOR ZAHAR // ZAHAR //
COSELI- IasiIndustrie alimentara // Produse preambalate uz casnic alimentar (esente alimentare,
coloranti alimentari, zahar pudra, zahar vanilinat, superesente, praf de copt), melioratori industria panificatiei si patiseriei //
SINAPSA TRADING- Piatra NeamtFirma privata, cu sediul social in Piatra Neamt. // Zahar farin, Zahar vanilat,
condimente ambalate diferite gramaje, cafea prajita, alune prajite, seminte de orice tip
s.c. romforest srl- BrasovImport zahar // Import zahar // zahar import polonia
minipack com s.r.l.- Alba Iuliaactivitate de ambalare zahar la stick // zahar la stick de 5g //
Argirom International SA Bucuresti - Sucursala Lechinta - Producator zahar.
35
Argus SA Constanta - Productie de ulei alimentar.
Arianis Prod Com SRL Targu Neamt - Productie de ulei alimentar. Producator zahar.
Beta SA Tandarei - Producator zahar.
Fabrica de Zahar Bod SA - Producator zahar.
Fabrica de Zahar Draganesti-Olt - Producator zahar. Imaculat Lukoserv SRL Timisoara - Producator zahar. Furnizor de zahar ambalat la pliculet. Laurus SRL Targu Secuiesc - Firma specializata in ambalarea zaharului in plicuri personalizate.
Lemarco SA - Zaharul Liesti - Producator zahar. Marr Sugar Romania SRL Bucuresti - Producator zahar.
Marr Sugar Trading Moldova - Producator zahar. Siretul SA Bucecea - Producator zahar. Süd Zucker Chisinau - Concern - Producator zahar. Zahar SA Corabia - Producator zahar. Dulciuri.
Zahar SA Ludus - Producator zahar.
Zahar SA Oltenita - Producator zahar.
Zaharcom SRL Ludus - Producator zahar.
Zaharul Buzau SA - Producator zahar. Producator si furnizor de produse agroalimentare.
Zaharul Oradea SA - Producator zahar.
Zaharul SA Liesti - Producator zahar.
Zamur SA Targu Mures - Producator zahar.
In cazul zaharului diet firma nu are concurenta nici un alt competitor de pe piata neaflandu-se in situatia de a cunoaste si produce.
Puncte tari: este un produs nou, inovator;
36
nici un alt producator nu poseda posibilitatea de a procesa zahar diet, investitiile necesare fiind foarte ridicate;
ofera un produs nou unei categorii numeroase ce nu are decat alternative modeste intra pe o piata pe care poate deveni prinvipalul competitor in scurt timp; foloseste tehnici si utilaje occidentale, avansate, posedand un personal instruit,
bine pregatit; se bucura de bonitate financiara, prestigiu si solvabilitate fiind in categoria
firmelor care sunt bine cunoscute si appreciate
Puncte slabe: costul destul de ridicat de procesare/producere a zaharului diet in raport cu puterea
de cumparare a populatiei, mai ales a segmentului de piata la care ne referim.
3.6. Strategia de marketing (strategia de pret, strategia de distributie, strategia de promovare pentru noile produse /servicii)
Strategia de pret
Agrana isi propune un pret competitive care in primul an sa asigure o acoperire a cheltuielilor dar si o marja de profit multumitoare . Datorita conditiilor economice din Romania pretul fixat trebuie sa fie satisfacator pentru segmentul de piata vizat respectiv cel format din persoanele diabetice, obezsau care sufera de boli cardio-vasculare. Astfel daca la zaharul “normal” pretul este cuprins undeva intre 0,75 USD-0,85 USDper kg, pret de depozit in cazul zaharului diet din cauza procesului complex de procesare si a costurilor ridicate de intretinere a utilajelor respectiv de instruire a personalului un pret multumitor ar fi 1,05 EURO-1,10 EURO per kg.
Strategia de distributie
Agrana isi propune sa limiteze la maxim costurile aferente distributiei de aceea apleaza la un canal scurt de distributie: producator-intermediar-client. Astfel pentru transportul intern al zaharului exista deja contracte incheiate cu transportatori din zona care livreaza marfa la pret de 2 ron per km + TVA spre toate destinatiile, respectiv toti clientii Agrana care sunt atat firme de prestigiu : Metro, Selgros cat si firme ce se ocupa cu comertul cu amanuntul, en-gros si en-detail. Cu multe din aceste firme exista contracte bine stabilite si organizate cu livrari la date exacte, in special in cazul Metro sau Selgros. Exista insa si firme cu care Agrana lucreaza mai rar sau sporadic si unde livrarile de marfa sunt precedate de plati facute in avans, datorate faptului ca insiguranta incasarii creantelor este o preocupare comuna atuturor firmelor. Cu marile lanturi de hiper-market-uri exista contracte cu plata intre 60-90 zile.Datorita faptului ca se apeleaza la un canal scurt firma Agrana limiteaza foarte mult costurile interne, costuri c ear fi foarte mari in cazul unui sistem de distributie largit precedat de doi sau mai multi intermediari.
Strategia de promovare a noului produs
Prima promotie nationala pentru brandul Coronita a fost realizata de agentia Brandstalk Advertising. Promotia s-a bucurat de o puternica sustinere la nivel national,
37
beneficiind de spoturi TV si radio, precum si de machete in principalele ziare si publicatii cu profil culinar.
The Ad Store a inceput derularea unei noi campanii de imagini pentru contul Margaritar de la Agrana. Potrivit unor surse apropiate licitatiei de publicitate care a avut loc in urma cu cateva luni, pe langa The AdStore, la pitch au mai participat agentiile Starlink, Bridge Communication si TBWA\ Merlin. Remus Frunza, Managing Director, The Ad Store declara ca decizia Agrana de a lucra cu agentia pe care o conduce a fost luata in urma unei licitatii ce a desemnat agentia de publicitate care urma sa se ocupe de contul de comunicare Margaritar:
‘Un produs de succes pentru oameni de succes’
“Gandit de echipa de creatie dupa conceptul “un produs de succes pentru oameni de succes”, precizeaza seful agentiei, ‘mecanismele de comunicare ale spotului evidentiaza zaharul Margaritar ca un produs premium, calitativ distinct fata de produsele asemanatoare, un produs care devine un necesar in orice locuinta - ingredient indispensabil al reusitei, ce te ajuta sa imparti cu cei dragi micile satisfactii ale vietii“, conchide el.
Ideea creativa accentueaza sentimentul realizarii, sustin creativii The Ad Store, apeland la emotiile consumatorului atat prin fondul vizual si cel sonor, cat si prin protagonisti. Executia “curata”, viziunea moderna si autentica, sunt de parere reprezentantii agentiei, aduc un plus de valoare spotului video, iar protagonistul - Dan Chisu, binecunoscuta persoana publica este o personalitate reprezentativa pentru ideea de “succes”, mai adauga acestia.
Pentru noul produs zaharul diet s-a optat pentru The Ad store care avand un buget de 80.000 de euro va folosi fiecare cent pentru a crea si a sustine o imagine buna noului produs. Astfel, se va apela la o campanie agresiva atat prin presa scrisa, ziare de mare tiraj si publicatii culinare cat si prin spot-uri TV si radio care vor face cunoscut noul produs, vizandu-se pentru primul an “bombardarea” publicului larg cu informatii despre zaharul diet, crearea unei imagini pozitive, de unic produs ce poate satisfacaacest segment de consumatori si o cota de piata de minim 30 %. Pentru urmatorii 4 ani se vizeaza o cota de piata care de la an la an se va apropia de un incredibil 90%, pentru segmentul de piata vizat, statutul de unic produs de pe piata romaneasca din gama diet practice determinand un monopol si deci posibilitatea fixarii unui pret putin mai ridicat in anii ce vor urma.
3.7. Programul de vanzari
38
Dupa cum se poate observa si din grafic vanzarile firmei Agrana sunt in continua crestere micile fluctuatii fiind datorate variatiilor sezoniere inerente de anotimpuri care isi pun amprenta asupra cererii.
Pentru noul produs firma isi propune o productie de 13tone adica numai 5% din totalul productiei, ceea ce inseamna ca se va genera un venit maxim de 14,3 milioane de euro, un venit deloc de neglijat in conditiile primului an pe piata. In urmatorii ani se doreste o crestere cu minim 25 % anual dupa cum urmeaza:
Anul Productie (tone) Venituri (mil. Euro)*
1 13 14,3
2 16,25 17,875
3 20,3125 22,34375
4 25,390625 27,9296875
5 31,73828125 34,912109375
39
*Pentru primul an se va opta pentru un pret de 1,1 euro per kg, pretul pentru urmatorii 4 ani depinzand de vanzarile care se vor inregistra astfel: la un volum de 13 tone vandut in primul an se va opta pentru o crestere cu 10 % a pretului; in cazul unor vanzari mai mici de 13 tone pretul va ramane constant sau chiar va fi micsorat la 1,05 euro per kg.
3.8. Capacitatea tehnica aferenta proiectului
Conform tabelului de la punctul aferent productia va inregistra o crestere de 25 % anual in conditiile unor vanzari ce indeplinesc minim pragul calculat.
Noul utilaj va fi asamblat chiar de furnizor de asemenea acesta oferind asistenta si in cazul reparatiilor pe o perioada de 3 ani, perioade pe care se intinde garantia instalatiei de rafinare. Spre deosebire de instalatiile de rafinare pe care Agrana Buzau deja le detine noul utilaj are o capacitate mai ridicata de productie, rafinand de pana la trei ori zaharul pentru obtinerea produsului: zahar diet. Odata cu avansarea proiectului se va apela la inca doua utilaje, insa numai daca sunt indeplinite urmatoarele considerente:
productivitate ridicata si o capacitate de productie crescanda mentenabilitate buna;
utilajul trebuie sa raspunda cerintelor tehnice, sa nu dea “rateuri”, sa nu se supraincarce sau sa combustioneze materia prima;
manevrabilitate usoara, intertinere usoara.
Utilajul va functiona zilnic in schimburi de 4 ore cu pauza de o ora intre ele pentru a evita supraincarcarea sau suprasolicitarea utilajului, riscand o defectiune. Va fi manevrat numai de personal special instruit.
3.9. Personalul
Pentru operarea noului utilaj precum si pentru manevrabilitate si participarea la productie este necesar sa se angajeze un numar de cinci noi angajati, muncitori necalificati precum si un sef de post de profesie inginer de preferat si cu experienta in domeniu, care va beneficia de un “training” de doua saptamani pentru operarea noului utilaj, precum si pentru solutionarea eventualelor probleme care pot aparea, respectiv supraincalzirea, supraincarcarea sau pentru mentenanta cat mai buna a instalatiei de rafinare. Bugetul alocat este de 40.000 euro, banice vor acoperi atat salariile personalului nou ngajat precum si premiile si primele dar si “trainingul” si impozitele datorate statului in contul salariilor platite.Datorita conditiilor geo-demografice, respectiv zonei in care se afla fabrica, Buzau salariile oferite sunt mult mai mici, in comparatie cu marile orase din Romania ceea ce determina costuri directe, salariale mai scazute. De asemenea pentru angajarea de muncitori necalificati statul roman acorda deduceri la anumite impozite, oferind reduceri sau chiar scutiri de la anumite plati fiscale.
40
3.10. Materii prime si utilitati (furnizori, calitate necesara, pret)
Societatea Agrana Romania, membra a grupului austriac Agrana, intentioneaza sa achizitioneze in acest an zahar brut in valoare de 63 de milioane de dolari (52 de milioane de euro) pentru a-si asigura materia prima, a declarat Emilian Dobrescu, reprezentantul general al firmei in Romania.
"Importurile de zahar brut acopera circa 90% din necesarul de materie prima al unitatilor din Romania", a spus Dobrescu. El a precizat ca importurile vor fi efectuate in special din Brazilia, in conditiile in care pretul zaharului pe piata mondiala a crescut semnificativ fata de perioada similara a anului trecut, ajungand in prezent la circa 400 de euro pe tona.
De asemenea foarte importante sunt culturile de sfecla de zahar in zona Roman, unde s-a ajuns la o recolta de 60 tone pe hectar conform Jurnalul fermierului, in limitele unei subventii de 50 RON pe tona de sfecla .
Din tabelul de mai sus reiese ca, cultura de sfecla de zahar esre cea mai profitabila cultura din Romania, solul din Moldova asigurand suportul necesar unor recolte foarte bune. Aceste culture sunr asigurate de mici producatori si firme dupa cum urmeaza:
41
3.11. Influente asupra mediului
Firma Agrana prin activitatea sa nu polueaza datorita faptului ca majoritatea activelor fixe sunt noi incadrandu-se in normele U.E privind emisiile de orice natura.
42
Preocuparile firmei Agrana privind aspectul ecologic sunt multiple si vizeaza: incadrarea in normele de igiena agroalimentara; monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in perioada campaniei; cresterea sigurantei in functionarea utilajelor.
De asemenea culturile de la Roman: sunt numai cateva beneficii care rezulta din cultivarea sfeclei de zahar insa numai sub aspect ecologic, conform Jurnalului fermierului:
3.12. Planul de finantare
Pentru realizarea proiectului firma apeleaza la un credit pentru investitii de la OTP Bank Romania, sucursala Municipiului Bucuresti.
Acest credit este de tip cash, non – revolving si are ca destinatie fnanţarea activităţilor de investitii, astfel:
achiziţii de active imobilizate corporale realizarea de noi capacităţi de producţie dezvoltarea / menţinerea capacităţilor de producţie existente modernizarea / retehnologizarea capacităţilor de producţie, a utilajelor, maşinilor,
instalaţiilor, clădirilor.
Valoarea maximă a facilităţii ete dimensionată în funcţie de cifra de afaceri netă, declarată în ultimul bilanţ contabil, încheiat, depus şi certificat de MFP, de cash-flow-ul întocmit pentru perioada de creditare.
Rata de dobandă şi comisioanele vor fi dimensionate în funcţie de:
cifra de afaceri anuală analiza financiară şi calitativă a clientului tipul garanţiei
Astfel creditul este in euro si este acordat pe o perioada de 5 ani, cu o dobanda fixa de 8%.
43
Garantii constituite:
- terenuri si constructii evaluate la 660.000 RON.
PLAN DE RAMBURSARE (EURO)
LunaRambursare capital Dobanda
Rata lunara
Rest de plata fara dobanda
1 2.721,95 1.333,33 4.055,28 197.278,052 2.740,09 1.315,19 4.055,28 194.537,963 2.758,36 1.296,92 4.055,28 191.779,604 2.776,75 1.278,53 4.055,28 189.002,865 2.795,26 1.260,02 4.055,28 186.207,606 2.813,89 1.241,38 4.055,28 183.393,707 2.832,65 1.222,62 4.055,28 180.561,058 2.851,54 1.203,74 4.055,28 177.709,519 2.870,55 1.184,73 4.055,28 174.838,96
10 2.889,69 1.165,59 4.055,28 171.949,2711 2.908,95 1.146,33 4.055,28 169.040,3212 2.928,34 1.126,94 4.055,28 166.111,9813 2.947,87 1.107,41 4.055,28 163.164,1114 2.967,52 1.087,76 4.055,28 160.196,6015 2.987,30 1.067,98 4.055,28 157.209,2916 3.007,22 1.048,06 4.055,28 154.202,0817 3.027,27 1.028,01 4.055,28 151.174,8118 3.047,45 1.007,83 4.055,28 148.127,3719 3.067,76 987,52 4.055,28 145.059,6020 3.088,21 967,06 4.055,28 141.971,3921 3.108,80 946,48 4.055,28 138.862,5822 3.129,53 925,75 4.055,28 135.733,0623 3.150,39 904,89 4.055,28 132.582,6624 3.171,39 883,88 4.055,28 129.411,2725 3.192,54 862,74 4.055,28 126.218,7326 3.213,82 841,46 4.055,28 123.004,9127 3.235,25 820,03 4.055,28 119.769,6728 3.256,81 798,46 4.055,28 116.512,8529 3.278,53 776,75 4.055,28 113.234,3330 3.300,38 754,9 4.055,28 109.933,9431 3.322,39 732,89 4.055,28 106.611,5632 3.344,54 710,74 4.055,28 103.267,0233 3.366,83 688,45 4.055,28 99.900,1934 3.389,28 666 4.055,28 96.510,9135 3.411,87 643,41 4.055,28 93.099,0436 3.434,62 620,66 4.055,28 89.664,4237 3.457,52 597,76 4.055,28 86.206,9038 3.480,57 574,71 4.055,28 82.726,3439 3.503,77 551,51 4.055,28 79.222,5740 3.527,13 528,15 4.055,28 75.695,4441 3.550,64 504,64 4.055,28 72.144,8042 3.574,31 480,97 4.055,28 68.570,48
44
43 3.598,14 457,14 4.055,28 64.972,3444 3.622,13 433,15 4.055,28 61.350,2145 3.646,28 409 4.055,28 57.703,9346 3.670,59 384,69 4.055,28 54.033,3547 3.695,06 360,22 4.055,28 50.338,2948 3.719,69 335,59 4.055,28 46.618,6049 3.744,49 310,79 4.055,28 42.874,1150 3.769,45 285,83 4.055,28 39.104,6651 3.794,58 260,7 4.055,28 35.310,0852 3.819,88 235,4 4.055,28 31.490,2053 3.845,34 209,93 4.055,28 27.644,8654 3.870,98 184,3 4.055,28 23.773,8855 3.896,79 158,49 4.055,28 19.877,0956 3.922,76 132,51 4.055,28 15.954,3357 3.948,92 106,36 4.055,28 12.005,4158 3.975,24 80,04 4.055,28 8.030,1759 4.001,74 53,53 4.055,28 4.028,4260 4.028,42 26,86 4.055,28 0
TOTAL 43.316,71 243.316,80
45
Capitolul 4: Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului
4.1. Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate
Pentru a putea realiza o previziune financiara a proiectului de investitii al intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. este necesar ca initial sa punctam elementele dorite si asteptate de firma.
Am considerat cifra de afaceri aferenta investitiei in primul an in cuantum de 1% din cifra de afaceri asa cum apare la 31 Decembrie 2006. Am luat in considerare faptul ca este un produs nou ce va aduce in primul an o cifra de afaceri mult mai mica decat aduc produsele deja consacrate si uzuale. In plus, produsul este destinat unei categorii aparte a populatiei, lucru ce va contribui la aceasta valoarea vanzarilor.
Luand in considerare cresterea anuala a cifrei de afaceri in anii 2002-2006 am considerat o rata de crestere anuala a cifrei de afaceri de 20%.
Cifra Afaceri
-
100.000.000
200.000.000
300.000.000
400.000.000
500.000.000
600.000.000
700.000.000
2002 2003 2004 2005 2006
Cifra Afaceri
CA 31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
Valoare/an 94.386.582 167.375.881 176.958.005 400.731.821 609.277.389
Variatie 72.989.299 9.582.124 223.773.816 208.545.568
Variatie % 43.61% 5.41% 55.84% 34.23%
Variatia medie 34.77%
Costurile variabile au fost aproximate la 85% din cifra de afaceri. Am luat, asemeni punctului anterior, in seama procentul anual din cifra de afaceri aferent
46
costurilor variabile. Datorita faptului ca procesul de productie al noului produs e mai putin costisitor, intrucat este doar un proces auxiliar celor prin care trece si zaharul normal.
31-dec-2002 31-dec-2003 31-dec-2004 31-dec-2005 31-dec-2006
Costuri variabile 102.358.857 169.006.524 138.694.962 423.669.100 540.159.361
Total CV din CA 108.45% 100.97% 78.38% 105.72% 88.66%
Procent mediu 96.44%
Costurile fixe au fost evaluate la 100 000 eur/an. Amortizarea este liniara iar cheltuielile ajung la 400 eur/luna. Cheltuielile cu dobanda aferente creditului sunt prezentare in tabelul de mai jos:
Luna Rambursare capital Dobanda Rata lunara Rest de plata fara dobanda
Dobanda pe an
1 2.721.95 1.333.33 4.055.28 197.278.05 2 2.740.09 1.315.19 4.055.28 194.537.96 3 2.758.36 1.296.92 4.055.28 191.779.60 4 2.776.75 1.278.53 4.055.28 189.002.86 5 2.795.26 1.260.02 4.055.28 186.207.60 6 2.813.89 1.241.38 4.055.28 183.393.70 7 2.832.65 1.222.62 4.055.28 180.561.05 8 2.851.54 1.203.74 4.055.28 177.709.51 9 2.870.55 1.184.73 4.055.28 174.838.96
10 2.889.69 1.165.59 4.055.28 171.949.27 11 2.908.95 1.146.33 4.055.28 169.040.32 12 2.928.34 1.126.94 4.055.28 166.111.98 14775.3213 2.947.87 1.107.41 4.055.28 163.164.11 14 2.967.52 1.087.76 4.055.28 160.196.60 15 2.987.30 1.067.98 4.055.28 157.209.29 16 3.007.22 1.048.06 4.055.28 154.202.08 17 3.027.27 1.028.01 4.055.28 151.174.81 18 3.047.45 1.007.83 4.055.28 148.127.37 19 3.067.76 987.52 4.055.28 145.059.60 20 3.088.21 967.06 4.055.28 141.971.39 21 3.108.80 946.48 4.055.28 138.862.58 22 3.129.53 925.75 4.055.28 135.733.06 23 3.150.39 904.89 4.055.28 132.582.66 24 3.171.39 883.88 4.055.28 129.411.27 11962.6325 3.192.54 862.74 4.055.28 126.218.73 26 3.213.82 841.46 4.055.28 123.004.91 27 3.235.25 820.03 4.055.28 119.769.67 28 3.256.81 798.46 4.055.28 116.512.85 29 3.278.53 776.75 4.055.28 113.234.33 30 3.300.38 754.9 4.055.28 109.933.94 31 3.322.39 732.89 4.055.28 106.611.56 32 3.344.54 710.74 4.055.28 103.267.02 33 3.366.83 688.45 4.055.28 99.900.19 34 3.389.28 666 4.055.28 96.510.91 35 3.411.87 643.41 4.055.28 93.099.04
47
36 3.434.62 620.66 4.055.28 89.664.42 8916.4937 3.457.52 597.76 4.055.28 86.206.90 38 3.480.57 574.71 4.055.28 82.726.34 39 3.503.77 551.51 4.055.28 79.222.57 40 3.527.13 528.15 4.055.28 75.695.44 41 3.550.64 504.64 4.055.28 72.144.80 42 3.574.31 480.97 4.055.28 68.570.48 43 3.598.14 457.14 4.055.28 64.972.34 44 3.622.13 433.15 4.055.28 61.350.21 45 3.646.28 409 4.055.28 57.703.93 46 3.670.59 384.69 4.055.28 54.033.35 47 3.695.06 360.22 4.055.28 50.338.29 48 3.719.69 335.59 4.055.28 46.618.60 5617.5349 3.744.49 310.79 4.055.28 42.874.11 50 3.769.45 285.83 4.055.28 39.104.66 51 3.794.58 260.7 4.055.28 35.310.08 52 3.819.88 235.4 4.055.28 31.490.20 53 3.845.34 209.93 4.055.28 27.644.86 54 3.870.98 184.3 4.055.28 23.773.88 55 3.896.79 158.49 4.055.28 19.877.09 56 3.922.76 132.51 4.055.28 15.954.33 57 3.948.92 106.36 4.055.28 12.005.41 58 3.975.24 80.04 4.055.28 8.030.17 59 4.001.74 53.53 4.055.28 4.028.42 60 4.028.42 26.86 4.055.28 0 2044.74
43.316.71 243.316.80 43.316.71
Valoarea activelor nete va ramane constanta, valoarea anuala fiind de 20 de zile de rotatie din CA.
Rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie este rata dobanzii la care s-a acordat creditul, deoarece este singura sursa de finantare a proiectului de investitii: 8%.
Luand in considerare aspectele prezentate am obtinut un scenariu de baza. Pe baza acestui scenariu am calculat indicatorii de eficienta ai investitiei: valoarea actualizata net (VAN), rata interna de rentabilitate (RIR), termenul de recuperare (TR) si indicele de profitabilitate (IP).
-EUR-INVESTITIA
200.000 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
CA crestere de 1%fata de 2006 1.846.295 2.215.554 2.658.665 3.190.398 3.828.478 crestere anuala de 20%
CV 85% din CA 1.569.351 1.883.221 2.259.865 2.711.838 3.254.206 CF 100 000 annual 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
AMO 400/an 400 400 400 400 400
DOB calculat rate 14.775 11.963 8.916 5.618 2.045
48
Profit brut 161.769 219.970 289.483 372.542 471.827 Impozit profit =16%*profit brut 25.883 35.195 46.317 59.607 75.492
Profit net 135.886 184.775 243.166 312.935 396.335 ACR nete 20 zile de rotatie din CA 102.572 123.086 147.704 177.244 212.693 ACR nete 102.572 20.514 24.617 29.541 35.449 CFD =PN+DOB+AMO-Delta ACR 48.489 176.623 227.865 289.412 363.330 VR 40.000
4.1.1. Valoarea actualizata neta (VAN)
Valoarea actualizata neta (VAN) este cel mai utilizat indicator folosit in evaluarea performantei unui proiect de investitii. Indicatorul reprezinta surplusul de capital rezultat la incheierea duratei de viata a investitiei. Este evident ca se doreste o valoare pozitiva si cat mai mare. In cazul intreprinderii S.C. AGRANA ROMANIA S.A. valoarea VAN este pozitiva si depaseste valoarea cheltuielilor cu dobanda, asa cum se doreste in cazul investitiilor creditate. Cu alte cuvinte, analizand VAN-ul, proiectul este rentabil.
VAN 664.436,90 €
4.1.2. Rata interna de rentabilitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta rata de actualizare a fluxurilor de trezorerie pentru care VAN este 0. In cazul S.C. AGRANA ROMANIA S.A. rezultatul este:
RIR 69%Aceasta rata este evident superioara ratei dobanzii la care s-a acordat creditul, lucru ce
arata rentabilitatea proiectului de investitii.
4.1.3. Termenul de recuperare (TR)
Termenul de recuperare (TR) exprima intervalul de timp necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale. Acest interval masurat in ani se poate calcula pentru fluxuri de trezorerie actualizate sau nu.
Pentru intreprinderea analizata s-au obtinut:
CF CF CUM. CF ACT CF ACT CUM (200.000) - 48.489 48.489 44.897 44.897 176.623 225.113 151.426 196.324 227.865 452.978 180.887 377.210 289.412 742.390 212.727 589.937 363.330 1.105.721 247.277 837.214
49
Termenul de recuperare obtinut este: 1 ani si 309 zile iar termenul actualizat de recuperare este de : 2 ani si 7 zile. Proiectul este unul rentabil deoarece investitia este recuperata in prima jumatate a perioadei de creditare. Proiectul arata astfel un risc minim iar solvabilitatea sa este sigura.
4.1.4. Indicele de profitabilitate (IP)
Indicele de profitabilitate (IP) reprezinta valoarea actuala neta scontata pentru o cheltuiala initiala de investitie egala cu 1. El poate fi un indicator la fel de important ca si VAN, deoarece exprima castigul net obtinut pentru o unitate monetara investita.
Valoarea inregistrata este supraunitara, ceea ce arata faptul ca proiectul este unul profitabil.
4.2. Analiza de sensibilitate
Pornind de la scenariul de baza prezentat in sub-capitolul anterior (4.1.Calculul indicatorilor specifici studiului de fezabilitate) vom face o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii la modificari ale elementelor prezentate in scenariu (cifra afaceri, costuri variabile, amortizare s.a.). Cu alte cuvinte vom analiza mai multe scenarii optimiste si respectiv pesimiste.
4.2.1. Scenariu optimist
4.2.1.1. Scenariu optimist-cresterea cifrei de afaceri la 30% pe an
Vom lua in calcul cota de piata a firmei si in cadrul scenariului optimist vom presupune cresterea cifrei de afaceri cu 10% fata de perioada de baza. Costurile variabile se mentin a fi 85% din cifra de afaceri, dobanda este aceeasi ca in perioada de baza, si se pastreaza amortizarea liniara.
-EUR-INVESTITIA 200.000 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 CA 1.846.295 2.400.184 3.120.239 4.056.310 5.273.203 CV 85% din CA 1.569.351 2.040.156 2.652.203 3.447.864 4.482.223
CF 100.000 anual 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
AMO 400/an 400 400 400 400 400 DOB Calcul rate 14.775 11.963 8.916 5.618 2.045
IP 4.322
50
Profit brut 161.769 247.665 358.719 502.429 688.536 Impozit profit =16%*profit brut 25.883 39.626 57.395 80.389 110.166 Profit net 135.886 208.039 301.324 422.040 578.370 ACR nete 20 zile de rotatie din CA 102.572 133.344 173.347 225.351 292.956 ACR nete 102.572 30.772 40.003 52.004 67.605
CFD =PN+DOB+AMO-Delta ACR 48.489 189.630 270.638 376.054 513.210
VR 40.000
In urma calculelor obtinem:
Putem observa cu usurinta faptul ca o cresterea cifrei de afaceri cu 10% fata de scenariul de baza a dus la o crestere substantiala a indicatorilor de eficienta a investitiei. VAN a crescut de la 664.436,90 la 875.231,14 euro. Rata interna de rentabilitate depaseste si in acest caz rata dobanzii, aratand eficienta proiectului.
CFd CFd CUM. CFd ACT CF ACT CUM
200.00048.489 48.489 44.897 44.897189.630 238.119 162.577 207.474270.638 508.756 214.841 422.315376.054 884.810 276.411 698.726513.210 1.398.020 349.282 1.048.008
Termenul de recuperare este de 1 ani si 287 zile pentru CFD neactualizat si 1 ani si 343 zile pentru CFD actualizat. In acest scenariu indicele de profitabilitate ajunge la 5,376, fata de 4.322 cat era in scenariu de baza.
IP 5,376
Cresterea cifrei de afaceri cu 30% annual, fata de 10% cat este in scenariul de baza a dus la cresterea indicelui de profitabilitate, la scaderea termenului de recuperare, investitia se recupereaza mai devreme de 2 ani si in cazul CFD actualizat.
VAN 875.231,14 €
RIR 78%
51
4.2.1.2. Scenariu optimist-scaderea ponderii cheltuielilor variabile la 80% din cifra de afaceri
Pornim de la scenariu de baza, cifra de afaceri creste cu 20% anual, cheltuielile cu dobanzile nu se modifica, se pastreaza amortizarea liniara, insa presupunem scaderea cheltuielilor variabile, astfel ele vor fi 80% din cifra de afaceri.
-EUR-INVESTITIA 200.000 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
CA crestere de 1%fata de 2006 1.846.295 2.215.554 2.658.665 3.190.398 3.828.478crestere anuala de 20%
CV 80% din CA 1.477.036 1.772.443 2.126.932 2.552.318 3.062.782
CF 100 000 annual 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
AMO 400/an 400 400 400 400 400
DOB calculat rate 14.775 11.963 8.916 5.618 2.045
Profit brut 254.084 330.748 422.417 532.062 663.251
Impozit profit =16%*profit brut 40.653 52.920 67.587 85.130 106.120
Profit net 213.430 277.828 354.830 446.932 557.131
ACR nete 20 zile de rotatie din CA 102.572 123.086 147.704 177.244 212.693
ACR nete 102.572 20.514 24.617 29.541 35.449
CFD =PN+DOB+AMO-Delta ACR 126.034 269.677 339.529 423.409 524.127
VR 40.000
In urma calculelor obtinem:
VAN 1.112.584,56 €RIR 107%IP 6,563
CF CF CUM. CF ACT CF ACT CUM
200.000 126.034 126.034 116.698 116.698269.677 395.710 231.204 347.902339.529 735.239 269.529 617.431
52
423.409 1.158.648 311.218 928.650524.127 1.682.775 356.712 1.285.361rata de actualizare 8%
In cazul modificarii cheltuielilor variabile observam o scadere a termenului de recuperare astfel investitia se recupereaza intr-un 1 ani si 99 zile pentru CFD neactualizat si 1 ani si 129 zile pentru CFD actualizat.
Indicele de profitabilitate ajunge la 6,563, mai mare decat in cazul in care variaza cifra de afaceri.
Valoarea actualizata neta creste si ea la 1.112.584,56 euro, ceea ce demonstreaza sensibilitatea ridicata la modificarile costurilor variabile, si se constata ca este de preferat scaderea costurilor variabile in detrimentul cresterii cifrei de afaceri.
4.2.2. Scenariu pesimist
4.2.2.1. Scenariu pesimist-scaderea cresterii cifrei de afaceri la 10% pe an
-EUR-
INVESTITIA 200.000 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 CA crestere de 1% fata de 2006 1.846.295 2.030.925 2.234.017 2.457.419 2.703.161 crestere anuala de 10% CV 85% din CA 1.569.351 1.726.286 1.898.914 2.088.806 2.297.686 CF 100 000 annual 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 AMO 400/an 400 400 400 400 400 DOB calculat rate 14.775 11.963 8.916 5.618 2.045 Profit brut 161.769 192.276 225.786 262.595 303.029 Impozit profit =16%*profit brut 25.883 30.764 36.126 42.015 48.485 Profit net 135.886 161.512 189.660 220.580 254.545 ACR nete 20 zile de rotatie din CA 102.572 112.829 124.112 136.523 150.176 ACR nete 102.572 10.257 11.283 12.411 13.652 CFD =PN+DOB+AMO-Delta ACR 48.489 163.617 187.694 214.186 243.337 VR 40.000
Valoarea VAN in scenariul pesimist este de 291,604 €. Se observa o diminuare a VAN fata de scenariul de baza cand era de 664.436.90 € cu 372,832.29. Totusi, si in acest caz se obtine pentru VAN o valoare pozitiva, mai mare decat valoarea cheltuielilor cu dobanzile, lucru care este de dorit pentru o societate care recurge la un imprumut prin credit bancar. Deci, chiar si pentru acesta varianta este evident ca proiectul elaborate de societate este unul cat se poate de rentabil.
VAN 484.438 €
53
Valoarea RIR in scenariul pesimist a fost de 47% comparativ cu valoarea din scenariul de baza care a fost 69%. Avand in vedere faptul ca rata dobanzii la care s-a acordat creditul a fost de 8%, este evident ca valoarea RIR este net superioara ratei dobanzii.Si acest lucru este de asemeni o dovada in plus care sprijina rentabilitatea proiectului, pe langa valoarea lui Van, situatie analizata mai sus.
In acesta varianta a scenariului pesimist situatia cash flow-urilor a fost urmatoarea:
Termenul de recuperare este de 2 ani si 334 de zile, iar cel actualizat este de 2 ani si 35 de zile. Cifrele demonstreaza ca desi creditul este luat pe 5 ani, investitia se recupereaza in aproximativ lumatate de perioada, deci riscul este unul minim si cu solvabilitate garantata.
Indicele de profitabilitate, IP, inregistreaza valoarea de 2.458.Desi este mai mica decat valoarea indicatorului in scenariul de baza este mai mare decat 1 deci, proiectul este unul profitabil.
4.2.2.2. Scenariu pesimist-cresterea ponderii cheltuielilor variabile la 90% din cifra de afaceri
EURO
INVESTITIA 200.000 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RIR 59%
CF CF Cumulat CF actualizat CF act. Cum
48,489 48.489 44.897 44.l897163,617 212.107 140.275 185.173187,694 399.800 148.997 334.170214,186 613.987 157.433 491.604
106,814 720.801 72.696 564.299
54
CA crestere de 1%fata de 2006 1.846.295 2.215.554 2.658.665 3.190.398 3.828.478
crestere anuala de 20% CV 90% din CA 1.661.666 1.993.999 2.392.798 2.871.358 3.445.630 CF 100 000 annual 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 AMO 400/an 400 400 400 400 400 DOB calculat rate 14.775 11.963 8.916 5.618 2.045 Profit brut 69.454 109.193 156.550 213.022 280.403 Impozit profit =16%*profit brut 11.113 17.471 25.048 34.084 44.864 Profit net 58.342 91.722 131.502 178.939 235.539 ACR nete 20 zile de rotatie din CA 102.572 123.086 147.704 177.244 212.693 ACR nete 102.572 20.514 24.617 29.541 35.449
CFD =PN+DOB+AMO-Delta ACR -29.055 83.570 116.201 155.416 202.534
VR 40.000
Valoarea VAN a fost in acesta varianta de 216,289 €. Desi mai mica decat celelalte VAN-uri din scenariul de baza si cel din varianta a) a scenariului pesimist, aceasta valoare are aceleasi caracteristici ca si celelalte doua fiind dovada unui proiect rentabil. Valoarea RIR-ului este de 28%, fiind mai mare decat rata dobanzii este un alt semn al rentabilitatii proiectului.
Se poate observa, asemeni scenariului optimist legat de scaderea ponderii cheltuielilor variabile in cifra de afaceri, ca proiectul este mult mai sensibil la variatia cheltuielilor variabile decat la cea a cifrei de afaceri.
CF CF CUMULAT CF ACT, CF ACT.
CUM(29.055) (29.055) (26.903) (26.903)83.570 54.515 71.648 44.745116.201 170.716 92.244 136.989155.416 326.132 114.235 251.225
202.534 528.666 137.841 389.066
Termenul de recuperare este de 3 ani si 68 de zile, iar termenul de recuperare actualizat este de 3 ani si 199 de zile.
Indicele de profitabilitate, IP, are valoarea de 2.081 care este evident mai mare decat unu deci proiectul este unul profitabil.
4.2.3. Tabloul variatiilor VAN si RIR
55
Prezentam un mic sumar al scenariilor de mai sus pentru explicarea variatiilor indicatorilor de eficienta ai proiectului de investitie.
Indicator Scenariu optimist Scenariu pesimist1. CA Creste cu 30% Creste cu 10%2. CV Scad la 80% CA Cresc la 90% CA
Tabelul variatiilor lui VAN arata modificarile suferite de indicator in toate cazurile analizate.
TABELUL VAN- urilorIndicator Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist1. CA 875.231 664.437 484.4382. CV 1.112.585 664.437 216.289
Putem observa din acest tabel faptul ca indicatorul VAN se modifica mult mai mult in cazul in care costurile variabile se modifica. Cu alte cuvinte investitia este mult mai sensibila la aceste variatii si este necesara acordarea unei atentii sporite acestor cheltuieli.
TABELUL RIR-urilorIndicator Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist1. CA 78% 69% 59%2. CV 107% 69% 28%
Tabelul variatiilor lui RIR arata aceleasi variatii ca si VAN la modificariile celor doi indicatori. De asemenea, se observa o rata de rentabilitate mult mai mare atunci cand scad cheltuielile variabile decat atunci cand creste CA.
Acelasi raport se poate observa si in cazul elasticitatiilor calculate mai jos pentru VAN.
Elasticitati VAN
IndicatorScenariu optimist
Scenariu pesimist
CA 3,17 (2,71)CV 13,49 (13,49)
O crestere cu 10% a cifrei de afaceri duce la o crestere a VAN-ului cu 3.17%, in timp ce o scadere a ponderii cheltuielilor variabile in CA ;a 80% duce la o crestere a VAN cu 13.49%.
Elasticitati RIR
IndicatorScenariu optimist
Scenariu pesimist
CA 1,30 (1,45)CV (11,01) (11,88)
Aceeasi variatie o observam si in tabelul variatiilor indicatorului RIR. Investitia este mult mai sensibila in cazul modificarii cheltuielilor variabile.
56
Concluzii
S.C. AGRANA ROMANIA S.A. este una dintre cele mai mari companii producatoare
de zahar din Romania, concentrand peste 50% din productia totala. De asemenea,
57
intreprinderea face parte dintr-un grup foarte mare, Agrana Zucker GMBH care este lider de
piata in majoritatea tarilor din Europa.
Desi compania are o gama de produse destul de diversificate, noul produs: zaharul
„light” sau „diet” va aduce un plus de notorietate companiei. Asa cum studiile arata Romania
este una din tarile cu un procent destul de ridicat din populatie care sufera de obezitate sau
diabet. Cu toate acestea nu exista pe piata romaneasca un astfel de produs pur romanesc. De
aceea consideram ca acest produs ar fi exact ceea ce piata are nevoie. Pretul acestuia va fi mai
scazut decat cel al produselor importate. In plus acest produs va veni de la un nume deja
consacrat si va avea succes garantat.
Analizele situatiei actuale arata o situatie general buna, „sanatoasa”, a intreprinderii.
Compania a avut o perioada mai dificila in anii 2002-2004 (asa cum reiese din analizele de la
capitolul 2) datorata, in mare parte, pregatirilor pentru fuziunea din 2005 intre Zaharul
Romanesc SA, Danubiana Roman si Agrana Romania Holding. Insa incepand cu anul 2005,
situatia se amelioreaza, toti indicatorii indicand o stare de stabilitate a companiei.
Cu toate ca firma este indatorata, analiza noastra a aratat ca este capabila sa isi
plateasca datoriile si ca se prefera o indatorare pe termen scurt, fiind mai usor de platit decat
cele pe termen lung. Firma a avut contractate credite cu Raiffeisen Bank si Bank Austria
Creditanstalt AG (Wien) insa acestea au fost achitate integral pana in 28 Februarie 2007.
Proiectul de investitii propus nu este unul neaparat costisitor, in special daca luam in
considerare faptul ca suma investita se recupereaza in aproximativ 2 ani. Toate scenariile
analizate, optimiste sau pesimiste au dus la valori pozitive ale indicatorilor de eficienta. Acest
lucru arata faptul ca investitia este foarte rentabila, chiar si in situatia unor cresteri ale
cheltuielilor variabile sau scaderi ale cifrei de afaceri.
Succesul proiectului este garantat de notorietatea companiei, de produsul nou si
totodata necesar pe piata romaneasca dar si de campania publicitara menita sa atraga atentia
chiar si celor ca nu au problemele vizate insa tin la sanatatea lor.
Bibliografie „Evaluarea intreprinderii”-Vasile Robu,Claudia Serban,Daniela Tutui;
„Management financiar”-Victor Dragota, Laura Obreja, Anamaria Ciobanu, Mihaela
Dragota;
58
„Gestiunea financiara a intreprinderii” – Georgeta Vintila;
www.businessmagazin.ro
www.agrana.ro
www.bursatransport.ro
www.theadstore.com
„Jurnalul fermierului Agrana”
www.wall-street.ro/articol/Companii/17009/Cota-ii-duce-pe-producatori-cu-
zaharelul.html
www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BETA&t=2
www.mfinante.ro/licitatii/iulie/botosani_siretul.htm
www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=841i fabrica de zahar de la Bod.
www.zf.ro/articol_99408/
o_afacere_de_peste_110_mil__euro_pe_piata_zaharului.html
www.zahar.ro/anonymous/default.aspx/buzau
www.sucrose.com/learn.html
Documentele intreprinderii
59